nevoia de transformare / adaptare a infanteriei … · 2020. 4. 30. · conducere a sprijinului...

25REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2020

183

0 - 2

02

0

Realităţile câmpului de luptă se schimbă permanent. Natura conflictului anilor 2018-2019 nu mai seamănă cu cea din cel de-al doilea război mondial. Actorii implicaţi şi tipicul non-linear al conflictelor demonstrează apariţia unor noi strategii şi doctrine de luptă.

Scopul acestui articol este de a prezenta o viziune de transformare/adaptare pe mai multe planuri a Infanteriei Marine Române, pentru a putea răspunde coerent și oportun provocărilor de securitate emergente în Zona Extinsă a Mării Negre, dar și în raport cu natura diverselor amenințări posibile la adresa securității naționale. Provocările de securitate din proximitatea României apărute în ultimii ani, au impus noi abordări ale strategiilor de apărare atât la nivel local cât şi la nivelul membrilor alianţei Nord-Atlantice. Unităţile de infanterie marină ale statelor membre NATO sunt mare parte dintre ele unităţi expediţionare şi de răspuns la crize. Aceste unităţi au trecut prin multiple transformări de-a lungul timpului, iar astăzi sunt configurate ca forţe de tip ofensiv, cu capabilităţi de desantare sau debarcare amfibie, aeriană sau combinată.

Pentru compatibilitatea infanteriei marine Române cu marea majoritatea a unităţilor din ţările membre NATO, va fi nevoie de un proces de transformare nu doar în organizare şi proceduri tactice, dar şi în mentalitate (implică şi dezvoltarea nevoii de apartenenţă la o cultură – cultura puşcaşilor marini). Încadrarea cu personal și cu tehnică, organizarea modulară și un nivel ridicat de instruire, urmate de executarea misiunilor în toate fazele și situațiile tactice ale operațiilor militare cu accent pus pe menținerea permanentă a inițiativei în luptă, sunt doar câteva din aspectele ce vor fi discutate în acest articol.

Maximizarea capacității operaționaleAmbițiile strategice ale Federației Ruse dezvăluite prima dată în 2008, odată cu

conflictul din Georgia, continuate apoi cu anexarea Crimeei și mai recent cu dezvoltarea capabilităților navale ale Flotei Ruse la Marea Neagră, completate de o dezvoltarea accelerată a sistemului A2/AD în Peninsula Crimeea, constituie provocări majore la adresa securității naționale. România, datorită noii realităţi de după anul 2014, a ajuns din nou vecină cu Rusia în Marea Neagră. Ca zonă economică deosebit de importantă pentru România dar şi pentru flancul Sud-Estic al UE şi NATO, Marea Neagră din punct de vedere al securităţii, se găseşte într-o continuă evoluţie, iar noi trebuie să fim capabili să ne adaptăm la aceste schimbări.

Pentru a răspunde schimbărilor menționate mai sus, din punct de vedere al reorganizării/organizării viitoarelor unităţi de Infanterie Marină Română, un prim aspect îl reprezintă accentul pus pe încadrarea cu personal şi nivelul ridicat al instrucţiei, deoarece acestea împreună maximizează capacitatea operaţională ridicată a unităţii respective, şi de aici automat şi nivelul ridicat al îndeplinirii misiunilor. Dacă pentru încadrarea cu personal eforturile trebuie direcţionate în vederea alocării unui număr mai mare de locuri promoțiilor de ofițeri și subofițeri de infanterie la terminarea școlilor de profil, pentru creşterea nivelului de instruire accentual va trebui pus pe dezvoltarea flexibilităţii şi adaptabilităţii pe timpul executării misiunilor, două condiţii esenţiale pentru puşcaşii marini ai secolului XXI.

Nevoia de a atinge acel punct, în care vor exista capabilităţi pentru dislocare cu rapiditate maxima acoperind toate cele trei medii fizice de luptă (terestru, naval şi aerian), reprezintă al doilea aspect al transformării. Prin definiţie unităţile de infanterie marină sunt parte integrantă a unei Forţe Navale, şi sunt ambarcate, se deplasează şi îşi desfăşoară misiunile folosind mijloace navale special destinate, lucru care le deosebeşte fundamental de alte tipuri de forţe. Dar aceleaşi unităţi de infanterie marină, în funcţie de specificul misiunilor încredinţate, vor folosi pentru apropierea de obiectiv, manevră şi acţiune la obiectiv, mijloace tehnice specifice forţelor terestre şi aeriene (transportoare amfibii blindate, autovehicule ușor blindate, ATV-uri, schiuri, elicoptere și avioane de transport, etc.)

NEVOIA DE TRANSFORMARE / ADAPTARE A INFANTERIEI MARINE ROMÂNE

ÎN CONTEXTUL DE SECURITATE ACTUALLt.col. Dumitru TODOSIUC

Comandant regiment, Regimentul 307 Infanterie Marină

The purpose of this article is to p r e s e n t a v i s i o n o f transformation/adaptation on different areas of the Romanian Marine, in order to react quickly and efficiently to any threat on national security in the Black Sea area. Security threats in the proximity of Romania during previous years, requested new approaches both at local and NATO levels. Most of the marine units purposes are for crisis response and expeditions.

To make the Romanian Marine compatible with the vast majority of NATO's units, a transformation process will be needed, a process to change not only the structure and tactical procedures, but also the line of thought.

Together with the Romania's access to NATO and international missions execution in Irak and Afghanistan, the need to act in a joint and international environment becames vital. Fast changes in international security environment demand operational and structural changes in almost all Marine units from NATO members.

Thanks to the Romanian Marine's organization and essntial missions, marines will be able to efficiently finish armed operations, intermediate operations and support operations. Marine is the only branch that takes action on land, maritime and aerial targets.

Actual security situation, along with the new modern battlefield concept will provide significant changes in marine's actions. The soldier, as a main element of the national security system will feel his limits expanding. The future battles outcome will be given by the ability to precisely identify targets, avoid enemy detection and high mobility compared to the enemy's. If marines stand in the same place, they become vulnerable, and if they are too many in one spot they become definite targets.

26 27CENTRUL DE PERFECŢIONARE INFANTERIE REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2020

183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

ĂNevoia de acţiune, de operare în medii de mare complexitate (zonă de litoral, zonă lagunară, zone urbane, medii

împădurite sau mlăştinoase), mediu cibernetic şi informaţional, precum şi împotriva unor ameninţări non-liniare, asimetrice, forțează elementele acționale ale infanteriei marine să fie extrem de mobile și cu o posibilitate de configurare pentru misiuni de tip modular (unităţi de luptă şi de sprijin de luptă, unităţi de cercetare, elemente de conducere a sprijinului aerian tactic–JTAC, elemente de observare înaintată pentru coordonarea sprijinului cu foc al artileriei, şi elemente ISR/UAV).

Pușcașii marini în toate fazele și situațiile tactice ale operațiilor militareOdată cu aderarea României la NATO şi cu executarea misiunilor internaționale în Irak şi Afghanistan, nevoia de a

acţiona într-un mediu internațional şi întrunit, a devenit vitală pentru armatele ţărilor membre NATO. Schimbările rapide în mediul internațional de securitate determină reconfigurări operaţionale şi structurale în mai toate unităţile de infanterie marina ale statelor membre NATO. Capacitatea de dislocare rapidă, nivelul înalt de instruire amintit mai sus, al mobilităţii, adaptabilităţii şi capacităţii de configurare specială pentru misiuni, face ca unităţile de infanterie marina să fie angajate, datorită capacităţii operaţionale ridicate și ca Forţe de Răspuns la Crize. Datorită organizării şi a misiunilor esenţiale ale Infanteriei Marine Române, puşcaşii marini vor putea executa eficient atât pe teritoriu național cât și în mediu internațional, operaţii specifice luptei armate, operaţii intermediare dar şi operaţii de stabilitate şi sprijin.

Prin natura specificului, infanteria marină este unica specialitate care execută acţiuni asupra ţintelor terestre, navale şi aeriene combinat cu desfăşurarea de acţiuni amfibii. Mediul în care acționează în ziua de astăzi este unul non-linear, dominat de arme dintre cele mai sofisticare, aflându-se sub influența unor condiții geopolitice instabile. În acest mediu pușcașii marini sunt de aşteptat să conducă şi să execute misiuni ce se încadrează în toate cele 6 faze ale operațiilor militare, așa cum sunt definite de Planificarea Întrunită a Operațiilor (Joint Operation Planning):

Faza0 (Phase 0)–Shape/ Modelează - Această fază este reprezentată de activitățile militare curente desfășurate conform planificărilor anuale, completate de interacțiuni cu alte forțe pe timpul exercițiilor și consolidarea relațiilor de cooperare;

Faza 1(Phase 1)–Deter/ Descurajează - Intenția acestei faze este de a influența și împiedica potențialele acțiuni ale inamicului prin demonstrații de forță ce pot include inclusiv alertarea forțelor, dislocări de trupe și chiar mobilizări;

Faza 2 (Phase 2)–Seize Initiative / Cucereste/ preia inițiativa - Intrarea în această fază presupune și începerea ostilităților, cu acțiuni militare îndreptate asupra inamicului identificat. Pe parcursul acestei faze se urmărește preluarea inițiativei/păstrarea ei în scopul de a avea libertatea de mișcare și a putea manevra inamicul;

Faza 3 (Phase 3) –Dominate/ domină - Nu se poate ajunge aici decât dacă s-a trecut prin faza 2. Această fază presupune acțiuni directe asupra inamicului, după ce s-a preluat inițiativa, cu intenția de a-i reduce voința de a lupta și controlarea mediului operațional/de acțiune. Odată cu influențarea voinței inamicului de a continua lupta se desfășoară și operații de stabilitate și sprijin pentru asigurarea trecerii în faza următoare;

Faza 4 (Phase 4) –Stabilize/ stabilizează Prioritatea acestei faze sunt operațiile de stabilitate și sprijin, reconstrucția infrastructurii și repunerea în funcțiune a serviciilor esențiale, afectate de acțiunile militare. Faza 4 se încheie odată cu transferul autorității regionale către autoritatea civilă legitimă;

Faza 5 (Phase 5) –Enable Civil Authority / Întărește controlul și autoritatea civil(ă) - Pe parcursul acestei faze, autoritățile civile legitime sunt susținute și sprijinite de forțe militare în încercarea de a asigura serviciile esențiale populației din zona afectată;

Atât azi cât şi în viitor, condiţiile existente ale mediilor de acţiune la limita conflictului, precum şi prezenţa partenerilor militari în aceste medii, scurtează tranziţia de la o fază la alta și implicit de la pace la conflict. Fiecare fază a operațiilor militare în care va acționa infanteria marină română este compusă dintr-una sau mai multe situații tactice, pe care pușcașii marini trebuie să le controleze în beneficiul propriu. Printr-o prezenţă continuă în vederea asigurării securităţii ariei de responsabilitate, prin acţiuni de sprijin al luptei desfăşurate într-un cadru național geografic complex (zona de deltă, complexul lagunar, zonă costieră, dar şi teren puternic frământat), ar putea fi localizaţi de un potenţial inamic, sau vor acționa în mod intenționat, pentru a putea fi localizați în vederea influenţării acţiunilor acestuia.

Dacă ar fi să apelăm la niște termeni regăsiți în procedurile tactice ale Marinei SUA, termenul de TACSIT sau Situație Tactică se folosește pentru a descrie probabilitatea ca un posibil inamic să poată localiza şi urmări o grupare de forțe proprii. Aceste situații tactice sunt valabile, din punctul meu de vedere, și pentru desfășurarea procesului de localizare și lovire a țintelor identificate, iar pușcașii marini se vor regăsi pe timpul desfășurării misiunilor, intenționat sau involuntar, într-una din ele. Aceste situații așa cum sunt descrise de instrucțiunile și procedurile tactice ale Marinei SUA sunt după cum urmează:

-TACSIT1 - forţe localizate şi urmărite în vederea angajării; -TACSIT2- localizarea forţelor este cunoscută, dispunerea este necunoscută; -TACSIT 3- forţe nelocalizate;

Pentru a maximiza potenţialul acestor situații tactice, trebuie să recurgem la inducere în eroare, acţiuni false, acțiuni demonstrative, camuflajul şi manevra unităţilor mici, toate acestea într-o manieră unitară şi coerentă. Infanteria marină, ca şi celelalte specializări ale structurilor de forţe, îşi va desfăşura misiunile de manevră şi în spectrul electromagnetic, cu scopul de a împiedica adversarul să-şi schimbe sau să-și treacă unităţile rapid dintr-un stadiu al situației tactice, în altul.

Păstrarea inițiativei în luptăPână ca A2/AD şi războiul electromagnetic să reprezinte amenințări atât de aproape de graniţele noastre, non-

linearitatea spaţiului de luptă putea fi explorată/experimentată doar pe timpul misiunilor desfăşurate în teatrele de operaţii militare internaţionale (Irak şi Afghanistan). Sistemele A2/AD prin natura complexă a elementelor din compunerea lor pun un accent deosebit pe păstrarea a cât mai mult timp a stadiului TACSIT 3, încât putem ajunge la un blocaj în capacitatea de manevră a forţelor implicate. Mascarea şi manevra unităţilor-luptătoare ale infanteriei marine, pentru a fi eficiente au nevoie de un efort combinat, comun cu punerea în aplicare a planurilor de inducere în eroare a adversarului - operațiile informaționale (INFO-OPS sau IO).

Prin natura lor INFO-OPS-ul constituie un multiplicator de forță ce contribuie la atingerea obiectivelor propuse și sprijină decisiv forțele proprii în îndeplinirea misiunilor. Pentru ca planificarea operațiilor informaționale proprii să fie eficientă, trebuie calculată foarte bine reducerea probabilităţii de a deveni o țintă pentru inamic și creșterea fluxului informațional propriu ce permite luarea unor decizii mult mai rapide (și prin folosirea variantei scurtate a procesului de planificare – R2P2), astfel încât să putem păstra inițiativa pe câmpul de luptă.

Amprenta electromagnetică pe care o lasă o unitate poate fi controlată şi influenţată de dispersarea şi acțiunea în grupuri mici, sau prin concentrarea subunităților în grupuri mai mari. Finalitatea unei astfel de manevre într-o eră dominată de A2/AD şi de sisteme de arme și senzori foarte sofisticate, este să-i oferim adversarului vizibilitatea doar asupra a ce vrem noi, să-l inducem în eroare în avantajul şi pe direcţiile controlate de noi, iar trupele noastre să se miște continuu pentru a fi greu de descoperit, astfel încât noi să păstrăm/ sau să preluăm iniţiativa.

ConcluziiSituația de securitate actuală precum și noul concept al câmpului de luptă modern vor aduce schimbări

semnificative în acțiunea pușcașilor marini. Militarul, ca piesă principală a sistemului național de apărare va simți cum rezistența lui va fi împinsă către noi limite. Rezultatul confruntărilor viitoare va fi dictat de capacitatea de a executa identificarea țintelor cu precizie mărită, de a scăpa de sub detecția inamicului și de a dovedi o mobilitate crescută în raport cu cea a posibilului inamic. Elementele acționale ale infanteriei marine române trebuie să fie într-o continuă mișcare. Dacă pușcașii marini vor staționa prea mult într-un loc vor deveni vulnerabili, iar dacă vor staționa prea mulţi într-un loc vor deveni ținte sigure.

Puşcaşii marini trebuie să se obişnuiască cu ideea de a trăi în situaţia tactică TACSIT 1, dar comanda şi controlul unităţilor să aibă abilitatea de a schimba nivelul situaţiei (1,2 sau 3) în care li se găsesc subunitățile de manevră, în orice moment în funcţie de solicitările misiunilor şi operaţiunilor desfăşurate. Executarea unei manevre eficiente, combinată cu alte tactici (incursiuni, raiduri, atacuri false) creează suficientă ambiguitate şi poate duce la resetarea procesului de targeting al inamicului, obligându-l pe acesta să reia întreg procesul, cu pierderea inițiativei și a timpului necesar resetării.

Din analiza situațiilor prezentate mai sus, ar fi de dorit ca pușcașii marini să acționeze și să se încadreze în TACSIT 3. Dar complexitatea acțiunilor militare, precum și planurile INFO OPS și însăși desfășurarea acțiunilor militare de-a lungul celor 6 faze ale operațiilor militare, toate contravin unei gândiri convenționale și ne împing spre o abordare asimetrică a expunerii forțelor pe câmpul de luptă, cu obiectivul principal constând în păstrarea inițiativei.

2

1

(JP) 5-0, Joint Operation Planning, Joint Chiefs of Staff, Washington D.C., August 2011, p25.1

2

1

2

MTP 1 (D) Section 5300, Multinational Maritime Tactical Instructions and Procedures, Navy Warfare Library, U.S. Navy, 2004, p 220.

BIBLIOGRAFIE

-ATP-8 (vol. I), Doctrine for Amphibious Operations, NSA, 2016;-European Defence Matters, Acting on defence capability gaps, European Defence Agency, Issue 05, Brussels, 2014.-Joint Operation Planning, JP 5-0, Joint Chiefs of Staff, Washington D.C., August 2011;-MCDP 1-0, Marine Corps Operations, Department of the Navy, Headquarters United States Marine Corps, Washington, 2011;-MCDP-3, ExpeditionaryOperations,Department of theNavy, Headquarters United States Marine Corps, Washington, 1998;-Multinational Maritime Tactical Instructions and Procedures, MTP 1 (D) Section 5300, Navy Warfare Library, U.S. Navy, 2004;-NWP 3-10, Naval CoastalWarfareOperations, U.S. Navy, 2013;-NTTP 3-10.1, Tactics, Techiques and Procedures for Naval Coastal Warfare Operations, U.S. Navy, 2013;-PROCEEDINGS, U.S.Naval Institute, Annapolis, January 2017;-PROCEEDINGS, U.S.Naval Institute, Annapolis, February 2017;-PROCEEDINGS, U.S.Naval Institute, Annapolis, May 2017;-The Marine Corps Operating Concept- How an Expeditionary Force Operates in the 21st Century, Headquarters United

States Marine Corps, Washington, September 2016;-Todosiuc Dumitru, Russia's Black Sea Strategy after Crimean Annexation, USMC Command and Staff College, Quantico, 2017; -WADE, Norman M.,MEU(Marine Expeditionary Unit) – Guide to Battle Staff Operations & Rapid Response Planning

Process,The Lightning Press, Lakeland, Florida, 2012.


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

Nevoia de acţiune, de operare în medii de mare complexitate (zonă de litoral, zonă lagunară, zone urbane, medii împădurite sau mlăştinoase), mediu cibernetic şi informaţional, precum şi împotriva unor ameninţări non-liniare, asimetrice, forțează elementele acționale ale infanteriei marine să fie extrem de mobile și cu o posibilitate de configurare pentru misiuni de tip modular (unităţi de luptă şi de sprijin de luptă, unităţi de cercetare, elemente de conducere a sprijinului aerian tactic–JTAC, elemente de observare înaintată pentru coordonarea sprijinului cu foc al artileriei, şi elemente ISR/UAV).

Pușcașii marini în toate fazele și situațiile tactice ale operațiilor militareOdată cu aderarea României la NATO şi cu executarea misiunilor internaționale în Irak şi Afghanistan, nevoia de a

acţiona într-un mediu internațional şi întrunit, a devenit vitală pentru armatele ţărilor membre NATO. Schimbările rapide în mediul internațional de securitate determină reconfigurări operaţionale şi structurale în mai toate unităţile de infanterie marina ale statelor membre NATO. Capacitatea de dislocare rapidă, nivelul înalt de instruire amintit mai sus, al mobilităţii, adaptabilităţii şi capacităţii de configurare specială pentru misiuni, face ca unităţile de infanterie marina să fie angajate, datorită capacităţii operaţionale ridicate și ca Forţe de Răspuns la Crize. Datorită organizării şi a misiunilor esenţiale ale Infanteriei Marine Române, puşcaşii marini vor putea executa eficient atât pe teritoriu național cât și în mediu internațional, operaţii specifice luptei armate, operaţii intermediare dar şi operaţii de stabilitate şi sprijin.

Prin natura specificului, infanteria marină este unica specialitate care execută acţiuni asupra ţintelor terestre, navale şi aeriene combinat cu desfăşurarea de acţiuni amfibii. Mediul în care acționează în ziua de astăzi este unul non-linear, dominat de arme dintre cele mai sofisticare, aflându-se sub influența unor condiții geopolitice instabile. În acest mediu pușcașii marini sunt de aşteptat să conducă şi să execute misiuni ce se încadrează în toate cele 6 faze ale operațiilor militare, așa cum sunt definite de Planificarea Întrunită a Operațiilor (Joint Operation Planning):

Faza0 (Phase 0)–Shape/ Modelează - Această fază este reprezentată de activitățile militare curente desfășurate conform planificărilor anuale, completate de interacțiuni cu alte forțe pe timpul exercițiilor și consolidarea relațiilor de cooperare;

Faza 1(Phase 1)–Deter/ Descurajează - Intenția acestei faze este de a influența și împiedica potențialele acțiuni ale inamicului prin demonstrații de forță ce pot include inclusiv alertarea forțelor, dislocări de trupe și chiar mobilizări;

Faza 2 (Phase 2)–Seize Initiative / Cucereste/ preia inițiativa - Intrarea în această fază presupune și începerea ostilităților, cu acțiuni militare îndreptate asupra inamicului identificat. Pe parcursul acestei faze se urmărește preluarea inițiativei/păstrarea ei în scopul de a avea libertatea de mișcare și a putea manevra inamicul;

Faza 3 (Phase 3) –Dominate/ domină - Nu se poate ajunge aici decât dacă s-a trecut prin faza 2. Această fază presupune acțiuni directe asupra inamicului, după ce s-a preluat inițiativa, cu intenția de a-i reduce voința de a lupta și controlarea mediului operațional/de acțiune. Odată cu influențarea voinței inamicului de a continua lupta se desfășoară și operații de stabilitate și sprijin pentru asigurarea trecerii în faza următoare;

Faza 4 (Phase 4) –Stabilize/ stabilizează Prioritatea acestei faze sunt operațiile de stabilitate și sprijin, reconstrucția infrastructurii și repunerea în funcțiune a serviciilor esențiale, afectate de acțiunile militare. Faza 4 se încheie odată cu transferul autorității regionale către autoritatea civilă legitimă;

Faza 5 (Phase 5) –Enable Civil Authority / Întărește controlul și autoritatea civil(ă) - Pe parcursul acestei faze, autoritățile civile legitime sunt susținute și sprijinite de forțe militare în încercarea de a asigura serviciile esențiale populației din zona afectată;

Atât azi cât şi în viitor, condiţiile existente ale mediilor de acţiune la limita conflictului, precum şi prezenţa partenerilor militari în aceste medii, scurtează tranziţia de la o fază la alta și implicit de la pace la conflict. Fiecare fază a operațiilor militare în care va acționa infanteria marină română este compusă dintr-una sau mai multe situații tactice, pe care pușcașii marini trebuie să le controleze în beneficiul propriu. Printr-o prezenţă continuă în vederea asigurării securităţii ariei de responsabilitate, prin acţiuni de sprijin al luptei desfăşurate într-un cadru național geografic complex (zona de deltă, complexul lagunar, zonă costieră, dar şi teren puternic frământat), ar putea fi localizaţi de un potenţial inamic, sau vor acționa în mod intenționat, pentru a putea fi localizați în vederea influenţării acţiunilor acestuia.

Dacă ar fi să apelăm la niște termeni regăsiți în procedurile tactice ale Marinei SUA, termenul de TACSIT sau Situație Tactică se folosește pentru a descrie probabilitatea ca un posibil inamic să poată localiza şi urmări o grupare de forțe proprii. Aceste situații tactice sunt valabile, din punctul meu de vedere, și pentru desfășurarea procesului de localizare și lovire a țintelor identificate, iar pușcașii marini se vor regăsi pe timpul desfășurării misiunilor, intenționat sau involuntar, într-una din ele. Aceste situații așa cum sunt descrise de instrucțiunile și procedurile tactice ale Marinei SUA sunt după cum urmează:

-TACSIT1 - forţe localizate şi urmărite în vederea angajării; -TACSIT2- localizarea forţelor este cunoscută, dispunerea este necunoscută; -TACSIT 3- forţe nelocalizate;

Pentru a maximiza potenţialul acestor situații tactice, trebuie să recurgem la inducere în eroare, acţiuni false, acțiuni demonstrative, camuflajul şi manevra unităţilor mici, toate acestea într-o manieră unitară şi coerentă. Infanteria marină, ca şi celelalte specializări ale structurilor de forţe, îşi va desfăşura misiunile de manevră şi în spectrul electromagnetic, cu scopul de a împiedica adversarul să-şi schimbe sau să-și treacă unităţile rapid dintr-un stadiu al situației tactice, în altul.

Păstrarea inițiativei în luptăPână ca A2/AD şi războiul electromagnetic să reprezinte amenințări atât de aproape de graniţele noastre, non-

linearitatea spaţiului de luptă putea fi explorată/experimentată doar pe timpul misiunilor desfăşurate în teatrele de operaţii militare internaţionale (Irak şi Afghanistan). Sistemele A2/AD prin natura complexă a elementelor din compunerea lor pun un accent deosebit pe păstrarea a cât mai mult timp a stadiului TACSIT 3, încât putem ajunge la un blocaj în capacitatea de manevră a forţelor implicate. Mascarea şi manevra unităţilor-luptătoare ale infanteriei marine, pentru a fi eficiente au nevoie de un efort combinat, comun cu punerea în aplicare a planurilor de inducere în eroare a adversarului - operațiile informaționale (INFO-OPS sau IO).

Prin natura lor INFO-OPS-ul constituie un multiplicator de forță ce contribuie la atingerea obiectivelor propuse și sprijină decisiv forțele proprii în îndeplinirea misiunilor. Pentru ca planificarea operațiilor informaționale proprii să fie eficientă, trebuie calculată foarte bine reducerea probabilităţii de a deveni o țintă pentru inamic și creșterea fluxului informațional propriu ce permite luarea unor decizii mult mai rapide (și prin folosirea variantei scurtate a procesului de planificare – R2P2), astfel încât să putem păstra inițiativa pe câmpul de luptă.

Amprenta electromagnetică pe care o lasă o unitate poate fi controlată şi influenţată de dispersarea şi acțiunea în grupuri mici, sau prin concentrarea subunităților în grupuri mai mari. Finalitatea unei astfel de manevre într-o eră dominată de A2/AD şi de sisteme de arme și senzori foarte sofisticate, este să-i oferim adversarului vizibilitatea doar asupra a ce vrem noi, să-l inducem în eroare în avantajul şi pe direcţiile controlate de noi, iar trupele noastre să se miște continuu pentru a fi greu de descoperit, astfel încât noi să păstrăm/ sau să preluăm iniţiativa.

ConcluziiSituația de securitate actuală precum și noul concept al câmpului de luptă modern vor aduce schimbări

semnificative în acțiunea pușcașilor marini. Militarul, ca piesă principală a sistemului național de apărare va simți cum rezistența lui va fi împinsă către noi limite. Rezultatul confruntărilor viitoare va fi dictat de capacitatea de a executa identificarea țintelor cu precizie mărită, de a scăpa de sub detecția inamicului și de a dovedi o mobilitate crescută în raport cu cea a posibilului inamic. Elementele acționale ale infanteriei marine române trebuie să fie într-o continuă mișcare. Dacă pușcașii marini vor staționa prea mult într-un loc vor deveni vulnerabili, iar dacă vor staționa prea mulţi într-un loc vor deveni ținte sigure.

Puşcaşii marini trebuie să se obişnuiască cu ideea de a trăi în situaţia tactică TACSIT 1, dar comanda şi controlul unităţilor să aibă abilitatea de a schimba nivelul situaţiei (1,2 sau 3) în care li se găsesc subunitățile de manevră, în orice moment în funcţie de solicitările misiunilor şi operaţiunilor desfăşurate. Executarea unei manevre eficiente, combinată cu alte tactici (incursiuni, raiduri, atacuri false) creează suficientă ambiguitate şi poate duce la resetarea procesului de targeting al inamicului, obligându-l pe acesta să reia întreg procesul, cu pierderea inițiativei și a timpului necesar resetării.

Din analiza situațiilor prezentate mai sus, ar fi de dorit ca pușcașii marini să acționeze și să se încadreze în TACSIT 3. Dar complexitatea acțiunilor militare, precum și planurile INFO OPS și însăși desfășurarea acțiunilor militare de-a lungul celor 6 faze ale operațiilor militare, toate contravin unei gândiri convenționale și ne împing spre o abordare asimetrică a expunerii forțelor pe câmpul de luptă, cu obiectivul principal constând în păstrarea inițiativei.

2

1

(JP) 5-0, Joint Operation Planning, Joint Chiefs of Staff, Washington D.C., August 2011, p25.1

2

1

2

MTP 1 (D) Section 5300, Multinational Maritime Tactical Instructions and Procedures, Navy Warfare Library, U.S. Navy, 2004, p 220.

BIBLIOGRAFIE

-ATP-8 (vol. I), Doctrine for Amphibious Operations, NSA, 2016;-European Defence Matters, Acting on defence capability gaps, European Defence Agency, Issue 05, Brussels, 2014.-Joint Operation Planning, JP 5-0, Joint Chiefs of Staff, Washington D.C., August 2011;-MCDP 1-0, Marine Corps Operations, Department of the Navy, Headquarters United States Marine Corps, Washington, 2011;-MCDP-3, ExpeditionaryOperations,Department of theNavy, Headquarters United States Marine Corps, Washington, 1998;-Multinational Maritime Tactical Instructions and Procedures, MTP 1 (D) Section 5300, Navy Warfare Library, U.S. Navy, 2004;-NWP 3-10, Naval CoastalWarfareOperations, U.S. Navy, 2013;-NTTP 3-10.1, Tactics, Techiques and Procedures for Naval Coastal Warfare Operations, U.S. Navy, 2013;-PROCEEDINGS, U.S.Naval Institute, Annapolis, January 2017;-PROCEEDINGS, U.S.Naval Institute, Annapolis, February 2017;-PROCEEDINGS, U.S.Naval Institute, Annapolis, May 2017;-The Marine Corps Operating Concept- How an Expeditionary Force Operates in the 21st Century, Headquarters United

States Marine Corps, Washington, September 2016;-Todosiuc Dumitru, Russia's Black Sea Strategy after Crimean Annexation, USMC Command and Staff College, Quantico, 2017; -WADE, Norman M.,MEU(Marine Expeditionary Unit) – Guide to Battle Staff Operations & Rapid Response Planning

Process,The Lightning Press, Lakeland, Florida, 2012.


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

Începând cu luna februarie a anului 2015, polițiști militari din cadrul Batalionului 265 Poliție Militară ”Tudor Vladimirescu”, au executat misiuni specifice alături de polițiștii militari din cadrul armatei Statelor Unite ale Americii, acționând 24 de ore din 24, 7 zile din 7 pentru menținerea unui climat de ordine și disciplină, protecția forței, răspuns prompt şi oportun la tot ce înseamnă urgență și pentru impunerea legilor, regulamentelor și standardelor specifice în Baza Aeriană Bagram.

Odată cu sosirea primei rotaţii de poliţişti militari români, locotenentul colonel Gary Balgburn, Provost Marshal în Bagram, i-a cunoscut pentru prima dată pe militarii români. După o perioadă în care detașamentele de români şi americani au acţionat în comun, acesta afirma: „Nu cunosc multe lucruri despre poliția militară română și nu am mai lucrat niciodată cu soldați români, dar sunt impresionat de modul în care aceștia acționează. Sper ca experiența voastră să meargă și spre soldații mei tineri”.

Încă de la primul detaşament International Military Police din cadrul misiunii Resolute Support, profesionalismul polițiștilor militari români a fost recunoscut de către aliații americani, de către personalul din bază și de către leadership-ul din teatrul de operații din Afganistan.

Mihai D. Ralea, sociolog, psiholog, filozof, eseist, fost vicepreședinte al Academiei Române în perioada postbelică, semnalează într-una dintre lucrările sale, ”Fenomenul românesc” că trăsăturile dominante la români sunt prezența adaptabilității și spiritul tranzacțional. Aceste trăsături influenţează modul în care poliţiştii militari români îşi îndeplinesc sarcinile, în sensul că ei se adaptează la orice situaţie.

Pentru a fi posibilă capacitatea operațională necesară în teatrul de operaţii, este necesară o bază solidă, şi anume instrucția, aflată în relații strânse cu celelalte elemente care concură în scopul îndeplinirii misiunilor în cele mai bune condiţii. Instrucţia este principala formă prin care poliţiştii militari se pregătesc pentru a face faţă tuturor provocărilor pe care le întâlnesc în misiunile internaţionale.

Participarea la misiunile în teatrul de operaţii din Afganistan implică o pregătire temeinică în ţară. Pentru a atinge un nivel optim de performanță, militarii detașamentelor de poliție militară parcurg un program complex de pregătire, finisat și îmbunătățit în permanență.

”Instruieşte-te aşa cum vei lupta” spunea generalul George S. Patton. Auzim foarte des această sintagmă, însă câți dintre noi înțelegem care este importanţa aplicării ei? Cu siguranţă, poliţiştii militari o fac, prin instrucția cu caracter specific, adaptată la mediul operațional din Baza Aeriană Bagram pe care o execută înainte de plecarea fiecărui detaşament.

Înainte de fiecare misiune în teatrul de operaţii, poliţiştii militari au la dispoziţie o perioadă de aproximativ trei luni, în care parcurg câteva etape de pregătire specifică, foarte atent planificate și bine definite.

Pentru a răspunde cu succes cerințelor actuale ale mediului operațional și având în vedere în permanență specificul misiunilor executate de către militarii detașamentului în Bagram, se pune un foarte mare accent pe partea de pregătire fizică și de îmbunătățire a cunoștințelor de limbă engleză. Bineînțeles, cele două reprezintă un standard pe care militarii trebuie să le îndeplinească încă din faza de selecție.

Una dintre etapele menționate mai sus este cea de pregătire specifică. Aceasta începe cu o parte teoretică în care militarii se familiarizează cu terminologia specifică, iau contact cu modele de documente pe care le vor

PREGĂTIREA SPECIFICĂ PENTRU PARTICIPAREA LA MISIUNEA ÎN TEATRUL DE OPERAŢII

A DETAŞAMENTELOR INTERNATIONAL MILITARY POLICE

Starting with February 2015, the military policemen from the 265th Military Police Battalion „Tudor Vladimiresu” took part in specific missions together with the military policemen from the USA, performing 24 hours a day, 7 days a week for maintaining order, discipline, quick reaction to any emergency and for imposing specific laws and regulations in Bagram Air Base. After a period of time in which the Romanian and US teams worked together, Lieutenant Colonel Gary Balgburn said „I don't know many things about Romanian military police and i've never worked with Romanian soldiers before, but I am impressed by the way they perform. I hope their experience will be passed to my young soldiers also.” To make the necessary operational capacity possible, a solid training system is needed, being also related to the other components that help the soldiers fulfill their missions in best conditions. Before every mission, the military policemen have a period of almost three months, time in which they have to go through a few specific steps. Untill now, all rotations received the maximum rating, and the 265th Military Police Battalion's command is proud to say that all 10 rotations were appreciated and rewarded with medals, emblems and decorations not only by the base command but also by the Romanian state.

Lt. GRIGORE Cătălina

3130 CENTRUL DE PERFECŢIONARE INFANTERIE REVISTA INFANTERIEI NR. 1-2/2020

183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ăfolosi în activitățile curente, învață regulamentele bazei pe care ulterior, pe timpul misiunii vor trebui nu numai să le respecte, dar să le și impună.

Pentru a învăţa tehnicile de bază pentru acordarea primului ajutor, poliţiştii militari efectuează cursul Combat Life Support, care are o durată de câteva zile şi se desfăşoară la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu. Mai apoi, aceştia primesc instruire de specialitate pentru a dobândi cunoştinţele necesare în vederea recunoaşterii principalelor categorii de explozibili sau dispozitive explozive improvizate, la Şcoala de Aplicaţie de Geniu „Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea.

O altă etapă importantă implică o serie de module desfășurate în cooperare cu alte instituții specializate, pe domenii specifice. Această ultimă formă de pregătire a fost introdusă recent, începând cu luna octombrie a anului 2019, ca urmare a creşterii numărului de poliţişti militari care acţionează în Baza Militară Aeriană Bagram, şi a introducerii unui detaşament de poliţişti militari în Baza Militară Aeriană Kandahar. Pentru perfecţionare şi pentru învăţarea unor tehnici noi care i-ar putea ajuta în teatrul de operaţii, poliţiştii militari se pregătesc, timp de o lună, la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofiţeri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române şi la Şcoala de Perfecţionare a Pregătirii Personalului Poliţiei de Frontieră din cadrul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La finalul procesului de pregătire, detaşamentul este evaluat de o comisie de specialitate, pentru a se constata dacă poliţiştii militari care urmează să fie dislocaţi în teatrul de operaţii s-au familiarizat cu termenii, procedurile, misiunile şi regulile din bază. Până în prezent, toate rotaţiile au primit calificativul maxim din partea comisiei, iar conducerea Batalionului 265 Poliţie Militară „Tudor Vladimirescu” este mândră să afirme că toate cele 10 rotaţii care au acţionat în teatrul de operaţii până în prezent au fost apreciate de conducerea bazei şi recompensate cu medalii, embleme şi decoraţii din partea partenerilor, dar şi din partea conducerii statului român, care atestă capacitatea, responsabilitatea şi devotamentul pentru sarcinile avute.

Lumea se află acum într-un nou mileniu, în care noile riscuri şi ameninţări la adresa securităţii au determinat-o să reconsidere valorile general umane ce leagă între ele statele şi naţiunile. După ameninţarea blocului sovietic, lumea occidentală, şi nu numai, îşi reprezintă principalele riscuri, pericole şi ameninţări la adresa securităţii naţionale şi internaţionale atât în funcţie de schimbările majore ale mediului de securitate, accentuarea terorismului internaţional, proliferarea armelor de distrugere în masă şi decăderea statelor, cât şi în funcţie de starea politică, economică şi socială ţărilor respective.

Crearea unei arhitecturi internaţionale în domeniul securităţii a fost menită a întări încrederea între naţiuni, a diminua riscurile apariţiei unor noi conflagraţii de proporţiile celor experimentate în prima jumătate a secolului XX cu efecte devastatoare pe continentul european şi nu numai. Infrastructură instituţională de securitate şi apărare creată a răspuns unor nevoi specifice. Această a evoluat în timp odată cu transformările scenei relaţiilor internaţionale.

Pentru a permite Uniunii Europene să-și asume pe deplin responsabilitățile de gestionare a crizelor, Consiliul European a decis să stabilească structuri politice și militare permanente.

Uniunea Europeană a devenit din ce în ce mai mult un actor internaţional, îndeplinind misiuni militare şi civile de gestionare a situaţiilor de criză, reformă a sectorului securităţii, aplicare a legii şi asistenţă a frontierelor, atât în imediata sa vecinătate, cât şi în afara acesteia. Ariile geografice includ Balcanii, Caucazul, Europa de Est, Mediterana şi Orientul Mijlociu – dar şi locuri foarte îndepărtate precum Republica Democrată Congo (DRC) şi Indonezia.

Mediul de securitate internaţional va continuă să fie marcat de existenţa tensiunilor şi conflictelor de diferite naturi. În aceste condiţii, unul din răspunsurile pe care comunitatea internaţională le poate oferi este apărarea colectivă. Dacă toate grupurile sociale doresc să realizeze şi să conserve starea de securitate, atunci ele trebuie să pornească de la asigurarea securităţii individuale, pe baza principiului conexiunii intrinseci a umanităţii. De cele mai multe ori, viziunea instituţiilor/organizaţiilor asupra procesului de realizare a securităţii este mult mai cuprinzătoare decât aceea a individului uman, a cărui acţiune are drept temei principal securitatea personală sau, cel mult, a grupului din care face parte, excluzând-o pe cea a formelor superioare de organizare socială.

Caracterul ameninţărilor asimetrice la adresa securităţii internaţionale va determina o transformare continuă a mecanismelor instituţionalizate de contracarare a acestora, incluzând dezvoltarea structurilor militare ale Uniunii Europene.

APĂRAREA DIN CADRUL UNIUNII EUROPENETrăim într-o lume cu totul schimbată faţa de cea născută după cel de-al

doilea Război Mondial. În decurs de aproximativ 50 de ani omenirea a cunoscut schimbări majore, sub toate aspectele (politic, economic, social, militar etc.). Factorul major care a dus la aceste schimbări a fost în mare parte dezvoltarea comunicaţiilor. Omenirea a început să nu mai fie așa izolată, informaţia având o viteză de circulaţie din ce în ce mai mare. Acest lucru a determinat ca majoritatea ţărilor să înceapă să colaboreze între ele din ce în ce mai mult, nevoia de afirmare fiind una foarte mare. Această colaborare intre state a ajutat în mare măsură la formarea de noi organizaţii precum UE sau NATO, organizaţii ce au drept scop menţinerea păcii şi a integrităţii omenirii.

STRUCTURI MILITARE ALE UNIUNII EUROPENE

Slt. Crina-Ileana COTOARĂ

The world is in a new millennium, with new risks and threats to national security, that made it reconsider general human values, that interconnects states and nations. After the Soviet's threat, several countries began to expose their risks and threats to national and international security due to major changes in the security environment, international terrorism, proliferation of mass destruction weapons and also regarding political, economical and social condition.

The asymmetr ical threat character to international security will bring a continous tranformation of its counteracting institutionalized mechanisms, inc lud ing the development of new EU military structures.

We live in a world that is different than the one before WW II.

Humankind began to be less and less isolated, information gaining high spreading speed.

Strategic partnerships are the b a s e o f n e w s o l i d a n d comprehensive relations with common interest states regarding national defence and security.

I n t e r n a t i o n a l s e c u r i t y environment will continue to be labeled by the existance of tensions and conflicts of different natures. In these conditions, one of the answers that international comunity can provide is collective defence. NATO reprezents such a mechanism, that proved its viability over time.

Recent EU history proved that both dispose of adaptation and restructuration capacity in order to respond to security environment and national interests requests regarding the security of members.


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

folosi în activitățile curente, învață regulamentele bazei pe care ulterior, pe timpul misiunii vor trebui nu numai să le respecte, dar să le și impună.

Pentru a învăţa tehnicile de bază pentru acordarea primului ajutor, poliţiştii militari efectuează cursul Combat Life Support, care are o durată de câteva zile şi se desfăşoară la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu. Mai apoi, aceştia primesc instruire de specialitate pentru a dobândi cunoştinţele necesare în vederea recunoaşterii principalelor categorii de explozibili sau dispozitive explozive improvizate, la Şcoala de Aplicaţie de Geniu „Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea.

O altă etapă importantă implică o serie de module desfășurate în cooperare cu alte instituții specializate, pe domenii specifice. Această ultimă formă de pregătire a fost introdusă recent, începând cu luna octombrie a anului 2019, ca urmare a creşterii numărului de poliţişti militari care acţionează în Baza Militară Aeriană Bagram, şi a introducerii unui detaşament de poliţişti militari în Baza Militară Aeriană Kandahar. Pentru perfecţionare şi pentru învăţarea unor tehnici noi care i-ar putea ajuta în teatrul de operaţii, poliţiştii militari se pregătesc, timp de o lună, la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofiţeri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române şi la Şcoala de Perfecţionare a Pregătirii Personalului Poliţiei de Frontieră din cadrul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La finalul procesului de pregătire, detaşamentul este evaluat de o comisie de specialitate, pentru a se constata dacă poliţiştii militari care urmează să fie dislocaţi în teatrul de operaţii s-au familiarizat cu termenii, procedurile, misiunile şi regulile din bază. Până în prezent, toate rotaţiile au primit calificativul maxim din partea comisiei, iar conducerea Batalionului 265 Poliţie Militară „Tudor Vladimirescu” este mândră să afirme că toate cele 10 rotaţii care au acţionat în teatrul de operaţii până în prezent au fost apreciate de conducerea bazei şi recompensate cu medalii, embleme şi decoraţii din partea partenerilor, dar şi din partea conducerii statului român, care atestă capacitatea, responsabilitatea şi devotamentul pentru sarcinile avute.

Lumea se află acum într-un nou mileniu, în care noile riscuri şi ameninţări la adresa securităţii au determinat-o să reconsidere valorile general umane ce leagă între ele statele şi naţiunile. După ameninţarea blocului sovietic, lumea occidentală, şi nu numai, îşi reprezintă principalele riscuri, pericole şi ameninţări la adresa securităţii naţionale şi internaţionale atât în funcţie de schimbările majore ale mediului de securitate, accentuarea terorismului internaţional, proliferarea armelor de distrugere în masă şi decăderea statelor, cât şi în funcţie de starea politică, economică şi socială ţărilor respective.

Crearea unei arhitecturi internaţionale în domeniul securităţii a fost menită a întări încrederea între naţiuni, a diminua riscurile apariţiei unor noi conflagraţii de proporţiile celor experimentate în prima jumătate a secolului XX cu efecte devastatoare pe continentul european şi nu numai. Infrastructură instituţională de securitate şi apărare creată a răspuns unor nevoi specifice. Această a evoluat în timp odată cu transformările scenei relaţiilor internaţionale.

Pentru a permite Uniunii Europene să-și asume pe deplin responsabilitățile de gestionare a crizelor, Consiliul European a decis să stabilească structuri politice și militare permanente.

Uniunea Europeană a devenit din ce în ce mai mult un actor internaţional, îndeplinind misiuni militare şi civile de gestionare a situaţiilor de criză, reformă a sectorului securităţii, aplicare a legii şi asistenţă a frontierelor, atât în imediata sa vecinătate, cât şi în afara acesteia. Ariile geografice includ Balcanii, Caucazul, Europa de Est, Mediterana şi Orientul Mijlociu – dar şi locuri foarte îndepărtate precum Republica Democrată Congo (DRC) şi Indonezia.

Mediul de securitate internaţional va continuă să fie marcat de existenţa tensiunilor şi conflictelor de diferite naturi. În aceste condiţii, unul din răspunsurile pe care comunitatea internaţională le poate oferi este apărarea colectivă. Dacă toate grupurile sociale doresc să realizeze şi să conserve starea de securitate, atunci ele trebuie să pornească de la asigurarea securităţii individuale, pe baza principiului conexiunii intrinseci a umanităţii. De cele mai multe ori, viziunea instituţiilor/organizaţiilor asupra procesului de realizare a securităţii este mult mai cuprinzătoare decât aceea a individului uman, a cărui acţiune are drept temei principal securitatea personală sau, cel mult, a grupului din care face parte, excluzând-o pe cea a formelor superioare de organizare socială.

Caracterul ameninţărilor asimetrice la adresa securităţii internaţionale va determina o transformare continuă a mecanismelor instituţionalizate de contracarare a acestora, incluzând dezvoltarea structurilor militare ale Uniunii Europene.

APĂRAREA DIN CADRUL UNIUNII EUROPENETrăim într-o lume cu totul schimbată faţa de cea născută după cel de-al

doilea Război Mondial. În decurs de aproximativ 50 de ani omenirea a cunoscut schimbări majore, sub toate aspectele (politic, economic, social, militar etc.). Factorul major care a dus la aceste schimbări a fost în mare parte dezvoltarea comunicaţiilor. Omenirea a început să nu mai fie așa izolată, informaţia având o viteză de circulaţie din ce în ce mai mare. Acest lucru a determinat ca majoritatea ţărilor să înceapă să colaboreze între ele din ce în ce mai mult, nevoia de afirmare fiind una foarte mare. Această colaborare intre state a ajutat în mare măsură la formarea de noi organizaţii precum UE sau NATO, organizaţii ce au drept scop menţinerea păcii şi a integrităţii omenirii.

STRUCTURI MILITARE ALE UNIUNII EUROPENE

Slt. Crina-Ileana COTOARĂ

The world is in a new millennium, with new risks and threats to national security, that made it reconsider general human values, that interconnects states and nations. After the Soviet's threat, several countries began to expose their risks and threats to national and international security due to major changes in the security environment, international terrorism, proliferation of mass destruction weapons and also regarding political, economical and social condition.

The asymmetr ical threat character to international security will bring a continous tranformation of its counteracting institutionalized mechanisms, inc lud ing the development of new EU military structures.

We live in a world that is different than the one before WW II.

Humankind began to be less and less isolated, information gaining high spreading speed.

Strategic partnerships are the b a s e o f n e w s o l i d a n d comprehensive relations with common interest states regarding national defence and security.

I n t e r n a t i o n a l s e c u r i t y environment will continue to be labeled by the existance of tensions and conflicts of different natures. In these conditions, one of the answers that international comunity can provide is collective defence. NATO reprezents such a mechanism, that proved its viability over time.

Recent EU history proved that both dispose of adaptation and restructuration capacity in order to respond to security environment and national interests requests regarding the security of members.


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

ĂApărarea este un domeniu specific, care se află în centrul suveranității naționale a statelor membre. Pentru

majoritatea statelor membre ale UE, apărarea europeană este structurată, în principal, pe două niveluri importante: capabilitatea de autoapărare a fiecărui stat membru și apărarea colectivă asigurată de NATO. Tratatul privind UE subliniază natura unică a politicii de securitate și apărare comune (PSAC), consacrând rolul motor al statelor membre și cuprinzând câteva limitări privind acțiunea UE în acest domeniu.

Evoluțiile internaționale recente au determinat liderii europeni să reconsidere apărarea ca un domeniu de politică esențial, în concordanță cu așteptările tot mai mari pe care cetățenii europeni le au în materie de securitate. În ultimii ani, anexarea Crimeei de către Rusia, evoluția relațiilor transatlantice, intensificarea și diversificarea amenințărilor la adresa securității și revenirea la competiția dintre marile puteri au dat un nou impuls cooperării în materie de apărare la nivelul UE.

Parteneriatele strategice constituie fundamentul construirii unor relaţii solide și cuprinzătoare cu statele cu care avem interese comune în domeniul securităţii și apărării.

La nivelul UE, noile provocări în materie de securitate și apărare (criza ucraineană, criza migrației, amplificarea fenomenului terorist), Brexit-ul, inițiativa franco-germană din iunie 2016 au declanșat o accentuare a dezbaterilor privind viitorul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC).

STRUCTURILE MILITARE ALE UNIUNII EUROPENE - Consiliul UE a adoptat decizia prin care este înființată oficial armata comună a Uniunii Europene, structură ce va funcționa sub numele PESCO (Cooperare Structurată Permanentă) și în cadrul căreia vor fi desfășurate proiecte comune în domeniul apărării. România și alte 24 de state europene, printre care Germania, Ungaria, Franța, Irlanda și Spania, fac parte din PESCO și vor colabora pentru dezvoltarea capacităților de apărare, potrivit Comisiei Europene (CE). Posibilitatea înființării unei armate comune la nivelul UE a fost inclusă în articolul 42 al Tratatului de la Lisabona, însă până acum a rămas doar la stadiul de proiect. Germania, Franța, Italia și Belgia au insistat în repetate rânduri pentru integrarea structurilor militare ale statelor membre, însă Marea Britanie, principala forță militară din Europa, s-a opus proiectului.

Politica de securitate și apărare comună (PSAC) face parte integrantă din politica externă și de securitate comună (PESC). Definită în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), PSAC are scopul de a pune la dispoziția Uniunii Europene „o capacitate operațională bazată pe mijloace civile și militare. Uniunea poate recurge la acestea în cadrul misiunilor în afara Uniunii pentru a asigura menținerea păcii, prevenirea conflictelor și întărirea securității internaționale, în conformitate cu principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite”. În plus, statele membre au obligația de a acorda ajutor și asistență reciprocă în cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său.

BIBLIOGRAFIE1. Carta Albă a Apărării, 2017,

https://www.mapn.ro/legislatie/documente/carta_alba.pdf accesat în data de 15.01.2020.2. Decizia 2008/298/PESC a consiliului din 7 aprilie 2008 de modificare a Deciziei 2001/80/PESC de instituire a Statului Major al Uniunii Europene,https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:102:0025:0033:RO:PDF accesat în data de 15.01.2020.3. Document de analiză nr. 09, Apărarea europeană, Curtea de Conturi Europeană, 2019,https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/rew19_09/rew_eu-defence_ro.pdf accesat în data de 15.01.20204. Eurobarometru, nr. 90, 2018, https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/standard/surveyky/2215 accesat în data de 15.01.2020.5. Rezoluţia Parlamentului European din 12 septembrie 2013 referitoare la structurile militare ale UE: situația actuală și opțiuni viitoare (2012/2319(INI)), https://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+TA+P7-TA-2013-0381+0+DOC+PDF+V0//ROaccesat în data de 15.01.2020.6. The EU Battlegroups, Bruxelles, 2006,http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/dv/091006eubattlegroups_/091006eubattlegroups_en.pdf accesat în data de 15.01.2020.http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/6441417.stm7. accesat în data de 15.01.2020.

https://eeas.europa.eu/topics/common-security-and-defence-policy-csdp/5428/european-union-military-committee-eumc_en

8. accesat în data de 15.01.2020.

https://www.caleaeuropeana.ro/o-prima-victorie-pentru-emmanuel-macron-un-amiral-francez-din-structurile-nato-numit-in-fruntea-statului-major-

militar-al-uniunii-europene/

9. accesat în data de 15.01.2020

Document de analiză nr. 09, Apărarea europeană, Curtea de Conturi Europeană, 2019, p. 4.https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/rew19_09/rew_eu-defence_ro.pdfaccesat în data de 15.01.2020Eurobarometru, nr. 90, 2018. https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/standard/surveyky/2215 accesat în data de 15.01.2020Carta Albă a Apărării, 2017, p. 22, accesat în data de 15.01.2020.https://www.mapn.ro/legislatie/documente/carta_alba.pdfProtocolul nr. 10 privind articolul 42 din versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), JO C 326, accesat în data de 15.01.2020, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:12012E/TXT.

1

2

3

4

1

2

3

4

Dislocarea structurilor militare în vederea îndeplinirii misiunilor în teatrele de operații este un proces amplu și meticulos. Acest proces poartă denumirea de „Pregătire specifică pentru participarea la misiune". Scopul acestui tip de pregătire este creșterea nivelului de operativitate al structurii militare prin desfășurarea unor activități de instruire specifice. Pregătirea pentru misiune se desfășoară pe o durată de șase luni, perioadă în care militarii se obișnuiesc cu condițiile în care urmează să acționeze.

Recreerea cât mai fidelă a condițiilor din teatrul de operați permite dezvoltarea deprinderilor necesare îndeplinirii cu succes a misiunii.

În cadrul fiecărui pluton există un militar care, pe lângă rolul său de bază, are și sarcina de a acorda primul ajutor militarilor din cadrul plutonului. Această funcție poartă numele de „Combat Life Saver". În timpul pregătirii pentru misiune, o atenție sporită este acordată pregătirii CLS-ilor. Specificul misiunii face ca viețile camarazilor acestor militari să depindă de nivelul de pregătire și de stăpânire de sine a lor. Instruirea CLS-ilor este astfel crucială pentru ca un batalion să poată fi considerat pregătit pentru dislocare.

Un alt obiectiv important al pregătirii este întărirea coeziunii structurilor militare, astfel încât militarii să acționeze ca o echipă. Coeziunea unei subunități este dată de sinergia unor factori, cum ar fi comunicarea, onestitatea, respectul reciproc, împărtășirea valorilor, umorul, cooperarea și colaborarea eficientă între membrii grupului.

Perioada de șase luni petrecute pe teritoriul național, în poligoane sau pe terenul de instrucție are un rol important în dezvoltarea spiritului de camaraderie și are ca efect întărirea coeziunii în cadrul subunităților. Cel mai bun exemplu de desfășurare al pregătirii pentru misiune este dat de Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab", care a luat parte la numeroase misiuni în Teatrele de Operații Angola, Irak și Afganistan. Prima parte a pregătirii pentru misiune cuprinde activități de pregătire, integrare, cunoaștere și integrare.

Instruirea a jucat de asemenea un rol crucial. Aceasta cuprinde exerciții tactice, marșuri, convocări de specialitate. Exercițiile tactice au loc în Centrul Național de Instruire întrunită „Getica''.

Activitățile din cadrul procesului de pregătire pentru misiune se finalizează de regulă cu evaluarea unității de către o comisie din cadrul Statului Major al Forțelor Terestre.

În concluzie, pregătirea pentru misiune este un proces de instruire amplu și deosebit de important, al cărui scop este creșterea nivelului de operaționalizare al unităților luptătoare care vor desfășura misiuni în teatrele de operații.

PREGĂTIREA SPECIFICĂ PENTRU PARTICIPAREA LA MISIUNISlt. Bogdan-Viorel COCEA Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”

Mediul de securitate internaţional va continuă să fie marcat de existenţa tensiunilor şi conflictelor de diferite naturi. În aceste condiţii, unul din răspunsurile pe care comunitatea internaţională le poate oferi este apărarea colectivă. NATO reprezintă un astfel de mecanism, care de-a lungul timpului şi-a dovedit viabilitatea. Treptat, UE poate dezvoltă un mecanism similar, pentru a cărui eficiență un element esenţial îl va reprezenta cooperarea transparentă, de la egal la egal, cu Alianţa Nord - Atlantică.

De asemenea, investiţii similare în capacităţi şi infrastructuri militare vor putea genera efecte sporite de dezvoltare a structurilor militare din cadrul UE, de evoluția ei depinde totodată și evoluția și transformarea NATO, deoarece aceasta are un rol important asupra dotării cu capacităţi militare a europenilor.

Caracterul ameninţărilor asimetrice la adresa securităţii internaţionale va determina o transformare continuă a mecanismelor instituţionalizate de contracarare a acestora, accentuând necesitatea unei armate europene.

Printr-o abordare conjugată va fi posibilă dezvoltarea unor capacităţi comune de a întreprinde noi tipuri de acţiuni diferite faţă de tiparele tradiţionale de acţiune în domeniul apărării şi securităţii ale UE, dar şi a unor modalităţi flexibile de a răspunde la cerinţele din ce în ce mai complexe ale membrilor săi. Experienţa ultimilor ani a demonstrat că, o pârghie importantă a fost reprezentată de înfăptuirea unor acţiuni menite a spori încrederea, înţelegerea resorturilor comune necesare proiectării stabilităţii şi securităţii la nivel internaţional.

Ameninţările reprezentate de terorism, proliferarea armelor de distrugere în masă, diferitele tipuri de trafic (persoane, arme, stupefiante etc.), conflictele îngheţate cu caracteristici specifice imprimate de factori regionali sau globali, în condiţiile diminuării barierelor în calea difuziunii lor şi propagării multidirecţionale a efectelor lor negative pe diferite paliere (apărare, economic, societate, identităţi etc.) fac necesare răspunsuri colective.

Istoria recentă a UE a demonstrat că ambele dispun de capacitate de adaptare şi restructurare astfel încât să răspundă solicitărilor mediului de securitate şi ale intereselor naţionale în domeniul securităţii ale statelor membre.

https://www.mapn.ro/legislatie/documente/carta_alba.pdf

https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:102:0025:0033:RO:PDF

https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/rew19_09/rew_eu-defence_ro.pdf

https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/standard/surveyky/2215

https://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+TA+P7-TA-2013-0381+0+DOC+PDF+V0//RO

http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/dv/091006eubattlegroups_/091006eubattlegroups_en.pdf

http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/6441417.stm


https://www.caleaeuropeana.ro/o-prima-victorie-pentru-emmanuel-macron-un-amiral-francez-din-structurile-nato-numit-in-fruntea-statului-major-militar-al-uniunii-europene/





https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:12012E/TXT


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

Apărarea este un domeniu specific, care se află în centrul suveranității naționale a statelor membre. Pentru majoritatea statelor membre ale UE, apărarea europeană este structurată, în principal, pe două niveluri importante: capabilitatea de autoapărare a fiecărui stat membru și apărarea colectivă asigurată de NATO. Tratatul privind UE subliniază natura unică a politicii de securitate și apărare comune (PSAC), consacrând rolul motor al statelor membre și cuprinzând câteva limitări privind acțiunea UE în acest domeniu.

Evoluțiile internaționale recente au determinat liderii europeni să reconsidere apărarea ca un domeniu de politică esențial, în concordanță cu așteptările tot mai mari pe care cetățenii europeni le au în materie de securitate. În ultimii ani, anexarea Crimeei de către Rusia, evoluția relațiilor transatlantice, intensificarea și diversificarea amenințărilor la adresa securității și revenirea la competiția dintre marile puteri au dat un nou impuls cooperării în materie de apărare la nivelul UE.

Parteneriatele strategice constituie fundamentul construirii unor relaţii solide și cuprinzătoare cu statele cu care avem interese comune în domeniul securităţii și apărării.

La nivelul UE, noile provocări în materie de securitate și apărare (criza ucraineană, criza migrației, amplificarea fenomenului terorist), Brexit-ul, inițiativa franco-germană din iunie 2016 au declanșat o accentuare a dezbaterilor privind viitorul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC).

STRUCTURILE MILITARE ALE UNIUNII EUROPENE - Consiliul UE a adoptat decizia prin care este înființată oficial armata comună a Uniunii Europene, structură ce va funcționa sub numele PESCO (Cooperare Structurată Permanentă) și în cadrul căreia vor fi desfășurate proiecte comune în domeniul apărării. România și alte 24 de state europene, printre care Germania, Ungaria, Franța, Irlanda și Spania, fac parte din PESCO și vor colabora pentru dezvoltarea capacităților de apărare, potrivit Comisiei Europene (CE). Posibilitatea înființării unei armate comune la nivelul UE a fost inclusă în articolul 42 al Tratatului de la Lisabona, însă până acum a rămas doar la stadiul de proiect. Germania, Franța, Italia și Belgia au insistat în repetate rânduri pentru integrarea structurilor militare ale statelor membre, însă Marea Britanie, principala forță militară din Europa, s-a opus proiectului.

Politica de securitate și apărare comună (PSAC) face parte integrantă din politica externă și de securitate comună (PESC). Definită în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), PSAC are scopul de a pune la dispoziția Uniunii Europene „o capacitate operațională bazată pe mijloace civile și militare. Uniunea poate recurge la acestea în cadrul misiunilor în afara Uniunii pentru a asigura menținerea păcii, prevenirea conflictelor și întărirea securității internaționale, în conformitate cu principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite”. În plus, statele membre au obligația de a acorda ajutor și asistență reciprocă în cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său.

BIBLIOGRAFIE1. Carta Albă a Apărării, 2017,

https://www.mapn.ro/legislatie/documente/carta_alba.pdf accesat în data de 15.01.2020.2. Decizia 2008/298/PESC a consiliului din 7 aprilie 2008 de modificare a Deciziei 2001/80/PESC de instituire a Statului Major al Uniunii Europene,https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:102:0025:0033:RO:PDF accesat în data de 15.01.2020.3. Document de analiză nr. 09, Apărarea europeană, Curtea de Conturi Europeană, 2019,https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/rew19_09/rew_eu-defence_ro.pdf accesat în data de 15.01.20204. Eurobarometru, nr. 90, 2018, https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/standard/surveyky/2215 accesat în data de 15.01.2020.5. Rezoluţia Parlamentului European din 12 septembrie 2013 referitoare la structurile militare ale UE: situația actuală și opțiuni viitoare (2012/2319(INI)), https://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+TA+P7-TA-2013-0381+0+DOC+PDF+V0//ROaccesat în data de 15.01.2020.6. The EU Battlegroups, Bruxelles, 2006,http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/dv/091006eubattlegroups_/091006eubattlegroups_en.pdf accesat în data de 15.01.2020.http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/6441417.stm7. accesat în data de 15.01.2020.


8. accesat în data de 15.01.2020.

https://www.caleaeuropeana.ro/o-prima-victorie-pentru-emmanuel-macron-un-amiral-francez-din-structurile-nato-numit-in-fruntea-statului-major-

militar-al-uniunii-europene/

9. accesat în data de 15.01.2020

Document de analiză nr. 09, Apărarea europeană, Curtea de Conturi Europeană, 2019, p. 4.https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/rew19_09/rew_eu-defence_ro.pdfaccesat în data de 15.01.2020Eurobarometru, nr. 90, 2018. https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/standard/surveyky/2215 accesat în data de 15.01.2020Carta Albă a Apărării, 2017, p. 22, accesat în data de 15.01.2020.https://www.mapn.ro/legislatie/documente/carta_alba.pdfProtocolul nr. 10 privind articolul 42 din versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), JO C 326, accesat în data de 15.01.2020, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:12012E/TXT.

1

2

3

4

1

2

3

4

Dislocarea structurilor militare în vederea îndeplinirii misiunilor în teatrele de operații este un proces amplu și meticulos. Acest proces poartă denumirea de „Pregătire specifică pentru participarea la misiune". Scopul acestui tip de pregătire este creșterea nivelului de operativitate al structurii militare prin desfășurarea unor activități de instruire specifice. Pregătirea pentru misiune se desfășoară pe o durată de șase luni, perioadă în care militarii se obișnuiesc cu condițiile în care urmează să acționeze.

Recreerea cât mai fidelă a condițiilor din teatrul de operați permite dezvoltarea deprinderilor necesare îndeplinirii cu succes a misiunii.

În cadrul fiecărui pluton există un militar care, pe lângă rolul său de bază, are și sarcina de a acorda primul ajutor militarilor din cadrul plutonului. Această funcție poartă numele de „Combat Life Saver". În timpul pregătirii pentru misiune, o atenție sporită este acordată pregătirii CLS-ilor. Specificul misiunii face ca viețile camarazilor acestor militari să depindă de nivelul de pregătire și de stăpânire de sine a lor. Instruirea CLS-ilor este astfel crucială pentru ca un batalion să poată fi considerat pregătit pentru dislocare.

Un alt obiectiv important al pregătirii este întărirea coeziunii structurilor militare, astfel încât militarii să acționeze ca o echipă. Coeziunea unei subunități este dată de sinergia unor factori, cum ar fi comunicarea, onestitatea, respectul reciproc, împărtășirea valorilor, umorul, cooperarea și colaborarea eficientă între membrii grupului.

Perioada de șase luni petrecute pe teritoriul național, în poligoane sau pe terenul de instrucție are un rol important în dezvoltarea spiritului de camaraderie și are ca efect întărirea coeziunii în cadrul subunităților. Cel mai bun exemplu de desfășurare al pregătirii pentru misiune este dat de Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab", care a luat parte la numeroase misiuni în Teatrele de Operații Angola, Irak și Afganistan. Prima parte a pregătirii pentru misiune cuprinde activități de pregătire, integrare, cunoaștere și integrare.

Instruirea a jucat de asemenea un rol crucial. Aceasta cuprinde exerciții tactice, marșuri, convocări de specialitate. Exercițiile tactice au loc în Centrul Național de Instruire întrunită „Getica''.

Activitățile din cadrul procesului de pregătire pentru misiune se finalizează de regulă cu evaluarea unității de către o comisie din cadrul Statului Major al Forțelor Terestre.

În concluzie, pregătirea pentru misiune este un proces de instruire amplu și deosebit de important, al cărui scop este creșterea nivelului de operaționalizare al unităților luptătoare care vor desfășura misiuni în teatrele de operații.

PREGĂTIREA SPECIFICĂ PENTRU PARTICIPAREA LA MISIUNISlt. Bogdan-Viorel COCEA Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”

Mediul de securitate internaţional va continuă să fie marcat de existenţa tensiunilor şi conflictelor de diferite naturi. În aceste condiţii, unul din răspunsurile pe care comunitatea internaţională le poate oferi este apărarea colectivă. NATO reprezintă un astfel de mecanism, care de-a lungul timpului şi-a dovedit viabilitatea. Treptat, UE poate dezvoltă un mecanism similar, pentru a cărui eficiență un element esenţial îl va reprezenta cooperarea transparentă, de la egal la egal, cu Alianţa Nord - Atlantică.

De asemenea, investiţii similare în capacităţi şi infrastructuri militare vor putea genera efecte sporite de dezvoltare a structurilor militare din cadrul UE, de evoluția ei depinde totodată și evoluția și transformarea NATO, deoarece aceasta are un rol important asupra dotării cu capacităţi militare a europenilor.

Caracterul ameninţărilor asimetrice la adresa securităţii internaţionale va determina o transformare continuă a mecanismelor instituţionalizate de contracarare a acestora, accentuând necesitatea unei armate europene.

Printr-o abordare conjugată va fi posibilă dezvoltarea unor capacităţi comune de a întreprinde noi tipuri de acţiuni diferite faţă de tiparele tradiţionale de acţiune în domeniul apărării şi securităţii ale UE, dar şi a unor modalităţi flexibile de a răspunde la cerinţele din ce în ce mai complexe ale membrilor săi. Experienţa ultimilor ani a demonstrat că, o pârghie importantă a fost reprezentată de înfăptuirea unor acţiuni menite a spori încrederea, înţelegerea resorturilor comune necesare proiectării stabilităţii şi securităţii la nivel internaţional.

Ameninţările reprezentate de terorism, proliferarea armelor de distrugere în masă, diferitele tipuri de trafic (persoane, arme, stupefiante etc.), conflictele îngheţate cu caracteristici specifice imprimate de factori regionali sau globali, în condiţiile diminuării barierelor în calea difuziunii lor şi propagării multidirecţionale a efectelor lor negative pe diferite paliere (apărare, economic, societate, identităţi etc.) fac necesare răspunsuri colective.

Istoria recentă a UE a demonstrat că ambele dispun de capacitate de adaptare şi restructurare astfel încât să răspundă solicitărilor mediului de securitate şi ale intereselor naţionale în domeniul securităţii ale statelor membre.


https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:102:0025:0033:RO:PDF



https://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+TA+P7-TA-2013-0381+0+DOC+PDF+V0//RO

http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/dv/091006eubattlegroups_/091006eubattlegroups_en.pdf

http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/6441417.stm







https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:12012E/TXT


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

Fenomenul conducerii, realizat la nivelul tactic, operativ și strategic, se manifestă prin intermediul c a t a l i z a t o r u l u i n u m i t „comandant”. Comandantul, este reprezentat de militarul căruia, i s-a conferit de către eșalonul superior, calitatea de a exerci ta conducerea, coordonarea și controlul asupra unei structuri militare. Prin atribuțiile funcției sale, comandantul, are din punct de vedere legal, dreptul de a cere subordonaților sacrificial cu propriile vieți pentru îndeplinirea unei misiuni.

Obiectul respectivei lucrări se va axa pe principalele implicații pe care leadershipul le are în organizația militară. O definiție particularizată pe domeniul militar ar fi: „leadershipul militar reprezintă o serie de calități pe care trebuie să le aibă comandantul sau persoana care exercită actul de comandă definitorii influențării comportamentelor subordonaților pentru a îndeplini cu succes și în mod voluntar toate misiunile care le sunt încredințate”.

Leadershipul militar face referire conducerea subordonaților. Accentul cade pe calitățile liderului și pe măsura în care acesta reușește să influențeze comportamentele subordonaților astfel încât aceștia să îl urmeze de bună voie. Astfel, persoana care exercită activitatea de leadership, este persoana în care toți văd un „model” demn de urmat. Un lider se deosebește de comandant prin faptul că acesta își motivează subordonații și nu recurge la autoritatea formală cu care este investit. „comandantul nu devine lider decât atunci când este acceptat în această calitate de subordonaţii săi”. Gestionarea este procesul prin care, dispunând de un set de competențe, comandantul folosește în modul cel mai eficient și eficace toate resursele de care dispune pentru îndeplinirea unei misiuni.

Esența leadershipului, predominant în organizația militară, gravitează în jurul unui singur aspect: cel de influență. Influența este abilitatea să ai un efect asupra caracterului dezvoltării sau comportamentului subordonaților. Ca lideri, trebuie să începem prin înțelegerea principiilor fundamentale: oamenii pot fi influențați prin două moduri: prin leadership formal și informal. Înțelegerea acestor două concepte de leadership va determina nu doar ce tip de lideri suntem, dar și eficiența leadershipului în modelarea comportamentelor celorlalți.

Leadershipul se manifestă diferit, de la lider la lider, de la organizație la organizație. Această diferențiere în manifestarea lui este cauzată de mai mulți factori – caracterul liderului, al subordonaților, cultura organizațională, stimulii externi și externi ai organizației etc. – ale căror interacțiune stau la baza stilurilor de leadership pe care le întâlnim astăzi.

Un lider bun va încerca mereu să dobândească cunoștințe și competențe noi. De aceea el trebui să aibă mereu o cunoaștere de ansamblu asupra organizației, pentru a ști mereu ce noi competențe și aptitudini trebuiesc a fi însușite. Cu alte cuvinte, trebuie să aibă capacitatea de a munci în echipă.

The leadership phenomenon, achieved at the tactical, operational and strategic level, manifests itself through the catalyst called "commander". The commander is represented by the military man to whom the superior rank has been assigned the capacity to exercise the leadership, coordination and control over a military structure. Through the duties of his position, the commander has, from a legal point of view, the right to request the sacrificial subordinates with their own lives to carry out a mission.

The essence of leadership, p r e d o m i n a n t i n t h e m i l i t a r y organization, revolves around only one aspect: that of influence. Influence is the ability to have an effect on the character of the development or behavior of subordinates. As leaders, we must begin by understanding the fundamental principles: people can be influenced in two ways: through formal a n d i n f o r m a l l e a d e r s h i p . Understanding these two leadership concepts will determine not only what kind of leaders we are, but also the effectiveness of leadership in shaping the behaviors of others.

The objectivity of military leaders is given by their ability to judge in the same way, detaching themselves from external factors, such as their own intellectual beliefs or those of others around them, which could affect to some extent or other the final outcome in the decision-making process.

The leader is invested with the formal command of the organizational structure he leads, which gives him the right to "command", quality attributed exclusively to commanders belonging to the military environment. The military leader also has the control that came in support of the command act. The command cannot be executed without control, and the control cannot be exercised without command.

It should be noted that this is not characterized by rigid compliance with m i l i t a r y r e g u l a t i o n s w i t h o u t interruption, but rather must be seen as an amalgam of inventiveness, competence, intuition, judgment, etc.

INFLUENȚE ALE LEADERSHIPULUI LA NIVEL TACTIC, IPOSTAZA OFIȚERULUI ÎN CALITATE DE LIDER Slt. Ioan IVANCIUC

1

2

3


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

ĂUn lider este incapabil de a reuși singur, trebuie să aibă viziune, ei fiind cei care creionează traseul

organizației, iar poate mai important decât viziune, ei trebuie să aibă capacitatea de a o menține, în special când sunt singurii care cred în acea viziune.

La nivel tactic, liderul militar este perceput ca și comandant de pluton, el făcându-se responsabil, prin exercitarea funcției, de următoarele:

a) să cunoască şi să aplice, în toate împrejurările, îndatoririle ce-i revin din legislaţia şi din actele normative specifice în vigoare;

b) să ia decizii, să le exprime prin ordine clare şi precise, să asigure condiţiile necesare îndeplinirii şi să urmărească executarea lor, asumându-şi întreaga răspundere privind legitimitatea şi urmările acestora;

c) să cultive şi să dezvolte la subordonaţi sentimentul demnităţii şi onoarei militare, răspunderea personală faţă de îndeplinirea atribuţiilor funcţionale şi ordinelor primite, respectarea prevederilor legilor şi actelor normative specifice;

d) să ordone executarea acţiunilor doar în spiritul şi litera legilor, actelor normative specifice, convenţiilor internaţionale şi cutumelor războiului;

e) să respecte drepturile, personalitatea şi demnitatea subordonaţilor; f) să rezolve cererile subordonaţilor, în limita competenţelor pe care le are şi să raporteze eşalonului

superior atunci când acestea depăşesc posibilităţile sale de soluţionare; g) să fie principial, drept şi exigent în relaţiile de serviciu cu subordonaţii şi în aprecierea muncii lor; h) să fie, în toate împrejurările, exemplu pentru subordonaţi şi să manifeste spirit de ordine şi disciplină; i) să prevină şi să combată abaterile şi practicile neregulamentare; j) să acorde recompense şi să aplice sancţiuni disciplinare, fără să îngrădească drepturile şi îndatoririle

militarilor; k) să analizeze disciplina la termenele prevăzute în reglementările în vigoare sau ori de câte ori este nevoie

şi să ia măsurile ce se impun; l) să pună la dispoziţia subordonaţilor, când ei nu au posibilitatea să-şi asigure, acte normative specifice ale

căror prevederi trebuie cunoscute şi să le asigure timp pentru însuşirea acestora.Astfel, prin condiționările impuse de către jurământul militar, liderul militar se face responsabil de a fi un

exemplu demn de urmat, atât în timpul activităților cu specific militar cât și în cadrul celor cu caracter social.În concordanță cu specificitatea sistemului militar, trăsăturile unui lider militar sunt următoarele:

Liderul militar, este cel care pe lângă calitățile fizice și psihice, dă dovadă de o dimensiune a inteligenței culturale vaste, calități intelectuale necesare în procesele instructive-educative ulterioare cât și pentru conducerea unor structuri, comandamente, unități, mari unități odată cu avansarea în grad și funcție. Unele dintre principalele calități intelectuale ale liderului militar sunt: modestie, empatie, autonomie, integritate, încredere şi obiectivitate intelectuală.

Datorită poziției în care liderul militar se află în cadrul procesului instructiv, acela de educator, instructor, acesta trebuie să posede o modestie intelectuală pentru a evita apariția discrepanțelor survenite în urma aroganței, atât cu membrii structurii din care aparține cât și cu alte organizații cu care acesta își desfășoară activitatea.

Dimensiunea autonomiei intelectuale ține de controlul liderului față de propriile idei, raționamente pe care acesta le deduce sau pe care le-a interiorizat pe parcursul formării acestuia în societate. Acest lucru presupune și analiza comportamentelor și raționamentelor celor din jur, cât și a altor membrii din alte agenții, pentru a putea lua decizii oportune în relațiile cu acestea.

Empatia este definită scolastic prin capacitatea unei persoane de a se transpune în rolul celeilalte, de ai înțelege nevoile, crezurile și aspirațiile. Empatia intelectuală ne duce în direcția de înțelegere a modului de gândire pe care cel de lângă noi îl are, a culturii pe care o posedă, oricare ar fi mediului din care acesta provine (occident/orient). În forma cea mai simplistă, empatia intelectuală ne învață să punem în balanță ideile oamenilor, nu oamenii însăși.

Nevoia de a fi sinceri cu propria modalitate de gândire, propriile standarde de practicare a ideilor pe care le susținem și de a nu avea rețineri în schimbarea propriilor raționamente când depistăm erorile pe care acestea le

au, toate acestea sunt modalități de depistare a integrității intelectuale. Provocarea pentru liderii militari este aceea de a nu fugi de exercițiile minții, complacerea în ignoranță sau auto-saturația față de munca intelectuală.

Obiectivitatea liderilor militari este dată de capacitatea acestora de a judeca în aceiași manieră, detașându-se de factorii externi, precum propriile convingeri intelectuale sau ale celor din jur, care ar putea afecta într-o măsură sau alta rezultatul final în cadrul procesului decizional.

Liderul este investit cu comanda formală a structurii organizatorice pe care o conduce, fapt ce îi conferă dreptul de a „comanda”, calitate atribuită exclusive comandanților aparținând mediului militar. Liderul militar mai dispune și de controlul venit în sprijinul actului de comandă. Comanda nu se poate executa fără control, iar controlul nu se poate exercita fără comandă.

Punctele de reper pentru descrierea comenzii sunt: cel obiectiv reprezentat de către îndeplinirea misiunii, iar cel subiectiv de către statele majore și consilierii liderului care vin în sprijinul comandantului. Comanda este exercitarea legală a autorității liderului militar asupra subordonaților, după numirea acestuia într-o anume funcție de comandă.

4

5

6

7

8

9

10

B. Sfârlog, M. Ralea, D. F. Giurca, Leadership militar, Editura Academiei Forțelor Terestre, Sibiu, 2010, p. 155. C. Moștoflei, P. Duțu, Liderul militar în România, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, București, 2007, p. 31-32. C. Zamfir, L. Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, București, Editura Babei, 1998, p. 294.

, accesat în 22.03.2019.https://www.scribd.com/doc/57144646/Regulamentul-Disciplinei-Militare-RG1 C. Moștoflei, P. Duțu, Liderul militar în România, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, București, 2007, p. 31-32. Ibidem. R. Paul, L. Elder, The miniature guide to critical thinking, concept and tools, The Fundation for Critical thinking, Dillon Beach Press, California, 2006, p. 14.

V. Roman, Liderul militar performant - de la talent la educație, Editura Academiei Forțelor Terestre, 2015, p.37. Ibidem, p.39.

Ibidem, p.40

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Statutul în instituţie

Sensul competenţelor

Profilul

Însuşiri esenţiale

Tipul specific de responsabilitate

Exercitarea autorităţii

Caracterul atribuţiilor

Durata exercitării atribuţiilor Pe timpul activităţii pe care o conduce

Difuze, asumate şi aşteptate de cei care-l urmează

Conducere fondată pe acceptarea de către ceilalţi

Răspundere subînţeleasă, estompată şi liber asumată

Arta comunicării şi consilierii

„Comandant” multilateral

Competenţe direcţionate pe orizontală

Oriunde îşi poate exercita calităţile personale (charisma)

https://www.scribd.com/doc/57144646/Regulamentul-Disciplinei-Militare-RG1


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

Un lider este incapabil de a reuși singur, trebuie să aibă viziune, ei fiind cei care creionează traseul organizației, iar poate mai important decât viziune, ei trebuie să aibă capacitatea de a o menține, în special când sunt singurii care cred în acea viziune.

La nivel tactic, liderul militar este perceput ca și comandant de pluton, el făcându-se responsabil, prin exercitarea funcției, de următoarele:

a) să cunoască şi să aplice, în toate împrejurările, îndatoririle ce-i revin din legislaţia şi din actele normative specifice în vigoare;

b) să ia decizii, să le exprime prin ordine clare şi precise, să asigure condiţiile necesare îndeplinirii şi să urmărească executarea lor, asumându-şi întreaga răspundere privind legitimitatea şi urmările acestora;

c) să cultive şi să dezvolte la subordonaţi sentimentul demnităţii şi onoarei militare, răspunderea personală faţă de îndeplinirea atribuţiilor funcţionale şi ordinelor primite, respectarea prevederilor legilor şi actelor normative specifice;

d) să ordone executarea acţiunilor doar în spiritul şi litera legilor, actelor normative specifice, convenţiilor internaţionale şi cutumelor războiului;

e) să respecte drepturile, personalitatea şi demnitatea subordonaţilor; f) să rezolve cererile subordonaţilor, în limita competenţelor pe care le are şi să raporteze eşalonului

superior atunci când acestea depăşesc posibilităţile sale de soluţionare; g) să fie principial, drept şi exigent în relaţiile de serviciu cu subordonaţii şi în aprecierea muncii lor; h) să fie, în toate împrejurările, exemplu pentru subordonaţi şi să manifeste spirit de ordine şi disciplină; i) să prevină şi să combată abaterile şi practicile neregulamentare; j) să acorde recompense şi să aplice sancţiuni disciplinare, fără să îngrădească drepturile şi îndatoririle

militarilor; k) să analizeze disciplina la termenele prevăzute în reglementările în vigoare sau ori de câte ori este nevoie

şi să ia măsurile ce se impun; l) să pună la dispoziţia subordonaţilor, când ei nu au posibilitatea să-şi asigure, acte normative specifice ale

căror prevederi trebuie cunoscute şi să le asigure timp pentru însuşirea acestora.Astfel, prin condiționările impuse de către jurământul militar, liderul militar se face responsabil de a fi un

exemplu demn de urmat, atât în timpul activităților cu specific militar cât și în cadrul celor cu caracter social.În concordanță cu specificitatea sistemului militar, trăsăturile unui lider militar sunt următoarele:

Liderul militar, este cel care pe lângă calitățile fizice și psihice, dă dovadă de o dimensiune a inteligenței culturale vaste, calități intelectuale necesare în procesele instructive-educative ulterioare cât și pentru conducerea unor structuri, comandamente, unități, mari unități odată cu avansarea în grad și funcție. Unele dintre principalele calități intelectuale ale liderului militar sunt: modestie, empatie, autonomie, integritate, încredere şi obiectivitate intelectuală.

Datorită poziției în care liderul militar se află în cadrul procesului instructiv, acela de educator, instructor, acesta trebuie să posede o modestie intelectuală pentru a evita apariția discrepanțelor survenite în urma aroganței, atât cu membrii structurii din care aparține cât și cu alte organizații cu care acesta își desfășoară activitatea.

Dimensiunea autonomiei intelectuale ține de controlul liderului față de propriile idei, raționamente pe care acesta le deduce sau pe care le-a interiorizat pe parcursul formării acestuia în societate. Acest lucru presupune și analiza comportamentelor și raționamentelor celor din jur, cât și a altor membrii din alte agenții, pentru a putea lua decizii oportune în relațiile cu acestea.

Empatia este definită scolastic prin capacitatea unei persoane de a se transpune în rolul celeilalte, de ai înțelege nevoile, crezurile și aspirațiile. Empatia intelectuală ne duce în direcția de înțelegere a modului de gândire pe care cel de lângă noi îl are, a culturii pe care o posedă, oricare ar fi mediului din care acesta provine (occident/orient). În forma cea mai simplistă, empatia intelectuală ne învață să punem în balanță ideile oamenilor, nu oamenii însăși.

Nevoia de a fi sinceri cu propria modalitate de gândire, propriile standarde de practicare a ideilor pe care le susținem și de a nu avea rețineri în schimbarea propriilor raționamente când depistăm erorile pe care acestea le

au, toate acestea sunt modalități de depistare a integrității intelectuale. Provocarea pentru liderii militari este aceea de a nu fugi de exercițiile minții, complacerea în ignoranță sau auto-saturația față de munca intelectuală.

Obiectivitatea liderilor militari este dată de capacitatea acestora de a judeca în aceiași manieră, detașându-se de factorii externi, precum propriile convingeri intelectuale sau ale celor din jur, care ar putea afecta într-o măsură sau alta rezultatul final în cadrul procesului decizional.

Liderul este investit cu comanda formală a structurii organizatorice pe care o conduce, fapt ce îi conferă dreptul de a „comanda”, calitate atribuită exclusive comandanților aparținând mediului militar. Liderul militar mai dispune și de controlul venit în sprijinul actului de comandă. Comanda nu se poate executa fără control, iar controlul nu se poate exercita fără comandă.

Punctele de reper pentru descrierea comenzii sunt: cel obiectiv reprezentat de către îndeplinirea misiunii, iar cel subiectiv de către statele majore și consilierii liderului care vin în sprijinul comandantului. Comanda este exercitarea legală a autorității liderului militar asupra subordonaților, după numirea acestuia într-o anume funcție de comandă.

4

5

6

7

8

9

10

B. Sfârlog, M. Ralea, D. F. Giurca, Leadership militar, Editura Academiei Forțelor Terestre, Sibiu, 2010, p. 155. C. Moștoflei, P. Duțu, Liderul militar în România, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, București, 2007, p. 31-32. C. Zamfir, L. Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, București, Editura Babei, 1998, p. 294.

, accesat în 22.03.2019.https://www.scribd.com/doc/57144646/Regulamentul-Disciplinei-Militare-RG1 C. Moștoflei, P. Duțu, Liderul militar în România, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, București, 2007, p. 31-32. Ibidem. R. Paul, L. Elder, The miniature guide to critical thinking, concept and tools, The Fundation for Critical thinking, Dillon Beach Press, California, 2006, p. 14.

V. Roman, Liderul militar performant - de la talent la educație, Editura Academiei Forțelor Terestre, 2015, p.37. Ibidem, p.39.

Ibidem, p.40

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Statutul în instituţie

Sensul competenţelor

Profilul

Însuşiri esenţiale

Tipul specific de responsabilitate

Exercitarea autorităţii

Caracterul atribuţiilor

Durata exercitării atribuţiilor Pe timpul activităţii pe care o conduce

Difuze, asumate şi aşteptate de cei care-l urmează

Conducere fondată pe acceptarea de către ceilalţi

Răspundere subînţeleasă, estompată şi liber asumată

Arta comunicării şi consilierii

„Comandant” multilateral

Competenţe direcţionate pe orizontală

Oriunde îşi poate exercita calităţile personale (charisma)

https://www.scribd.com/doc/57144646/Regulamentul-Disciplinei-Militare-RG1


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

Sunt sublocotenent de Infanterie, arma Infanterie, Petruse Ioan Adrian. În prezent, cursant la Centrul de Perfecţionare Infanterie „Constantin Brâncoveanu” din Făgăraş. Cariera mea militară a început la vârsta de 14 când am fost admis la Colegiul Naţional Militar “Mihai Viteazul” din Alba Iulia. După finalizarea acestei prestigioase instituţii de învăţământ liceal, am urmat cursurile Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, acesta fiind un vis de-al meu încă de la accederea în Colegiul Militar.

În urma repartiţiei am fost încadrat pe funcţia de comandant pluton la unul dintre cele mai profesioniste batalioane din Armata Română, respectiv Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu” din Arad.

Parcursul meu de până acum, este, după părerea mea, unul firesc pentru orice ofiţer care face parte din Armata Română. Acesta a debutat la o vârstă foarte fragedă, dar acest aspect a fost unul foarte benefic, în perspectiva evoluţiei în cariera militară.

Colegiul Naţional Militar a avut un rol crucial în formarea mea, atât din punct de vedere personal, şi aici mă refer la sutele de ore de dirigenţie şi pregătire militară, dar şi la programul orar care impune anumite sacrificii mai ales la vârsta respectivă; cât şi din punct de vedere profesional, iar aici pot exemplifica învățarea şi deprindere a regulilor şi a regulamentelor militare, dar şi posibilitatea practicării anumitor sporturi la un nivel destul de ridicat. Toate aceste rigori, şi poate uneori „corvoadă” au facilitat exponenţial dezvoltarea şi maturizarea mea.

Accederea în Academia Forţelor Terestre a reprezentat pentru mine, după cum am afirmat şi anterior, un vis încă de la o vârstă fragedă, iar odată cu materializarea acestuia, am intrat într-o etapă superioară în ceea ce priveşte dezvoltarea mea. Orele de instrucţie din poligonul „General Mitroescu”, tabăra de instrucţie montană, Crinţ, şi tragerile din poligonul Poplaca, au reprezentat piatra de temelie a formării profesionale, şi în acelaşi timp, poate cele mai frumoase momente din viaţa de student militar.

Finalizarea acestei prestigioase instituţii a fost succedată de Cursul de bază, ofiţeri Infanterie, din cadrul Centrului de Perfecţionare Infanterie „Constantin Brâncoveanu”, unde am deprins atât teoretic, cât şi practic aspecte necesare încadrării pe funcţia de comandant de pluton.

Toate aceste instituţii de învăţământ mi-au format mie, cât şi colegilor mei, caractere puternice, potrivite statutului de ofiţer dar şi mentalităţi vizionare, în perspectiva dezvoltării şi progresului organizaţiei din care facem parte. Toate cele evocate, au fost posibile datorită instructorilor şi cadrelor didactice pe care i-am avut în faţă, de la care am învăţat multe.

Totuşi consider că nu am avut întotdeauna în faţă exemple demne de urmat, dar inclusive de la acestea am învăţat că oamenii pot să greşească, şi personal să nu repet aceste greşeli pe viitor.

În acest context, consider că sunt destul de pregătit în ceea ce priveşte funcţia pe care am fost încadrat dar, pe de altă parte, sunt conştient că mai am foarte multe de învăţat pe viitor dar cu multă muncă şi devotament sunt încrezător că voi reuşi ceea ce îmi propun.

stI am Infantry 1 lieutenant Petruse Ioan Adrian. Currently, a trainee at the “Constantin Brâncoveanu" Infantry Training Center in Făgăraş. My military career started at the age of 14 when I was admitted to the “Mihai Viteazul” National Military College at Alba Iulia. After the completion of this prestigious high school institution, I attended the courses of the "Nicolae Bălcescu" Land Forces Academy in Sibiu, this being a dream of mine since I started the Military College.

My career so far is, in my opinion, a normal one for any officer who is part of the Romanian Army. I made my debut at a very young age, but this aspect was a very beneficial one, in the perspective of evolution in the military career.

The National Military College, the "Nicolae Bălcescu" Land Forces Academy and the "Constantin Brâncoveanu" Infantry Training Center have played a crucial role in my formation, both from a personal point of view, and here I refer to the hundreds of hours of military leadership and training, but also to the hourly schedule that requires certain sacrifices, especially at that age; as well as from a professional point of view, and here I can exemplify the learning and understanding of military rules and regulations, but also the possibility of practicing certain sports at a fairly high level. All these rigors, and perhaps s o m e t i m e s " c h o r u s e s " h a v e exponentially facilitated my development and maturation.

All these educational institutions have provided me, as well as my colleagues, with strong characters, appropriate to the status of officer but also visionary mentalities, in the perspective of the development and progress of the organization we are part of. All those evoked were made possible by the instructors and teachers I had in front of me, from whom I learned a lot. However, I believe that we have not always had good examples to follow, but even from those I learned that people can make mistakes, and personally not to repeat those mistakes in the future.

In this context, I feel that I am quite prepared in terms of the position I have been assigned but, on the other hand, I am aware that I still have a lot to learn in the future but with a lot of work and devotion I am confident that I will succeed what I propose.

ETAPELE PREGĂTIRII UNUI TÂNĂR OFIŢERSlt. PETRUSE Adrian


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ăprimite, ci doar să se constituie într-o confirmare, eventual corectare a unor concepte deja formulate şi o direcţionare privind pregătirea personală în viitor. Sau, altfel spus, un aviz pentru punerea în practică fără erori a tematicii pregătite personal de către tânărul cursant. Evident, fiecare cursant are puncte tari şi puncte slabe în planul pregătirii profesionale. Obiectivul activităţii de mentorat trebuie să fie acela de a îmbunătăţi nivelul de pregătire profesională a acestora într-o perioadă mai scurtă de timp, de a-i orienta în fundamentarea întregii activităţi. Cui îi este utilă activitatea de mentorat? Instituţiei militare, în primul rând. Prin observarea activităţii şi sprijinul acordat se asigură şi continuitatea controlului privind îndeplinirea obiectivelor . În al doilea rând, celor sprijiniţi. Se poate evita ca aceştia să comită erori în activitate, ceea ce ar avea repercusiuni, pe lângă cele produse sistemului, şi asupra profilului profesional propriu. Efectul negativ, odată produs, ar necesita eforturi suplimentare de remediere şi reconfirmare a valorii personale în cadrul colectivului. În al treilea rând, chiar mentorilor respectivi, care, prin activitatea „caritabilă” desfăşurată şi-ar lăsa amprenta personalităţii în instituţie. Vrem sau nu, trebuie să recunoaştem că ne surprindem fiecare, în profilul profesional propriu, trăsături pe care ni le-am format, însuşit, într-o mai mică sau mai mare măsură de la dascălii, instructorii sau comandanţii noștri. Cu cât aura acestora a fost mai mare, cu atât ne apreciem ego-ul mai mult. În concluzie aș vrea să afirm că ideea de mentorat, este benefică a fi pusă în aplicare în instituții de învățământ militar. Dacă atitudinea instructorilor este orientată spre ideea de a oferi sprijin celor care au nevoie de acesta, cu siguranţă, acceptarea ideii şi solicitările din partea cursanților nu vor întârzia să apară. În ceea ce priveşte modalitățile de aplicare a practicii prezentate se pot dezvolta mai multe ipoteze, sub forma unor variante formale sau informale. Oare, noi, personalul Centrului de Perfecționare Infanterie „Constantin Brâncoveanu” am reușit sau vom reuși să fim adevărați mentori pentru cursanții noștri? Cred că unii da……

INSTRUCTOR ȘI/SAU MENTOR? Motto: „Nu mi-e teamă de o armată de lei condusă de o oaie

Mi-e teamă de o armată de oi condusă de un leu.” Alexandru cel Mare

Lt.col. Cosmin Daniel SÎRB

Cred că toţi cei formaţi în sistemul de învățământ militar românesc avem nostalgii cu profesori, diriginți, instructori comandanți din colegiile militare, centrele de perfecționare, şcolile şi academiile militare, trecuţi de prima tinereţe, pentru care disciplinele pe care le predau nu aveau niciun secret. Oare ce au reprezentat aceștia pentru noi – instructori sau/și mentori? Există o vorbă din bătrâni care spune că „adevărata meserie nu se învaţă, ci se fură”. Sau, altă „idee”: „teoria, ca teoria, dar practica ne omoară”. Când începe activitatea de mentorat? Un copil este sprijinit să umble în picioare până este sigur pe el şi poate să se descurce singur. Timpul pentru pregătire în instituţiile militare de învăţământ nu este suficient pentru acumularea completă a cunoştinţelor necesare. Deci, sprijinul acordat de un coleg cu mai multă experienţă este oportun, dar și sprijinul instructorului, profesorului sau a comandantului de pluton este imperios necesar. La numirea pe funcţie, din punctul de vedere al sistemului se consideră rezolvată problematica asigurării cu personal, tânărului ofiţer sau subofiţer solicitândui-se să rezolve „cu competenţă” sarcinile specifice, prevăzute în fişa postului. În aceste condiţii, un mentor este binevenit pentru rezolvarea situaţiilor inedite. Cât durează activitatea de mentorat? Tinerii absolvenți ai instituțiilor de învățământ militar vor fi în măsură să planifice și să conducă activităţile cu competenţă, probabil, după ce s-au „lovit cu capul” cel puţin o dată de problema respectivă. Activităţile din armată se desfăşoară ciclic, etapizat, de la eşalon mic la mare, problematica generală fiind acoperită, parţial, după parcurgerea unui an de instrucţie. Ca atare, mentorul nu ar trebui înlăturat de lângă tânărul absolvent după primul an de serviciu, ci treptat, în funcţie de gradul de independenţă pe care acesta şi la dobândit în formarea sa profesională. Mai este cunoscut, ca o caracteristică aparte a sistemului militar, faptul că, după un anumit interval de timp, cadrele militare schimbă, într-o măsură mai mare sau mai mică, specificul funcţiei, astfel apărând alte situații inedite. Derivă o întrebare suplimentară: este nevoie de a se relua activitatea de mentorat la un nivel superior al funcţiilor? Criterii de respectat de către instructori privind activitatea de mentorat. Instructorii mentori nu vor primi ca pe o sarcină impusă activitatea de sprijin, ci vor fi stabiliţi pe baza de ofertă personală. Se vor respecta, pe cât posibil, specialitățile militare, astfel încât legătura de apartenenţă la arme şi specialităţi militare, consacrată, să nu fie întreruptă. Privind întrebarea cine să fie mentor, se poate avansa ideea ca acesta să fie, în limita posibilităţilor, instructori cu experiență. Oricum, acest aspect ar trebui stabilit concret, în cadrul instituției militare. Se poate acorda un caracter formal activităţii, astfel accentuându-se pregătirea și perfecționarea prin convocări periodice a instructorilor. Ce trebuie să cuprindă activitatea de mentorat? Fiecăruia după nevoi! Activitatea de mentorat se va baza pe principiul suficienţei. Cel sprijinit în activitate trebuie să fie deschis faţă de mentorul său şi să-i solicite sprijinul punctual, pentru problemele pe care ezită să le abordeze, datorită necunoaşterii. Consilierea nu trebuie să afecteze activitatea mentorului prin excesul de timp acordat. Astfel, mentoratul nu trebuie să suplinească pregătirea personală prin sfaturile

I believe that every soldier formed in the Romanian military education system has memories with teachers, instructors and commanders from the military highschools, training centers or military academies, that are middle aged and, for them, the disciplines they were teaching had no secret. What did they represent for us? There's an old saying : ,, the true crafting is not learned, but stolen” and another one ,, theory as theory, but it's practice that kills us”. A child is supported to walk on his feet until he becomes confident and can manage it on his own.

Teenagers that graduated from military institutions will be able to plan and lead activities efficiently only after they ,,knock their head” atleast once on the same problem.

The instructors will not receive the support activity as an imposed task, but will willingly do it.

The main objective of teaching is to improve their professional training in a short period of time and guide them throughout the whole activity.

To conclude, I would like to state that the idea of mentorship, if applied in military institutions, is beneficial. If the instructor's attitude is pointed to the idea of supporting those in need, surely they will also start asking questions and be more interested. Many hypotheses can be developed, formal or informal, regarding the methods of applying the presented practice.


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

primite, ci doar să se constituie într-o confirmare, eventual corectare a unor concepte deja formulate şi o direcţionare privind pregătirea personală în viitor. Sau, altfel spus, un aviz pentru punerea în practică fără erori a tematicii pregătite personal de către tânărul cursant. Evident, fiecare cursant are puncte tari şi puncte slabe în planul pregătirii profesionale. Obiectivul activităţii de mentorat trebuie să fie acela de a îmbunătăţi nivelul de pregătire profesională a acestora într-o perioadă mai scurtă de timp, de a-i orienta în fundamentarea întregii activităţi. Cui îi este utilă activitatea de mentorat? Instituţiei militare, în primul rând. Prin observarea activităţii şi sprijinul acordat se asigură şi continuitatea controlului privind îndeplinirea obiectivelor . În al doilea rând, celor sprijiniţi. Se poate evita ca aceştia să comită erori în activitate, ceea ce ar avea repercusiuni, pe lângă cele produse sistemului, şi asupra profilului profesional propriu. Efectul negativ, odată produs, ar necesita eforturi suplimentare de remediere şi reconfirmare a valorii personale în cadrul colectivului. În al treilea rând, chiar mentorilor respectivi, care, prin activitatea „caritabilă” desfăşurată şi-ar lăsa amprenta personalităţii în instituţie. Vrem sau nu, trebuie să recunoaştem că ne surprindem fiecare, în profilul profesional propriu, trăsături pe care ni le-am format, însuşit, într-o mai mică sau mai mare măsură de la dascălii, instructorii sau comandanţii noștri. Cu cât aura acestora a fost mai mare, cu atât ne apreciem ego-ul mai mult. În concluzie aș vrea să afirm că ideea de mentorat, este benefică a fi pusă în aplicare în instituții de învățământ militar. Dacă atitudinea instructorilor este orientată spre ideea de a oferi sprijin celor care au nevoie de acesta, cu siguranţă, acceptarea ideii şi solicitările din partea cursanților nu vor întârzia să apară. În ceea ce priveşte modalitățile de aplicare a practicii prezentate se pot dezvolta mai multe ipoteze, sub forma unor variante formale sau informale. Oare, noi, personalul Centrului de Perfecționare Infanterie „Constantin Brâncoveanu” am reușit sau vom reuși să fim adevărați mentori pentru cursanții noștri? Cred că unii da……

INSTRUCTOR ȘI/SAU MENTOR? Motto: „Nu mi-e teamă de o armată de lei condusă de o oaie

Mi-e teamă de o armată de oi condusă de un leu.” Alexandru cel Mare

Lt.col. Cosmin Daniel SÎRB

Cred că toţi cei formaţi în sistemul de învățământ militar românesc avem nostalgii cu profesori, diriginți, instructori comandanți din colegiile militare, centrele de perfecționare, şcolile şi academiile militare, trecuţi de prima tinereţe, pentru care disciplinele pe care le predau nu aveau niciun secret. Oare ce au reprezentat aceștia pentru noi – instructori sau/și mentori? Există o vorbă din bătrâni care spune că „adevărata meserie nu se învaţă, ci se fură”. Sau, altă „idee”: „teoria, ca teoria, dar practica ne omoară”. Când începe activitatea de mentorat? Un copil este sprijinit să umble în picioare până este sigur pe el şi poate să se descurce singur. Timpul pentru pregătire în instituţiile militare de învăţământ nu este suficient pentru acumularea completă a cunoştinţelor necesare. Deci, sprijinul acordat de un coleg cu mai multă experienţă este oportun, dar și sprijinul instructorului, profesorului sau a comandantului de pluton este imperios necesar. La numirea pe funcţie, din punctul de vedere al sistemului se consideră rezolvată problematica asigurării cu personal, tânărului ofiţer sau subofiţer solicitândui-se să rezolve „cu competenţă” sarcinile specifice, prevăzute în fişa postului. În aceste condiţii, un mentor este binevenit pentru rezolvarea situaţiilor inedite. Cât durează activitatea de mentorat? Tinerii absolvenți ai instituțiilor de învățământ militar vor fi în măsură să planifice și să conducă activităţile cu competenţă, probabil, după ce s-au „lovit cu capul” cel puţin o dată de problema respectivă. Activităţile din armată se desfăşoară ciclic, etapizat, de la eşalon mic la mare, problematica generală fiind acoperită, parţial, după parcurgerea unui an de instrucţie. Ca atare, mentorul nu ar trebui înlăturat de lângă tânărul absolvent după primul an de serviciu, ci treptat, în funcţie de gradul de independenţă pe care acesta şi la dobândit în formarea sa profesională. Mai este cunoscut, ca o caracteristică aparte a sistemului militar, faptul că, după un anumit interval de timp, cadrele militare schimbă, într-o măsură mai mare sau mai mică, specificul funcţiei, astfel apărând alte situații inedite. Derivă o întrebare suplimentară: este nevoie de a se relua activitatea de mentorat la un nivel superior al funcţiilor? Criterii de respectat de către instructori privind activitatea de mentorat. Instructorii mentori nu vor primi ca pe o sarcină impusă activitatea de sprijin, ci vor fi stabiliţi pe baza de ofertă personală. Se vor respecta, pe cât posibil, specialitățile militare, astfel încât legătura de apartenenţă la arme şi specialităţi militare, consacrată, să nu fie întreruptă. Privind întrebarea cine să fie mentor, se poate avansa ideea ca acesta să fie, în limita posibilităţilor, instructori cu experiență. Oricum, acest aspect ar trebui stabilit concret, în cadrul instituției militare. Se poate acorda un caracter formal activităţii, astfel accentuându-se pregătirea și perfecționarea prin convocări periodice a instructorilor. Ce trebuie să cuprindă activitatea de mentorat? Fiecăruia după nevoi! Activitatea de mentorat se va baza pe principiul suficienţei. Cel sprijinit în activitate trebuie să fie deschis faţă de mentorul său şi să-i solicite sprijinul punctual, pentru problemele pe care ezită să le abordeze, datorită necunoaşterii. Consilierea nu trebuie să afecteze activitatea mentorului prin excesul de timp acordat. Astfel, mentoratul nu trebuie să suplinească pregătirea personală prin sfaturile

I believe that every soldier formed in the Romanian military education system has memories with teachers, instructors and commanders from the military highschools, training centers or military academies, that are middle aged and, for them, the disciplines they were teaching had no secret. What did they represent for us? There's an old saying : ,, the true crafting is not learned, but stolen” and another one ,, theory as theory, but it's practice that kills us”. A child is supported to walk on his feet until he becomes confident and can manage it on his own.

Teenagers that graduated from military institutions will be able to plan and lead activities efficiently only after they ,,knock their head” atleast once on the same problem.

The instructors will not receive the support activity as an imposed task, but will willingly do it.

The main objective of teaching is to improve their professional training in a short period of time and guide them throughout the whole activity.

To conclude, I would like to state that the idea of mentorship, if applied in military institutions, is beneficial. If the instructor's attitude is pointed to the idea of supporting those in need, surely they will also start asking questions and be more interested. Many hypotheses can be developed, formal or informal, regarding the methods of applying the presented practice.


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

ĂUN VIS ÎMPLINIT...

STUDENT FRUNTAȘ MACOVEI Anamaria-Valentina

“WE DO NOT REMEMBER DAYS, WE REMEMBER MOMENTS” sunt cuvintele lui Cesare Pavese, un cunoscut poet Italian.

Mă numesc Macovei Anamaria - Valentina și sunt student fruntaș în Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Drumul meu în cariera militară a început acum 4 ani când am realizat că viața e doar un moment și trebuie trăită din plin, clipă cu clipă. Așa am ajuns elev în cadrul Colegiului Național Militar „Dimitrie Cantemir” de la Breaza. Am avut deosebita plăcere să cunosc oameni de valoare ai armatei române, oameni pentru care ONOAREA și CUVÂNTUL înseamnă verticalitate, respect, dăruire. Liceul militar m-a învățat că succesul în viață nu apare fără muncă și fără o dorință continuă de autodepășire. Odată cu trecerea timpului apar categoric si responsabilitățile. Lucrul acesta l-am trăit în anul 4 de liceu, în momentul în care am primit primul grad onorific (sergent-major), pe funcția de înlocuitor al comandantului de pluton.

Atunci am avut ocazia să modelez caracterele și să formez mentalitățile bobocilor care abia pășiseră timizi pe porțile instituției. Îmi aduc aminte cu plăcere de prima permisie, de primul grad militar, de primul comandant de companie și de prima intonare a imnului național. Din totdeauna mi-am dorit ca în viață să nu merg după urmele celorlalți, ci să îmi clădesc un drum propriu si asta a fost motivația care m-a făcut sa continui să merg mai departe, oricât de greu ar fi părut la început.

Sunt convinsă că, la un moment dat, în mintea multor adolescenți s-a conturat ideea înrolării în armată, dar frica de eșec și teama de necunoscut au surpat aceste dorințe înainte ca ele să poată să prospere. E o mare provocare ca la 14-15 ani să alegi să fii diferit, să trăiești independent de familie și să iei decizii dintr-o perspectivă a viitorului, conștientizând faptul că eforturile îți vor fi răsplătite. Consider că nu am pierdut momentele importante din viață, ci, din contră, am câștigat altele și mai valoroase.

În liceu am înțeles cât de importanți sunt oamenii pe care îi ai în jur, cât de mult te poate ridica un cuvânt frumos spus la momentul potrivit si cât de important e să-i înțelegi pe cei de lângă tine și să îi accepți. După absolvirea liceului am decis să optez pentru Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” și mă mândresc cu alegerea făcută. Am finalizat recent primul semestru din cadrul primului an, iar experiențele acumulate în 6 luni au accentuat în mine sentimentul de patriotism, de iubire de neam si de patrie. Am cunoscut aici oameni dedicați care mă inspiră în fiecare zi, oameni care fac din fiecare „obstacol” doar o alta provocare sper o cariera de succes.

Unii oameni sunt artiști, alții sunt artă. Sunt de părere că fiecare om e capabil de fapte mărețe pe care nici nu le conștientizează. Cel mai important lucru este să te cunoști pe tine, să-ți cunoști limitele și să le depășești, ori de câte ori ai ocazia. Puterea stă în cunoaștere și autocontrol.

Îmi doresc să ajung un om de valoare al Armatei României, să clădesc încrederea în oameni, să las în spatele meu o urmă care să persiste în timp, mulți ani după ce voi înceta să mai fiu.

Le mulțumesc tuturor oamenilor care au avut grijă să îmi împlinesc visul și care m-au susținut indiferent de rezultat și au văzut în mine o reușită.


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

UN VIS ÎMPLINIT...STUDENT FRUNTAȘ

MACOVEI Anamaria-Valentina

“WE DO NOT REMEMBER DAYS, WE REMEMBER MOMENTS” sunt cuvintele lui Cesare Pavese, un cunoscut poet Italian.

Mă numesc Macovei Anamaria - Valentina și sunt student fruntaș în Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Drumul meu în cariera militară a început acum 4 ani când am realizat că viața e doar un moment și trebuie trăită din plin, clipă cu clipă. Așa am ajuns elev în cadrul Colegiului Național Militar „Dimitrie Cantemir” de la Breaza. Am avut deosebita plăcere să cunosc oameni de valoare ai armatei române, oameni pentru care ONOAREA și CUVÂNTUL înseamnă verticalitate, respect, dăruire. Liceul militar m-a învățat că succesul în viață nu apare fără muncă și fără o dorință continuă de autodepășire. Odată cu trecerea timpului apar categoric si responsabilitățile. Lucrul acesta l-am trăit în anul 4 de liceu, în momentul în care am primit primul grad onorific (sergent-major), pe funcția de înlocuitor al comandantului de pluton.

Atunci am avut ocazia să modelez caracterele și să formez mentalitățile bobocilor care abia pășiseră timizi pe porțile instituției. Îmi aduc aminte cu plăcere de prima permisie, de primul grad militar, de primul comandant de companie și de prima intonare a imnului național. Din totdeauna mi-am dorit ca în viață să nu merg după urmele celorlalți, ci să îmi clădesc un drum propriu si asta a fost motivația care m-a făcut sa continui să merg mai departe, oricât de greu ar fi părut la început.

Sunt convinsă că, la un moment dat, în mintea multor adolescenți s-a conturat ideea înrolării în armată, dar frica de eșec și teama de necunoscut au surpat aceste dorințe înainte ca ele să poată să prospere. E o mare provocare ca la 14-15 ani să alegi să fii diferit, să trăiești independent de familie și să iei decizii dintr-o perspectivă a viitorului, conștientizând faptul că eforturile îți vor fi răsplătite. Consider că nu am pierdut momentele importante din viață, ci, din contră, am câștigat altele și mai valoroase.

În liceu am înțeles cât de importanți sunt oamenii pe care îi ai în jur, cât de mult te poate ridica un cuvânt frumos spus la momentul potrivit si cât de important e să-i înțelegi pe cei de lângă tine și să îi accepți. După absolvirea liceului am decis să optez pentru Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” și mă mândresc cu alegerea făcută. Am finalizat recent primul semestru din cadrul primului an, iar experiențele acumulate în 6 luni au accentuat în mine sentimentul de patriotism, de iubire de neam si de patrie. Am cunoscut aici oameni dedicați care mă inspiră în fiecare zi, oameni care fac din fiecare „obstacol” doar o alta provocare sper o cariera de succes.

Unii oameni sunt artiști, alții sunt artă. Sunt de părere că fiecare om e capabil de fapte mărețe pe care nici nu le conștientizează. Cel mai important lucru este să te cunoști pe tine, să-ți cunoști limitele și să le depășești, ori de câte ori ai ocazia. Puterea stă în cunoaștere și autocontrol.

Îmi doresc să ajung un om de valoare al Armatei României, să clădesc încrederea în oameni, să las în spatele meu o urmă care să persiste în timp, mulți ani după ce voi înceta să mai fiu.

Le mulțumesc tuturor oamenilor care au avut grijă să îmi împlinesc visul și care m-au susținut indiferent de rezultat și au văzut în mine o reușită.


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

Instruirea la Centrul Naţional de Instruire Întrunită din Cincu este o provocare, este cât se poate de reală şi de aceea este grea şi istovitoare. Sistemele de simulare utilizate sunt astfel concepute în așa fel încât simularea exercițiilor să fie cât se poate de reală în funcţie de specificul misiuni care urmează să se desfășoare atât la nivel naţional cât și la nivel internaţional, toate update-urile se fac din teren şi aplicate în timpul exercițiului. De cele mai multe ori, în cadrul exerciţiilor desfăşurate în Centrul Naţional de Instruire Întrunită din Cincu, forţele participante acţionează în mediu multinaţional, în mod integral, într-un mediu operaţional care permite testarea și verificarea interoperabilității tehnici militare, cât și a armamentului din toate categoriile de armament.

Conceperea unor capabilităţi de instruire care să permită desfăşurarea de exerciţii multinaționale, interarme şi întrunit, în întreg spectrul operaţional, în medii operaţionale diverse, naţional sau multinaţional, reprezintă un câştig imens pentru nivelul de instruire al militarilor în general. Dezvoltarea în viitor a acestor capabilităţi de instruire, în sensul creării posibilităţii de conectare la un anumit nivel de instruire a structurilor participante chiar din locaţiile de dislocare la pace sau din proximitatea acestora, reprezintă de asemenea, o capabilitate extraordinară în beneficiul valorificării oportunităţilor de instruire în condiţii optime.

Sistemele de simulare sunt foarte bine concepute, însă nu pot derula de sine-stătător aceste procese. În spatele lor sunt oameni specializaţi în diferite domenii ale instruirii prin simulare, unele dintre acestea absolut particulare, fără echivalent. Reflectant la conversaţiile avute cu colegi mei, am colegi care vin la munca şi îşi fac treaba cu multă pasiune, cu dăruire şi devotament. Asta reflectă satisfacţia muncii depuse, mulţumirea de sine pentru lucrurile bine făcute întocmai și la timp.

„Învăţăm prin instruire!” Este o deviză la care chiar ţinem, este mai mult decât o carte de vizită sau doar o expresie, este ceea ce noi ne dorim să se întâmple pentru toţi cei care participă la noi, la orice fel de eveniment de instruire. Teoretic, fiecare astfel de activitate începe cu mult timp înainte. Planificare, pregătire, adică conferinţe de planificare, grupuri de lucru, elaborarea documentelor operaţionale şi administrative, recunoaşteri în teren, scenariu, OPORD, MEL-MIL, setare zonă de instruire, construire baza de date pentru simulare, alocare spaţii, stabilire personal-propriu si pentru sprijin, obiectivele exerciţiului şi de instruire, DEXR, TASKORG, ORBAT, cartoane STX si multe altele.

Din punctul meu de vedere nu există satisfacţie mai mare decât atunci când, concluzionând, ajungi la confirmarea devizei „Învăţăm prin instruire”. Dacă s-a întâmplat aşa, parcă celelalte nu mai contează. Pentru noi, un exerciţiu reușit se raportează la satisfacţia resimţită de toţi participanţii, inclusiv de către toţi colegi de la Cincu. Procesul de planificare a exerciţiilor este într-o continuă desfășurare, nu realizăm când începe un exerciţiu și când se termină, dar cel mai important lucru este că din toată munca întregului colectiv este valorificată cu rezultate pozitive.

Frt. Silviu Gheorghiță MUNTEANU ÎNVĂŢĂM PRIN INSTRUIRE!

Training at the Joint Training National Center in Cincu is a challenge, so realistic and rough. The simulation systems in use, are designed to be very realistic in correlation to the missions that are going to be executed at national and international level. During exercises held in Cincu, participants act in multinational integrated environment, which allows testing and checking the interoperability of machinery and weaponry.

„ W e l e a r n t h r o u g h training”. It is a motto that we really care for, is more than just a bussiness card or an expression, it represents what w e d e s i r e f o r a l l t h e participants, regardless the environment.

The planning process is in a continous development, one can not realize when an exercise starts or ends, but the most important thing is that the overall result is positive.

La data de 1 martie 2020, Batalionul 812 Infanterie „Bistrița” a împlinit 25 de ani de existență. Unitatea a fost înființată la 1 martie 1995, în localitatea Dej iar începând cu 1 august 1995, aceasta își desfășoară activitatea în localitatea Bistrița.

Batalionul 812 Infanterie „BISTRIŢA” este o unitate de luptă subordonată în timp de pace, în situaţii de criză şi de război Brigăzii 81 Mecanizată „General GRIGORE BĂLAN”, care execută instruire pentru menţinerea şi dezvoltarea

nivelului de operaţionalizare ridicată corespunzător încadrării şi dotării existente în vederea participării la acţiuni militare în sistem integrat, pe teritoriul naţional sau în afara acestuia.

De la înfiinţare şi până în prezent, unitatea a beneficiat de experienţa participării la o serie de misiuni în afara teritoriului naţional, în teatre de operaţii dispuse pe trei continente (Africa, Europa şi Asia) astfel: ANGOLA – 1996 – 1998 în misiunile UNAVEM III şi MONUA; KOSOVO – 2002 în misiunile BELUROKOS 8, 9, 10; IRAK – 2005 în misiunea ANTICA BABILONIA;

AFGANISTAN – 2003 - ENDURING FREEDOM; 2007 , 2010 - ISAF III, 2014 - Misiunea Companiei de protecţie a forţei din zona de apărare terestră apropiată a Aeroportului Kandahar (Cp. KAF GDA) iar in 2018 RESOLUTE SUPPORT.

Rezultatele deosebite obținute în misiunile internaționale au transformat unitatea într-una dintre cele mai apreciate unități din Armata României.

Nu poate fi trecută cu vederea participarea militarilor Batalionului 812 Infanterie „Bistriţa” la o serie de exerciţii şi activităţi internaţionale desfăşurate împreună cu statele partenere şi aliate precum şi faptul că de la înfiinţare şi până în prezent, Batalionul 812 Infanterie „Bistriţa” a fost vizitat de un număr de circa 48 delegaţii ale armatelor partenere şi de personalităţi civile şi militare din ţară şi din străinătate.

Încă din anul 2003, pe timpul misiunii din Teatrul de Operaţii din Afganistan, batalionul se identifica prin titulatura „Carpathian Hawks”, denumire aprobată ulterior de eşaloanele superioare pe timpul participării la misiuni în teatre de operaţii, renume ce avea să fie cunoscut în puţin timp, în toată lumea, prin profesionalismul şi faptele de arme ale militarilor.

Istoria şi tradiţia militară a acestui batalion, precum şi rezultatele obţinute de militarii acestei structuri de-a lungul timpului,

atât în ţară cât şi în teatrele de operaţii, îi obligă pe cei care slujesc patria respectând principiul de bază care guvernează instrucţia șoimilor, „Instruiește-te așa cum vei lupta”, la menţinerea unor standarde înalte de instruire şi comportare.

Batalionul 812 Infanterie „Bistriţa”, ca unitate de elită a Armatei României, şi-a croit o identitate unanim recunoscută, identitate care a avut şi are la bază un COD DE VALORI ce stă afişat la vedere pe aleea principală a

cazărmii, cod fundamentat pe următoarele principii de conduită etică a personalului: LOIALITATE - Sunt credincios şi loial ţării, batalionului şi camarazilor mei.

MISIUNE - Mă instruiesc aşa cum voi lupta.RESPECT - Respect pentru a fi respectat.ONOARE - Îndeplinesc misiunea până la capăt şi niciodată nu

las un camarad în urmă.INTEGRITATE - Toate acţiunile mele au la bază legea,

regulamentul şi principiile morale.LEADERSHIP - Fiecare individ este important în îndeplinirea misiunii batalionului.

PROFESIONALISM - Sunt militar al Batalionului 812 Infanterie – sunt un profesionist.

La ceas aniversar, aducem un pios omagiu eroilor batalionului, Cpt. Țifrea Cătălin, Slt.(pm.) Filip Cristian-Petru și Slt.(pm.) Sfecheș Marius-Florin, care au respectat jurământul

faţă de ţară chiar cu preţul propriei vieţii. Jertfa lor va rămâne veşnic în amintirile şi inimile noastre. „CINSTE Şi ONOARE MEMORIEI LOR”.

Cu ocazia împlinirii celor 25 de ani de existență aducem cele mai sincere mulţumiri tuturor celor care au adus o contribuție deosebită la creșterea prestigiului și renumelui batalionului în rândul armatei şi societăţii civile.

Ne vom continua misiunea pentru a duce mai departe numele unității noastre și vom insufla generațiilor viitoare „spriritul și valorile batalionului”, mereu pregătiți pentru provocările ce ne așteaptă.

BATALIONUL 812 INFANTERIE „BISTRIȚA”LA CEAS ANIVERSAR Locotenent Lavinia MORAR


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

ĂAproape 22 de ani de „militărie”, după cum ar considera

majoritatea persoanelor care aud „tată militar”. În teorie ar exista posibilitatea să fie așa, însă în cele ce urmează vom afla cum lucrurile au decurs cu totul diferit de-a lungul acestor ani.

Totul a început…ei bine, din totdeauna pentru mine, însă mai exact, din 21 iulie 1998, când un tânăr locotenent a ținut pentru prima oară în brațe o mogâldeață. Un moment unic pentru el, dar și pentru mine, acela fiind momentul în care am făcut cunoștință cu ceea ce înseamnă a avea un tată militar. De atunci, până în prezent, nu doar că îmi iubesc tatăl, ci și meseria pe care o are.

Îmi aduc aminte cum unele dintre cele mai frumoase momente ale copilăriei erau cele în care tatăl meu, mă ducea la diferite evenimente și ceremonii militare. Uneori stăteam pe margine și-l căutam cu privirea printre cei care defilau, alteori stăteam în mașina care se ocupa de muzica evenimentelor, oricum ar fi fost, nu am cum să uit mândria pe care o simțeam de fiecare dată când îl vedeam îmbrăcat în uniforma militară. După cum este bine-cunoscut, această meserie înseamnă în primul rând un mare devotament, o mare responsabilitate și multe ore dedicate meseriei, lucru care nu este întotdeauna ușor pentru familie, însă în același timp, aduce multă mândrie și multe lacrimi de emoție. Dorul este mare, dar, revederea întotdeauna va fi frumoasă!

Odată cu vârsta a crescut și curiozitatea de a afla și a cunoaște cât mai multe lucruri despre această meserie. Și așa a apărut în anul II de facultate, alegerea instituției unde urma să desfășor orele de practică. Deloc de mirat faptul că am ales Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu. Aici, îndrumată de oameni deosebiți am reușit să alcătuiesc câteva articole, iar faptul că numele meu a fost menționat în fiecare dintre ele, este un lucru care mi-a oferit un mare sentimente de mândrie. În tot acest timp, am învățat un lucru foarte important: timpul trece repede când faci ceea ce îți place și mai ales, când o faci bine. Lucru care era ușor de remarcat și în tinerii aflați acolo pentru a se pregăti pentru tot ceea ce înseamnă cu adevărat o carieră militară.

Dacă ar fi să descriu în câteva rânduri ce înseamnă mai exact să ai un tată militar, aș spune că înseamnă, să fii mândru ori de câte ori intră pe ușă în ținută, să cunoști cele două vieți ale sale: omul de acasă, și omul de la unitate, să ai un exemplu puternic pe care să îl urmezi, să treci prin fel și fel de emoții și nu în ultimul rând, să înveți să îți iubești în țara.

Așadar, este o adevărată bucurie binecuvântarea de a avea tată militar!

BUCURIA BINECUVÂNTĂRII CU...TATĂ MILITARGeorgiana GĂBUREANU


183

0 - 2

02

0

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

Aproape 22 de ani de „militărie”, după cum ar considera majoritatea persoanelor care aud „tată militar”. În teorie ar exista posibilitatea să fie așa, însă în cele ce urmează vom afla cum lucrurile au decurs cu totul diferit de-a lungul acestor ani.

Totul a început…ei bine, din totdeauna pentru mine, însă mai exact, din 21 iulie 1998, când un tânăr locotenent a ținut pentru prima oară în brațe o mogâldeață. Un moment unic pentru el, dar și pentru mine, acela fiind momentul în care am făcut cunoștință cu ceea ce înseamnă a avea un tată militar. De atunci, până în prezent, nu doar că îmi iubesc tatăl, ci și meseria pe care o are.

Îmi aduc aminte cum unele dintre cele mai frumoase momente ale copilăriei erau cele în care tatăl meu, mă ducea la diferite evenimente și ceremonii militare. Uneori stăteam pe margine și-l căutam cu privirea printre cei care defilau, alteori stăteam în mașina care se ocupa de muzica evenimentelor, oricum ar fi fost, nu am cum să uit mândria pe care o simțeam de fiecare dată când îl vedeam îmbrăcat în uniforma militară. După cum este bine-cunoscut, această meserie înseamnă în primul rând un mare devotament, o mare responsabilitate și multe ore dedicate meseriei, lucru care nu este întotdeauna ușor pentru familie, însă în același timp, aduce multă mândrie și multe lacrimi de emoție. Dorul este mare, dar, revederea întotdeauna va fi frumoasă!

Odată cu vârsta a crescut și curiozitatea de a afla și a cunoaște cât mai multe lucruri despre această meserie. Și așa a apărut în anul II de facultate, alegerea instituției unde urma să desfășor orele de practică. Deloc de mirat faptul că am ales Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu. Aici, îndrumată de oameni deosebiți am reușit să alcătuiesc câteva articole, iar faptul că numele meu a fost menționat în fiecare dintre ele, este un lucru care mi-a oferit un mare sentimente de mândrie. În tot acest timp, am învățat un lucru foarte important: timpul trece repede când faci ceea ce îți place și mai ales, când o faci bine. Lucru care era ușor de remarcat și în tinerii aflați acolo pentru a se pregăti pentru tot ceea ce înseamnă cu adevărat o carieră militară.

Dacă ar fi să descriu în câteva rânduri ce înseamnă mai exact să ai un tată militar, aș spune că înseamnă, să fii mândru ori de câte ori intră pe ușă în ținută, să cunoști cele două vieți ale sale: omul de acasă, și omul de la unitate, să ai un exemplu puternic pe care să îl urmezi, să treci prin fel și fel de emoții și nu în ultimul rând, să înveți să îți iubești în țara.

Așadar, este o adevărată bucurie binecuvântarea de a avea tată militar!

BUCURIA BINECUVÂNTĂRII CU...TATĂ MILITARGeorgiana GĂBUREANU

48

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

ĂRUGĂCIUNE ÎN TRANȘEEÎn tranșeea îmbrăcată în lumina albă a lunii,Un soldat își poartă duhul pe cărarea rugăciunii.Stelele veghează-n taină de pe bolta cenușiePentru cel în rugăciune...mii de stele drept făclie!

Simte că această luptă care mâine se va da Va fi poate cea din urmă...că e lupta cea mai grea!Somnul nu-i mângâie geana, sufletul e tare greuDar privind la bolta-naltă, L-a simțit pe Dumnezeu:

„- Mă auzi, Mărite Doamne? Sufletul și ochii-s triști,Încă din copilărie mi s-a spus că nu exiști...De aceea, până acum, nu am mai vorbit cu TineÎnsă, astăzi, o lumină parc-a izbucnit în mine!

Niciodată n-am privit frumusețea ce-ai creatDar privind deasupra-mi cerul și adâncul înstelatÎn străfundul ăstui iad, o lumină m-a orbitÎn tranșeea asta rece, iată, Doamne, Te-am zărit!

Și uimit de măreția-Ți și lumina Ta cerească, Cuget cât de orb am fost, în trăirea mea lumească!Nu știu dacă-mi întinzi mâna, însă eu pășesc spre Tine.Vin cu brațele deschise...vino și Tu către mine!

În curând...la miezul nopții...vom da ultimul atac.Lupta asta-i cea mai grea, nu știu Doamne de-am să scap!Poate-n noaptea asta albă, am să bat la ușa Ta Știu că nu Ți-am fost prieten...iartă necredință mea!

Iată, sună lung alarma! Ce voi face?...Va fi bine?Aș fi vrut ...să nu înceapă...să mai stau un ceas cu Tine,Dar nu plâng...mă iartă, Doamne! Știu că nu mă voi întoarceMoartea asta nemiloasă de o vreme nu-mi dă pace !

Dar acum poate să vină, o aștept și o înfruntȘtiu că moartea îmi va duce, numai trupul în mormântTe privesc din iadul ăsta...îți văd brațele întinseȘi în ceruri câțiva îngeri îmi țin porțile deschise!"

Se ridică și pornește, printre gloanțe, mai departeFără teamă, vitejește, înfruntând cumplita moarte!Dar lovit de-o schije cade....cu privirea către cerȘi cu brațele deschise...Domnul vine către el !

Din volumul „Cu Hristos pe drumul Crucii” - de Eliana Popa

O VIAȚĂ AVEM ROMÂNI...ȘI-O CINSTE! MIHAI VITEAZUL

DEVOTAMENTUL FAȚĂ DE PATRIE ESTE CEA DINTÂI DINTRE VIRTUȚI. NAPOLEON BONAPARTE

CENTRUL DE PERFECŢIONARE INFANTERIE

48

190

DE

AN

I D

E IN

FAN

TER

IE M

OD

ERN

Ă

RUGĂCIUNE ÎN TRANȘEEÎn tranșeea îmbrăcată în lumina albă a lunii,Un soldat își poartă duhul pe cărarea rugăciunii.Stelele veghează-n taină de pe bolta cenușiePentru cel în rugăciune...mii de stele drept făclie!

Simte că această luptă care mâine se va da Va fi poate cea din urmă...că e lupta cea mai grea!Somnul nu-i mângâie geana, sufletul e tare greuDar privind la bolta-naltă, L-a simțit pe Dumnezeu:

„- Mă auzi, Mărite Doamne? Sufletul și ochii-s triști,Încă din copilărie mi s-a spus că nu exiști...De aceea, până acum, nu am mai vorbit cu TineÎnsă, astăzi, o lumină parc-a izbucnit în mine!

Niciodată n-am privit frumusețea ce-ai creatDar privind deasupra-mi cerul și adâncul înstelatÎn străfundul ăstui iad, o lumină m-a orbitÎn tranșeea asta rece, iată, Doamne, Te-am zărit!

Și uimit de măreția-Ți și lumina Ta cerească, Cuget cât de orb am fost, în trăirea mea lumească!Nu știu dacă-mi întinzi mâna, însă eu pășesc spre Tine.Vin cu brațele deschise...vino și Tu către mine!

În curând...la miezul nopții...vom da ultimul atac.Lupta asta-i cea mai grea, nu știu Doamne de-am să scap!Poate-n noaptea asta albă, am să bat la ușa Ta Știu că nu Ți-am fost prieten...iartă necredință mea!

Iată, sună lung alarma! Ce voi face?...Va fi bine?Aș fi vrut ...să nu înceapă...să mai stau un ceas cu Tine,Dar nu plâng...mă iartă, Doamne! Știu că nu mă voi întoarceMoartea asta nemiloasă de o vreme nu-mi dă pace !

Dar acum poate să vină, o aștept și o înfruntȘtiu că moartea îmi va duce, numai trupul în mormântTe privesc din iadul ăsta...îți văd brațele întinseȘi în ceruri câțiva îngeri îmi țin porțile deschise!"

Se ridică și pornește, printre gloanțe, mai departeFără teamă, vitejește, înfruntând cumplita moarte!Dar lovit de-o schije cade....cu privirea către cerȘi cu brațele deschise...Domnul vine către el !

Din volumul „Cu Hristos pe drumul Crucii” - de Eliana Popa

O VIAȚĂ AVEM ROMÂNI...ȘI-O CINSTE! MIHAI VITEAZUL

DEVOTAMENTUL FAȚĂ DE PATRIE ESTE CEA DINTÂI DINTRE VIRTUȚI. NAPOLEON BONAPARTE

CENTRUL DE PERFECŢIONARE INFANTERIE

nevoia de transformare / adaptare a infanteriei … · 2020. 4. 30. · conducere a sprijinului...

Documents