Proba orala limba romana.Ghid de raspunsuri. Bacalaureat 2010 Ghid bacalaureat - romana oral 2010 Varianta 2 Cum e mai bine sa fie lucrurile pe care le folosim: mari sau multe? Sau si mari s i multe si scumpe, daca se poate. Si viu colorate? Nu vi se ntmpla sa va uitati n j ur n ultima vreme si sa simtiti o atmosfera de bazar parasit? Cnd umblati prin mag azine, prin hypermarketuri nu va loveste o revelatie ca sunt fie prea multe lucr uri pe rafturi, fie inutil de multe n carucior? (...) De la portbagaj la dulapul de haine si apoi la toate troacele sau accesoriile cu care se umplu pna la sufoc are casele de obicei, e un pas mental usor de facut. Nu cumva am muscat prea cu pasiune si am ramas cu falcile nclestate, ca un pitbull, n bunatatile carora nu ma i vrem sa le dam drumul, pe care vrem sa le avem si sa le pastram fara niciun f el de masura sau ratiune? (Razvan Exarhu, Viata e o magazie? , n Evenimentul zilei, 20.07.2009) 1. Citeste textul cu voce tare. 2. Ce poti deduce despre autorul textului si despre situatia de comunicare? *Cine este? *Cui se adreseaza? * Unde ar fi putut aparea textul? *Care este opinia sa despre lucrurile pe care le cumpara si le aduna oamenii? * De ce crezi ca textul cuprinde o serie de ntrebari? 3. Care este opinia ta despre importanta cumparaturilor n ziua de astazi? S ustine, cu argumente,opinia prezentata. Matrice de construire a raspunsului: 1. Lectura textului -Citeste textul in gand ,cu atentie, de 2-3 ori textul -Citeste expresiv, respecta semnele de punctuatie, foloseste o intonatie corespu nzatoare in cazul propozitiilor interogative sau exclamative, nu te balbai, pron unta corect si clar cuvintele -Foloseste o tonalitate potrivita a vocii 2. Ce poti deduce despre autorul textului si despre situatia de comunicare?-informatiile despre autor le gasesti la finalul textului. Incearca sa deduci s i alte informatii despre autorul textului si despre calitatea acestuia (scriitor , romancier, jurnalist, filozof, eseist). Daca stii si alte informatii despre au tor le poti preciza. * Obs. Textul iti ofera uneori informatii despre autor: -daca este publicat in ziar autorul este probabil jurnalist -daca este fragment de roman- romancier -daca este text memorialistic-scriitor etc. Construeste un raspuns de genul: Oferta de interpretare: Autorul textului este Razvan Exarhu,cunoscut jurnalist roman, colaborator al mai multor publicatii printre care si Evenimentul zilei. Textul este un fragmen t dintr-un articol publicat in Evenimentul zilei, in numarul din 20.07 2009, sub titlul Viata e o magazie? Situatia de comunicare: 1.-Precizeaza daca textul este fictional, nonfictional sau memorialistic* Daca este un fragment de roman, povestire, nuvela etc. text fictional * Daca este un fragment de articol, lege, text stintific- text nonfictional * Daca este un text memorialistic vei preciza apartenenta la literatura de front iera, faptul ca textul are atat trasaturi literare (prezenta figurilor de stil, subiectivitatea in unele cazuri) cat si a celor nonliterare ( surprinde evenimen te reale) 2.-Incadreaza textul in stil si precizeaza trasaturi ale stilului * Publicistic daca este un articol de ziar * Juridico-administrativ daca este fragment de lege * Beletristic daca este text literar (roman, nuvela etc) * Stiintific Vezi finalul pentru trasaturile stilurilor Construieste un raspuns de genul: Oferta de interpretare: Textul de fata este unul nonfictional autorul analizand aspecte reale legate de societatea contemporana. Textul se incadreaza in stilul publicistic. Titlul este unul specific menit sa starneasca atentia publicului. Acelasi rol il are si abundenta propozitiilor interogative. Autorul incearca sa intre in dialog cu ci titorul si sa-l puna sa mediteze asupra ideilor prezentate. Vocabularul este unu l accesibil inlesnind receptarea mesajului de catre o categorie cat mai larga de public. Se observa prezenta neologismelor (ex hypermarketuri) si a termenilor f amiliari. Prezenta interogatiilor retorice, a figurilor de stil (ex comparatia, enumeratia), apropie textul si de stilul beletristic. Cui se adreseaza? Identifica posibilii receptori in functie de tipul de text: * Text jurnalistic (articol, eseu)- publicul larg, cititorii publicatiei respec tive * Text beletristic (roman, nuvela,text memorialistic)- cititorii, iubitorii de literatura, elevi, studenti, profesori * Text juridic (lege)- cei interesati de domeniul respectiv, publicul larg, mag istratii * Text stiintific- specialisti, cei interesati de un domeniu, elevi, studenti, cadre didactice Unde ar fi putut aparea textul? Lege- in Monitorul oficial, in alte publicatii de specialitate, intr-un vol um, intr-o revista sau ziar Text literar- intr-un volum, pe un site sau pe un blog, intr-un ziar sau re vista sub forma de foileton Text stiintific- intr-o revista de specialitate, untr-un volum, intr-un tra tat stiintific, intr-un manual scolar Care este opinia sa despre lucrurile pe care le cumpara si le aduna oamenii? -Incearca sa identifici tema centrala a fragmentului -expune in cateva propozitii conceptia autorului despre o anumita idee Construieste un raspuns de genul: Oferta de interpretare: Autorul, Razvan Exarhu, surprinde una dintre trasaturile societatii contempo rane, este vorba despre consumism. Jurnalistul observa aceasta manie contemporan a de a achizitiona bunuri, de a aduna si a stoca felurite obiecte, unele complet inutile (gadgetturi), altele care nu sunt absolut necesare vietii de zi cu zi s i care societatea contemporana se straduieste sa le propuna publicului in forme cat mai variate. Concluzia pe care o trage autorul si pe care o avanseaza inca d in titlul articolului este aceea ca viata omului contemporan s-a transformat int r-o adevarata magazie de obiecte nefolositoare care-l aglomereaza pana la sufocare. 3. Care este opinia ta despre importanta cumparaturilor n ziua de astazi? S ustine, cu argumente,opinia prezentata. * Expune propria parere despre o anumita idee in cateva fraza * Respecta structura discursului argumentativ: -formuleaza o teza -ofera 3-4 argumente -respecta structura discursului argumentativ (foloseste conectori de genul : in primul rand/ apoi/ in al doilea rand/ daca atunci/ desi .totusi etc) -trage o concluzie (foloseste un conector conclusiv de genul: in final / in concluzie Construeste un raspuns de genul: Oferta de interpretare: In societatea contemporana cumparaturile devin o ocupatie importanta ridicat a uneori la nivelul unui adevarat ceremonial. In primul rand achizitionarea de produse este necesara desfasurarii vietii d e zi cu zi. Daca in trecut, in societatile traditionale, omul isi producea in pr opria gospodarie produsele necesare vietii de zi cu zi, in societatea moderna mu nca s-a specializat, indivizii procurandu-si prin cumparare bunurile necesare de sfasurarii vietii de zi cu zi. Pe urma, evolutia societatii aduce cu sine nevoi noi pentru individ (detergenti, consumabile de tot felul etc.) pe care omul nu s i le poate produce singur si pe care trebuie sa le achitioneze prin cumparare. U ltimii ani au transformat cumparaturile intr-un adevarat spectacol. Marile magaz ine, hypermarketurile, ofera spatii de joaca pentru copii, restaurante, cafenele , parcuri etc inventand shopingul. In concluzie, procurarea de obiecte si produse devine o nevoie stringenta pe ntru ca omul contemporan sa poata trai.STILURILE FUNCTIONALE Nota: consider stilul colocvial ca parte integranta a stilului beletristic. A. Stilul stiintific Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucr arile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul ca de pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitiva; Stilul stiintific CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, s avanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmares c sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale. CARACTERISTICI: 1. trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationame nte logice, deductive, argumentate; 2. se folosesc multe neologisme; 3. conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis, sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespec ializat. 4. conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte). 5. conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru. 6. folosirea cuvintelor monosemantice; 7. claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a prop ozitiei/frazei), precizie, corectitudine; 8. utilizarea sensului propriu al cuvantului;9. fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte d erivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu s ufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre comp ozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul; *Codul: lingvistic, scheme, tabele, grafice, simboluri etc *Lexical: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide, p rezenta structurilor argumentative, demonstrative *Morfologic:Substantive abstracte, pluralul autorului; *Sintactic: Coordonarea si subordonarea; *Stilistic: fara figuri de stil si digresiuni. B. Stilul oficial (juridic-administrativ) CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constitutia, Codul penal, Codul muncii etc) CARACTERISTICI ALE STILULUI: -enunturi cu forma impersonala -enunturi clare, lipsite de ambiguitate; -folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definiti; -folosirea cliseelor formale; -utilizarea unor clisee care indica atitudinea necesara (se completeaza cu majuscule, se scrie numai n chenarul albastru, se va completa, se scrie cu litere de tipar etc); -foloseste terminologia de specialitate; -foloseste neologisme; -n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ; -conform relatiei E-R (emitator-receptor)beneficiar. Emitator - specializat, adi ca organul legislativ; n acest tip de text, emitatorul da receptorului instructiuni n legatura cu modul n care trebuie nteles textul. Instructiunile sunt realizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sau prin mijloace formale (art. 1,2). Receptorul este de obicei specializat cel care trebuie sa aplice legea, dar si nespecializat - cel care vrea sa cunoasca legea. -conform functiei mesajului: informare, educare. -conform ncarcaturii emotionale a mesajului: neutru, prohibitiv. PARTICULARITATI LINGVISTICE Cod: lingvistic Lexical:terminologie specifica Morfologic:substantive provenite din infinitive lungi; -Substantive abstracte; Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de impe rativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locut iuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale. Sintactic:Coordonare sisubordonare; - constructii infinitivale; -fraze coordonat e; Stilistic:clisee; -elipsa, verbele copulative; -fara figuri de stil si digresiun i. C.Stilul publicistic Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o an umita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artis tice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicat ii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile public e), dialogul scris (interviuri consemnate scris);Cuprinde: ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA ROTUNDA, S TIREA, ANUNTUL PUBLICITAR CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. are functie de mediatizare a evenimentelor; 2. contine informatii economice, politice, sociale; 3. influenteaza opinia publica (discurs persuasiv); 4. n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa ratiuni i sau afectivitatii; 5. strategia persuasiva se bazeaza pe argumente: A.persuasiunea adresata rati unii aduce argumente de specialitate, de tip cauza-efect; (cauze-situatie de ana lizat si/ sau problema-solutii-rezultate/ modalitati de aplicare a solutiilor); B.persuasiunea adresata afectivitatii aduce argumente de popularitate, superiori tatea unor produse n raport cu altele similare, marturia unor beneficiari ai prod usului, traditie, grija fata de destinatar. 6. dimensiunea persuasiva tine de publicitar; 7. orientat spre maxima accesibilitate si actualitate. 8. utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului coti dian; 9. receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocup area pentru inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor pro cedee menite a starni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori forma te dintr-un singur cuvant, constructii retorice (repetitii, interogatii, enumera tii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative . 10. utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice, i nterogatii, imagini etc Nota! 1. Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau stiintific, prin faptul ca mbina informatia cu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori , presupune si o anumita implicare subiectiva a autorului. 2. Continutul reflecta realitatea imediata si este completat cu mijloace extr alingvistice de tipul: fotografie, caricatura, harta, schema, statistica, tabel. PARTICULARIATI LINGVISTICE Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se foloseste n publicatiile de spe cialitate). Termenii noi sunt explicati prin analogie: raporturi de asemanare/ d iferentiere stabilite ntre doua sau mai multe obiecte, fenomene, fiinte etc. Util izeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sa u pentru oreferire nemijlocita la continut Sintactice: Construit cu propozitii enuntiative ct mai accesibile si mai simple. Formulari eliptice care sa impresioneze si sa atraga atentia. Stilistice: Detaliile sunt precise si elocvente. Stilul cel mai sensibil la inov atie. Se utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic ). D. Stilul artistic (beletristic) Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limba jului (expresiva, sugestiva); (artistic) se foloseste in operele literare. CUPRINDE: operele literare n proza, versuri si operele dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile. CARACTERISTICI: 1. libertatea pe care autorul si-o poate lua n raport cu normele limbii litera re; 2. contrastul dintre sensul denotativ si sensul conotativ al cuvintelor (n spe cial n poezie, prin modul neobisnuit n care se folosesc cuvintele); 3. caracterul individualizat al stilului; 4. bogatie lexicala - din punct de vedere statistic; 5. sensuri multiple ale aceluiasi cuvnt;6. nglobeaza elemente din toate stilurile functionale, dar si din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon); 7. folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite cal itati, trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente; 8. o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si fapt ul ca fiecare autor isi are propriul stil; 9. bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termen i regionali, arhaici, neologisme, termeni de jargon sau argou etc); 10. extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor term eni; 11. cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa; 12. relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul cur ent al limbii. PARTICULARITATI LINGVISTICE Lexicale: Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexicala Morfologice: Valori expresive ale partilor de vorbire; Marcile subiectivitatii Sintactice: Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni, dislocari topi ce Stilistice: Prezenta procedeelor artistice CALITATILE GENERALE ALE STILULUI: 1. Claritate: exprimarea clara a gndurilor si a sentimentelor. 2. Proprietati: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gndurilor si sentimentelor. 3. Corectitudine: respectarea normelor limbii n organizarea comunicarii. 4. Precizia: utilizarea riguroasa a termenilor n organizarea enunturilor 5. Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literara 6. Expresivitate: utilizarea figurilor de stil si preocuparea pentru functia poetica a limbajului.VAR. 1 propusa -Mircea Eliade,"Noaptea de Sanziene" (cea propusa si de min. educ atiei) Rezolvare posibila (nu imi apartine,este din cartea "Bacalaureat 2010 proba oral a si scrisa",editura ART) 1.Autorul textului este prozatorul Mircea Eliade,iar fragmentul citat apartine u nui roman,"Noaptea de Sanziene".Astfel situatia de comunicare este una fictiva,c reata de autor. Textul se adreseaza atat unui receptor specializat-un alt scriitor,un profesor d e lb. romana,un student la Facultatea de Litere-,cat si unui receptor nespeciali zat-cititorii obisnuiti. Acest text este de tip fictional,apartine stilului beletristic,prin faptul ca fa ce parte dintr-un roman,dar si pt. ca prezinta intr-o maniera subiectiva o anumi ta realitate.Asadar,textul reprezinta un monolog al unui personaj,Stefan,despre o activitate la care asistase-curatarea pomilor. Atitudinea lui Stefan fata de activitatea la care asista este una de respect si admiratie.El il admira pe cel care curata pomii din livada pentru ca face acest lucru cu pasiune si dedicatie"il observam si-l simteam(...)nu era un simplu obie ct,unul dintre o mie la fel c el,asa cum ni se arata noua,majoritatii oamenilor. " [citat din fragmentul dat] Pentru acela care ingrijeste livada,pomii capata aproape o dimensiune sacra.Se r emarca,de asemenea,atitudinea panteista a celui care ingrijeste livada.Aceasta atitudine poate fi identificata si in alte romana ale lui Mircea Eliade,precum "M aytrei".Protagonista acestui roman ii povesteste la un moment dat personajului n arator,Allan,ca a fost indragostita de un copac.Credinta panteista se refera la faptul ca Dumnezeu nu este exterior Universului,ci este prezent in tot Universul inconjurator,divinitatea identificandu-se cu intreaga natura.Ingrijitorului liv ezii,pomul ii revela Universul intreg. Observatii personale:Meditatoarea mea de lb romana m-a sfatuit sa nu ma "Arunc" sa zic ce fel e textul,adica nuvela,roman,balada,etc,daca nu sunt sigura,decat s a spun o prostie mai bine tac.La fel si cu comparatiile cu alte opere,alti autor i si cuvintele bombastice(Credinta panteista si alte alea).Ideea este sa observi structura,desi in intrebari nu se precizeaza tu clar trebuie sa zici cine-i emi tatorul,cine sunt posibilii receptori si canalul(Adica unde poate sa apara-ziar, tv,internet,publicatii,etc),carui stil functional apartine cu argumente bineinte les,si ideea principala a textului. 2.In opinia mea,orice activitate trebuie executata cu grija,cu pasiune si dedica tie.Fie ca este artist,muncitor sau ingrijitorul unei livezi,omul trebuie sa-si execute munca intr-o maniera atenta si delicata,pentru a fi multumit mai tarziu de rezultatele obtinuite. Graba,lipsa de atentie,lipsa pasiunii sfarsesc prin a compromite rezultatele mun cii unei persoane. In concluzie,gesturile care insotesc orice activitate trebuie sa fie pline de so licitudine. Observatii personale:La fel,sfatuita de meditatoare sa dezvolt acest subiect ca partea a II a de la bac,respectiv textul argumentativ.Aceasta rezolvare propusa de carte este relativ scurta,tinand cont ca totusi esti la oral nu la scris,deci ,trebuie sa dezvolti:parere proprie,2 argumente,exemple si concluzie.Fara legatu ra cu textul dat,ci la modul general,asa cum o si cere cerinta. Imi scuzati eventualele greseli,am scris repede biggrin.gif Mesaj personal Top ChristineV Trimis: 14 Feb 2010, 04:06 PM Citeaza Utilizator activ *** Grup: Members Mesaje: 136 nscris: 24 Sep 09 si VAR. 2 propusa-Razvan Exarhu, Viata e o magazie?Autorul textului, Razvan Exarhu, este gazetar si scriitor, iar situatia de comun icare este una reala. Astfel, gazetarul publica acest articol n ziarul Evenimentu l Zilei ca urmare a consumismului exagerat din Romnia perioadei actuale. Textul este de tip nonfictional, apartine stilului publicistic si se adreseaza a tt unui receptor specializat - un sociolog -, ct si unui receptor nespecializat oamenii obisnuiti. Textul ar fi putut aparea n orice cotidian, pe un blog al autorului sau ntr-o revi sta de opinie precum Dilema Veche. Autorul considera ca oamenii cumpara foarte multe lucruri, fara a avea neaparat nevoie de acestea. De asemenea, oamenii cumpara diverse lucruri oarecum n virtute a inertiei si ntr-o maniera irationala: Nu cumva am muscat prea cu pasiune si am ramas cu falcile nclestate, ca un pitbull, n bunatatile carora nu mai vrem sa le da m drumul, pe care vrem sa le avem si sa le pastram fara niciun fel de masura sau ratiune?" Textul cuprinde o serie de ntrebari retorice: Nu vi se ntmpla sa va uitati n jur n ult ima vreme si sa simtiti o atmosfera de bazar parasit? Cnd umblati prin magazine, prin hypermarketuri nu va loveste o revelatie ca sunt fie prea multe lucruri pe rafturi, fie inutil de multe n carucior"? al caror raspuns este implicit, ntrebari le retorice au rolul de a atrage atentia cititorului asupra problemei pe care o ridica textul: consumismul exagerat si irational al omului modern. 2. In opinia mea, pentru majoritatea oamenilor, cumparaturile sunt foarte import ante n ziua de astazi. In fiecare seara, la fiecare sfrsit de saptamna, hypermarket urile devin un furnicar de oameni, care si umplu carucioarele pna la refuz, n mod i rational, cu lucruri utile sau inutile. Reclamele agresive la diverse produse re prezinta un factor important care i determina pe oameni sa cumpere n exces, fara a avea neaparat nevoie de lucrurile pe care le achizitioneaza . In cazul romnilor, consumismul exagerat este cauzat cel mai probabil si de faptul ca, n perioada comunista, ei au fost privati de cele mai elementare produse, iar acum ncearca sa recupereze ceea ce le-a lipsit n acea epoca, facnd cumparaturi n ex ces. In concluzie, pentru unii oameni din ziua de astazi, a devenit sinonim cu .