1.TREMATODOZE

 

- clasa Trematoda

- helminti plati, nesegmentati, care in stadiul adult paraziteaza obligatoriu in diverse organe si tesuturi la om, mamifere, pasari;

- Clasa Trematoda cuprinde specii hermafrodite cu exceptia fam. Schistosomidae

- Trematodele au ventuze de fixare(1-2); una la nivelul careia se situeaza orificiul bucal( tub digestive incomplete)

- sistematica se realizeaza in functie de numarul si pozitia ventuzelor

- exista 5 grupe: - Distome

                           - Amphistome

                           - Holostome

                           - Monostome

                           - Schistosome

- ciclul biologic este complex, el realizandu-se cu particularitatea cel putin a unei  G.I., cu realizarea mai multor stadii si cu polembriogenia( 1 stadiu=> mai multe elemente din stadiul urmator)

stadii -> ou -> miracidium ->sporochisti -> redii ->cercari -> metacercari = stadium infester

- in G.I. in mod obligatoriu si uneori si stadiul de metacercar

 

            Trematodozele rumegatoarelor

1. Fascioloza

2. Dicrocelioza

3. Paramfistomoza           

2. FASCIOLOZA  - trematodoza care afecteaza in special rumegatoarele, dar si alte ierbivore si omnivore(+om), mai rar produsa de dezvoltarea in parenchimul hepatic si apoi in canalele biliare a trematodelor din fam. Fasciolidae

            - cel mai frecvent reprezentant: Fasciola hepatica

            - boala este foarte raspandita, mai ales in Romania, evoluand obisnuit cronic , dar si cu episoade acute si chiar subacute, in anii mai ploiosi determina scaderea productiilor animale, slabire, tulburari metabolice variate si chiar mortalitate in formele acute si subacute

 

Denumiri:  galbeaza, ocnita mare, distomatoza hepatica, anemie verminoasa, anemie de iarna

 

 

 Etiologie

- adult 1-3 cm -> Fasciola hepatica

- Fasciola gigantica -  pana la 10 cm, mai ales in America de N la rumegatoare si rar la iepuri, zebra si om

- in stadiul adult traieste in canalele biliare fixate de ventuza ventrala; sta rulata (ventuza de fixare)

- prezinta firisori chitinosi cu care irita calalul bibiar

- elimina oua, traieste 5-6 ani, si chiar 11

- in primii 2 ani produce oua massive(3000-5000/zi) Miracidium traieste 24h

- G.I. => sporochist( forme saciforme) in care de dezvolta cateva zeci de redii si redii fiice si apoi din redii i-au nastere cercari

- cercarii sunt discoidali cu o codita, sunt eliminati din corpul melcului (Golba Trunculatula) mai ales dupa ploile reci de vara si se prind pe vegetatie avand niste gl chistogene

- se inchisteaza dupa ce pierd codita devenind metacercari

            - metacercarii sunt sferici, 250µ, de culoare albicioasa, apoi devin inchisi, maronii

            - ingerati de G.D. ajung in intestine, eshisteaza, ajung in peretele intestinal, prin cavitatea peritoneala, se orienteaza catre ficat, perforeaza capsula Gllison si parenchimul hepatic cu care se hranesc ( fasciolele tinere sunt histiofage) si dupa circa 6-8 saptamani ajung in canalele biliare cand sunt deja forme adulte

            - se fixeaza pe peretii si sunt hematofage

 

Epidemiologie

-> sursa de infestare: animale bolnave care elimina oua, populatii de limneidele in corpul carora formele larvare, mai ales cercarii se mentin si in sezonul rece

-> contaminari: ingerare de metacercari la pasune, posibil si in stabulatie; transplacentar la bovine

-> dinamica si evolutia bolii: sunt in corelatie cu momentul contaminarii si gradul infestarii;

            - infestarea se realizeaza la pasunat, semnele clinice vor aparea in sezonul rece in evolutia cronica, obisnuita a bolii

            - in anii ploiosi si in conditii de infestare masiva cand sunt ingerati un numar masiv de metacercari si apare un numar masiv de fasciole tinere, acestea determina episoade acute si subacute care se inregistreaza la sfarsitul sezonului de pasunat

            - Fascioloza este intalnita mai frecvent in anumite zone cu conditii favorizante ( cu pasuni, terenuri calcaroase) denumite zone fasciologene

            - episoadele grave de fascioloza se desfasoara in anii ploiosi

-> receptivitate: ovine, taurine, caprine ( fome cronice rare)

 

 Patogeneza

- datorita actiunii fasciolelor tinere si adulte

- Principalele actiuni:

            -> mecanic iritativa: tumelizarea ficatului, fibrozare, calcifiere, iritanti determinati de spini reticulari la forma adulta => angiocolite

            -> spoliatoare: hematofage, histiofage

            -> toxica : hemoliza, diminuarea hematopoezei, actiune asupra enzimelor

            -> inoculatoare: vehicularea de germeni infectiosi din TD

                        ex: Clostridium (hepatita necrozanta a oilor)

            ->imunogena: in timpul migrarii formelor tinere

- Tabloul clinic este dependent de gradul de infestare si receptivitatea gazdei (stare de intretinere)

- la ovine sunt intalnite 3 forme evolutive: supraacuta, acuta si cronica

            * supraacuta: consecutiv ingerarii unui nr mare de metacercari intr-un timp scurt (1-1,5 luni de la infestare)

                                   : semne clinice caracteristice unei anemii hemoragice acute cu moarte brusca.

                                   : animalele sunt gasite in pozitia sterno-abdominala

                                   : mortalitate crescuta in interval scurt, in efectivele de animale

                                   : animalele care supravietuiesc, slabesc progresiv, au respiratia accelerata, dispneica, mucoasele palide, dureri abdominale (se culca si se ridica frecvent), ascita, mortalitatea contimua in cateva zile

            * acuta: in cursul unei infestari massive, dar mai intensa in timp, se constata slabire cu anemie progresiva, paliditatea mucoaselor, ascita, dureri abdominale, moarte in 1-2 saptamani

            * cronica: forma frecventa, consecutive infestarii de la pasunat     

                            : manifestarile apar in sezonul rece si are 3 faze:

                                   - animale apatice eventual anorexice si semnele unei anemii ( faza de debut)

                                   - faza de stare anemie pronuntata cu paliditatea mucoaselor, semne generale, polipnee, tahicardie, scaderea apetitului, anorexie, sete, modificari sangvine

                                   - faza cahexiei avansate : caderea lanai, apar edeme declive (pleoape, mandibula, abdominal), avorturi, mortalitate

- la bovine apare forma cronica, rareori acuta cu tulburari generale, anemie, abatere, slabire, tulburari digestive, avorturi

- la caprine forma cronica =>anemie, ascita

- la cabaline forma cronica(rar) => stare proasta de intretinere, colici, subicter

 

                        3.Tabloul lezional

- leziunile depind de forma de evolutie a bolii:

-> acute si supraacute la ovine         

            - cadavrul balonat, cu ascita, la deschidere=> lichid ascitic roz sau rosieti ( prezenta in lichid de

            fascicole tinere care sunt asemanatoare unor firicele de sange)

            - leziune patognomonica : hepatita traumatica hemoragica

            - ficat tumelizat- fasciole tinere

            - se pot obs si la suprafata ficatului traiectele de circulatie sub capsula Glissan

-> cronica la ovine

            - cadavrele anemice, cahectice, mucoasele decolorate, prezenta edemelor, iar lez specifica tot la

            niv ficatului, leziuni vizibile (lob stang) dar si pe sectiune

            - angiocolita cronica: ingrosarea peretelui canalelor biliare , de culare albicioasa

            - hipertrofia veziculii biliare , cu prez si in lumenul acesteia a fasciolelor adulte

- la bovine cu ciroza mai pronuntata

- asocierea fasciolozei cu fenomenele tumorale (noduli alburii- roz in parenchimul hepatic cu metastaze in limfonoduri

                        Localizari eratice

 

- splina, pulmon => formarea xenogranuloamelor (granuloame parazitare)

 

                        Diagnosticul fasciolozei

- ancheta epidemiologica: zone fasciolagene; anii ploiosi

- tablou clinic

- confirmare: ex coproscopic – forma cronica

                        Ex necropsic – forma acuta si supraacuta

                        Diag serologic – immunodiagnostic

 

5.PARAMFISTOMOZA

 

Etiologie

-Paramphistomum cervi

- 10-15mm

- corp conic: forma de butoias, usor recurbat

- culoare: roz( adulte), rosietica (tineret)

- cele 2 ventuze dispuse terminal

- oul de dim mari 150-160µ operculat, culoare maronie

                        Ciclul biologic

- dixen

- GI – gasteropode Limneidae

- asemanator cu fasciola hepatica

- dupa ingearea metacercarilor apar formele tinere in intestine si cheag (3-8 sapt)-> adultii care migreaza retrograde in rumen si retea unde se fixeaza

- alte spp: P. Daubnei ; P Ichikavai

 Epidemiologie -> vezi fasciole

 Patogeneza

- datorata in principal formelor tinere care sunt hematofage

- spoliaza muc intestinala=> aparitia hemoragiilor si a necrozelor intestinale

- daca infestatia este masiva -=> efecte mari grave

 Clinic

- inaparent la adulte

- de regula la tineret pot aparea forme grave cu tulburari digestive, inapetenta, polidipsie dat deshidratarii prin diaree

- uneori in diaree pot aparea trematodele tinere care sunt de culoare rosie=> aspect hemoragic

- diareea poate dura si peste 2 sapt

Tabloul lezional

- congestie, edem, hemoragie, necroza la locul de infestatie

- cadaver cahectice, ascita, hidrotorax, hidropericard, in infestatii massive

  Meniclofolan (Bilevon)

- 6-8 mg/kg

- exista si asocieri medicamentoase: Ranizol = Rafoxanid + Nilvern – nematode

                                                           Endex = Triclobendazol+ Levamisol

                                                           Ivomec F = Avemectina + Clorson – nematode, artropode,

                                                           Trematode

                        Profilaxie 3 aspecte:

-> act impotriva fasciolelor

            - dehelmintizari profilactice aprox de 2 ori/an

            - cu 2 sapt inainte de scoaterea pe pasune pt a evita contaminarea pasunii

            - toamna dupa introducerea in stabulatie; in anii ploiosi in zonele fasciolcigene inca 2 tratamente

            pe parcursul verii

-> act impotriva GI

            -prin lucrari specifice de distrugere a biotopilor favorabili

            - utilize subst moluscocide: sulfat de Cu,pentaclorofenat de sodium,frescon

            - metode biologice : gaste

-> act impotriva formelor libere

            - distrugerea oualelor prin depozitarea la platformele de gunoi pt biosterilizarea dejectiilor

            - insilozarea pt distrugerea metacercarilor

            - consumarea fanurlor dupa minim 60 de luni de la recontare

           

4.DICROCELIOZA ( galbeaza mica) 

- trematodoza care evolueaza in special la ovine

- se dezv in canalele biliare

- Dicrocelium lanceolatum

- boala apare si la alte spp de rumeg, la leporide, cabaline, rar la om

- are evolutie clinica mai stearsa decat in fascioloza

- evolueaza mai ales la anim adulte si batrane ( boala de acumulare)

 

Etiologie

- Fam Dicrocaelidae

- 6-10 mm

- corp lanceolat

- cuticula neteda

- oul are aspecte particulare: dim mici 36-40µ ( exceptie de la ouale de trematode sunt mai mari); culoare maronie; lucios; forma specifica

Ciclu biologic –trixen

- GI1- gasteropode de uscat din genul: Zebrina, Helix, Heliaela – in int carora se vor dezv ouale, asa incat in corpul lor se formeaza miracidium-> sporpcist -> sporociste fiice -> cercari

 LIPSESC REDIILE

- cercarii sunt eliminate , inglobati intr-o subst albicioasa

- gelatinoasa si atrag furniciile

- GI 2 - furnica

- in corpul ei se formeaza metacercarii care sunt prezenti inclusive in ggl nervosa ai acesteia,

astfel ca det paralizia furniciilor afectate

- raman pe vegetarii si sunt ingerate de GD

- GD – metacercarii-> forme tinere-> ficat( prin canalul coledoc mai frecvent) -> vezica biliara => adulti

            => trematod bilifag

 

Patogeneza

- actiune mai slaba

- spoliatoare mai redusa

- act toxica: perturbari metabolice

- act patogenetica se realiz acumulativ

 

  Tabloul clinic

-dominat de forma cronica cu semen clinice

 

6.TREMATODOZELE CARNIVORELOR

 

OPISTORCOZA

- trematodoza hepato-pancreatica; si la omnivore

- produsa prin parazitismul in canalele biliare si pancreas a trematodelor din fam. Opistorchidae

- reprezentanti : Opistorchis felineus

                          Opistorchis sinensis

                          Opistorchis albidus

 

                        Ciclul biologic

- corp lanceolat, redus, 10mm, 2 ventuze

- trixen

- GI 1 – gasteropode acvatice ( pana la cercari)

            cercari sunt eliminati in apa si intra activ, transcutanat in corpul pestilor dulcicoli

-GI 2- pestii dulcicoli (metacercari)

-GD – carnivore, in urma consumului de peste infestat. In tubul digestive se dechisteaza metacercarii

            => ficat + pancreas

Patogeneza

- data de formele tinere => determina procese inflamatorii si actiune inoculatoare, toxice

Tablou clinic

- evident in infestatii masive: inapetenta, icter, slabire, uneori ascita

- leziuni: hipertrofie hepatica, ciroza, angiocolita, pancreatita

Diagnostic

- suspicionat pe baza anchetei epidemiologice (porci, cainii din jurul apelor)

- semne clinice

- confirmare : ex coproscopic: oua aurii, mici cu un pinten posterior

Tratament

- Rafoxanid 7,5-10mh/kg

- Praziquantel

Profilaxie

- neadministrarea pestelui crud in hrana carnivorelor si omnivorelor

 

TREMATODOZA INTESTINALA- in intestinul subtire

- Fam : Echinostomidae

            Heterophyidae

            Diplostomidae

- reprezentanti : Echinochasmus perfoliatus

            are un disc aboral cu numerosi spini chitinosi

Ex: Heterophyes heterophyes/ Fam

       Apophallus donicus       /            Heterophiidae

       Hetagonimus spp         /

       Alaria alata -> Fam Diplostomidae

            Ciclul biologic

- trixen – GI 1: gasteropode acvatice

                GI 2: pesti duclicoli

                        Mormoloci ( Fam Diplostomidae)

- pot intervene si gazed paratenice: spp de muride si chiar porc

 Patogeneza

- dat fixarii trematodelor de mucoasa intestinala si a proceselor inflamatorii pe care le determina

- mai grave in infestatii massive cu Equinstomidae

 Tabloul clinic

- tubul digestv- diaree- seromucoasa, experimental

-hemoragica, slabire, deshidratare, anemie

 Leziuni

- enterite ( in special duodenite) cu aspect cataral si chiar hemoragic

 Diagnostic

- epidemiologic, semne clinice, ex coproscopic, ex necropsic -> a se examina cu atentie mucusul intestinal!!!

  Tratament

- idem Opistorcoza

 

Trematodozele pasarilor

 

8.PROSTOGONIMOZA

- galinacee- mai rar la palmipede

- in bursa Fabricius, cloaca si oviduct a trematodelor din Fam Plagiorchiidae

                                                                                         Gen Prosthogonimus

                                                                                         Spp: Ovatus, Pellucidus, Cuneatus

- au corpul ovoidal sau piriform, cu dim de 10mm, cuticula prevazuta cu spini chitinosi

            Ciclul biologic

- GI 1: gasteropode acvatice

- GI 2: insecte Odovate ( libelule)

            Contaminarea

- prin consumul libelulelor si larvelor

- formele tinere se orienteaza catre oviduct, cloaca si bursa Fabricius unde det inflamatii locale, actiune inoculatoare si imunosupresoare

                Tabloul clinic

- anomaliile oului – fie oua cu coaja groasa, rugoasa, deformate

                              - fie oua cu coaja subtire sau fara coaja

                              - resturi sau componente de oua

- peritonita consecutive caderii oualelor in cavitatea peritoneala=> pasarile stau in permanenta in cuibar

                  Leziuni

- inflamatia oviductului- catarale, congestive, hemoragice ( in infestatii masive)

                        Diagnistic

- epidemiologic, semne clinice, ex oualelor

                        Tratament

- CCl 4 ( in trecut)

- Diclosamid 50-60 mg/kg

- Rafoxamid

- Oxiclozanid

                        Profilaxie

- tratament profilactic la pasarile crescute in apropierea apelor

 

 

7.TREMATODOZELE INTESTINALE LA PASARI

- paraziteaza cu evolutie cronica, determinate de parazitismul in TD a mai multor spp mai mai multe

            Fam: Echinostomidae   /  Echinistoma revolutum

                     Heterophydae     /    Echinoparyphium recurvatum

                     Strigeidae          /      Cryptocotyle concavum

                     Notocotylidae  /        Apatemon gracilis     /    Notocotylus attenuatus

            Cicul biologic

- GI 1: gasteropode acvatice

- GI 2: gasteropode acvatice, mormoloci de broasca si pesti dulcicolo

            Patogeneza

- dat act iritative mecanice, inflamatoare, toxice

- act evidente in infestatiile masive si associate

            Clinic

- in infestatii masive: inapetenta, diaree apoasa, anemie, polidispie, slabire, mortalitate

            Leziuni

- in intestine, in functie de gradul infestatiei, congestii, hiperemii, petesii, edeme-> ulceratii si hemoragii severe

            Tratament si profilaxie

- asemanatoare cu trematodele anterioare

 

 

9.CESTODOZELE

-sumt produse de : Incr Plathelmintes – Trematode

                                                            - Cestode

                                     Nemathelmintes – Nematoda

                                                                - Acantocefali

            Cls Cestoda

- helminti cu corp plat, segmentat avand aspect de panglica

-cestodele adulte paraziteaza obligatoriu in tubul digestiv, in special in intestiul subtire

- exceptie fac cateva spp exotice care paraziteaza in canalele biliare si pancreas

- formele larvare se dezv in corpul unor nevertebrate sau vertebrate, la care determina asa numitele metacestodoze sau cestodoze larvare

                        Caractere generale

- helminti cu corp plat, segmentat

- dimensiuni: catica mm -> catzva m

- corpul format din 3 parti : - scolex - rol de fixare-> formatiuni specifice pentru fixare: botridii, ventuze (4)

                                                           -botridiile sunt prezente la org Pseudophilidea

                                                           - ventuze-> ord Ciclophilidea

                                                           - la unele cestode ale pasarilor exista spini chitinosi la niv ventuzelor

                                                           - unele cestode ( fam Teniidae, Dilepididae) au in portiunea anterioara

                                                           a scolexului, denumita rostrum, niste carlige, fiind astfel un „rostrum

                                                           armat”

                                            - gatul -  produce strobila prin strobilizare

                                            - strobila ( corpul propriu-zis) – lant de proglote tinere/ mature/ ovigere (batrane)

- in proglote se afla aparatul reproducator, de tip hermafrodit

- in proglotele tinere nu sunt evidente organe genitale, incep a se forma si sunt complet dezvoltate in proglotele mature

                        Organele genitale

-> la mascul – foliculi testiculari diseminati in proglote sau grupati ( in functie de spp), comunica cu un canal

                        deferent care se deschide in porul genital

->la femela – 2 ovare de la care pleaca uterul care initial este redus, dar pe masura dezvoltarii si producerii

                        Oualelor, el creste si are tendinta de a umple intreaga proglota ( proglote ovigere)

                   - la unele spp uterul are aspect reticulat iar la altele este compartimentat in organe par uterine

                   -  in partea postuterina se gasesc gl vitelogene

                   -  uterul este inchis la Ciclophilidae ( la ovigere) asa incat, atunci cand se desprind proglotele

                        ovigere sunt pline cu oua

                   - la Pseudophilidae uterul este deschis prezentand un orificiu denumit tocostom( orificiu de

                        eliminare a oualelor pe masura producerii lor) in asa fel incat, proglotele care se desprind

                         sunt golite de oua

Pseudophilidae -> extensivitate ridicata

Ciclophilidae -> intensivitate ridicata

            Cestodele nu au tub digestiv, hranirea se face prin osmoza

            Respiratia este de tip anaerob

            Nu au aparat circulator

            Ap excretor de tip protonefridian primitiv, cu 2 canale excretoare longitudinale marginale, care colecteaza produsii de excretie

 

 

                        Ciclu biologic

- se realizeaza ( debuteaza) prin oua

- Pseudophilidae oul este asemanator cu cel al trematodelor -> oua mari( peste 100µ), operculate, in interior un embrion germinativ inconjurat de blastemere ( blastule viteline)

- Ciclophilidae oul mic ( 30-40µ), sunt sferice dar au si alte forme, avand in interior un embrion hexacant , adapostit intr-un periform

- ciclu biologic se realizeaza diferit:- trixen la Pseudophilidae

                                                        - dixen la Ciclophilidae

- la Pseudophilidae din ou se face un prim stadiu liber => coracidium ( ingerat de GI1), mobil, traieste in apa, este ciliate

 

 

10.CESTODOZELE  PRODUSE DE FORMELE IMAGINALE

 

LA RUMEGATOARE

 

- cunoscute si sub numele de Anoplocephalidae( sunt produse de parazitismul cestodelor din fam Anoplocephalidae)

- cuprinde 2 subfam: Anoplocephalinae

                                  Thysanosominae

Ex. 1) Moniezia expansa- mai frecvent la ovine

           Moniezia benedeni – mai frecvent la bovine.

      2) Thysaniezia ovilla

Avitellina centripunctata

Stilesia globipunctata

Thysanosoma actinoides                 /  -> spp exotice

Stilesia hepatica   (dim mici )        /  in canalele biliare ( rumegatoare)

            Cestodele rumeg ( intestinale) sunt de dimensiuni mari, intre 1-6 metri

- au scolex nearmat, prevazut cu 4 ventuze musculare cu deschidere circulara sau alungita in functie de spp

- strobila de culaore alb-galbuie

- proglotele sunt mai late decat lungi, cu 1-2 pori genitali in functie de spp, iar caracteristica lor este ca la proglotele ovigere, uterul este reticulat la Anoplocephalindae si divizat in organe paruterine la Thysonosominae

- ouale au dim 35-45 µ, cu aspect particular la moniezia: piramidal la expansa

                                                                                              cubice la benederi

                                                                                              sferice – la celelalte specii

- in interior prezinta embrion cu o prelungire ce sa aspect priform ( aparatul piriform)

                        Ciclul biologic

- dixen

- GI= acarieni de pasune(Oribatidae, Liacaridae, Scheloribatidae=> coprofagi=se hranesc cu proglotele ovigere eliminate cu fecalele si consumand ouale=> se formeaza larve cisticercare in corpul lor(1-2 larve) in 2-3 luni

- dupa infestarea acarienilor de catre GD- rumegatoarele mari/ mici, sunt eliberate larvele cisticercare in intestine si se fixeaza pe mucoasa si in aprox 30-40 zile se dezvolta cestodul adult

GD(cestod adult) ->fecale->GI (acarieni de pasune, larve cisticercoide) ->ingerare-> GD

 

                        Epidemiologie

- Surse de infestare- sunt repr de anim parazitate cel mai adesea din al doilea an de pasunat

- un an infestat poate elimina pe pasune aprox 1 milion de oua, intr-un sezon de pasunat

- sursa de infestare o constituie si acarieni de pe pasune care se mentin peste an-> asigurand infestarea timpurie a anim in anul urmator

- contaminare- la pasune , obisnuit in sezonul cald, dar posibil si in sezonul rece, in iernile blande

- receptivitate- oile, apoi bovinele; mai sensibil este tineretul, la care apar si maifestari clinice

-dinamica- prez o curba ascendenta in sezonul cald

 

                        Patogeneza

- in functie de gradul de infestare si varsta gazdei ( mai sensibila la anim tinere)

- se realiz prin act mecanica-iritativa consecutive fixarii scolexului , dar si mobilitatii strobilei

- act spoliatoare- dezechilibre metabolice- nutritionale si tubl de crestere la tineret

- act toxica- dat metabolitilor elim, in infestatiile masive inregistrandu-se si manifestari nervoase

- act inoculatoare- favorizeaza accesului usor de germeni infestati la locul de fixare al cestodelor

 

                        Tablou clinic

- obisnuit infestatiile sunt inaparente dpdv clinic la anim adulte, semne sterse

- infestatiile sunt observate la tineret, care prez: o anemie cu paliditatea mucoaselor, desen vascular al mucoaselor sters, slabire, caderea lanai( mata, casanta, friabila), diaree/constipatie(persistente sau alternate)

- in infestatii masive => semne nervoase

 

                        Lezional

- infl catarale intestinale , unerori au mici hemoragii la locul de fixare, chiar eroziuni sau ulcere ale mucoasei intestinale

- cadavrele cahectice, slabire, degenerescente

 

                        Diagnostic

- orientat pe baza datelor epid si a semnelor clinice

- confirmat prin ex coproscopic => macroscopic

fecalele coaflate cu proglote => microscopic

                        Prognostic

- obisnuit favorabil- vital

- defavorabil- economic

 

                        Tratament

- sulfat de Cu -> sol 1-2% preparat extempore cu apa distilata sau cu apa de ploaie, adaugand inca 1-2 ml HCl/l sol; din sol respective 2ml/kg, pre os

- carbonat basic de Cu- in uruiala 0,5g/an la mieii neantarcati; 0,75/an + apa la discretie; 1g/anim adulte

- Niclosamid 50-70 mg/kg

- Brunamidina 25-50mg/kg

- Praziquantel 3,75- 5mg/kg

- Grupul benzimidazolilor

 

                        Profilaxie

- dehelmintizari profilactice(2x/an)

- distrugerea GI-> cianamida de calciu

- utilize de pasuni separate pt miei

 

LA CABALINE

 

- sunt produse de cestode din fam Anoplocephalidae

- cei mia imp: A magna(80cm)

                        Anoplacepjala perfoliata in ileon, aglomerat in jurul valvulei ileo-cecale, dar si in colon

                        Paranoplocephala mamilana- chiar si in stomac

-au scolexul globulos cu ventuze dezv, cupuliforme la magna sau cu deschidere lineara la mamilana

                        Ciclu biologic

- asemanator cu cel al paranoplocephalinelor de la rumeg

- GI acarieni de pasune

                        Patogeneza

-asemanatoare cu cel a rumeg

- act mecanica iritativa, este mai pronuntata dat scolexului dezv ce det infl pronuntate in unele cazuri, formatiuni cu aspect tumoral( in special la perfoliata)

- in infestatii masive: ulcere pronuntate de muc intestinala

                        Tabloul lezional

-observabil la tineret sub 2 ani

- anemie, slabire, tulb digestive(colici)

- la adulte: infestatii subclinice

 

                        Diagnostic

-ex clinic, coproscopic, necropsic

 

                        Tratament

-Bitionol 7-10 mg/k

 

 

10.CESTODOZELE  PRODUSE DE FORMELE IMAGINALE

 LA RUMEGATOARE

 - cunoscute si sub numele de Anoplocephalidae( sunt produse de parazitismul cestodelor din fam Anoplocephalidae)

- cuprinde 2 subfam: Anoplocephalinae

                                  Thysanosominae

Ex. 1) Moniezia expansa- mai frecvent la ovine

           Moniezia benedeni – mai frecvent la bovine.

      2) Thysaniezia ovilla

Avitellina centripunctata

Stilesia globipunctata

Thysanosoma actinoides                 /  -> spp exotice

Stilesia hepatica   (dim mici )        /  in canalele biliare ( rumegatoare)

            Cestodele rumeg ( intestinale) sunt de dimensiuni mari, intre 1-6 metri

- au scolex nearmat, prevazut cu 4 ventuze musculare cu deschidere circulara sau alungita in functie de spp

- strobila de culaore alb-galbuie

- proglotele sunt mai late decat lungi, cu 1-2 pori genitali in functie de spp, iar caracteristica lor este ca la proglotele ovigere, uterul este reticulat la Anoplocephalindae si divizat in organe paruterine la Thysonosominae

- ouale au dim 35-45 µ, cu aspect particular la moniezia: piramidal la expansa

                                                                                              cubice la benederi

                                                                                              sferice – la celelalte specii

- in interior prezinta embrion cu o prelungire ce sa aspect priform ( aparatul piriform)

                        Ciclul biologic

- dixen

- GI= acarieni de pasune(Oribatidae, Liacaridae, Scheloribatidae=> coprofagi=se hranesc cu proglotele ovigere eliminate cu fecalele si consumand ouale=> se formeaza larve cisticercare in corpul lor(1-2 larve) in 2-3 luni

- dupa infestarea acarienilor de catre GD- rumegatoarele mari/ mici, sunt eliberate larvele cisticercare in intestine si se fixeaza pe mucoasa si in aprox 30-40 zile se dezvolta cestodul adult

GD(cestod adult) ->fecale->GI (acarieni de pasune, larve cisticercoide) ->ingerare-> GD

 

                        Epidemiologie

- Surse de infestare- sunt repr de anim parazitate cel mai adesea din al doilea an de pasunat

- un an infestat poate elimina pe pasune aprox 1 milion de oua, intr-un sezon de pasunat

- sursa de infestare o constituie si acarieni de pe pasune care se mentin peste an-> asigurand infestarea timpurie a anim in anul urmator

- contaminare- la pasune , obisnuit in sezonul cald, dar posibil si in sezonul rece, in iernile blande

- receptivitate- oile, apoi bovinele; mai sensibil este tineretul, la care apar si maifestari clinice

-dinamica- prez o curba ascendenta in sezonul cald

 

                        Patogeneza

- in functie de gradul de infestare si varsta gazdei ( mai sensibila la anim tinere)

- se realiz prin act mecanica-iritativa consecutive fixarii scolexului , dar si mobilitatii strobilei

- act spoliatoare- dezechilibre metabolice- nutritionale si tubl de crestere la tineret

- act toxica- dat metabolitilor elim, in infestatiile masive inregistrandu-se si manifestari nervoase

- act inoculatoare- favorizeaza accesului usor de germeni infestati la locul de fixare al cestodelor

 

                        Tablou clinic

- obisnuit infestatiile sunt inaparente dpdv clinic la anim adulte, semne sterse

- infestatiile sunt observate la tineret, care prez: o anemie cu paliditatea mucoaselor, desen vascular al mucoaselor sters, slabire, caderea lanai( mata, casanta, friabila), diaree/constipatie(persistente sau alternate)

- in infestatii masive => semne nervoase

 

                        Lezional

- infl catarale intestinale , unerori au mici hemoragii la locul de fixare, chiar eroziuni sau ulcere ale mucoasei intestinale

- cadavrele cahectice, slabire, degenerescente

 

                        Diagnostic

- orientat pe baza datelor epid si a semnelor clinice

- confirmat prin ex coproscopic => macroscopic

fecalele coaflate cu proglote => microscopic

                        Prognostic

- obisnuit favorabil- vital

- defavorabil- economic

 

                        Tratament

- sulfat de Cu -> sol 1-2% preparat extempore cu apa distilata sau cu apa de ploaie, adaugand inca 1-2 ml HCl/l sol; din sol respective 2ml/kg, pre os

- carbonat basic de Cu- in uruiala 0,5g/an la mieii neantarcati; 0,75/an + apa la discretie; 1g/anim adulte

- Niclosamid 50-70 mg/kg

- Brunamidina 25-50mg/kg

- Praziquantel 3,75- 5mg/kg

- Grupul benzimidazolilor

 

                        Profilaxie

- dehelmintizari profilactice(2x/an)

- distrugerea GI-> cianamida de calciu

- utilize de pasuni separate pt miei

 

LA CABALINE

 

- sunt produse de cestode din fam Anoplocephalidae

- cei mia imp: A magna(80cm)

                        Anoplacepjala perfoliata in ileon, aglomerat in jurul valvulei ileo-cecale, dar si in colon

                        Paranoplocephala mamilana- chiar si in stomac

-au scolexul globulos cu ventuze dezv, cupuliforme la magna sau cu deschidere lineara la mamilana

                        Ciclu biologic

- asemanator cu cel al paranoplocephalinelor de la rumeg

- GI acarieni de pasune

                        Patogeneza

-asemanatoare cu cel a rumeg

- act mecanica iritativa, este mai pronuntata dat scolexului dezv ce det infl pronuntate in unele cazuri, formatiuni cu aspect tumoral( in special la perfoliata)

- in infestatii masive: ulcere pronuntate de muc intestinala

                         Tabloul lezional

-observabil la tineret sub 2 ani

- anemie, slabire, tulb digestive(colici)

- la adulte: infestatii subclinice

                         Diagnostic

-ex clinic, coproscopic, necropsic

 

                        Tratament

-Bitionol 7-10 mg/k

 

11.CESTODOZELE LA CARNIVORE

-pot si intalnite infestatii multiple ( asociate) sau singuratice cu cestode de Ord Ciclophilideea si Pseudophylideea

- aceste infestatii de regula, subclinice( sau asimptomatice), prez o importanta medicala redusa, dar prez importanta economica prin metacestodozele pe care le genereaza la animalele de interes economic, mai ales importanta sociala prin dezvoltarea unor metacestodoze grave la om ( ex hidatidoza)

- de asemenea unele cestode pot fi intalnite ( in stadiul adult)  si la om : Dipididium caninum; Diphylobotrium latum

 

                        Etiologie

- se intalnesc cestode din mai multe fam

            * Taeniidae – mari – Taenia hydatigena 0,75- 5 m

                                          - Taenia pisiformis 1-2 m

                                          - Taenia multiceps ( multiceps multiceps) 0,4-1m

                                          - Taenia multiceps serialis aprox 0,75

                                          - Taenia ovis 0,5- 1m

                                          - Taenia taeniaeformis aprox 50 cm- mai ales la pisici

                               - mici – Echinococus granulosus

                                        - Echinococul multilocularis

            * Fam Dipilidiidae -> Dipilidium caninum aprox 0,4m

            * Fam Mezocestoididae -> Mezocestoides lineatus

Pseudophylideea

            * Fam Diphylobotridae-> Diphylobotrium latum 6-12 m

           

                        Ciclu biologic

- Taemidele au rostrum armat

- proglotele au un singur por genital, de regula alternant

- proglotele ovigere sunt mai lunti decat late, contin in interiorul uterului veziculat prin cu oua

- det formarea de larve veziculare in corpul GI vertebrate, avand ciclu dihexem

* T hydatigena -> Cysticercus tenicoles cu localizare hepatoperitoneala la rumegatoare si suine

* T pisiformis ->Cysticercus pisiformis cu localizare hepatoperitoneal la iepure

* T multiceps -> Coenurus cerebralis cu localizare in SN la rumegatoare

* T multiceps serialis -> Coenurus serialis cu localizare in tes conjunctiv subcutanat , mai ales la iepure

* T ovis -> Cysticercus ovis  cu localizare in musculatura rumegatoarelor

* T taenie formis ->Cysticercus fasciolaris cu localizare hepatoperitoneal la rozatoare

* T franulosus -> Echinococus granulosus larvae aprox 36mm ( chist hidatic unilocular) -> in diverse organe la rumegatoare si omnivore

* E multilocularis -> Echinococus multilocularis larvae ( chist hidatic multiocular) mai ales la suine

 

Dipilidium caninum

- cu rostrum armat cu dubla coroana de carlige

- pori genitali dublii

- proglotele ovigere asemanatoare semintelor de castravete, avand in interior niste capsule ovifere (18-30), pline cu oua

- forma larvara este de tip criptocistis

- trichodectis -> puricii, paduchii carnivorelor

 

Mezocestoides                            

- rostrum nearmat

- proglote ovigere cu forma de butoias, cu un organ parenten plin cu oua

Ciclu biologic: trihexen

- GI 1 = acarienii de pasune, insecte coprofage => se dezvolta larve de tip criptocistis

- GI 2= rozatoare/ pasari => larve de tip tetratrihexen

 

Diphylobotrium

- 2 botrii

- proglote mai late decat lungi

- uter deschis cu orificiu tocostom

Ciclu biologic: trihexen

- GI 1= acvarii => larva procercoida

- GI 2= pesti dulciloli => larva plerocercoida

- Cestodele locuiesc in intestinul subtire al carnivorelor, au o longevitate aprox 24 luni, dar in unele cazuri si pana la 10 ani

- Carnivorele (GD) elimina proglote ovigere sau oua ( Diphylobotium-> uter deschis) , dar si in cazul lui Echinococus, ale carui proglote ovigere se dezintegreaza foarte usor din tubul digestiv al gazdei

- contaminarea carnivorelor se face prin ingerarea GI sau organe de la GI infestate cu forme larvare

- dupa ingerarea formei larvare, acestea ajung in intestinul carnivorelor, se fixeaza de peretele intestinal si in circa 35-45 zile se dezvolta cestodul adult

            Particularitati

- proglotele de Dipitidium prezinta mobilitate proprie, specifica , datorata unei structuri musculare deosebite=> se elimina si in afara scaunului

- acest lucru se poate intampla, mai redus si la multiceps

 

                  Epidemiologie

- surse de infestare : reprezentate de carnivorele infestate, dar si de GI , in interiorul carora se dezvolta formele larvare

                                    - rezistenta oualelor -> cestode care se mentin si pe animale, insa formele larvare se pot

                                   mentine si mai multi ani in GI

- contaminare : ingerare de GI sau org infestate

- dinamina infestarii: nu are o anumita frecventa sezoniera, dar infestatiile cu taeniidae sunt mai frecvente la carnivorele din ferme, abatoare

                                  - cele cu Dipilidium mai frecvent la oras, iar Diphylobotrium in apropierea apelor, zolelor

                                   Piscicole

 

                        12.Patogeneza

- depinde de gradul de infestare si varsta, rezistenta animalelor

- actiune mecanica iritativa – la cestodele de dimensiuni mari, consecutiv fixarii si mobilitatii acestora in infestatii masive, cestodele mari pot determina obstructii intestinale, volvulus si alte tulburari

- actiune spoliatoare – la cestodele mari care consuma principiile nutritive si mai ales selectiv vitaminele, microelementele, care antreneaza diverse carente

- actiune toxica – produce eliminarea de cestode

                          - dezintegrarea unor cestode -> proglote

                          - apar consecutiv semne nervoase -> hiperexcitabilitate -> la crize epileptiforme

- actiune inoculatoare – favorizeaza patrunderea florei bacteriene la locul infestarii

 

                        Tabloul clinic

- de regula asimptomatic la adulti , in infestatii slabe la tineret

- semne clinice inregistrate (mai ales in infestatii cu cestode  de dimensiuni mari) : slabire, anemie, tulburari digestive

- diaree pasagera, posibil balonament abdominal, sensibilitate la palpare, coprostoza si caracteristic in infestarea cu Dipitidium este fenomen de „ sanius”

 

                        Leziuni

- preponderent locale: enterita catarala cronica, ingrosarea mucoasei peretelui intestinal

- in infestatii masive : obstructi intestinale, volvulus, etc

 

                        Diagnostic

- orientat pe baza semnelor clinice coroborate cu epidemiologia- confirmare: ex coproscopic - macroscopic

                                                                                                                                             - microscopic pt Diphylobotrium si Echinococus

- teste/ reactii de imunodiagnostic – Ag in saliva si fecale

            Ex. coproantigene de echinococus

 

                        Tratament

-Arecolina bromhidrica =>cestodofag => doar in scop de diagnostic 4-5 mg/kg

- Cestodocid = excelent= Praziquantel : Droncit 5 mg/kg

- Niclosamid: 50-100 mg/ kg, dar tablete 200 mg/kg pt Dipitidium si 500 mg/kg pt Echinococus

- Dunamidina 50-100 mg/kg

- Lopatol – 50 mg/kg

 - produsi bensimidiazolici – Mebendazol 10-20 mg/kg

                                               - Oxibendazol 20mg/kg

                                               - Albendazol 10-15 mg/kg

- produse compuse

            Ex. Drontal – praziquantel]  Drontal +

                                - pirantel       ]   Febantel

 

                        Profilaxie

- dehelmintizari profilactice care ar trebui realizate de 5-6 ori/ an in primii 3 ani si apoi 2-3 ori/an in anii urmatori

- diagnosticul infestatiilor cu cestode, mai ales la cainii din jurul fermelor, abatoarelor, turmelor

- reducerea numarului de carnivore la stadiul necesar

- controlul sanitar veterinar al animalelor sacrificate si neadministrarea in hrana carnivorelor a org infestate.