Despre inteligentaDe multe ori, filosofii incearca sa clarifice concepte dificile, folosindu-se de experimente, situatii ipotetice bizare ce ne ajuta sa exploram implicatiile ideilor noastre.Niste intrebari prezente permanent pe buzele oamenilor de stiinta sunt: Va putea oare vreodata un dispozitiv mecanic sa copieze inteligenta umana?; Si daca o masinarie umana poate fi construita, va avea oare constiinta?Doua din cele mai profunde intrebari despre minte sunt: Ce face posibila inteligenta? si Ce face posibila constiinta?.Datorita evolutiei stiintelor cognitive, inteligenta a devenit inteligibila. Aceasta poate avea doua sensuri, acela de aptitudine si acela de gandire rationala a omului. Un aspect straniu despre inteligenta este acela ca oamenii au probleme in a defini inteligenta, dar o pot recunoaste cand o vad. Pentru a putea lua decizii rationale, ne bazam pe cateva seturi de reguli, bazandu-ne deciziile pe anumite adevaruri, corespunzatoare cu realitatea. Aceste reguli, trebuie folosite in scopul obtinerii unui anumit lucru, in fata anumitor obstacole. Astfel, nu putem observa daca o anumita persoana este inteligenta prin actiunile sale, daca nu cunoastem scopul pentru care el realizeaza acele actiuni. Informaticienii Allen Newell si Herbert Simon au lansat ideea ca inteligenta consta intr-un scop specific, evaluarea situatiei curente pentru a vedea cat de mult difera fata de scopul respectiv si aplicarea unui set de operatii care sa reduca aceasta diferenta. Oamenii manifesta dorinte si si le urmaresc folosindu-se de anumite convingeri care sunt considerate cel putin probabile. Oamenii si animalele emit un raspuns la un stimul fie pentru ca acesta a fost mai inainte asociat cu un trigger pentru acest raspuns (reflexele demonstrate de Pavlov), fie pentru ca raspunsul a urmeaza sa fie recompensat. Desigur, teoria stimul-raspus s-a dovedit a fi gresita. Un stimul simplu (de exemplu vizual), aplicat aceleiasi persoane in situatii diferite, duce la raspunsuri diferite. In zilele noastre, putem prezice si explica comportamentul altor persoane prin ceea ce credem ca stiu si prin ceea ce credem ca vor. Dorintele si convingerile reprezinta instrumentele ce explica propria noastra intuitie psihologica, aceasta fiind cea mai folositoare si mai completa stiinta a comportamentului. O explicatie traditionala a inteligentei este aceea ca tesuturile sunt imbibate cu o entitate non-materiala, sufletul. Dar aceasta teorie ridica o problema insurmontabila: Cum poate sufletul sa interactioneze cu materia solida?. O alta problema o reprezinta dovezile incontestabile cum ca mintea reprezinta activitatea creierului, deci sufletul imaterial poate fi sectionat cu un cutit, alterat de catre chimicale, pornit sau oprit de catre electricitate. Observat la microscop, creierul este pe masura de complex pe cat este mintea umana. In prima instanta, ne putem gandi ca substanta minune este tesutul nervos al creierului. Darwin afirma ca mintea, este secretata de catre creier, iar filosoful John Searle spune ca proprietatile psiho-chimice ale creierului, cumva, produc mintea, cum plantele produc zaharul. Cu toate astea, avand in vedere ca toate celulele, canalele, membranele, substantele ce se gasesc in creier au aceleasi proprietati fizico chimice la toate persoanele, nu toti gandim la fel si nu toti avem aceeasi inteligenta. Desigur, ceva din tesutul cerebral este necesar pentru inteligenta noastra, dar proprietatile fizice nu sunt suficiente, fiind cruciala aranjarea dupa un anumit model a tesutului neural. Inteligenta este de asemenea atribuita unui flux de energie sau unui camp de forta emanata de catre creier, uneori suprafata creierului fiind descrisa ca un mediu care emite permanent vibratii. Putem pune inteligenta pe seama informatiei primite de catre creier. Informatia nu reprezinta un element foarte special, ea fiind prezenta oriunde, cauzand diferite efecte. Ce este special la informatie este procesarea acesteia, creierul fiind cel mai complex computer cunoscut pana in prezent. Procesarea informatiei de catre creier necesita convingeri, ce reprezinta inscriptii ale memoriei, dorinte, ce reprezinta inscriptii ale scopului, gadire, ce reprezinta realizarea unor calcule, perceptii, ce sunt inscriptii activate de anumiti stimuli asupra unor senzori, si incercari, ce reprezinta operatiile executate ce au ca trigger un anumit scop. Datele structurale sunt citite, interpretate, examinate, recunoscute si revazute in permanenta.Teoria creierului ce functioneaza ca un computer se prezinta concret in neurostiinte prin studiul fiziologiei creierului si a sistemului nervos. Este impamantenita ideea ca principala activitate a creierului este aceea de a procesa informatii, ceea ce ii face pe neurocercetatori sa fie mai interesati de neuroni, decat de celulele gliale, chiar daca acestea ocupa un volum mai mare din creier. Axonul neuronului este specializat sa transmita informatie cu mare fidelitate la distanta de creier, iar atunci cand, de exemplu, semnalul electric este transformat in semnal chimic la nivelul unei sinapse, formatul fizic al informatiei se schimba, insa informatia ramane aceeasi.