necesitatea stabilirii în...

Necesitatea stabilirii în cadrulUniunii Europene de priorităţi naţionale specifice privindconservarea biodiversității

Necesitatea stabilirii în cadrulUniunii Europene de priorităţi naţionale specifice privindconservarea biodiversității

Dorel Ruşti, Dan Cogălniceanu, Gina Cogălniceanu

Cuprins

1. Situaţia actuală a conservării naturii în România

2. Necesitatea elaborării unor priorităţi naţionale pentru conservare

3. Propuneri privind stabilirea priorităţilor naţionale în conservare

Situaţia actuală a conservării naturii în România

• Reţeaua naţională de arii protejate a crescut de la 4,1% înainte de 1989 la 19,3% din teritoriu în prezent.

• Au fost înfiinţate 27 Parcuri Naţionale, Parcuri Naturale şi Geoparcuri şi 382 situri comunitare incluse în reţeaua Natura 2000.

• Siturile Natura 2000 acoperă 96% din suprafaţa ariilor protejate anterior, generând suprapuneri de statut de conservare.


• Suprafaţa protejată la nivel naţional este mai mare ca media mondială de 12,9%, dar …

• Sutherland şi colab. (2009) afirmă: At a global level it appears thatprotected areas have been establishedmore quickly than our capacity to managethem has grown.


• Până în acest moment nu există Agenţia Naţională pentru Arii Protejate.

• Multe arii protejate nu au plan de management sau acesta nu este aprobat.

• Se constată un deficit grav de personal calificat pe fondul unei finanţări insuficiente.


Cadrul legislativ

• Convenţii Internaţionale (ex. Ramsar, CITES)

• Legislaţie Europeană (ex. Directivele Păsări şi Habitate, Convenţia de la Berna)

• Legislaţie Naţională


Speciile considerate prioritare în conservare la nivel naţional au fost preluate de la nivel european:

•Directiva Păsări (1979)•Directiva Habitate (1992)•Convenţia de la Berna (1981)

Sunt aceste priorităţi reprezentativeşi suficiente pentru România?

1958

UE a fost constituită iniţial din 6 state, ajungând în 50 de ani la 27 de state membre

1973/1981

2007

Speciile incluse în anexele

directivelor europene reflectă

priorităţile statelor membre

din vest, extinderea

ulterioară a UE fiind însoţită doar

de completarea anexelor, nu şi de

o reanalizare a acestora


Priorităţile actuale în conservare sunt priorităţi europene. Ele răspund necesităţilor de conservare la nivel continental.

Sunt necesare priorităţi care să răspundă necesităţilor de conservare la nivel naţional.

Priorităţile în conservare trebuie să fie diferite, funcţie de scara spaţială.


Critică la Directiva Habitate (DH):• Habitat ≠ Ecosistem.• Ecologia populațională a taxonilor din

DH tratată unitar, ignorândgradientele de latitudine / longitudine/ altitudine.

• Grupele carismatice primesc o atențiedisproporționată comparativ cu rolul lorecologic.

• Dificultăţi de implementare (criza de expertiză taxonomică).


România

situată în centrul geografical Europei …

… însă la est față de EC10/EC12;

consecințe pentru distribuțiabiodiversității.

Puțin studiatăadesea sunt preluate datele din UE10/12, de multe ori nepotriviteîn situația din RO

Relativ bine studiatăEcologia speciilorde interes

Parametru UE10/UE12 ROConectivitate Scăzută

(penin-)insularăRidicatăculoare către toate punctelecardinale, conexiune cu Asia prinCarpaţi, stepa și pădurile de foioase continentale

Impact antropic Ridicat, istoricantropizare pronunțată, societate industrializată

Scăzut, recentantropizare mai "blândă", poluarepunctulă, agricultură încă"preindustrială" de multe ori

Profunzimeacercetării faunei& florei

Bunăexcelentă la scară mondială, deși multe grupe(nevertebrate, talofite) încăslab cunoscute

Slabărămasă în urmă față de UE10/12

Resurse financiare /umane

Abundente / Insuficiente Insuficiente / Insuficiente


Studiu de cazGenul Hyponephele în România


Semnalările noi (X= 1981-2001) relevăsepararea ecologicădintre cele două specii.Semnalările vechi(0=1901-1980) dateazădin perioada cândlupinus era consideratădoar formăinfraspecifică

CRENLista RoşieX0Dobrogea

0Moldova00Muntenia00Oltenia

XSM şi MMXTransilvania

CrişanaXBanat

lupinuslycaon


Studiu de caz Phenargis teleiusGenul s-a numit până recent Maculinea.Mirmecofil, specie ocrotită (DH-A2,

A4, C. Berna-A2, LR Eur-VU).


• Calitatea slabă a datelor din baza de date Natura 2000.

• SK, HU fără date incluse deşipopulațiile sunt cartate.

• RO complet fără date, deşi acestea există!


Studiu de caz genul Bombina

Europa

Estul Asiei

B. bombinaB. variegata

B. fortinuptiales

B. lichuanensis

B. maxima

B. microdeladigitoria

B. orientalis

În România suntrăspândite aproapepretutindeni, fiindprintre cele maicomune specii.

Sunt incluse în Anexa 2 a DH.

Diferenţele genetice mari între populaţiile

de Bombina Europene indică:

1.Origine pre-Pleistocenă;

2.Refugii glaciare multiple în Pleistocen;

3.Arealul a suferit contracţii şi expansiuni

repetate;

Refugiu glaciar Cale de migraţie

B. bombina

B. bombina

B. variegata

Diversitateagenetică maximăîn Romania


Studiu de caz: Bryophyta

Nu este un grup carismatic.Relativ puţin abordat datorită taxonomiei

dificile.Pe teritoriul României au fost semnalate 950

specii, din care 9 sunt considerate prioritare (DH).

Nu există o listă roşie naţională pentru briofite.


Există două liste roşii la nivel global şi european:

• Red Data Book of European Bryophytes (1995) –include 69 specii prezente şi în România.

• World Red List of Bryophytes-IUCN (2000) – include o specie.

La realizarea acestora NU au fost luate în consideraţie date din România.

Sunt aceste Liste Roşii relevante şi suficiente pentru România? NU

Necesitatea elaborării unor priorităţi naţionale pentru conservare

• Listele Roşii realizate prin utilizarea criteriilor UICN sunt o măsură a probabilităţii de extincţie, de aceea sunt insuficiente pentru stabilirea priorităţilor în conservare.

• Listele Roşii la nivel naţional necesită utilizarea categoriilor la nivel regional (11 categorii faţă de 9 categorii la nivel global).

Categoriile UICN vers. 3

Neaplicabil

Dispărut regional

Numărul Listelor Roşii din Europa

Koppel et al., 2003

Cum devine în prezent o specie prioritară?

Restrân

gerea

arealul

ui

Declinpopulaţional

Sunt necesare măsuri preventive.


Limitele Listelor Roşii naţionale existente:

Nu sunt adoptate printr-un act normativ.

Nu utilizează corect criteriile UICN, de aceea încadrarea în categorii reflectă opinia subiectivă a specialistului.


Speciile care necesită protecţie se pot încadra în două categorii:

1. Specii abundente în trecut, periclitate în prezent datorită activităţilor umane (rar antropic).

2. Specii rare şi în trecut datorită nişei ecologice (rar natural).

Fiecare categorie necesită măsuri de management specifice.

Propuneri privind stabilirea priorităţilor naţionale în conservare

1. Metodologie clară, acceptată, reproductibilă care să permită reevaluarea periodică a priorităţilor naţionale.

2. Cadrul legal existent este Lista Roşie Naţională (cf. OUG 57/2007).Art. 33. - (1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:… recoltare, capturare, distrugere, ucidere ……

Propuneri privind stabilirea priorităţilor naţionale în conservare

Etape1. Înfiinţarea grupului naţional de

coordonare2. Selectarea criteriilor3. Înfiinţarea grupurilor de specialişti 4. Organizarea de workshop-uri tematice5. Elaborarea propunerilor de priorităţi şi

consultarea publică6. Înaintarea listei de propuneri MMP7. Adoptarea listei prin act legislativ

necesitatea stabilirii în...

Documents