PREMIER~ LA FESTIVALUL INTERNA}IONAL AL FILMULUI MILITARDE LA ROMA:

DOU~ PREMII I PENTRU TRUSTUL DE PRES~ AL MApN

PREMIER~ LA FESTIVALUL INTERNA}IONAL AL FILMULUI MILITARDE LA ROMA:

DOU~ PREMII I PENTRU TRUSTUL DE PRES~ AL MApN

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIII NR. 45 (1282) 19 – 25 NOIEMBRIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

FOTOREPORTAJ

AL CINCILEA DOMENIUMILITAR: INTERNETUL.

SPA}IUL VIRTUAL{I R~ZBOIUL EST-VEST

Paginile 14-15

S~N~TATEADIN}ILOR NO{TRINE REPREZINT~

ÎNTOTDEAUNAPRECAU}I

Paginile 12-13

La jum`tatea acestei luni, s-au împlinit 98 de anide la crearea, în anii Primului R`zboi Mondial, aServiciului Foto-Cinematografic al Armatei, prima

institu]ie cu acest profil din România [i una din primele casede film militar din lume. Studioul Cinematografic al Armatei,din cadrul Trustului de Pres` al MApN, continu` aceast`frumoas` tradi]ie [i o împline[te prin realiz`rile sale deexcep]ie.

Apropiatul Centenar al venerabilei institu]iicinematografice a Armatei României a fost marcat de opremier` admirabil`, validat` la un festival interna]ionalde profil. Dou` pelicule, semnate de cinea[tii militari dinTrustul de Pres` al MApN, „Cuvintele zilei” [i „Premiul”,

au ob]inut, pentru prima oar` în istoria cinematografieimilitare, dou` premii I, la categoriile „Documentar” [i„Scurtmetraj”, la Festivalul Interna]ional al Filmului Militarde la Roma, desf`[urat s`pt`mâna trecut` în Italia. Esteun regal anual al cinematografiilor militare din ]`rilemembre NATO mai cu seam`, iar cinea[tii militari româniau reu[it, nu de pu]ine ori, s` smulg` exigentelor jurii,premii care atest` calitatea tehnic` [i ideatic` a filmelorproduse de Trustul de Pres` al MApN.

Anul acesta, cele dou` pelicule participante au reu[its` ocupe primul loc pe podiumul de premiere, la categoriilela care au concurat, fiecare dintre ele impresionândasisten]a [i juriul.

Documentarul „Cuvintele zilei” este inspirat de realitateacontrastelor din Afganistan [i urm`re[te, prin fericita îmbinarea imaginilor [i cuvintelor, o succesiune de termeni, aparentf`r` leg`tur` între ei, pentru a descrie via]a militarilor românidin acest teatru de opera]ii.

Scurtmetrajul „Premiul”, celebrând, pentru prima oar` înRomânia, Ziua Veteranilor, este o poveste emo]ionant`, cu unputernic caracter de universalitate, care al`tur`, într-oîmprejurare nea[teptat`, un p`rinte, ofi]er [i combatant r`nitîntr-un teatru de opera]ii, propriului copil, în [coala în careacesta înva]`.

Felicit`ri realizatorilor celor dou` pelicule! (F.{.)

PREMIULScenariu [i regia:

c`pitan Constantin MireanuDirector de imagine:

c`pitan Marius GheorgheImagine:

George Motoac`, Ion Chi]a,Dumitru Toma, Marius Vl`du]u

Montaj [i mixaj sunet:maistru militar principal

{tefan Bratosin

CUVINTELE ZILEI Redactor:maior Cornel Mitu]

Scenariu [i regia:Adrian Leonte

Montajul [i coloana sonor`:Elena Tiron

Imagine: Daniel Domenico,Dan Vere[, Marius Dini]`

INTERVIU

Pagina 5

LUMEA DE AZICOLONEL DOCTORDANIEL IORGULESCU:

FOTO: C~T~LIN OVREIU

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !România are militari disciplina]i, careî[i între]in foarte bine tehnica,echipamentul [i au fost în m`sur` s`îndeplineasc` misiuni dificile cu omare u[urin]`. Suntem mândri c`facem parte din aceea[i alian]`.

SCULENI. Recent, 50 de militari din Batalionul 198Sprijin Logistic, din Ia[i, au participat la Campania de împ`durirepe malul Prutului, în zona Sculeni. Activitatea s-a înscris înseria de manifest`ri organizate cu prilejul împlinirii a 50 de anide la înfiin]area unit`]ii ie[ene, la 15 noiembrie.

Ceremonie la Bistri]a. Miercuri, 12 noiembrie, la Brigada81 Mecanizat` General Grigore B`lan, a avut loc o ceremoniededicat` anivers`rii Zilei cerceta[ului militar. Cu aceast` ocazie,comandantul marii unit`]i bistri]ene, colonel Ovidiu-Liviu Uif`leanu,a adresat mul]umiri cerceta[ilor pentru activitatea depus` [i i-afelicitat. De asemenea, au fost acordate diplome de merit celormai buni slujitori ai acestei arme, din comandamentul [i companiade cercetare apar]in`toare brig`zii. (LOCOTENENT-COLONEL FLORINAP~F~IAN) Olimpiad` la Foc[ani. În zilele de 11 [i 12 noiembrie, Brigada

282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor a g`zduit Olimpiadachimi[tilor militari, etapa pe Divizia 2 Infanterie Getica.

Dup` sus]inerea celor trei probe (teoretic`, practic` [i sportiv`),comisia de analiz` [i evaluare a concursului, condus` de maior IonCre]u, din Divizia 2 Infanterie Getica, a premiat pe cei mai merituo[idintre participan]i.

La categoria mai[tri militari [i subofi]eri, specialitatea militar`cercetare CBRN, locul I a fost ocupat de plutonierul Gabriel Enache,din Brigada 282 Infanterie Mecanizat`, iar la specialitatea militar`decontaminare RBC, locul I a fost ob]inut de sergentul-major C`t`linB`lan, din Batalionul 202 Ap`rare CBRN General Gheorghe Teleman.

La categoria solda]i [i grada]i profesioni[ti, specialitatea militar`cercetare CBRN, caporalul Gabriel Marin, din Brigada 282 InfanterieMecanizat` Unirea Principatelor, a urcat pe primul loc al podiumului,iar la specialitatea militar` decontaminare RBC, caporalul GabrielAndreescu, din aceea[i mare unitate, a ob]inut locul I. (LOCOTENENTC~T~LINA POPA) Diplom` de merit. Cu ocazia Cercului directorilor de licee [i

colegiilor na]ionale din Prahova, inspectorul [colar general, profesorPetre N`chil`, a oferit diplom` de merit pentru dedicare [i consecven]`în atingerea standardelor de performan] , materializate în procent maximde promovabilitate la examenul de bacalaureat, în perioada 2011-2014,Colegiului Na]ional Militar Dimitrie Cantemir, singura unitate liceal` deînv`]`mânt preuniversitar din jude], care a ob]inut aceste performan]e.Primirea distinc]iei întrege[te paleta recunoa[terii institu]iei prahovene,întemeiat` pe rezultate [colare [i institu]ionale deosebite. (GRA}IELAMIH~ESCU) Recunoa[tere european`. La Colegiul Na]ional Militar {tefan

cel Mare, proiectele [tiin]ifice realizate în parteneriat cu tineri din întreagalume reprezint` o constant` a preg`tirii elevilor pentru o carier` militar`de succes. În acest context se situeaz` proiectul Sunspots on a rotatingSun, la care au participat, recent, elevi din România, Portugalia, Italia,Polonia, Fran]a [i Grecia. În cadrul acestui demers [tiin]ific, eleviimilitari din Câmpulung Moldovenesc s-au documentat asupra petelorsolare [i au ob]inut imagini ale acestora, au analizat pozi]ia lor în func]iede timp, au determinat perioada de rota]ie a soarelui pentru diverselatitudini [i au realizat un film al astrului ceresc în diferite perioade deactivitate. Eforturile echipei clasei a X-a C s-au materializat într-un proiect,care va fi expus într-o sec]iune special` a portalului europeanwww.etwinning.net. (CRISTIAN BORDEIANU)

La activitate, al`turi de studen]ii militari din Sibiu, aparticipat o delega]ie de studen]i din Academia Militar` a For]elorTerestre General Tadeusz Kosciuszko, din Wroclaw, Polonia.

Delega]ia român` a fost condus` de colonel Marius IoanPopen]a, [eful cursului de preg`tire militar` din AFT. Dininstitu]ia gazd` au participat locotenent-colonelul Adrian Negoi]`,[ef al instruc]iei [i educa]iei, precum [i maiorul Ioan Dorel R`zvan[i plutonierul-major C`t`lin Neagoe, în calitate de instructori.Delega]ia str`in` a fost condus` de locotenent-colonelul AndrzejDemkowicz, [eful comisiei didactice din institu]ia polonez`.

Prima zi de preg`tire a debutat cu instruc]ia alpin`, înpoligonul redus de alpinism din incinta bazei.

În cea de-a doua zi, activit`]ile comune au continuat cuprezentarea facilit`]ilor de instruire ale bazei predelene,precum [i a poligonului natural de alpinism CheileRâ[noavei. Dup` ce au luat contact cu muntele, studen]iimilitari polonezi au primit botezul la Stânca inocentului, prinescaladarea unor trasee cu asigurare de sus (man[`) [icoborârea în rapel cu autoasigurare. Punctul culminant alinstruirii a fost atins în ziua a treia, când studen]ii militariau urcat pe vârful Piatra Mare, din masivul cu acela[i nume,dup` executarea unui mar[ în teren muntos [i rezolvareamomentelor tactice impuse de tema exerci]iului.

INSTRUIRE COMUN~, LA PREDEAL

În perioada 11-14 noiembrie, la Predeal,s-a desf`[urat un stagiu de instruire în

comun, în cadrul programului Erasmus+,organizat de Academia For]elor TerestreNicolae B`lcescu (AFT), în colaborare cu Bazade Instruire pentru Vân`tori de Munte Bucegi.

MAIOR R~ZVAN IOAN DOREL

Cu aceast` ocazie, comandantul Brig`zii 8 LAROM,colonel Adrian Stroea, a prezentat semnifica]ia zilei, a

decorat artileri[tii de excep]ie [i a acordat diplome [i cupecâ[tig`torilor concursurilor sportive [i aplicativ-militaredesf`[urate cu prilejul acestei zile. Activit`]ile aniversare aucontinuat la Cimitirul Nordic din Foc[ani, unde a avut loc oceremonie militar` [i religioas` dedicat` generalului MihailPastia (1839-1899), inspector general al artileriei române [icomandant al Comandamentului Regiunii Înt`rite Foc[ani(1895-1897).

Suita evenimentelor dedicate artileri[tilor a continuat cuo adunare festiv`, desf`[urat` la Teatrul municipal MaiorGheorghe Pastia, unde au fost sus]inute prezent`ri referitoarela istoria, evolu]ia [i personalit`]ile artileriei. De asemenea,comandantul marii unit`]i din ora[ul de la malul Milcovului aprezentat recenzia lucr`rii Enciclopedia artileriei române [i aparticipat la lansarea Dic]ionarului enciclopedic de artilerie. Petoat` durata adun`rii festive, muzica militar` a garnizoanei Foc[ania încântat audien]a cu un colaj de melodii clasice [i moderne.Activitatea s-a încheiat cu defilarea g`rzii de onoare.

S~RB~TOARE LA FOC{ANI

Luni, 10 noiembrie, militarii Brig`zii 8LAROM Alexandru Ioan Cuza au

s`rb`torit Ziua artileriei, printr-o ceremoniemilitar` [i religioas` desf`[urat` la sediulmarii unit`]ii din Foc[ani.

MAIOR EUGEN CIOBOTARUF

OT

O:

MA

IOR

EU

GE

N C

IOB

OT

AR

U

Recent, timp de dou` zile, la Dej, s-a desf`[uratconcursul de taekwondo, faza pe Ministerul Ap`r`rii

Na]ionale. Competi]ia a fost organizat` [i desf`[urat` desec]ia de educa]ie fizic` a Statului Major General, cusprijinul Federa]iei române de taekwondo-WTF.

La categoria institu]ii de înv`]`mânt au concuratreprezentan]i din Academia For]elor Terestre NicolaeB`lcescu, din Sibiu, Academia For]elor Aeriene HenriCoand`, din Bra[ov, Academia Tehnic` Militar`, dinBucure[ti, [colile militare de mai[tri militari [i subofi]eriapar]inând categoriilor de for]e, din Pite[ti, Boboc [iConstan]a. La categoria unit`]i militare de instruc]ie, laaceast` faz` au participat loturile Diviziei 1 InfanterieDacica, Diviziei 4 Infanterie Gemina, Statului Major alFor]elor Aeriene [i Statului Major al For]elor Navale.

Concursul a debutat cu luptele dintre militarii unit`]ilor deinstruc]ie, iar în a doua parte a competi]iei au urmat studen]ii [ielevii institu]iilor militare de înv`]`mânt.

Sala sporturilor din Dej a adunat pe lâng` colegi, prieteni [ifamilii ale concuren]ilor [i un numeros public cu afinit`]i pentruaceast` disciplin` sportiv`.

La final, pe primul loc al clasamentului general, lacategoria institu]ii militare de înv`]`mânt, s-a situat lotulAcademiei For]elor Terestre, urmat de cel al {colii militarede mai[tri militari [i subofi]eri apar]inând For]elor Aeriene(locul II) [i al Academiei For]elor Aeriene (locul III).

La unit`]i de instruc]ie, lotul Diviziei 4 Infanterie Geminaa ob]inut locul I, iar loturile Diviziei 1 Infanterie Dacica [i

CAMPIONI LA TAEKWONDO

Statului Major al For]elor Navale [i-au adjudecat locurileII, respectiv III.

Activitatea sportiv` a fost coordonat` de colonelul CristianPelea, vicepre[edintele comitetului de organizare, din StatulMajor General, cu sprijinul ofi]erilor responsabili cu preg`tireafizic`, din categoriile de for]e prezente.

Un aport important la buna desf`[urare a acestei competi]iisportive na]ionale l-a avut personalul Batalioanelor 811Infanterie Dej [i 55 Ap`rare Antiaerian` Some[, unit`]i care auasigurat cazarea, hr`nirea [i refacerea sportivilor.

MAIOR CIPRIAN MURE{AN

GENERAL-MAIOR WALTER E. PIATTLOC}IITORUL COMANDANTULUI FOR}ELOR TERESTRE

ALE SUA DIN EUROPA (USAREUR)

3Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

Pe parcursul discu]iilor, ceidoi demnitari au luat în calculidentificarea domeniilor con-crete de cooperare între celedou` ministere, dar [i dezvol-tarea rela]iilor bilaterale întrefor]ele armate.

O alt` tem` de discu]ie afost analiza situa]iei de securi-tate din Orientul Mijlociu, am-bele delega]ii apreciind c` estenevoie de promovarea sta-bilit`]ii în regiune [i prevenireaactelor de terorism.

ÎNTÂLNIRE BILATERAL~

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, s-aîntâlnit luni, 17 noiembrie, la sediul MApN, cu

generalul-maior Mohammed Hussein Al-Assaf,directorul Comitetului pentru Informa]ii Militare [iSecuritate din Arabia Saudit` (Kingdom of SaudiArabia – Intelligence and Security of Armed Forces).

COOPERAREMEDICO-MILITAR~

Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Central Dr.Carol Davila (SUUMC) a fost mar]i, 11 noiembrie,

gazda unei vizite oficiale, efectuate de o delega]ie militar`a Universit`]ii de Ap`rare din Serbia, condus` degeneralul-locotenent medic Jevtic Miodrag, medicspecialist în chirurgia general` [i vascular`.

Tematica discu]iilor s-a axat pe dorin]a ambelor p`r]i pentru dezvoltareacooper`rii interregionale, începute înc din 1995, cu ocazia organiz`rii CongresuluiComitetului Balcanic de Medicin Militar (BMMC).

În baza acestui istoric rela]ional [i a recunoa[terii de care se bucur medicinamilitar` româneasc` [i, în mod special, SUUMC, [eful delega]iei sârbe [i-amanifestat întreaga disponibilitate în ceea ce prive[te extinderea colabor`rii înopera]ionalizarea schimbului de expertiz , perfec]ionare [i supraspecializare acadrelor medicale militare, în domenii cum ar fi chirurgia cardio-vascular , radio-logia interven]ional , chirurgia general , plastic [i microchirurgia reconstructiv`[i, nu în ultimul rând, chirurgia transplantului hepatic, în vederea cre[teriiperforman]elor sistemului de acordare a îngrijirilor de specialitate [i a suportuluimedical, clinic [i paraclinic, acordat pacien]ilor din România [i din Serbia.

În programul delega]iei a fost inclus [i vizitarea unor facilit`]i ale institu]ieigazd , precum Unitatea de primiri urgen]e (UPU), Sec]ia radioterapie, Centrulde imagistic` medical` [i Compartimentul de endoscopie digestiv` al Sec]ieiclinice de gastroenterologie.

Din delega]ia-gazd` au f`cut parte directorul medical al SUUMC, colonelmedic dr. Mariana Jinga, loc]iitorul comandantului pentru probleme de statmajor, colonel Ionu] Bazga, directorul de îngrijiri, plutonier-adjutant principalGiorgeta Grosu, [eful UPU, colonel medic dr. Bogdan Teu[dea, pre[edinteleComitetului de organizare al BMMC, locotenent-colonel medic dr. BogdanMarinescu, [eful Sec]iei radioterapie, colonel medic dr. Gheorghe B la[a, [efulSec]iei de imagistic` medical`, colonel medic dr. Florin N`ft`n`il`, [i [efulSAMSMO, colonel medic dr. Lauren]iu Sava.

OFICIALI AMERICANI, ÎN ROMÂNIA

Luni, 17 noiembrie, ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, s-a întâlnitla sediul MApN, cu Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru contro-

lul armamentului [i securitate interna]ional`, [i înal]i oficiali ai Departamen-tului de Stat [i Departamentului Ap`r`rii din SUA.

Exerci]iile militare bilaterale, pre-zen]a navelor militare americane înportul Constan]a [i a militarilor SUAla Mihail Kog`lniceanu, ca [i sprijinulacordat de partea american` în cadrulNATO sunt ac]iuni care demonstreaz`c` Parteneriatul româno-american esteunul valoros, func]ional [i importantpentru România, a spus ministrulMircea Du[a oficialilor americani,accentuând faptul c` partea român`dore[te permanentizarea, extinderea[i înt`rirea rolului bazei de la MihailKog`lniceanu, în contextul desecuritate actual.

Referindu-se la capabilitatea an-tirachet` de la Deveselu, ministrulap`r`rii na]ionale a apreciat c`, pân`în prezent, atât România, cât [i StateleUnite [i-au respectat termenele înîndeplinirea sarcinilor agreate pentruopera]ionalizarea sa, iar anul viitor vorfi continuate activit`]ile care vizeaz`asigurarea infrastructurii necesare [ia sistemelor de comunica]ii.

Un alt subiect a fost situa]ia de secu-ritate din flancul estic [i modul în careaceasta o influen]eaz pe cea din zon .

Salut m, înc o dat , faptul c SUAr`mân ferm hot`râte s` contribuie laasigurarea securit ]ii ] rii noastre [i la

155 ANIDE TOPOGRAFIE MILITAR~

SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

Cu aceast` ocazie, la Cercul Militar Na]ional a avut loc joi, 13 noiembrie,un simpozion cu tema 155 de ani de asigurare geografic` [i 100 de ani deactivitate fotogrammetric` în România, iar vineri, 14 noiembrie, la sediuldirec]iei, o ceremonie militar` a fost urmat` de inaugurarea s`lii detradi]ii a institu]iei.

La simpozion au participat speciali[ti militari din domeniul topografiei [ireprezentan]i ai unor firme de specialitate, care [i-au prezentat produsele.

La ceremonia care s-a desf`[urat în prezen]a secretarului de stat pentrurela]ia cu Parlamentul, informare public [i cre[terea calit`]ii vie]ii personalului,Otilia Sava, a fost decorat Drapelul de Lupt` al direc]iei cu ordinul Virtuteamilitar` în grad de cavaler cu însemn de pace [i a avut loc schimbarea comenziiinstitu]iei, comandantul acesteia, colonel Marin Alni]ei, trecând în rezerv chiarîn aceast zi festiv .

Ulterior, a fost inaugurat` sala de tradi]ii a Direc]iei Topografice MilitareGeneral de divizie Constantin Barozzi [i geoportalul INIS (Infrastructura Na]ionalpentru Informa]ii Spa]iale) – componenta Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, careva sprijini îndeplinirea obliga]iilor României fa]` de UE, în ceea ce prive[teasigurarea cu date topografice.

Direc]ia Topografic` Militar` General de divizieConstantin Barozzi a s`rb`torit, s`pt`mâna tre-

cut , 155 de ani de la înfiin]are.

promovarea solidarit ]ii NATO, fapt carea permis implementarea pachetului dem`suri de reasigurare a alia]ilor [iadoptarea deciziilor strategice la noilerealit ]i, a concluzionat ministrul Du[a.

Rose Gottemoeller a caracterizatdrept foarte bun` cooperarea bila-teral`, apreciind c` numeroaseleexerci]ii organizate în comun conti-nu` s` sporeasc` coeziunea dintremilitarii români [i americani.

Oficialii americani au subliniatimportan]a capabilit`]ii de la Deveselupentru dezvoltarea capacit`]ilorNATO de ap`rare antirachet`, prinînt`rirea leg`turii transatlantice întreSUA [i alia]ii europeni.

Un alt element de discu]ie a fostlegat de contribu]ia României în Afga-nistan, partenerul american remar-când profesionalismul militarilorromâni [i accentuând importan]acooper`rii viitoare.

Mar]i, 18 noiembrie, la Universi-tatea Na]ional` de Ap`rare Carol I,Rose Gottemoeller [i Frank Rose,ambii din Departamentul de Stat alSUA, au sus]inut prelegeri pe temasecurit`]ii interna]ionale [i ap`r`riiîmpotriva rachetelor balistice. Laconferin]` au participat, pe lâng`studen]i [i cursan]i, reprezentan]i aiMinisterului Ap`r`rii Na]ionale,Ministerului Afacerilor Externe [i aiAmbasadei SUA la Bucure[ti.

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

CONFERIN}~ LA UNApSUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

În perioada 13-14 noiembrie, Universitatea Na]io-nal` de Ap`rare Carol I (UNAp) a fost gazda confe-rin]ei [tiin]ifice interna]ionale Strategii XXI, cu temaTehnologii – aplica]ii militare, simulare [i resurse, parteintegrant` a proiectului SmartSPODAS. Activitateas-a desf`[urat sub patronajul Facult`]ii de comand`[i stat major [i al {colii doctorale, din aceea[i institu]ie.

REUNIUNE LA BRUXELLES

{eful Statului Major General, general-locote-nent {tefan D`nil`, a participat la Reuniunea

Comitetului Militar al UE (EUMC), în formatul [efilorap`r`rii, care s-a desf`[urat în zilele de 12 [i 13 noiem-brie, la Bruxelles, Belgia.

În cadrul reuniunii, principalele teme dezb`tute s-au axat în jurul opera]iilor[i misiunilor Uniunii Europene, a parteneriatelor, în special cel cu Serbia, adezvolt`rii capabilit`]ilor militare ale UE [i a contribu]iei EUMC la reducereadeficitelor de capabilit`]i, precum [i alegerii pre[edintelui EUMC.

Cu acest prilej, [eful SMG a subliniat necesitatea adapt`rii politicii desecuritate comunitare la noul context de securitate [i a solicitat ÎnaltuluiReprezentant al UE s`-[i precizeze pozi]ia fa]` de zona M`rii Negre. Totodat`,generalul-locotenent {tefan D`nil` a precizat c` România î[i va onora [i în 2015angajamentele militare în opera]iile [i misiunile UE.

Elementele de noutate de la aceast` reuniune le-au reprezentat participareaÎnaltului Reprezentat al politicii externe din cadrul Uniunii Europene, FedericaMogherini, precum [i prezen]a Serbiei la formatul Parteneriate.

VIZIT~DE LUCRU

S `pt mâna trecut , o delega]ie american condus de loc]ii-

torul comandantului For]elor Terestreale SUA din Europa (USAREUR),general-maior Walter E. Piatt, s-a aflatîn vizit oficial în România.

Miercuri, 12 noiembrie, oficialulamerican a fost primit de loc]iitorul[efului Statului Major General,general-maior Nicolae Ciuc`. Cuaceast` ocazie, au fost discutate pro-bleme legate de participarea persona-lului din subordinea structurilor pecare le reprezint` la exerci]ii, opera]ii[i misiuni interna]ionale.

În aceea[i zi, delega]ia militar`american` a sosit la Statul Major alFor]elor Terestre. Scopul principal alvizitei a fost de a identifica activit`]ilede instruire relevante în actualulcontext geopolitic, cât [i posibilitateamoderniz`rii infrastructurii facilit`]ilorde instruc]ie existente. Joi, 13 noiem-brie, echipa militar` american`, îm-preun` cu [eful Statului Major alFor]elor Terestre, general-maiorDumitru Scarlat, [i [eful Instruc]iei [iDoctrinei din SMFT, general debrigad` Vasile Roman, au vizitatCentrul de Instruire pentru Lupt alFor]elor Terestre din Cincu.

La eveniment au participat loc]iitorul [efului StatuluiMajor General, general-maior Nicolae Ciuc , reprezentan]iai statelor majore ale categoriilor de for]e ale armatei,personalit`]i din diferite medii profesionale, cu preocup`ri îndomeniul ap`r`rii, din ]ar [i str in`tate, precum [i cadredidactice, studen]i [i doctoranzi ai UNAp [i ai altor universit ]iimportante din România.

Activit`]ile au debutat cu o prezentare de drone,organizat în cadrul unei expozi]ii, [i a continuat pe cele treisec]iuni destinate For]elor Terestre, Navale [i Aeriene.

Manifestarea a avut ca scop diseminarea rezultatelorcercet`rii [tiin]ifice a participan]ilor [i stabilirea sauconsolidarea unor parteneriate cu institu]ii de înv`]`mânt[i cercetare, militare [i civile, din ]ar [i str in`tate.

4 ANIVERSARE Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militar

www.presamil.ro

STATUL MAJOR GENERAL, 155 ANI DE EXISTEN}~MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

Împlinirea a 155 de ani de existen]` a Statului Major Generalal Armatei României a fost marcat` prin simpozionul intitulat

Statul Major General – 155 ani de existen]` ca organism superiorde concep]ie [i comand` al Armatei României, desf`[urat la 12noiembrie, în Sala de marmur` a Cercului Militar Na]ional, precum[i prin expozi]ii de carte.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a participat, la sediul MApN,la ceremonia militar` prilejuit` de împlinirea a 155 de ani de la

înfiin]area Statului Major General (SMG) al Armatei României, în cadrul c`reiaDrapelul de Lupt` al SMG a fost decorat cu Ordinul Na]ional Steaua României,în grad de Comandor, pentru militari, de r`zboi. Cu aceast` ocazie, ministrulMircea Du[a a înmânat ordine [i medalii unor membri ai Statului MajorGeneral, dar [i militarilor care au efectuat recenta misiune de salvare de laSulina, iar [eful SMG, general-locotenent {tefan D`nil`, a conferit Emblemade Onoare a Statului Major General mai multor personalit`]i, care au activatîn conducerea militar` a Armatei României [i unor oficiali din sistemulna]ional de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional`.

Premiul Mare[alAlexandru Averescu,pentru domeniul Istoriemilitar`, a fost acordatdomnilor TeodorFrunzeti – coordonator,coautori CorneliuAndonie, Ion Giurc`,Marian Mo[neagu, VasilePopa [i Florian Tuc`,pentru lucrarea Mare[aliai României.

Premiul General dedivizie {tefan F`lcoianu,pentru domeniul Politic` militar`, securitate [i ap`rare na]ional` [icolectiv`, a fost acordat domnului Mihail Orzea]` pentru lucrarea Întrer`zboi [i pace. Lumea dominat` de conflicte în care tr`im.

Premiul General de brigad` Constantin Hîrjeu, pentru domeniul Art`militar`, a fost acordat domnilor Victor Strîmbeanu, Marius-Adrian Nicoar`,Mircea Barac, Daniel Stan, Sorin Turturic` [i Adrian Sult`noiu pentrulucrarea Aeronautica militar` român`.

Premiul General de corp de armat` Ion Sichitiu, pentru domeniulOrganizarea, preg`tirea, conducerea [i logistica trupelor, a fost acordatdomnilor Ion Cer`ceanu [i Vasile Popa pentru lucrarea Transmisiunilearmatei române în Campania din Est (1941-1944).

Premiul Locotenent-colonel Mircea Tomescu, pentru domeniulGeopolitic` [i geostrategie, a fost acordat domnului Eugen Lungu, pentrulucrarea Zece ani de turbulen]e în securitatea lumii. 2001-2011.

Diploma de excelen]` a fost acordat` Centrului Tehnic-Editorial alArmatei pentru lucrarea Contribu]ia deosebit` la îmbog`]irea patrimoniului[tiin]ei militare române[ti.

Statul Major General al ArmateiRomâniei a fost creat prin Înaltul Ordin deZi num`rul 83 al domnitorului AlexandruIoan Cuza, din 12 noiembrie 1859, fiind oconsecin]` logic` a aplic`rii prevederilorTratatului de Pace de la Paris, din 1856.Organism superior de concep]ie [icomand` al armatei, Statul Major Generala fost principalul coordonator al procesuluide dezvoltare [i consolidare al o[tiriiromâne.

Sala de marmur` a Cercului MilitarNa]ional s-a dovedit aproape neînc`p`toare

pentru participan]ii la simpozionul dedicats`b`toririi a 155 de ani de la înfiin]are.Cuvintele înc`rcate de emo]ie aleloc]iitorului {efului Statului Major General,general-maior Nicolae Ciuc`, care aadresat mul]umiri organizatorilor [iasisten]ei în numele [efului Statului MajorGeneral, general-locotenent {tefan D`nil`,au evocat onoarea de a fi prezent la aceast`frumoas` aniversare.

În deschiderea simpozionului, au fostprezentate imagini ale militarilor no[tri,eroi care au pl`tit pre]ul propriei vie]ipentru asigurarea p`cii în cadrulmisiunilor din teatrele de opera]ii externe.Dup` p`strarea momentului de reculegereîn memoria acestora, mesajele actoruluiFlorin Piersic sau ale rapsodului, TudorGheorghe, prin con]inutul plin de c`ldur`,respect [i, nu în cele din urm`, dragostefa]` de institu]ia militar`, au emo]ionatasisten]a. De asemenea, academicianulDan Berindei [i-a exprimat pre]uireapentru institu]ia militar`, men]ionând c`

armata este un corp viu, care a r`mas mereula în`l]ime [i, mai ales, în inima acestuipopor.

Sublinierea evolu]iei Statului MajorGeneral, pe parcursul celor 155 de ani de laînfiin]are, a fost un bun prilej pentruprezentarea lucr`rii Preg`tirea ofi]erilor destat major în str`in`tate (1878-1940),apar]inând cercet`torului [tiin]ific PetreOtu. Într-o ampl` expunere, a fost relevat`importan]a [i influen]a selec]iei, de-a lungulperioadei men]ionate, a celor mai buniofi]eri români, pentru a urma cursurile

[colilor de r`zboi dinAustria, Germania, Fran]a,Belgia sau Italia.

Acest fapt a stat laini]iativa, din 1881, aînfiin]`rii unei [colisuperioare de r`zboiautohtone, de ofi]erii de statmajor, forma]i în str`in`tate.Institu]ia a luat fiin]` la 8/20august 1889, prin ÎnaltulDecret nr. 2073, duratastudiilor fiind de doi ani.Crearea {colii Superioare deR`zboi a fost o necesitate, eadevenind, treptat, principalainstitu]ie de preg`tire aofi]erilor de stat major.

Tot miercuri, au fosts`rb`torite dou` evenimentenotabile din istoria revisteiGândirea militar`româneasc`, desf`[urate subegida Zilei Statului MajorGeneral: 150 de ani de laapari]ia revistei RomâniaMilitar`, precursoareapublica]iei Gândirea militar`româneasc`, [i cea de-a XVI-aedi]ie a decern`rii Premiilorrevistei Gândirea militar`româneasc`.

În evocarea celor 150 deani în slujba o[tirii române,colonelul dr. Mircea T`nase,redactorul-[ef al revistei, areliefat etapele deveniriipublica]iei, de la înfiin]areaacesteia, în 1864, la ini]iativa

unui grup de tineri ofi]eri pân` în zilelenoastre.

Cu acest prilej, a fost lansat almanahulRomânia Militar` – promotorul Gândiriimilitare române[ti, o istorie a evolu]ieirevistei într-un veac [i jum`tate, volumulcon]inând [i un CD, care ilustreaz`momente din cele 15 edi]ii ale Premiilorrevistei Gândirea militar` româneasc`.Totodat`, au fost conferite diplomeaniversare celor care au trudit, de-alungul vremii, la afirmarea [i progresulrevistei, precum [i la sus]inereademersurilor [i proiectelor editoriale aleacesteia.

Festivitatea de decernare a premiilorrevistei a fost deschis` de generalul-maiorNiculae Tabarcia, pre[edintele Comisiei deselec]ie, evaluare, nominalizare [i atribuirea premiilor, care a subliniat valoarea[tiin]ific` real` a celor peste 30 de lucr`riintrate în competi]ie, mare parte dintreacestea cu aplicabilitate în procesul detransformare a institu]iei militare na]ionale

[i de integrare deplin` a României înstructurile euroatlantice.

Ceremonia de decernare a premiilorna]ionale ale revistei Gândirea militar`

româneasc`, unor publica]ii cu specific militarsau istoric, a consemnat recunoa[tereameritelor autorilor acestora, de a crea lucr`ride o real` importan]` [i interes.

LAUREA}II PREMIILOR REVISTEI G@NDIREAMILITAR~ ROMÂNEASC~, EDI}IA A XVI-A:

La sediul MApN, [eful Statului Major General,general-locotenent {tefan D`nil`, a conferitEmblema de Onoare a Statului Major Generalsecretarului de stat pentru rela]ia cu Parlamentul,informare public` [i cre[terea calit`]ii vie]iipersonalului, Otilia Sava.

5INTERVIUNr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

ELENA DAVID

Întotdeauna s`n`tatea oral` se reflect` asupra st`rii generale aindividului. Ca prim` carte de vizit`, un zâmbet s`n`tos este

mobilizator pentru cel ce îl de]ine, asigurând un tonus mintalpozitiv, o mai mare încredere în sine. Pe acest segment, consul-

tantul nostru de specialitate este colonelul doctor DanielIorgulescu, medic primar chirurgie oral` [i maxilo-facial`, medicspecialist de medicin` dentar`, [eful Centrului clinic de medicin`

dentar` [i implantologie oral` din Spitalul Universitar de Urgen]`Militar Central Dr. Carol Davila. Aceast` unitate sanitar`

furnizeaz` asisten]a medical` în specialitatea medicin` dentar` [iimplantologie oral`, având ca scop restaurarea func]iilor

aparatului dento-maxilar [i tratarea afec]iunilor din sfera oral`.Din 1996, a devenit clinic` universitar` în cadrul Facult`]ii de

Medicin` Dentar` a Universit`]ii de Medicin` [i Farmacie (UMF)Dr. Carol Davila Bucure[ti, constituindu-se într-un important

centru de înv`]`mânt [i perfec]ionare în domeniul implantologieiorale atât pentru studen]ii UMF, cât [i pentru medicii speciali[ti.

În privin]a igienei dentare,statisticile arat` o situa]ie absolutdramatic` a românilor. Suntem peultimul loc în Europa la consumulde past` de din]i, periu]e de din]i,în privin]a num`rului vizitelor lamedicul dentist. Cum se traducaceste statistici din perspectivaspecialistului?

Se traduc printr-un status al igieneiorale foarte deficitar, în general. Sigur

c` aici, majoritatea pacien]ilor fiind cadremilitare, vorbim de un alt nivel, care nusuport` compara]ie, dar chiar [i a[a suntdestule probleme. Acestea se reflect` înapari]ia cariilor, a paradontozei [i a altorafec]iuni specifice. Pacien]ii, fie din cauzatimpului sau a unei educa]ii precare, nu vinîntotdeauna s` se trateze la timp. Noidesf`[ur`m [i o activitate de educa]iesanitar`, dar un sistem cum este cel deacum zece ani, în care pacien]ii eraucointeresa]i s` vin` la controlul periodic, la[ase luni, prin compensarea costurilor laanumite manopere, cred c` ar fi foarte bun.

Conform statisticilor, absenteismulpacien]ilor din cabinetelestomatologice se datoreaz`, înprimul rând, fricii, iar pe loculdoi, la mic` distan]`, lipseibanilor.Ast`zi avem metode mult mai bunedecât în anii trecu]i, substan]ele ofer`

o siguran]` crescut`, injec]iile nu mai suntatât de dureroase, deci motivul fricii aînceput s` se diminueze, ca importan]`, înjustificarea neprezent`rii la medic.În schimb, sunt alte dou` probleme pecare le-a]i men]ionat anterior: banii [itimpul. În acest scop, noi am venit însprijinul pacien]ilor no[tri, introducândprogramul în dou` ture, astfel ca ace[tia,pentru confortul lor, s` poat` veni [i dup`-amiaza. De la 1 octombrie, func]ion`m

dup` un program care practic acoper` 12ore zilnic, \ntre orele 8.00 – 20.00.

Ca s` devenim competitivi, am redussubstan]ial pre]urile, f`r` a afecta costurilespecifice. În acest sens, am sc`zut, acolounde s-a putut, pre]ul manoperei, îns`problema este Casa na]ional` de asigur`ride s`n`tate, care nu deconteaz`, înîntregime, decât costul extrac]iei. Este unmare p`cat, deoarece extrac]iile nu suntdecât o mic` parte din gama de tratamentepe care noi putem s` le realiz`m, iarmilitarii de carier`, care au prin statutgratuitate sau oameni care au contribuitfinanciar foarte mul]i ani la sistemul des`n`tate [i ar fi trebuit s` se bucure deaceste drepturi nu le au. Personal, cred c`acesta este [i principalul motiv pentru careei se prezint` mai rar la stomatolog.

Cât de important` este s`n`tateaoral`? Care sunt implica]iilebolilor dentare asupra întreguluiorganism uman?S`n`tatea dentar`, dincolo deaspectul fizic pe care îl creeaz`, este

strict [i foarte intim legat` de s`n`tateageneral` a individului. F`r` din]i, nu putemavea o mastica]ie corect` [i de aiciprobleme cu digestia. Cavitatea oral` este opoart` de intrare pentru foarte mul]igermeni, iar în cazul în care exist` procesecarioase, inflama]ii ale gingiilor, bineîn]elesc` ace[tia se cantoneaz` aici [i se potr`spândi în tot organismul, afectând inima,articula]iile etc. Sunt infec]ii pornite de ladin]i care se transmit la ochi sau lasinusuri, producând procese patologicefoarte grave \n aceste zone.

Din punct de vedere al influen]ei pecare alte boli o pot avea asupra s`n`t`]iibucale, putem enumera foarte multeafec]iuni. Infec]iile cronice care se g`sescîn sfera cavit`]ii orale, indiferent dac`vorbim de inflama]ii de durat` ale gingieisau de infec]ii cronice ale alveolelordentare, pot fi provocate sau agravate deafec]iuni din sfera general`. Cea maiîntâlnit` este diabetul, cu diversele luiforme, care influen]eaz`, în primul rând,s`n`tatea mucoasei gingivale, una dintremanifest`rile acestuia fiind paradontoza,care, neglijat`, duce în timp la pierdereadin]ilor. De asemenea, afec]iunile hepaticesau cele cardiace, care intervin nuneap`rat direct în s`n`tatea din]ilor, ci potimpieta asupra tratamentului ce trebuieaplicat acestora.

Vorbind despre copii, despreerup]ia dentar` [i prima vizit` lastomatolog...Din p`cate, momentan nu dispunemde un medic specializat pe acest

palier, de[i ar fi necesar. Pân` acum, nu s-ag`sit oportunitatea pentru a rezolva acest

deziderat. Sigur, în cazul unei urgen]e,putem interveni [i noi.

Cum sta]i cu dotarea tehnic` [i cespeciali[ti lucreaz` în aceast`clinic`?Din acest punct de vedere, suntemfoarte noroco[i. Avem, pân` la cele

mai mici detalii, aparatur` de ultim`genera]ie. Aici se pot executa radiografiipanoramice, tomografii de specialitate(care dau indicii despre volumul [idensitatea osoas`, date foarte necesare întratamentul prin implant dentar), unlaborator de tehnic` dentar` utilat complet[i corespunz`tor.

La capitolul resurse umane, ne puteml`uda cu medici specializa]i în medicin`dentar`, to]i având competen]` înimplantologie oral`, acesta fiind [i profilulsec]iei. Dispunem, de asemenea, de unspecialist în chirurgie dento-alveolar`, iareu sunt specialist atât în medicin`dentar`, cât [i medic primar în chirurgiemaxilo-facial`. În consecin]`, putemaborda o gam` larg` de tratamente, carear fi foarte necesare [i folositoarepacien]ilor no[tri, dac` ar putea fi [idecontate de Casa de asigur`ri.

Cum ar trebui s` procedeze opersoan` care dore[te s` ajung` înaceast` unitate medical`, capacient?Cei care doresc s` ajung` în clinicanoastr`, pot apela pentru programare

num`rul de telefon de pe site-ul spitaluluisau prin prezentare direct` cu un bilet detrimitere de la medicul de familie sau de laun medic specialist. Pacientului i seprezint` diagnosticul [i planul detratament, care poate presupuneinternarea de zi, (decontat` de Casa deasigur`ri de s`n`tate), iar pentru celelalteproceduri, pacientul va fi cel care vasuporta costurile în totalitate.

Avem în plan cooperarea [i cu alteunit`]i de profil din Bucure[ti sau cucabinetele de la unit`]ile militare, pentrucare am conceput un protocol decolaborare. Acestea ni se pot adresa încazul în care doresc investiga]ii maiaprofundate pentru pacien]ii lor sauexecutarea unor lucr`ri mai speciale, care]in de tehnica dentar`.

Ave]i servicii de profilaxie [i deeduca]ie dentar`?Sigur. Pacien]ii no[tri poten]iali artrebui s` cunoasc` faptul c` este

foarte important s` previi [i aceasta nu sepoate realiza decât printr-o vizit` regulat`la un medic dentist, care nu trebuie s`dep`[easc` intervalul de [ase luni. Înacest scop, noi le st`m la dispozi]ie cuacest program în dou` ture, cu o echip`de speciali[ti bine preg`ti]i, în condi]ii dedotare excelent`, dar [i de igien`, m`refer aici la sterilizarea care se execut` lacele mai înalte standarde, fiindcontrolat`, periodic, de serviciulantiepidemic al spitalului.

Consider c dac nu ar fi problemelefinanciare prin care trece toat lumea [i aportulnostru la s`n`tatea pacien]ilor ar fi altul.

Acum exist` o sumedenie de metodeprin care s` putem restabili s`n`tateadanturii în condi]ii foarte bune atâtfunc]ional, cât [i estetic... }i se rupesufletul când vezi c` pacien]ii potbeneficia de toate aceste dot`ri, despeciali[ti de înalt` clas`, dar nu-[i potpermite din punct de vedere financiar.

S`n`tatea din]ilor no[tri ne reprezint`,într-un fel este o carte de vizit`, dar la noi,din cauze diferite, prezentarea la specialisteste amânat`, afec]iunea evolueaz` foartemult, cu infec]ii repetate, pân` ajung înstadiul în care tratamentul devine foartelaborios, de lung` durat` [i foartecostisitor. Ajunse în acest stadiu deevolu]ie, deficien]ele create se îndreapt` totmai greu.

Nu numai c` se pierd din]ii, dar sepierde [i suportul osos necesar introduceriiimplanturilor. Cu cât vârsta este maiînaintat`, cu atât refacerea [i reconstruc]iadenti]iei este mai dificil`. Important estefaptul c` la noi se pot realiza astfel deinterven]ii, adic` restaurarea suportuluiosos prin diverse metode, grefe osoaseautogene, prelevate de la pacient, f`r`riscuri de respingere, [i care, ulterior,permit inserarea de implanturi [i realizareade restaur`ri protetice fixe, cu rezultateestetice [i func]ionale foarte bune.

Bine ar fi ca astfel de tratamente, carese adreseaz`, de fapt, unor oameni careoricum sunt chinui]i de boala pe care o au,s` fie m`car par]ial, dac` nu în totalitate,decontate de sistemul sanitar militar.

Colonel doctorDaniel Iorgulescu

S~N~TATEA DIN}ILORNO{TRI NE REPREZINT~

COLONEL DOCTOR DANIEL IORGULESCU:

INSTRUC}IE6 Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

CONECTA}I PERMANENTLA MISIUNE FRUNTA{ CRISTIAN LENGA

cristian.lenga@presamil.ro

Este deja cunoscutfaptul c` militarii

români sunt o prezen]`constant` în teatrele

de opera]ii. Îns`, înfiecare clip` a

misiunilor, la fel deprezent este [i pericolul.

Militarii Diviziei 1Infanterie Dacica [tiufoarte bine c` numai

r`mânând concentra]i[i deta[ându-se de

probleme pot finaliza,cu succes, o misiune

interna]ional`.

Putereinterioar`

Topograf de meserie,domeniu în care a activat înaintede a veni în armat`, plutonierul-major Dumitru Dogaru a ales, în1994, cariera militar`. Prima dat`ca militar angajat pe baz` decontract la un batalion devân`tori de munte, din RâmnicuVâlcea, iar apoi, dup` [ase ani, casubofi]er. Am f`cut parte din

prima promo]ie de subofi]eri pefiliera indirect`, î[i aminte[teDumitru, subofi]er de stat majorîn comandamentul Diviziei 1Infanterie Dacica. De asemenea,trecerea de la statutul de militarangajat pe baz` de contract la cel desubofi]er nu a fost dificil`. Aveamdeja cinci ani experien]`. S` numai spun c` aceast` meserie mi-apl`cut de mic, bunicul meu,subofi]er [i el, participant la r`zboi,mi-a spus multe pove[ti captivante.

Timp de un an, a fostcomandant de grup`, iar dup` ceunitatea s-a desfiin]at, [i-a f`cutraport de mutare la Curtea deArge[, la Batalionul 33 Vân`toride Munte Posada. În 2007, aparticipat la o misiuneinterna]ional` în teatrul deopera]ii din Afganistan,

încadrând func]ia de comandantal unei grupe de cercetare. Î[iaduce aminte, cu zâmbetul pebuze, c` atunci când a spus familieic` va pleca în misiune, nimeni nul-a crezut.De asemenea, când situa]ia adevenit serioas` [i era evident c` aales s` plece, a fost înso]it, spreaeroport, de foarte mul]i membri aifamiliei. A fost o misiune dificil` [iasta pentru c` ne desf`[uramactivitatea într-o zon` necunoscut`,cu un climat neobi[nuit [i cu unteren arid, galben, total diferit de ceavem noi, în România. A fost a[adoar la început, cu timpul intrândîn ritm [i obi[nuindu-se cu tot ceeace pentru afgani reprezint` osimpl` normalitate. M-am gândit c`am fost preg`ti]i pentru misiuneaasta, nu avem de ce s` neîmpotmolim în micile obstacole [ivom trece cu bine peste tot.

F`când parte dintr-un plutonde cercetare, misiunile pe care leprimeau erau de recunoa[tere. Aparticipat, al`turi de colegi, lafoarte multe patrule [i a parcurstrasee pe care camarazii dinsubunitate nu puteau circula, f`r`o cercetare în prealabil. Nivelul depericulozitate era unul destul demare, dar faptul c` eram dejaprieteni cu afganii, care nepercepeau ca fiind protectorii lor,ne ajuta s` afl`m de pericole cumult timp înainte de a treceprintr-o zon`. Chiar [i a[a,incidentele nu au lipsit, ba chiarau fost multe [i cu victime. Spreexemplu, primise o misiune depatrulare [i mai avea aproximativ60 de kilometri pân` în baz`.M`rturise[te c`, de obicei, nu luatelefonul mobil în misiuni, dar, deaceast` dat`, pentru c` existauprobleme cu semnalul pe anumitepor]iuni de drum, comandantulplutonului a spus c` doi sau treimilitari s`-[i ia telefoanele pentrua comunica mai bine între ei.Pe sear`, am primit un telefon:Cum te sim]i, totul bine? I-amr`spuns c` da, suntem în regul` [imai avem aproximativ dou` orepân` la destina]ie. Când am sosit

în baz`, am aflat c` îl pierdusem peMarcu Aurel, care, aflat într-omisiune de patrulare, a avutghinionul s` treac` peste undispozitiv exploziv improvizat.A încercat s` r`mân` puternic [is` nu arate c` emo]iile îlcople[eau. A dat vestea maideparte colegilor [i, timp decâteva minute, nu a putut s`reac]ioneze sub nicio form`.Singurul s`u gând se îndreptac`tre familie, so]ie [i copii. Mi-amrevenit, trebuia, mi-am spus c` nuam venit aici s` m` gândesc lacas`, ci s`-mi fac datoria. Trebuias` m` rup de realitate, într-un fel,[i s` m` concentrez pe ce am def`cut, altfel riscam s` nu mai fiuconectat la misiune.

Momentul în care a fostanun]at c` trebuie s`-[i fac`bagajul [i s` plece spre Kandahara venit ca un cadou de Cr`ciun.Era fericit pentru c` urma s` pleceacas`, la familie [i la cei dragi.

Plutonierul-major DumitruDogaru a participat [i la {tafetaVeteranilor, alergând 15kilometri. Invictus este un proiectcu o idee genial`, un lucru f`cutmilit`re[te de un om cu o inim`

Nivelul de periculozitateera unul destul de mare,dar faptul c` eram dejaprieteni cu afganii, carene percepeau ca fiindprotectorii lor, ne ajuta s`afl`m de pericole cu multtimp înainte de a treceprintr-o zon`.

PLUTONIER-MAJORDUMITRU DOGARU

mare. Maiorul Luca Petre a venitcu ini]iativa de a face o [tafet` amilitarilor români [i eroilor c`zu]iîn r`zboaie [i teatre de opera]ii.Am fost pl`cut surprins s` fiuinvitat [i voi mai participaoricând, la fel de bucuros, la astfelde activit`]i.

R`spundere major`

Chiar dac` armata a f`cut-o lajandarmi, se pare c` tot verzii auavut câ[tig de cauz`. Nu are penimeni în familie care s` fi îmbr`cathaina kaki [i nu a fost îndrumat decineva s` aleag` cariera militar`,dar m`rturise[te c` armata a avutceva ce l-a atras de mic. Suntmilitar din 1999 [i timp de doi aniam fost militar angajat pe baz` decontract. Am urmat cursurile {coliide subofi]eri de la F`g`ra[ [i, din2002, am fost încadrat la Batalionul2 Infanterie C`lug`reni, timp dezece ani, pe func]iile de comandantarunc`tor AG-9, comandant grup`infanterie [i administrator desubunitate, spune plutonierul-majorMarian {erb`noiu, subofi]er de statmajor în compartimentul geo-meteo. Anul 2012 l-a g`sit f`cândparte din Comandamentul Diviziei1 Infanterie Dacica. În tot acesttimp, a participat la trei misiuniinterna]ionale în Irak (2005) [iAfganistan (2006 [i 2011).

Batalionul 2 Infanterie, august 2006.Una din sutele de misiuni executate de militari \n Afganistan.

FO

TO

: C

OL

ON

EL

LU

IGI

CO

JOC

AR

U

În prima sa misiune, încalitate de comandant grup`infanterie, a monitorizat accesulîn baz`. În cea de-a doua, peisajuls-a cam schimbat. În Afganistan,de[i a fost mai dificil, ne-amacomodat rapid datorit` preg`tiriiintense din ]ar`. Ne-au ajutat

acele ore petrecute prin poligoane,pentru c` experien]a acumulat`înainte de o misiuneinterna]ional` conteaz` foartemult, spune subofi]erul.Consider` c` aceasta a fost ceamai dificil`, deoarece a executatnumeroase patrule [i a auzit de

foarte multe incidente. A fostnevoit s` se deta[eze de toateacestea [i s` nu le lase s`-lafecteze. Trebuia s` fieconcentrat la capacitate maxim`.Cum nicio zi nu seam`n` cucealalt`, la a treia misiune, chiardac` nu am ie[it în patrule, amavut o r`spundere foarte mare,având grij` de tot ce înseamn`hran`, combustibil [i armament.

A beneficiat de suportulfamiliei de la începutul primeimisiuni [i pân` la încheiereacelei de-a treia. În ultima, dejaavea un copil [i, la întoarcereaacas`, a trebuit s` treac` operioad` pân` cel mic l-arecunoscut. Probabil c`dep`rtarea de cas`, de cele maimulte ori, m-a afectat, dar mi-a [idat putere s` lupt [i s` m` întorcteaf`r [i nev`t`mat în sânulfamiliei. Trebuia s` trat`m cuaceea[i seriozitate [i prima, dar [iultima zi de misiune. Nu nepermiteam s` o l`s`m mai moale,pentru c` riscurile sunt enormeîntr-un teatru de opera]ii.

În Afganistan, de[i a fostmai dificil, ne-am acomo-dat rapid datorit` pre-g`tirii intense din ]ar`.Ne-au ajutat acele orepetrecute prin poligoane,pentru c` experien]a acu-mulat` înainte de o misi-une interna]ional` con-teaz` foarte mult.

PLUTONIER-MAJORMARIAN {ERB~NOIU

’’

’’

Batalionul 33 Vân`tori de Munte, octombrie 2007.Artileri[tii trag bombe de iluminare.

FO

TO

: C

~P

ITA

N M

AR

IUS

VIN

TIL

ES

CU

7Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IE

VÂN~TORIIDE PERICOLE

MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

Instruc]ie [i modestie

În pofida sfâr[itului detoamn`, diminea]a esteneobi[nuit de însorit` în portulConstan]a. Înc` de la primele ore,comenzile militarilor de pedragoare anun]` c` instruc]iaeste în plin` desf`[urare. Înparalel, sunt definitivate lucr`ride ridicare a capacit`]ii tehnice [ide opera]ionalizare, care sedesf`[oar` la Dragorul maritim 30Sublocotenent Alexandru Axente.Acesta va fi gata de ac]iune [i vaputea lua parte la misiuni sauexerci]ii în cadrul Alian]ei Nord-Atlantice, conform standardelorNATO Risponce Force, începândcu 2015.

Divizionul 146 a fost primaunitate de marin` inspectat` despeciali[tii NATO. Dup` nouaorganizare, unitatea cuprindepatru dragoare maritime [i unpuitor de mine. Navele au la activmisiuni [i aplica]ii înterna]ionale încadrul Parteneriatului pentruPace sau a altor acorduriinterna]ionale, precumCooperative Partner (1997, 2002,2003, 2004) [i Blackseafor 2002.

Relativ mici, dragoarele parni[te furnici în compara]ie cufregatele care sunt ancorate înapropierea lor, în cheul daneimilitare, îns` de aceast` mân` deoameni depinde întreagaflot`. Deminorii dragheaz` [iverific`, de mai multe ori, un traseupân` sunt siguri c` au eliminattoate pericolele. Nu au lini[te pân`când ultima nav` din convoi nuajunge cu bine dincolo de barajulde mine. La sfâr[itul exerci]iilor,dragoarele se retrag t`cute înportul militar, în a[teptarea noilorordine. Nu au nevoie de laude.Îns`, o singur` min` nedetectat`poate scufunda sau avaria gravorice tip de nav`, indiferent dem`rimea ei. Numai gândul de anaviga printr-o zon` minat` le d`marinarilor fiori reci pe [ira spin`rii.

La o prim` vedere, lucrurile par simple laDivizionul 146 Nave Minare-Deminare. Patrudragoare, al`turi de un puitor de mine,

ac]ioneaz` pe mare, instaleaz` baraje de mine, lerecupereaz` sau le distrug. Îns`, în realitate, lucrurilesunt mult mai complicate. Mina a fost [i r`mâneuna dintre cele mai teribile amenin]`ri. Dragajulpresupune eforturi uria[e, depuse în anonimatullipsit de gloria r`sun`toare a luptei navale, înîncle[tarea direct` cu inamicul.

În acele momente, câteva sute deoameni î[i încredin]eaz` vie]ileechipajelor acestor nave, militarisupranumi]i, pe drept cuvânt,arti[tii flotei militare.

Locotenentul CosminMîndreanu este comandantul

form`m o familie. Cu mul]i dintrecolegii sau subordona]ii mei amlegat prietenii, care se continu` [iîn afara orelor de program. Îns`,cele mai frumoase momente suntcele de pe mare. Anul acesta, amacumulat peste 34 de zile în care amparticipat la exerci]ii în larg,desf`[urate împreun` cu veciniibulgari sau în cadrul Grup`riiPermanente NATO din MareaMediteran`. La aceste exerci]ii amîntâlnit ofi]eri tineri, ca mine, dinItalia, Turcia [i Marea Britanie,folosind prilejul pentru un fructuosschimb de experien]`.

Sudoare [i pericol

Metodele pentru deminaresunt complexe. În cazul minelorconven]ionale, de contact, caresunt ancorate la diferite adâncimi

pentru a permite minei s` ias` lasuprafa]`. Apoi se trage în min` cutunul antiaerian, pân` cândexplodeaz`. În cazul minelor cuimpuls, dragorul remorcheaz`dispozitive care imit` navele [i careproduc explozia înc`rc`turilor. {icum de obicei minarea se execut`noaptea, iar deminarea la ordin,rezult` un nivel de stresmaxim. Mai exist` variantainterven]iei scafandrilor deminori,care dezamorseaz` mina pe loc, îns`acest lucru este extrem de periculospentru grupa de interven]ie.

Ultima solu]ie, utilizat` numaiîn caz de for]` major`, estevân`toarea direct`, cu ajutorulgrenadelor reactive. Acestea suntutilizate, de obicei, în distrugereasubmarinelor, îns` sunt eficiente [ila deminare, cur`]ând rapid [isigur zona pe unde trebuie s`treac` navele.

Comandorul EmanuelParaschiv, [eful de stat major alDivizionului 146, explic` încâteva cuvinte situa]ia: Cuminarea sau deminarea nu te joci.Cel mai greu este s` execu]imisiunea pe mare rea.

Spre deosebire de alte unit`]iale marinei militare, 146 trebuies`-[i îndeplineasc` misiuneaindiferent de starea m`rii. Exist`totu[i ni[te limite, dar acesteapornesc de la furtun` de gradul 5în sus. Altfel spus, chiar [i pefurtun` cu valuri ce ating [asemetri, dragoarele ies în larg. LaDivizionul 146 nu exist` termenulde vreme rea.

}in minte c`, în 2003, dup`definitivarea repara]iilor înportul Mangalia, a fost nevoie s`navig`m în portul Constan]a, învederea preg`tirii navei pentrumisiune. Condi]iile meteo eraufoarte grele, mare de gradul patruspre cinci. Când am pornit dinportul Mangalia, un remorcherne-a întrebat, prin radio, dac`suntem nebuni de ie[im în larg peo astfel de vreme. I-am r`spuns c`suntem marinari. Ploaie, vânt,singura nav` întâlnit` pe traseu afost fregata M`r`[e[ti, care era laancor`. Drumul a durat [ase ore,iar când am ajuns, dup` ce amraportat c` am terminatmisiunea în siguran]`,comandantul divizionului aexclamat: bine c` a]i ajunsteferi! Atunci am realizat, cuadev`rat, pericolul prin care amtrecut eu [i echipajul.

Locul undese formeaz` caractere

Când vine vorba desprecomandantul divizionului, militariiparc` folosesc alt` tonalitate a vocii.Respectul se manifest` prin modulîn care percep [i con[tientizeaz`activitatea marinarului care aacumulat experien]` de peste dou`decenii pe mare. Are destul` scoic`pe burt`, aud spunându-se. Vorbescdespre comandorul Romeo Eftimiu,care, începând cu luna noiembrie aacestui an, se afl` la cârmadivizionului 146. Aici se formeaz`caracterele, precizeaz` ofi]erul, carepare c` a împrumutat din albastrulm`rii în culoarea ochilor s`i. Carieramarin`reasc` începe pe dragoare, deaceea dorin]a mea este ca ace[ti tineris` acumuleze experien]a [ideprinderile f`r` de care nu au cums` accead` pe navele mai mari. Înpropor]ie de peste 80 la sut`, militariide pe dragoare au sub 25 de ani. Aunevoie de îndrumarea noastr`, ceidin comanda divizionului, [i, maiales, de insuflarea acelui curajnebunesc, în sensul bun alcuvântului. M` bucur când observ câtsunt de temerari [i c , de cele mai multe

serviciului de lupt` opera]ii peDragorul 30. Sclipirile privirii lui,atunci când vorbe[te despremeseria de marinar, probeaz` clarmândria func]iei pe care a fostnumit. În 2011, a absolvitAcademia For]elor Navale Mirceacel B`trân, iar la începutul anului2014 a ajuns pe dragor. De mic afost atras de uniforma alb`, demarinar. Iar când fratele s`u maimare a ales cariera militar`, s-amai ad`ugat ceva primei impresii.Rigurozitatea, comanda dinarmat` [i camaraderia au devenitno]iuni pe care a ]inut neap`rat s`le tr`iasc` el însu[i.

Am foarte mare drag de meseriade ofi]er pe mare. Tot ce seîntâmpl` aici îmi dep`[e[tea[tept`rile, spune ofi]erul. Amajuns de foarte tân`r s` fiu pus înfa]a unor responsabilit`]i care m-aumaturizat [i m` motiveaz` mereu.Nu m` feresc s` spun cu mândrie c`sunt al treilea om din comandadragorului, având în subordinepeste 20 de militari. Suntem maimult decât o echip`, pot spune c`

cu un cablu de fundul m`rii,deminarea se execut` mecanic.Practic, nava trage la remorc`drage, care atunci când întâlnescun cablu de ancorare îl taie,

ori, se descurc foarte bine în situa]iilimit . Ca s dau un mic exemplu, petimpul furtunilor, marinari, abia ie[i]ide pe b`ncile institu]iilor de profil,st teau la post, de[i erau chinui]i de r ulde mare. Îns , ambi]ia [i îndârjirea suntatributele cel mai mult insuflate de noi.

De-a lungul anilor, mina s-aperfec]ionat. Din obi[nuita sfer`care explodeaz` când o atingecorpul navei, mina a devenit o arm`inteligent`. A[adar, ac]iuniledragorilor militari devin din ce în cemai complexe. Zi sau noapte, seninsau vreme rea, Divizionul 146 [i-aîndeplinit misiunile f`r` incidente,eliberând calea de pericole.

LocotenentCosmin Mîndreanu

ComandorEmanuel Paraschiv

ComandorRomeo Eftimiu

8 ALMA MATER Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militar

www.presamil.ro

O MESERIE ATRACTIV~SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

Eforturi încununatede succes

În urma analizelor efectuate deconducerea institu]iei militare de înv`]`mântconst`n]ene, a reie[it c` principalele cauzepentru num`rul redus al candida]ilor de laexamenele de admitere sunt sc`dereademografic` vizibil` pe segmentul de vârst`recrutabil, procentul redus al celor carepromoveaz` examenul de Bacalaureat (2012 –44,41%, 2013 – 56,44% [i 2014 – 59,22%) [i faptulc`, în ciuda ofertei educa]ionale atractive,principalii pretenden]i ai meseriei de maistrumilitar de marin` sunt tinerii care locuiesc înora[ele de la malul m`rii sau al Dun`rii.

Ac]ionând în consecin]`, au fost luate [im`suri de diminuare a efectelor cauzate deaceste probleme, care au ap`rut în urmaevolu]iei societ`]ii moderne [i a cre[teriinivelului de confort al popula]iei.Comandantul {colii Militare de Mai[triMilitari a For]elor Navale Amiral IonMurgescu, comandor Gheorghe Balagiu, adeclarat c` ne concentr`m aten]ia peactivit`]ile specifice promov`rii [colii [i aprofesiei de maistru militar de marin`. Înacest sens, am întocmit Planul cu activit`]ilede prezentare a ofertei educa]ionale pentruanul de înv`]`mânt 2014-2015 [i avem îndesf`[urare un protocol de colaborare întreinstitu]ia noastr`, Inspectoratul {colar

Potrivit Agen]iei Române de Asigurare a Calit`]ii în Înv`]`-mântul Preuniversitar (ARACÎP), {coala Militar` de Mai[tri

Militari a For]elor Navale Amiral Ion Murgescu, din Constan]a, seafl` în elita [colilor de mai[tri din România, ocupând pozi]ia acincea în clasamentul întocmit de aceea[i autoritate. Pe lâng`preg`tirea militar` pe care institu]ia de înv`]`mânt o ofer` tuturorelevilor, absolven]ii acesteia beneficiaz` de o specializare cuechivalen]e în via]a civil`. Cu toate acestea, num`rul candida]ilorpentru statutul de elev al [colii este în sc`dere, de la an la an.

Jude]ean Constan]a, Academia Naval` Mirceacel B`trân, 21 de licee, colegii [i [coli generaledin jude]ul Constan]a [i zece unit`]i militaredin For]ele Navale.

Cre[terea vârstei limit` de admitere, dela 27 pân` la 28 de ani, a fost o alt` m`sur`luat` în sprijinul [colii militare, care a avut unefect vizibil [i imediat. În rândul elevilor dinanul întâi, am întâlnit [i fo[ti solda]i [i grada]iprofesioni[ti (sgp), care au profitat de aceast`schimbare [i s-au hot`rât s` accead` într-unalt corp, superior ierarhic, cel al mai[trilormilitari.

Florentina Com[a, una dintre cele treifete ale anului întâi, a ales s` devin` elev` a[colii const`n]ene, dup` patru ani în care aactivat ca sgp. Pentru mine, oportunitatea dea progresa în carier` a fost principala

motiva]ie pentru care am dat examenul deadmitere. Chiar dac` în via]a de elev suntmai multe restric]ii decât în cea de angajat,cred c` merit` efortul, pe deplin. În cazulFlorentinei mai sunt [i al]i colegi, care,începând studiile în [coala militar`, au fostnevoi]i s` demisioneze din func]iile pe carele ocupau, întrucât legisla]ia din domeniunu le permite s` î[i p`streze statutul pedurata cursurilor în institu]ia deînv`]`mânt.

În concluzie, un soldat sau gradatprofesionist care dore[te s` fac` urm`torul

pas în carier` [i s` devin` maistru militar,trebuie s` renun]e, pentru doi ani, la salariu,urmând s` primeasc` lunar o sold` demaximum [aizeci de lei. Acest fapt nuîncurajeaz` participarea lor la concursurile deadmitere, a subliniat comandorul GheorgheBalagiu.

Acela[i principiu nu se aplic` [i pentruun maistru militar, care, dup` admitereaîntr-una din academiile categoriilor de for]e,î[i p`streaz` statutul [i prime[te încontinuare solda corespunz`toare gradului.Elevul M`d`lin Urîtu este absolvent al unuiliceu civil [i, spre deosebire de colegii s`i, nus-a adaptat la fel de u[or la via]a cazon`.Îns`, dup` cum spune el, nu regret`alegerea f`cut`, pentru c` alternativele dinvia]a civil` sunt mult mai pu]in atractive.

Pân` în prezent, eforturile celor cares-au ocupat de promovarea meseriei demaistru militar de marin` au fostîncununate de succes, dovad` fiind faptulc`, în urma examenelor de admitere, toatelocurile scoase la concurs au fost ocupate.

Întotdeaunaeste loc de mai bine!

Vom continua s` dezvolt`m activitatea depromovare a profesiei militare, prin mijloacele

pe care le avem la îndemân`. Activit`]iledevenite tradi]ionale, de genul expozi]iilor detehnic` sau s`rb`torirea unor zile importantepentru militari, precum proiectul O zi în[coala militar`, vor fi, în continuare, momentede atrac]ie pentru tineret [i de valorificare aeforturilor noastre în atragerea viitorilorcandida]i, a spus comandantul [colii.

Pe lâng` activit`]ile de promovare,conducerea [colii î[i propune s` continueprocesul de cre[tere a calit`]iiînv`]`mântului postliceal militar,îndeplinind obiectivele educa]ionaleîntocmai [i la timp. Totodat`, se urm`re[teca în preg`tirea elevilor pentru profesia demaistru militar de marin` s` se pun` unaccent deosebit pe latura practic` aacesteia. De asemenea, se dore[teîmbun`t`]irea procesului de organizare [idesf`[urare a cursurilor de carier` pentrumai[tri militari, iar în acest sens se are învedere elaborarea unui proiect demetodologie pentru organizareaconcursurilor de admitere.

Totu[i, faptul c` baza de recrutare estedestul de mic` atrage dup` sine o mai mareimplicare a cadrelor didactice în procesul deînv`]`mânt, pentru a atinge obiectivelepropuse. Date fiind aceste condi]ii, pozi]iaocupat` de aceast` institu]ie militar` deînv`]`mânt în clasamentul ARACÎP este maimult decât onorant`.

Celetrei eleveale anului\nt#i:FlorentinaCom[a,Ana MariaNichifor[i ElenaDrug`.

Comandor Gheorghe Balagiu

Elev M`d`lin Ur\tu

9Observatorul militarwww.presamil.roMAI{TRI MILITARINr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Maistrul militar principal Nicolae Abramov supravegheaz`procesul de instruire al infanteri[tilor marini.

Pe c#nd era soacra vaporului.

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIAlucian.irimia@presamil.ro

ULTIMUL MOHICANDE LA MALUL DUN~RII

Maistrul militar principal Nicolae Abramov,consilierul comandantului Batalionului 307

Infanterie Marin`, se apropie, cu pa[i repezi, de finalulcarierei militare. Am aflat de la el câteva dintre secre-tele unui drum greu, dar cu multe satisfac]ii profesionale.

Pe malulDun`rii

Nicolae se consider` un fiu alDun`rii. N`scut [i crescut laTulcea, a copil`rit pe malulfluviului, unde a visat mereu s`ajung` la bordul navelor militare.Apoi, gândurile lui au devenitrealitate. Acum, spre sfâr[itulunei etape importante din via]asa, dac` ar fi s` aleag` din nou,tot marina militar` ar prefera-o,pentru dorin]a de aventur`.

Fiecare post pe care a fostîncadrat a avut un rol importantîn dezvoltarea sa profesional`. Aînceput cariera militar` în 1978,când a fost admis la {coalaMilitar` de Mai[tri Militari aFor]elor Navale, din Constan]a.

Dup` absolvire, a primit reparti]iela Br`ila, la un divizion de vedeteblindate, pe func]ia decomandant grup radioloca]ie.A[a i s-a împlinit visul de a lucraîn domeniul electronicii, de adeservi [i depana sta]iile deradioloca]ie, monitoarele [itehnica de transmisiuni de labordul navei. Acum este ultimulmohican, cel din urm` dinpromo]ia sa care trece în rezerv`.

În 1983 s-a mutat la Tulcea, ca[ef de echipaj [i timonier la undivizion de vedete blindate, undea lucrat 21 de ani pe aceea[i nav`,Vedeta Blindat` 76.

Aceasta a fost perioada deglorie a carierei mele militare,unde am putut s`-mi pun învaloare cuno[tin]ele [i s` m` facutil, a spus maistrul militarprincipal Abramov. {eful deechipaj al unei nave trebuie s` [ties` fac` de toate, s` fie un maestruîn naviga]ie, electricitate,marin`rie, matelotaj, manevrare,acost`ri, andoc`ri, piturare,între]inerea compartimentelor [iaspectul marin`resc al navei. Eleste denumit soacra vaporului.

Din 2004, dup` desfiin]areadivizionului, a fost numit consilieral comandantului la Batalionul307 Infanterie Marin`. Au urmatcei mai frumo[i ani ai cariereisale, pentru c` la Babadag a g`sito familie adev`rat`, a întâlnitoameni deosebi]i [i adev`ra]iprofesioni[ti. A fost o trecere grea,

Maistrul militar principal Nicolae Abramov se retragepentru a-[i odihni tâmplele c`runte. A fost cel care a avuto vorb` bun` pentru fiecare [i a adus lini[tea [i calmul învia]a zbuciumat` a infanteri[tilor marini. Exemplu deprofesionalism, corectitudine [i comportament pentru maitinerii s`i colegi, a îndrumat timp de zece ani corpulmai[trilor militari, subofi]erilor [i al militarilor profesioni[tidin batalion, fiind mereu consecvent ideii c` cel mai bunsfat este exemplul personal. {i-a dedicat timpul cre`riiunei familii a infanteri[tilor marini, a leg`turilor dintrecomandan]i [i subordona]i, combinând blânde]ea [iseveritatea, vorba bun` [i dojana, atunci când a fostnevoie.

COMANDANTUL BATALIONULUI 307 INFANTERIE MARIN~COLONEL DANIEL FRUMOSU

’’

To]i cei 33 de ani, petrecu]i la marina militar`, sunt oreu[it`. Am parcurs toate treptele ierarhiei militare [i amrealizat toate obiectivele pe care mi le-am propus atâtdin punct de vedere profesional, cât [i personal. Plec cumul]umirea unui om care [i-a îndeplinit menirea [i care[i-a urmat visul cu pasiune [i d`ruire. V` mul]umesc!

NICOLAE ABRAMOV

’’

’’Familia merit` respectul [i recuno[tin]a noastr`, amilitarilor atât pentru sacrificiile f`cute, cât [i pentruajutorul acordat. F`r` lini[tea din familie nu a[ fi reu[its` trec peste toate provoc`rile carierei militare. Pe aceast`cale, vreau s` mul]umesc so]iei [i copiilor mei pentruîn]elegerea [i sprijinul acordat în to]i ace[ti ani.

deoarece exist` diferen]eimportante între cele dou` ramuriale marinei. A dat dovad` decapacitate de adaptare [i a

muncit pentru a demonstra c`poate s` intre în rândulinfanteri[tilor marini. În anii careau urmat, a încercat s`-[i fac`datoria cât mai bine, s` cultive înrândul camarazilor acel spirit decorp, care îi leag` [i îi apropie.

Anii petrecu]i în acest mediuau însemnat foarte mult pentrudezvoltarea mea profesional` [ipersonal`. Regret c` m` despart decolegii mei, de aceast` minunat`familie care este Batalionul 307Infanterie Marin`, care m-a ajutats` m` des`vâr[esc ca om din punctde vedere profesional, etic [i moral,a declarat maistrul militarprincipal Abramov.

Ghidulvalorilor

În toat` cariera sa, s-aghidat dup` un set de valori dela care nu a f`cut rabatniciodat`. De la fiecare loc de

munc` a avut de înv`]at.Consider` c` pentru a reu[iîntr-o carier` militar` î]i trebuiecuraj, d`ruire, responsabilitate,dar cea mai important` estecomunicarea. În ace[ti ultimiani, a avut tot timpul sus]inereacomandantului, colonelDaniel Frumosu, c`ruia îimul]ume[te pentru sprijinul [iîncrederea acordate.

Maistrul militar principalNicolae Abramov crede c`tinerii care aleg marina militar`trebuie s` vin` cu pu]in`dragoste pentru meserie [ipentru aceast` arm`. Estenecesar s` le transmitem tot ceeace înainta[ii no[tri ne-au l`sat,pentru c` tradi]iile sunt foarteimportante. O carier` militar`în For]ele Navale este o op]iunede luat în seam` pentru oricetân`r, dar trebuie s` iubeasc`ordinea [i disciplina. La final,vreau s` mul]umesc tuturorcamarazilor pentru sprijinulacordat pe parcursul cariereimilitare, f`r` de care nu puteamurca treptele ierarhiei militarepân` la func]ia de consilieral comandantului,a afirmat maistrul militarprincipal Abramov.

Elevul (militar)Nicolae Abramov

Maistru militar principalNicolae Abramov

POVESTE CU MIROS DE PRAF DE PU{C~PLUTONIER ALINA CRI{AN

În 1989, {coala Militar deSubofi]eri Sanitari dinFoc[ani era singura form de

înv`]`mânt postliceal sanitar din]ar . De aceea, concuren]a erafoarte mare. La prima etap` deadmitere, 34 de fete concuraupentru un loc. Dup` prima triere,r`m`seser` 19 pe loc. Examenul afost dur: probe medicale eliminatorii,psihologice, sportive [i teste scrise lalimb` str`in` [i specialitate (genetic`[i anatomie). Ceea ce îmi amintesc înleg`tur` cu examenul este c` a duratcel pu]in o s`pt`mân`. Având învedere c` la momentul acelamedicina militar` pentru fete eradesfiin]at`, iar [colile sanitarepostliceale civile nu existau,concuren]a era foarte mare. Eraucandidate din toat` ]ara, poveste[teMinodora Iova, ast`zi psihologclinician, inspector principal laMinisterul Afacerilor Interne.

Cele 36 de fete care au fostadmise nu au avut timp s` sebucure de reu[it`. La pu]in timpdup` afi[area rezultatelor s-auprezentat la [coal`. Sfâr[it de august1989. În prima zi în cazarm` amprimit uniformele, am fostrepartizate în cele dou` dormitoareimense, ne-am ales b`ncile în sala declas`, unde tovar`[a c`pitan,comandantul nostru, ne-a prezentatorganizarea [i regulamentele pe careurma s` le respect`m din acelmoment, explic` Minodora.

Dup turul de for] alexamenelor, a urmat adaptarea lavia]a militar . Venite de pe b`ncile[colilor civile, stilul cazon, strict, lederuta [i le punea în dificultate.Încercam s în]eleg ce este cuprogramul acesta împ`r]it pe minute,î[i aminte[te Nicoleta Munteanu,plutonier-adjutant principal, consilieral comandantului la Centrul deInstruire pentru Geniu EOD [iAp`rare CBRN Panait Donici, dinRâmnicu Vâlcea. M` uitam laC`t lina Damian, colega de lâng`mine, [i copiam tot ce f cea ea. La orastingerii eram [i eu gata cu toate, daram sim]it c` va fi foarte greu [i, pentruprima dat`, am plâns, f r` s` m` vad`nimeni. În fiecare sear` îmi spuneam:Gata, mâine plec! A doua zi dediminea]` decideam s` mai r`mân ozi... [i uite a[a au trecut dou` luni,dup` care am depus jur`mântul,moment în care am fost mândr` demine, c` am avut puterea s` r`mân.

Dar nici de aceast` dat` nu auavut parte de r`gaz. Dup`depunerea jur`mântului, via]a le-apus o nou` provocare în cale:revolu]ia. Toate eram n`scute înepoca Ceau[escu [i nu preaîn]elegeam c` s-ar putea realiza oschimbare radical`, din dorin]apoporului. Chiar eram motivate c`,dac` vom avea rezultate bune la[coal`, vom fi primite în rândurilePartidului Comunist Român,poveste[te Otilia Olteanu, plutonier-adjutant la Batalionul 500 Sprijin,subordonat Statului Major alFor]elor Terestre.

Anul acesta, s-au împlinit 25 de ani de când au îm-br`cat, pentru prima dat`, haina militar`. 1989,

anul marilor transform`ri, avea s` le schimbe [i lor,radical, via]a. Ultima promo]ie de fete de la {coalaMilitar` de Subofi]eri Sanitari, din Foc[ani, reme-moreaz`, la fiecare reuniune, experien]a revolu]iei carele-a maturizat, le-a înt`rit [i a contribuit la formarea lor.

Era duminic` seara, 17decembrie 1989. AscultasemBeattles, î[i aminte[te Nicoleta.Am primit alarma [i am coborât, cutot echipamentul, pe locul deadunare, cântând Beattles, crezând c`este o alarm` de exerci]iu. Au stat peplatoul unit`]ii câteva ore, nimeninu le spunea nimic. Dar agita]ia dinjur le-a dat de în]eles c` cevaimportant se petrecea. Apoi au aflatc` era alarm` real`, de r`zboi.Comandantul de pluton le-a adunatpe toate în sala de curs. St`tea lacatedr` [i, cu gesturi calme [i ferme,î[i punea cartu[e în înc`rc`torulpropriului pistol. Nu mai [tiu exact cegândeam atunci, dar acum pot s`spun c` sub acel aparent calm se afla omare presiune dat` de oresponsabilitate enorm`. Am primit[i noi muni]ie, pe care am desf`cut-o,cu mâinile noastre, din cutiilemetalice, în timpul nop]ii,poveste[te Minodora, de parc` înfa]a ei, acum, se produce întreagascen` amintit`. Ascultam VoceaAmericii, la radio, f`r` s` [tie nimeni,completeaz` Nicoleta, f`ceam depaz` la u[a dormitorului s` nu neaud` cineva. A[a am aflat adev`rul,pentru c` nimeni nu [tia ce s` nespun` [i nici ce va urma.

Otilia [i colega ei, Mona, seîndreptau spre electrician înmomentul alarmei. Li se defectaseondulatorul de p`r [i mergeau s`-l

repare. Tocmai atunci, s-a auzit unfoc de arm` [i cineva a strigat c`unitatea este atacat`. Am traversatun solar cu legume târâ[, precum ceimai instrui]i solda]i, ca s` nead`postim la nenea electricianul.Atunci l-am v`zut pe unul dintreprofesorii no[tri cum tr`gea dinspatele caz`rmii [i striga c` nimeninu va fi r`nit. A fost îngrozitor s`vezi în pericol oamenii în care crezi[i s` te gânde[ti c` li se poateîntâmpla ceva r`u, î[i aminte[teOtilia.

De la etajul unu al cl`dirii, undeaveau fetele posturile de paz`,vedeau [i auzeau ce se întâmpla pestr`zile ora[ului. Îi vedeau pe colegiilor, studen]ii la medicin`, careînghe]au în lapovi]` [i ninsoare, înad`posturile s`pate lâng` gardulcaz`rmii. În acele zile, au statechipate complet, inclusiv cu lopatamic` de infanterie [i casca metalic`.În pu]inele ore de somn nurenun]au decât la centur` [i lopat`.Existau tot felul de zvonuri: de laanun]uri cum c` apa ar fi otr`vit`pân` la cât de sângero[i suntterori[tii care urmau s` apar` înunit`]ile militare. Pot s` spun acum,din postura de psiholog, explic`Minodora, c` percep]ia era de teroarepsihic`. Aveam colege care abiaie[iser` de pe b`ncile liceelor sanitare[i care, în momentul op]iunii pentru{coala Militar`, nu cred c` luaser` încalcul [i moartea, de[i, pân` la urm`,armata, indiferent de arm`, poateînsemna [i asta. Pentru noi, atunci [iacolo, ar fi putut însemna [iasta…Într-una din zile, adunatetoate într-un dormitor, au cunoscutzgomotul infernal pe care îl facgloan]ele de pistol mitralier`, traseasupra cl`dirii în care te afli.

Primiser` ordin, de la ofi]eri, s` nup`r`seasc` acel dormitor. M`gândeam c` mai am pu]in de tr`it [imi se p`rea c` timpul se dilata [i secomprima odat` cu fiecare rafal`. M`gândeam la mama [i la fra]ii mei, labunicii mei. Se pare c` pentruDumnezeu au contat atunci toatevie]ile noastre.

P erioada revolu]iei a venit cu provoc`ri de tot felul. No]iunile pe care le

aveau, legate de revolu]ie, erau purteoretice, desprinse din c`r]ile deistorie [i din câteva filme române[tiregizate de Sergiu Nicolaescu, spune

plutonier-adjutant principal Leti]iaP`un, sanitar principal încompartimentul farmacie la Centrulde Diagnostic [i TratamentAmbulatoriu Academician {tefanMilcu. Neavând informa]ii suficiente,a fost o prob dur de adaptare larealitate. De[i participaser , pân larevolu]ie, la trageri de zi [i de noapte,momentul împ`r]irii armamentului aavut, de aceast dat , o alt`semnifica]ie. Parc` v`d [i acum holullung, cu traverse, pe care erau a[ezatearmele [i cutiile cu muni]ieadev`rat`. Atunci, în mintea mea, s-an`scut întrebarea: cum a[ putea s`ap`s pe tr`gaci [i s` r`nesc un om, fieel [i terorist, când eu m-am preg`tit s`ajut oamenii s` se vindece?

Au petrecut Cr`ciunul înunitate, cu team , fiindc nu aveauvoie s vorbeasc despre s`rb`torilereligioase [i nu [tiau dac se

schimbase ceva sau nu. Au avuttotu[i curajul s plece cu colindul lacomandant. Pentru prima dat , aur`sunat colindele în acea unitatemilitar . Au r`mas [i de revelion [iau plecat acas în ianuarie. Timpul atrecut, am sc`pat de materiilenesuferite, precum munca de partid,doctrina RSR, conspecte alecuvânt`rilor tovar`[ului etc. Amînv`]at! A[a am reu[it s trec pestetoate! M-am gândit c` începe o nou`via]` dup` [coala militar`. Nu mi-amînchipuit c` m` voi lega a[a de multde unele colege, care mi-au devenitprieteni de n`dejde, repere la care m`raportez [i azi, poveste[te, cunostalgie, Nicoleta.

Cu toate c nu aveau, înc ,preg`tirea militar finalizat ,subofi]erii {colii Militare din Foc[aniau fost uni]i [i au demonstrat c în

via]` momentele dificile pot fitrecute dac` ai lâng` tine oameni încare po]i avea încredere. Familiilecolegelor din ora[ veneau cât puteaude des s`-[i vad` fetele [i asta ned`dea speran]a c` totul va fi bine.Atunci am sim]it toate cadrelemilitare unite [i cum func]ioneaz`spiritul de camaraderie. Împ`r]eamtotul: un fursec, o felie de parizer [ibomboanele pe care le aduseser`p`rin]ii. A fost o experien]` de via]`,care m-a determinat s` am încredereîn colegii mei viitori [i în oameniide lâng` mine, poveste[te Otilia.

Pe lâng clipele tensionate, cândauzeau c se trage cu arma, saumomentele obositoare, când f`ceauplantoane, la trei ore, au fost [i ocaziicând reg`seau bucuria de a tr is`rb`torile de iarn . Se adunau într-una din s lile de curs, unde eraudepozitate toate pachetele cubun`t`]i aduse de p`rin]ii colegelordin Foc[ani. Acea perioad ne-a unit.S-au legat prietenii care [i acum maifunc]ioneaz . {i rela]iile cu profesoriis-au schimbat. Ei au ]inut permanentleg`tura cu p`rin]ii no[tri, iar astane-a ajutat foarte mult s` dep`[im aceaperioad`, spune Leti]ia, [efa depromo]ie.

Ce pot s` spun acum, la 50 de ani,când sunt mam`, so]ie [i am oprofesie care îmi ofer` satisfac]iaenorm` de a ajuta oameni, este c` totce s-a întâmplat bun [i frumos învia]a mea datorez [colii militare [iacelor oameni, în uniform` sau nu,care m-au ajutat s` urmez aceast`[coal`. Pot p`rea cuvinte mari, ce sespun uneori din recuno[tin]` sau pur[i simplu de complezen]`, dar, încazul meu, este purul adev`r, încheie,cu nostalgie, Minodora. Primele zile pe b`ncile {colii Militare de Subofi]eri Sanitari, din Foc[ani.

Absolventele de alt`dat`, la 25 de ani de când drumurile lis-au intersectat.

Fetele din promo]ia de subofi]eri sanitari, la absolvire.

FEMINA10 Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

11Observatorul militarwww.presamil.roAZIMUTNr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

ÎN NUMELECARIEREI SO}ULUI

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEAconstantin.pistea@presamil.roÎn spatele unui b`rbat de succes st` o femeie

puternic`.” Doamna Rozica zâmbe[te, ca [i cums-ar recunoa[te. „Am auzit [i eu vorba asta”, spune. „{icred c`-i adev`rat`.” De aici, începem o discu]ie despresacrificiile unei femei în numele carierei so]ului. Numeleacestuia? Vasile Bârea, ast`zi general în rezerv`.

„

Fetele s-au n`scut la Ploie[ti, amândou`. Când ne-am

mutat aici, la Brad, cea mic` avea cinci ani, cea mare,

opt ani. Am venit cu trenul, nu aveam ma[in`, [i am

ajuns la [ase diminea]a. Iar so]ul meu a plecat imediat

într-o misiune... M-a l`sat la c`min, iar eu nici nu [tiam

unde este gr`dini]a. Dar m-am descurcat. Cu timpul,

le-am f`cut pe toate.ROZICA BÂREA

Ora[ul Brad,descoperit pe hart`

„L-am sprijinit. M-amocupat de copii, iar el decarier`. {i a reu[it.” Paresimplu, foarte simplu, mai alesc` vorbele acestea se rostesc[i se duc imediat, ca un trencare trece de halt` f`r` s`opreasc`. Îns` câte momentese ascund, înghesuite, înspatele acestor cuvinte?

Doamna Rozica are ovârst`, pe care nu o arat`. Este

’’

descoperit mai întâi pe hart`.”De altfel, cuplul Bârea estedoar unul dintre cele multecare [i-au construit destinuldup` cum le-a „cântat” armata,bifând câteva ora[e datorit`func]iilor.

De loc din Buz`u (S`rataMonteoru, respectivP`târlagele), cei doi s-aucunoscut înc` din anii de liceu,la un revelion. El era în ultimulan de liceu, ea, în primul. Pestecâ]iva ani, cum Rozica locuia înPloie[ti, iar tân`rul absolvent

harta cazon` a familiei, dup` ceso]ul doamnei Bârea a fostcomandantul Brig`zii 61Vân`tori de Munte.

Nu mi-a fost u[or

Ea îns`[i a venit în armat` în2002, dup` ce a lucrat, tot cacentralist`, la mina de c`rbunede la }ebea. A fost, probabil,momentul în care carierelecelor doi s-au contopit dinnevoie, pentru c` doamnaRozica este de p`rere c` so]ulei nu a fost niciodat` de acords` lucreze împreun` în aceea[iunitate. „Avea el principiulacesta, s` nu avem serviciul înacela[i loc. Îi pl`cea s` ne facemfiecare treaba separat. Îns`, laun moment dat nu am mai avutîncotro [i m-am angajat aici.”

Func]ia sa presupune omunc` zilnic` de opt ore, de[ila început, când so]ul s`u abiatrecuse în rezerv`, alesese s`vin` la munc` în ture, pentru aputea fi mai mult al`turi de el.„Am sim]it c` avea nevoie s`-ifiu al`turi. Un om care a avut oactivitate foarte intens`... Dara trecut lin de la acea via]`.”

Ast`zi, se bucur` împreun`de lini[tea Bradului, un or`[elîn care armata este foarterespectat`. „Oamenii din zon`sunt deosebi]i”, crede doamnaRozica. „Avem foarte mul]iprieteni aici, care nu lucreaz` înarmat`.” De altfel, zona estedefavorizat`, mai ales c` minade aur [i cea de c`rbune s-audesfiin]at. Militarii, printrepu]inii localnici cu venituristabile, dau contur unui colectivspecial, foarte unit, pe careRozica Bârea îl apreciaz` foartemult.

„S` [ti]i c` [i-n armat` tot cudragoste se lucreaz`. Acolounde exist` dragoste, trecifoarte u[or peste greut`]i”. Cumi s-a întâmplat în toat` via]a,înl`n]uit` de cariera cazon` aso]ului. „Ca so]ie de ofi]er, numi-a fost u[or, dar am tr`it multemomente frumoase. Ne-ammutat de câteva ori... Îns` l-amiubit [i am luptat pentru carieralui, s` ajung` acolo unde m`gândesc c` viseaz` orice militar,

centralist` la centrul decomunica]ii al Batalionului 26Vân`tori de Munte „AvramIancu”, din Brad, ora[ în cares-a mutat dup` trecerea înrezerv` a so]ului, a c`rui ultim`func]ie de militar activ a fostcomandant al Brig`zii 61Vân`tori de Munte, dinMiercurea Ciuc. De fapt,Bradul le este cas` înc` din1985, când domnul Bârea aabsolvit academia militar` [i afost repartizat acolo. „Peatunci, nici nu [tiam unde estesituat acest ora[. L-am

de [coal` militar` primisereparti]ie acolo, s-au reîntâlnit.C`s`tori]i în 1977, au avut dou`fiice, pe care aveau s` le piard`„pe traseu”. Când spune„traseu”, doamna Rozica serefer` la drumul întortocheat alcarierei militare. {i când vinevorba de pierdut, trebuie s`în]elegem c` fiicele au ales s`r`mân` în câte un ora[ princare a trecut familia: una laAlba Iulia, unde Vasile Bârea alucrat la desfiin]ata Brigad` 5Vân`tori de Munte, cealalt`, laMiercurea Ciuc, ora[ trecut pe

Cuplul Bârea este doar unul dintre cele multe care[i-au construit destinul dup` cum le-a „cântat”armata, bifând câteva ora[e datorit` func]iilor.

În rela]ie cu sacrificiile pe care [tie c` le-a f`cut în numelecarierei so]ului, doamna Rozica se încumet` s` le adresezeun sfat celor mai tinere, c`s`torite, asemenea ei, cu militari:„S` v` iubi]i familia. Ve]i trece peste greut`]i cu dragoste.”

la gradul de general. Am f`cutsacrificii, dar cred c` au meritat.Am zis c` dac` se realizeaz` el,se realizeaz` familia.”

În rela]ie cu sacrificiile pecare [tie c` le-a f`cut în numele

carierei so]ului, doamna Rozicase încumet` s` le adreseze unsfat celor mai tinere, c`s`torite,asemenea ei, cu militari. „S` v`iubi]i familia. Ve]i trece pestegreut`]i cu dragoste.”

12 Observatorul militar FOTOREPOwww.presamil.ro

ÎNTOTDEAUNA PRECAU}ILOCOTENENT IULIAN D~M~CU{

FOTO: LOCOTENENT IULIAN D~M~CU{

Asigurarea pazei apropiate a bazei aerieneKandahar implic` cercetarea a tot ce pare suspect,

indiferent de loca]ie. Niciodat` nu se [tie ce se poateafla dincolo de un perete, copac sau drum, totul

trebuie tratat cu maxim` responsabilitate. Nu doarvie]ile celor afla]i în patrul` sunt în pericol, ci [i alecelor care î[i desf`[oar` activitatea în baza aerian`

Kandahar, dac` {oimii Carpa]ilor nu intervin în timpoportun.

Afganistanul este locul în care orice este posibil,niciodat` nu [tii la ce s` te a[tep]i. De aceea, militariibistri]eni sunt preg`ti]i pentru orice curs de ac]iune.

Este locul în care se trece de la agonie la extaz [iinvers, într-un timp relativ scurt. Chiar [i dup`

încheierea, cu succes, a unei misiuni, militarii românitrebuie s` fie preg`ti]i, în orice moment, pentru

începerea alteia, care, cu siguran]`, este diferit` decea anterioar`. Nici o misiune nu seam`n` cu alta,toate au ceva diferit. Acesta este Afganistanul.

Recent, în teatrul de opera]ii din Afganistan, {oimii Carpa]ilor

dintr-un pluton al Companiei KAF GDA,format din militari ai Batalionului 812Infanterie Bistri]a, au executat o misiune deinterzicere a activit`]ilor insurgente în ceamai periculoas` zon` a ariei lor de respon-sabilitate [i au cercetat \mprejurimile dincare insurgen]ii ar putea executa atacuricu rachete asupra bazei.

Sub acoperirea vemi[c`rile din zon`

Terenul poate fi verificat în am`nunt doar parcurs pas cu pas.

Inocen]a copil`riei pe un t`râm al luptelor [i fr`mânt`rilor sociale.Tensiunea cre[te odat` cu intrarea în zone ce pot ascunde oposibil` ambuscad`.

13ORTAJ Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Infanteri[tii bistri]eni – o nou` misiune de supraveghere\n vecin`tatea bazei.

egeta]iei specifice, militarii no[tri monitorizeaz``.

Cercetarea localit`]ilor reprezint` un punct forte în descurajareaconstituirii unor grupuri insurgente.

În`l]imile, locurile de unde se poate vedea [i lovi u[or aproape orice obiectiv în mi[care.

Un MRAP echipat pentru descoperireaeventualelor DEI-uri deschide drumul întregiicoloane de vehicule blindate.

14 Observatorul militar Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

AL CINCILEA DOMENIU MILITAR:INTERNETUL. SPA}IUL VIRTUAL

{I R~ZBOIUL EST-VEST

Este u[or s` te pierzi în spa]iulvirtual. Aceast` lume nou`,creat` de ingineri, este

populat` de oricine are un PC, o tablet`sau un iPhone [i arat` diferit pentrufiecare grup care interac]ioneaz` cu ea.Pentru militarii americani este un noudomeniu de lupt`, pentru un om deafaceri este un loc unde poate face bani,pentru un student este un loc unde seîntâlne[te cu prietenii [i lista poatecontinua. Acum, spa]iul virtual a devenit,în opinia militarilor americani, al cincileadomeniu opera]ional dup` cele terestru,aerian, naval [i cosmic. În 2009, la 1octombrie (coinciden]` sau nu, chiar deZiua na]ional` a Republicii PopulareChineze), la Washington, a fost înfiin]atComandamentul Cibernetic al SUA (USCyber Command), dup` o lung` serie deevenimente – începute în anii ’80 [i careau avut drept consecin]e furtul dedocumente sensibile din serverelemilitare sau civile ale companiilorproduc`toare de tehnic` militar`.În 1986, un astrofizician american de laLaboratorul Na]ional Berkeley a fostsurprins de o eroare simpl` pe carepropriul computer o afi[a pe ecran:eroare de 75 de cen]i pe nota de labanc`, dar pe care mul]i dintre noi am fineglijat-o. Dar Cliff Stoll, un om de [tiin]`tipicar, specialist în programare, nu aignorat-o, ci a investigat-o. Repede adescoperit c`, de fapt, are de a face cu oîncercare de a culege informa]iiclasificate din serverul unde se aflaudocumente secrete referitoare laIni]iativa Strategic` de Ap`rare a SUA,lansat` de Ronald Reagan [i care avea caobiectiv final interceptarea rachetelorbalistice sovietice. Documentele fuseser`transferate în Germania de Est dehackeri nem]i, care le-au vândut ulteriorofi]erilor KGB. Internetul era în aniicopil`riei sale, a[a încât, în 1988, g`sim înstatistici 60.000 de computere careconectau 500.000 de utilizatori, fa]` dedou` milioane de utilizatori [i patrumilioane de computere, în 2012. CasaAlb` a descoperit, în zilele din urm`, c`serverele neclasificate au fost accesate dehackeri. Oficialii din zona serviciilor auexaminat amprenta digital` [i [i-au a]intitaten]ia asupra Federa]iei Ruse, desprecare ace[tia cred c` folose[te mijloacecibernetice sofisticate pentru a testacapabilit`]ile de ap`rare aleadministra]iei americane în mediulvirtual. Dar urmele (coduri scrise înlimba rus`, punct de origine teritoriul rusetc.) sunt bine ascunse [i opiniilereferitoare la atacatori sunt [i ele, înmare m`sur`, relative. A fost acest ataccibernetic la Casa Alb` rezultatul unuiscenariu de r`zboi hibrid? Nu exist`niciun secret c` Rusia a atacat, într-unscenariu militar, obiective de pe teritoriulEuropei [i al SUA, folosind bombardierestrategice TU-95 (de obicei, acesteautilizeaz` spa]iul aerian arctic pentruantrenamente [i nu pe cel al Europei [i alOceanului Atlantic), care au zburat înforma]ie în Marea Baltic`, OceanulAtlantic, Marea Neagr` [i MareaBarentz, ridicând în aer o întreag` flotil`de vân`toare a NATO. Exerci]iul la careau participat bombardierele strategiceruse[ti face parte dintr-un scenariu

Lumea cibernetic` nu este securizat`. Fiecare nivel al acestuidomeniu – infrastructura fizic`, softul opera]ional [i oamenii –

este susceptibil de a deveni o bre[` de securitate prin atac, infiltraresau accident.

Cyberpower and National Security, Franklin D. Kramer(National Defense University, Washington D.C.)

militar conven]ional, utilizat în timpulR`zboiului Rece, care transmite un mesajprovocator la adresa Alian]ei. Anulacesta, exerci]iile avia]iei ruse au dus lapeste 100 de intercept`ri efectuate deavioanele de vân`tore ale NATO,intercept`ri la care au participat inclusivavia]iile de vân`toare ale Finlandei [iSuediei, state care nu sunt membre aleAlian]ei. Num`rul incidentelor este cumult peste ceea ce se întâmpla înainte deanexarea Crimeei de c`tre Federa]iaRus`. În timpul R`zboiului Rece, fiecareparte testa ap`rarea inamicului,acceptând c` înva]` din reac]ia acestuia.La începutul R`zboiul Rece, militarii

considerau c` posibila utilizare a armeinucleare va face ca r`zboiul conven]ionals` treac` pe locul doi. Acum, Federa]iaRus`, sub umbrela nuclear` (triadaavioane strategice, submarine atomice [irachete balistice intercontinentale),vizeaz` toat` gama de r`zboaie posibile.Au oprit oare rachetele balistice nuclearer`zboaiele din Vietnam, Afganistan(r`zboiul purtat de URSS), PeninsulaCoreea, Africa sau America de Sud? Nu.În schimb, acum, la începutul nouluiR`zboi Rece, în 2014, principala arm` adevenit atacul cibernetic, care creeaz`panic`, distrugeri [i, în final,superioritate, f`r` a implica tehnic` delupt` sau militari. În cazul de mai sus, alatacului de la Casa Alb`, unele re]ele aufost închise pentru o perioad` de timp,

demonstrând fragilitatea sistemuluineclasificat. Obiectivele atacatorilor suntdiferite. Chinezi de la unitatea 61398, dinShanghai, atac`, în general, companiilecare produc tehnologie de vârf înindustria civil` sau militar` pentru aob]ine tehnologie sau planuri deproiectare. Ru[ii, în schimb, atac` înprincipal pentru a întrerupe func]ionareainfrastructurii esen]iale (similar cu ataculîmpotriva centrifugelor iraniene de laNatanz – controlul re]elelor prindispozitivele de control programabile,PLC, care stau în spatele proceselorautomatizate) sau pentru a opri proceseledecizionale ori transmiterea mesajelorc`tre public. O solu]ie aparte, în mediulcibernetic, a fost virusul Stunex.Contribu]ia virusului Stunex – care poatefi descris ca o arm` cibernetic` având oanumit` destina]ie [i care a f`cut partedin opera]ia de atac a programuluinuclear iranian, denumit` codificatJocurile Olimpice – a fost una extrem deimportant` în contul rela]iilor [i a[a

tensionate pe care Vestul le avea/are cuTeheranul: a întârziat semnificativprogramul nuclear al Teheranului.Replica Teheranului a venit mai târziu.În 2012, un atac cibernetic asupracompaniei Saudi Aramco a ilustrat o alt`latur` a caracterului unui ataccibernetic, cea distructiv`. Atacul a [tersdatele de pe harddiscurile a peste 30.000de computere, l`sând în urm` pagubemai mari decât dac` hackerii ar fiaruncat în aer o rafin`rie a companiei.

Mul]i speciali[ti consider` c`lec]iile din atacurilecibernetice nu sunt la fel

cum sunt cele din conflictele militare.Este acest lucru adev`rat? Nu. Dinfiecare atac derulat pân` acum se poate

extrage o lec]ie ce trebuie avut` învedere. În 1968, poli]ia din GermaniaFederal` a prins un spion din Est, carelucra la o subsidiar` IBM, furânddocumente de pe un computer al firmei.A fost, probabil, primul incident despionaj în spa]iul virtual. Care a fostreac]ia guvernului american? Oinvestiga]ie ampl` a avut ca rezultat unraport al US Defense Science Board,prezidat de Willis Ware, publicat în 1970,intitulat Security Controls for ComputerSystem, care scotea în eviden]` temevalabile [i ast`zi. Pentagonul a preg`titatunci o echip` de r`spuns la astfel deincidente, dar care avea ca misiune [ig`sirea vulnerabilit`]ilor existente.Nem]ii au creat, în 1981, ProiectulRAHAB pentru a acoperi urmele l`satede o eventual` penetrare a computerelorde c`tre BND. În acela[i timp, francezii,care aveau o surs` în KGB, au primit oserie de documente care demonstraufaptul c` KGB spiona prin p`trundere în

re]ele de computere în g`sirea de noitehnologii. Luna trecut`, speciali[tiamericani în spionajul cibernetic audescoperit o campanie dus` de ru[i înspa]iul virtual care exploateaz` un bug alsoftului sistemului de operarea Windows,denumit Ziua Zero. Atacul a fost lansatasupra unor adversari ai Rusiei dinEuropa, inclusiv NATO, dar [i asupraconferin]ei GlobSec, desf`[urat` înSlovacia, unde tema dominant` a fostsitua]ia din Ucraina. La aceast`dezv`luire se adaug` cea f`cut` decercet`torii firmei Fire Eye (cei care aucump`rat compania Mendiant), dinSilicon Valley, care au devoalat ocampanie similar`, lansat` de hackeriru[i, împotriva guvernelor Georgiei,

15LUMEA DE AZINr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Poloniei, Ungariei [i celorlalte ]`riest-europene cu a[a numitul virus Sofacy.Virusul a fost proiectat s` culeag` datede la PC-urile care nu sunt conectate laInternet, c`l`torind prin stickurile USBfolosite de utilizatori. Autorul/riivirusului schimb` codurile în fiecare zi,între 8 a.m. [i 6 p.m., ora Moscovei, ca [icum un analist ar lucra la un pupitru.Virusul are m`suri de contracarare aprogramelor de devirusare [i posed`, deasemenea, m`suri de descurajare a celorcare doresc s` afle modul de lucru.Cripteaz` datele culese [i le export` îna[a fel încât transmiterea seam`n` cu unmail. Fire Eye a declarat c` acest gruplucreaz` din 2007. Virusul Sofacy esteconsiderat de exper]ii firmei drept o arm`de stat (oficial`).

R usia folose[te opera]iile pe Internet în atingerea propriilor obiective politice. Concuren]a

între chinezi [i ru[i este acerb` înspionajul cibernetic, dar ru[ii sunt dedeparte înaintea chinezilor care, chiardac` spioneaz` mai frecvent, nu aucapabilit`]ile hackerilor ru[i. Suntîngrijorat mai mult de Rusia, spuneadirectorul na]ional pentru Informa]ii,James Clapper, într-un discurs sus]inut laUniversitatea din Texas, dezvoltând otem` privind atacurile cibernetice. Îniulie 2011, secretarul adjunct al Ap`r`rii,William Lynn, a anun]at, într-oconferin]`: Noi avem, în cadrul Centruluide Comand` Cibernetic, o gam` larg` decapabilit`]i, dar strategia este unadefensiv`. Ea se sprijin` pe cinci stâlpi:trateaz` spa]iul virtual ca un domeniu delupt`; asigur` cât mai multe capabilit`]idefensive; sprijin` Departamentul pentruSecuritatea Na]ional` în protejareare]elelor infrastructurii critice; practic`ap`rarea colectiv` împreun` cu alia]ii [ipartenerii interna]ionali; reduce avantajulatacatorilor pe Internet. În 2008,Pentagonul a suferit o compromitere adatelor clasificate aflate în re]elelemilitare. Totul a început când un stickUSB a fost introdus într-un laptop înOrientul Mijlociu la o baz` militar`american`. Virusul introdus de o agen]iede informa]ii str`in` s-a înc`rcat înre]eaua Comandamentului Central alSUA. Virusul s-a r`spândit nedetectatatât pe sistemele clasificate, cât [i pe celeneclasificate, l`sând u[i deschise pentruun transfer de date (planuri opera]ionale,date tehnologice, planuri ale noilorechipamente militare americane etc.)spre un server controlat de adversar.A fost una dintre cele mai importante

bre[e de securitate în sistemele deinforma]ii americane, ducând la creareaunei noi filosofii a protej`rii re]elelor.Opera]ia Buckshot Yankee, a[a cum a fostcodificat` de americani, a marcat ocotitur` în noua strategie aPentagonului. În ultimii 10 ani, atacurileasupra re]elelor militare au crescutexponen]ial, iar Opera]ia BuckshotYankee nu a fost singura care a avutsucces. Constituirea ComandamentuluiCibernetic al SUA a integrat opera]iilecibernetice de-a lungul re]elelor militareamericane. Acum, Pentagonul lucreaz`cu Departamentul de SecuritateNa]ional` pentru a proteja re]eleleguvernamentale [i infrastructura critic`.În 2012, generalul William Sheltonspunea, la Conferin]a Asocia]iei For]elorAeriene din SUA, c` descurajarea în

opera]iile cibernetice este extrem dedificil`, datorit` faptului c` cineva careposed` capacit`]ile intelectuale necesare [iare abilit`]i cibernetice bine st`pânite, unlaptop ieftin [i o conexiune Internet poatefi un juc`tor important în domeniu.

Expunerea armelor la parad`, a[acum fac Moscova, Beijingul [i Phenianulnu înseamn` numai descurajareaadversarilor, dar [i un act de na]ionalismpur. Desf`[urarea acestora denot`preg`tirea pentru un anumit tip deopera]ii militare care, de obicei, suntîndreptate împotriva poten]ialilor inamici.Armele din domeniul cibernetic nu pot fiexpuse. Ele nu creeaz` victime printremilitari sau civili, ci daune materialecare, de cele mai multe ori, sunt deneînlocuit.

În aprilie 2007, Estonia a fost supus`unui atac cibernetic f`r` precedent,site-urile Parlamentului, ministerelor,b`ncilor, principalelor ziare [i televiziuni

fiind ]intele r`uf`c`torilor virtuali. Timpde trei s`pt`mâni, ]ara a fost paralizat`,ministerele, b`ncile [i numeroasecompanii fiind nevoite s`-[i opreasc`activitatea, iar cet`]enii au avut problemeîn a accesa Internetul. Primul ataccibernetic asupra unei întregi ]`ri a venitpe fondul unei dispute politice pe temamut`rii unui monument dedicat eroilorsovietici, propunere îndelung contestat`de minoritatea rus` din Estonia [i deKremlin. Majoritatea informa]iilor auindicat adrese de Internet originare dinRusia ca surs` a atacurilor, iar ministrulde externe al Estoniei a acuzat Kremlinulde implicare.

A tacurile cibernetice la adresa Georgiei au început la 19 iulie 2008, cu o s`pt`mân` înaintea

invaziei ruse[ti. A fost blocat site-ulPre[edin]iei pentru aproximativ 24 deore, în urma unui atac DDos. Lovitura

principal` a fost dat` la 8 august, atuncicând mai multe servere georgiene au fostpur [i simplu blocate, iar paginile web aleinstitu]iilor publice au devenitinaccesibile. Printre site-urile blocates-au num`rat [i cele ale: Pre[edin]iei,Guvernului, Ministerului AfacerilorExterne, Ministerului Ap`r`rii; totodat`,au devenit inaccesibile [i portalurile de[tiri, precum Georgia Online (apsny.ge),

dar [i o mare parte a forumurilor onlinegeorgiene. În diminea]a zilei de 9 august,tranzac]iile electronice ale celei mai marib`nci din Georgia (TBC Bank) au fostblocate. Din 9 august 2008, trupeleruse[ti au lansat o opera]ie ofensiv` înDefileul Kodori din nord-vestul Georgiei.Ucraina a avertizat Federa]ia Rus` c` vaintroduce o interdic]ie pentru utilizareaofensiv` a navelor din baza de laSevastopol. Lituania, Estonia, Letonia,Polonia, Ucraina, Suedia [i Finlanda aucondamnat dur evenimentele. În acestcontext, Nicolas Sarkozy, pre[edinteleFran]ei, a intervenit la 11-12 august,intermediind un acord de încetare afocului, semnat de pre[edintele rus(Dmitri Medvedev) abia la 16 august. Înacest interval de timp, trupele ruse[ti auluat sub ocupa]ie tot nordul Georgiei.

În timp ce for]ele diplomaticeîncearc` s` detensioneze situa]ia dinUcraina, exper]ii în securitate

avertizeaz` c` Moscova [i Kiev auînceput o confruntare cibernetic`.For]ele de securitate din Ucraina acuz`armata rus` de atacuri ale comunica]iilormobile în ]ara lor. De asemenea, s-audepistat [i atacuri la scar` mult mai mic`– mesaje propagandistice pe diversepagini de Internet [i re]ele de socializare.Membri ai Parlamentului ucrainean,indiferent de afilierea politic`, au avutcomunica]iile mobile blocate, cu ajutorulechipamentelor aflate în Crimeea.Informa]ia a fost confirmat` de serviciilede securitate ucrainene.

Ini]iativa NATO de a intra înconfruntarea din spa]iul virtual vineîntr-un moment în care hackerii patrio]iru[i, chinezi [i iranieni conduc campaniisofisticate, eviden]iind necesitatea unorinova]ii conceptuale la sediul de laBruxelles pentru a ]ine pasul cu r`zboiulhibrid modern, poate cea mai mareprovocare de la sfâr[itul R`zboiului Rece.

Ce trebuie s` schimbe NATO? Întreagafilozofie a r`zboiului, dar [i terminologia.Este mult, este pu]in? Armed attack,atacul armat, este un termen înc` neclarast`zi. Un atac cibernetic se încadreaz`în acest concept, astfel încât s` poat` fipus în aplicare Art. V? Poate c` impactulatacului va decide ce [i cum, spuneaDouglas E. Lute, ambasadorulamerican la NATO, cu ocazia ForumuluiAspen de Securitate.

Dup` atacul ciberneticdesf`[urat asupra ]`riibaltice, în 2008, la NATO se

evalueaz` urm`toarele scenarii posibileale lui Vladimir Putin în domeniulr`zboiul hibrid. Estonia, care este„bijiuteria coroanei” NATO în efortul deap`rare a spa]iului virtual, organizeaz`anual exerci]iul Locked Shields. S` nuuit`m c`, în 2010, NATO respingeapropunerea ca un atac cibernetic asupraunui PC din infrastructura critic`(energie sau finan]e), care poate provocadistrugeri similare unui atacconven]ional, s` fie nominalizat ca unatac armat invocându-se apoi Articolul V.{i revin la declara]iile lui Ivo H. Daalder:Nu erau nici m`car preg`ti]i s` segândeasc` la un atac cibernetic în 2010,notând, în continuare, c` ap`rareacibernetic` a NATO este în principal unade baz` (nu sofisticat`, n.AG) care nuimplic` un r`spuns împotrivaadversarului, penetrând sistemele acestuia[i oprind atacul plecat din acel loc. Vorl`sa acest lucru statelor membre, îns` subcomanda NATO. Domeniul virtual esteunul în care cooperarea se afl` la început,chiar [i în cazul NATO. Dac` pentru unatac nuclear exist` planuri [i capabilit`]icare pot fi folosite în caz de necesitate,pentru un atac cibernetic nu exist`,deoarece statele tehnologic dezvoltateprefer` s` ]in` sub control propriilesolu]ii, iar statele aliate dispun de solu]iiîn limita capabilit`]ilor tehnologiceproprii. Un lucru e cert: va trebui s` necre`m singuri un sistem de protec]ie [ide r`spuns la un eventual atac ciberneticasupra României, pe baza unei tehnologiide vârf în care va trebui s` investim (princooperarea cu firme din SUA/UE, ceeace este esen]ial acum).

Totul a început când un stick USB a fost introdus într-un laptop înOrientul Mijlociu la o baz` militar` american`. Virusul introdus de o

agen]ie de informa]ii str`in` s-a înc`rcat în re]eaua ComandamentuluiCentral al SUA. Virusul s-a r`spândit nedetectat atât pe sitemeleclasificate, cât [i pe cele neclasificate, l`sând u[i deschise pentru untransfer de date.

DESTINE16 Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Octav Bjoza, fost de]inut politic, subsecretarde stat la Secretariatul de stat pentrurecunoa[terea meritelor lupt`torilor

împotriva regimului comunist:

DUP~ GRATII, DUP~ S@RMAMARILE CARACTERE. AICI,

Cum v-au prins?

Ne-au prins dintr-oîntâmplare, pentru c` [eful

organiza]iei purta acela[i numeca [i tat`l lui, iar tat`l lui aveacoresponden]a de patru-cinci aniinterceptat` de Securitate. A scriscuiva din Bra[ov, când a ajunsstudent în Bucure[ti, iarSecuritatea a interceptatscrisoarea [i a început s` neurm`reasc`. Era octombrie 1957.Ne-au arestat la 25 iunie, într-omiercuri, în 1958. Vânau [i le erafric` de liderii de opinie, de lideriide grup. Partidul avea nevoie deturm` social`.

A]i spus, într-un altinterviu, c` a]i fost maiumilit de autorit`]ileromâne de ast`zi decât a]ifost de securi[ti pevremuri, deoarece v`ignor` în continuare [i nufac ceea ce ar trebuipentru de]inu]ii politici [ipentru cei care au luptatîmpotriva acestui regim.Iat` c`, la F`g`ra[, s-aîntâmplat minunea [iavem un monument cares`-i cinsteasc` pelupt`torii anticomuni[ti.

Da, a[a este, avem unmonument, dar dup` ani [i

ani de umilin]e, de stat pe la u[i [ide cer[it. Nu a fost u[or, iat` c`acum s-a g`sit aceast` în]elegere.Trebuie s` v` spun, din capullocului, c` eu nu am culoarepolitic` [i cât voi fi eu laconducerea Asocia]iei Fo[tilorDe]inu]i Politici [i Victime aleDictaturii, asocia]ia nu se vaalinia politic în ansamblul ei.Individual, fiecare este liber, nicinu-i întreb, fiecare se înscrie în cepartid dore[te. A[a este [i frumos,[i democratic. Noi am r`maspentru aproape to]i politicienii ocategorie social` greu de digerat.Este o realitate, faptele odovedesc cu prisosin]`. Trebuies` avem în vedere c` nou`, înurm` cu 50-60 de ani, ni s-a luat

pentru totdeauna libertatea,s`n`tatea, tinere]ea, agoniseala [imultora dintre noi chiar vie]ile! Înschimb, în prim`vara lui ’90, s-adat un decret-lege, a[a-zisreparator, dar, în realitate, el nu aavut [i nu are decât un caractersocial [i viager. Noi nu vom l`sa,când plec`m pe lumea cealalt`,urma[ilor no[tri, decât lacrimile [idurerea din anii de a[teptare.Vom lua cu noi în mormântaceast` repara]ie viager`. Or,nou` ni s-a luat atunci totul!Confiscarea averii, chiar de adoua zi dup` condamnare.P`rin]ii no[tri s-au trezit a doua zicu cei care inventariau [iconfiscau totul. Erau azvârli]iafar` din case, din serviciu, dac`aveau un serviciu mai bun, astadac` nu erau la ciocan, la lopat`,roab`, la sap` atunci erau da]i lamunca de jos, indiferent depreg`tirea lor profesional`. Tu,stat român, ne iei s`n`tatea,tinere]ea, libertatea, ne iei totul [ipentru totdeauna [i ne aruncini[te firimituri ? Este incredibil!

Vii cu aceldecret-lege cucaracter socialviager. La noi,suferin]a nu aluat sfâr[itodat` cueliberarea, ci acontinuattoat` via]a.Puteai s` ai mama studiilorsuperioare, la lopat`, tovar`[e, c`e[ti bolnav... la origine! Ani dezile, pân` în ’89, nu am pututpromova pe func]ii, indiferent câtde bun erai la locul de munc`. Nuputeai promova, asta însemna unsalariu mic [i cu repara]iile demateriale b`ne[ti f`cute nuf`ceau cât lua, la un moment dat,indemniza]ie un revolu]ionar dindecembrie ’89. Prin aceast` sal` încare v` vorbesc au trecut peste6.000 de elevi si studen]i. Cea maigrea întrebare care mi-a fostadresat`, la un moment dat, a fost:Dup` tot ce ne-a]i spus aici, de maibine de dou` ore, ce ne recomanda]inou`, tinerilor? Am fost pus în

mare încurc`tur`, dar pe loc mi-avenit o idee care cred c` estevalabil`: Nu v` r`mâne decât s` v`iubi]i neamul, patria [i tricolorul,a[a cum am f`cut noi, în urm` cu50-60 de ani, când, tineri fiind, nicichiar jertfa suprem` nu ni se p`reaprea mult, atunci când tancurilesovietice [i diviziile de infanterieerau înc` prin p`durile patriei. Noine-am ridicat, am luat atitudine [iam spus c` este singura modalitatede a salva demnitatea acestui neam.

Ce crede]i c` nu [tiu înc`despre aceast` lupt`anticomunist` cei carecitesc Observatorulmilitar?

De unde s` [ti]idumneavoastr` c`, în anchete,

unora dintre noi le-au smulsunghiile [i din]ii din gur` cu cle[telede cuie, le-au zdrobit degetele la]â]âna u[ii sau le-au legat cu sârm`ghimpat` picioarele [i mâinile, le-aub`gat un par [i îi roteau, îi sprijineaupe dou` birouri [i îi roteau, iar al]iicu bâta tr`geau în cel anchetat?Criminalii mai tr`iesc, pe unii îivede]i, deferi]i justi]iei în ultimul an,cu doi dintre ei am avut de-a face.Pe Ioan Fecior l-am avut comandantdoi ani în lag`rele din Delta Dun`rii.Pe mine nu m-a b`tut el, dar pe uncoleg aflat chiar lâng` mine, dup`ce l-a trântit la p`mânt, în genunchi,în fa]a lui, i-a tras numai cu cizma încap, încât 40 de zile a fost o sfer`neagr`, tumefiat`, nu i se vedeaunici ochii, nici nasul, gura, urechile,nimic. Singurul medicament –compres` cu ap` rece. Da, nu ave]ide unde s` cunoa[te]i acestelucruri. De unde s` cunoa[te]i c` 50de generali ai armatei române aumurit în temni]ele comuniste pentru„neru[inarea” lor de a fi luptat peFrontul de Est? Însu[i unul dinunchii mamei mele, generalulNicolae Ciuperc`, comandantulArmatei a 4-a, care a eliberatBasarabia [i despre care nu amreu[it înc` s` caut în dosare [i s`v`d cum de a sc`pat cu via]`, c` însitua]ie de r`zboi, superiorul tejudec`, te poate condamna lamoarte [i te împu[c` unde e[ti, pecâmp, unde te afli. Asta înseamn`starea de r`zboi. Neexecutareaordinului superiorului. Când a ajunsla Nistru, generalul NicolaeCiuperc` i-a spus generalului, c`înc` era general, IonAntonescu: „Mai departe nu merg!M-a]i trimis s` reîntregesc patria. V`raportez c` am reîntregit-o”. {i-adat demisia din armat`, dar nu asc`pat. L-au azvârlit comuni[tii întemni]`, la Jilava, [i a murit înînchisoare. Am g`sit fi[a lui. Amurit în închisoarea V`c`re[ti. Al]i50 de generali au murit. Sunt mul]iofi]eri care nu cunosc treaba asta.Sunt mul]i ofi]eri care nu cunosccum s-a constituit Divizia TudorVladimirescu. Comuni[tii se duceauîn marile lag`re de prizonieri,f`ceau careu, veneau din toatebar`cile, st`teau alinia]i pentrunum`r`toare sau la raport [i auînceput s` mi[une pe acolo AnaPauker [i al]ii... {i cine vrea s` seînroleze în Divizia TudorVladimirescu, s` fac` un pas în fa]afrontului. Li se spunea ca vor primidou` hectare de p`mânt, c` vor fielibera]i. Nimeni nu a f`cut pasulînainte. Au înte]it foamea [i auvenit a doua oar`. Nimeni nu af`cut pasul înainte. A treia oar` auf`cut câ]iva, doar câ]iva. Au ruptrândurile s` plece la bar`ci [i nu aumers pe drumul cel mai scurt sprebarac`. To]i în rând câte unul autrecut prin fa]a celor care au f`cutpasul înainte [i i-au scuipat din cappân` în picioare [i au plecat, aupreferat s` moar` decât s` acceptes` devin`, cum au [i fost pentrufoarte scurt timp, români contraromâni. Au înte]it foamea [i cândau venit, iar au mai fost câ]iva, [iuite a[a au f`cut ofi]eri în trei luni,în [ase luni....

S`pt`mâna trecut`, toat` Europa a s`rb`torit 25 deani de la c`derea Zidului Berlinului, eveniment care a reprezentatînceputul sfâr[itului comunismului. Am avut [i noi, în România, unzid uman, dar un zid al suferin]ei, format din circa un milionde oameni, dup unele estim`ri, care au fost încarcera]i din motivepolitice, între 1949 [i 1964, pân la vestita gra]iere. De]inu]i politiciau mai fost îns` pân în 1989, chiar dac într-un num`r mult redus.Octav Bjoza este pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Fo[tilor De]inu]i Politici [i acunoscut, în închisorile comuniste, multe personalit ]i ale neamului românesc,politicieni, oameni de [tiin] , militari, partizani, dar [i oameni simpli, ] ranicare nu au acceptat colectivizarea. Ei au r`mas în amintirea noastr [i înistoria neamului, români demni care au luptat pân la cap`t [i care s-aujertfit pentru o idee. Într-o vreme în care un muzeu al luptei anticomunisteîntârzie s apar în Bucure[ti, Octav Bjoza a conceput [i a amenajat, chiarîn sediul Filialei Asocia]iei Na]ionale a De]inu]ilor Politici din Bra[ov, unmuzeu al rezisten]ei anticomuniste, în care tinerii pot afla inclusiv despremilitari ai armatei regale care au luptat în mun]i împotriva ocupantuluisovietic [i a regimului comunist, dar [i despre înal]i ofi]eri [i generali încarcera]i[i, în cele mai multe cazuri, uci[i de un regim de deten]ie inuman. Octav Bjozaa fost încarcerat la 17 ani pentru c` a r`spândit manifeste în perioadaprotestelor anticomuniste de la Budapesta, din 1956.

Imaginile din aceste pagini sunt din muzeul amenajat la Bra[ov de Octav Bjoza.

17DESTINENr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

GHIMPAT~ SE CUNOSC {I SE RECUNOSCLA LIMITA DINTRE VIA}~ {I MOARTE!

Stimate domn, am cinci ani înminele de plumb de la Nistru,cinci ani câte 10-12 ore, iar ast`zise lucreaz` în Occident patru-[aseore la plumb, pentru c` este toxic.Cinci ani la Canalul Dun`re-MareaNeagr`. Al]ii nu [tiu câ]i ani ladiguri de p`mânt [i canale deiriga]ie. Iarna la stuf, cu picioareleîn ap`, unde mâncam [erpi cruzi,unul este aici, în vitrin`, îimâncam cruzi, de foame. Asta auînsemnat de]inu]ii politici! B`tu]i,înl`n]ui]i, înfometa]i, lipsi]i deminime condi]ii de igien` [iasisten]` medical`. Asta am fostnoi. Ne-au azvârlit mor]ii noapteami[ele[te în gropi comune, înpielea goal`, f`r` cruce, f`r`lumânare, f`r` o rug`ciune sau oslujb` religioas`. Nimic! Nimicpentru c` nu era posibil.

Din familia tat`lui meu [i aso]iei [ase b`rba]i au plecat pefront. Trei în trupele terestre aumurit, cei din trupele aeriene ausc`pat cu via]`. Domnul Petric`Hanea, pilot de bombardier,Dumitru Bejenaru, pilot debombardier, [i în jurul lor IoanMilu, pe IAR-ul de vânâtoare.Da, Ionel Milu, care ne spuneac` era mai sigur în aer decât pe[osele, c` avea un Fiat Palio dedinainte de r`zboi [i scoteapumnul pe geam [i îi înjura peindisciplina]ii în trafic. „Cine ]i-apus volanul în mân`?” Da, a fostal treilea ca num`r de victorii alAvia]iei Române.

a fost f`cut` de comuni[ti, clasamuncitoare. Ziarul partidului scria„Proletari din toate ]`rile, uni]i-v`!”[i a[a, parafrazând, le-am trimis oscrisoare „Parlamentari din toatejude]ele, trezi]i-v`!” {i toate dincauza crizei morale. Asta este, a[aîmi spunea unul: Oct`vi]`, dragultatii, ]ara asta nu a dus niciodat`lips`, m`, b`iatule, de min]iluminate, dar de mare caracter maimereu [i mai ales în ultimii zeci deani. Se referea evident la perioadade dup` r`zboi. Aici, fiule, aici dup`ziduri, dup` gratii, dup` sârmaghimpat` se formeaz`, se cunosc [i serecunosc marile caractere, m`i fiule.Aici, la limita dintre via]` [i moarte.Nu pot s`-i uit pe ace[ti oameni,m-au marcat pentru tot restulvie]ii… O via]` distrus` de canaliilecare ne dau azi lec]ii.

Spuneam c` suntem însala aceasta din Pia]aSfatului unde este [isediul Asocia]iei Fo[tilorDe]inu]i Politici [i înfotografiile expuse de jurîmprejur sunt [i mul]imilitari care au luptatîmpotriva comuni[tilor [icare au pierit în închisori.Foarte nedrept este faptulc` nu se spune nimic niciacum despre acei„bandi]i”, cum le spuneaucomuni[tii, partizanilorcare au fost, mul]i dintreei, militari.

cu Securitatea, unii chiar f`r` s`[tie. Cât despre militariiproscri[i… nu au fost reabilita]i.Este o mare gre[eal` din parteaautorit`]ilor, nu ar fi pierdut nimic,nici chiar atunci, înainte de 1989.

Dac` îi reabilita, trebuias` recunoasc` ceea cespune]i dumneavoastr`,pentru c` le-au luatcasele, vie]ile, carierele [iera necesar s` fiedesp`gubi]i.

pre[edintelui Fran]ei în România,iar Securitatea lor – c` stau bine[i francezii la treaba asta – a fosttrimis` înainte, cum este [i firesc,s` vad` traseul, care suntgaran]iile de securitate [i deGaulle le-ar fi zis: Vede]i c` înRomânia am avut un prieten dintimpul r`zboiului, pe generalulLeonard Mociulschi. Mi-ar facemare pl`cere s`-l v`d. Vinsecuri[tii lui de Gaulle [i laBucure[ti li se spune c` nu [tiuce-i cu Mociulschi, [ti]i cum eraîn armat`, te r`deau [i dineviden]e! Pân` la urm`, au dat deel la Bra[ov. Când au v`zut în cecondi]ii mizere locuia, i-au trimiscroitor de la armat`, i-au luatm`surile pentru uniforma degeneral, [nururi galbene, chipiude general, grad, pensie, i-au dat[i apartament la bloc. Din celeverificate de mine, treaba esteadev`rat`, ceea ce v` spun eueste adev`rat.

În vremea deten]iei maiavea]i speran]e c` maisc`pa]i?

Eu am avut speran]`întotdeauna, dar mul]i nu

aveau. Nu am purtat sup`rarenim`nui, nici celor care au fostpe fa]` împotriva mea. Aceast`vitrin` este a mea. Iat` atâtdintr-o c`ma[` cu care am fostarestat [i cu care, la momentuleliber`rii, dup` patru ani, avea66 de petece [i am vrut s` o

Spune]i-ne mai mult despremuzeul în care ne afl`m…Este prima sal` de muzeuanticomunist pe care o v`d,dup` vestitul Memorial dela Sighet, [i este o bucuries`-l v`d aici, în Pia]aSfatului din centrulBra[ovului, sunt obiectepersonale ale fo[tilorde]inu]i politici, fotografii,articole vestimentare [iinstrumente din vremeadeten]iei...

Tot ce este aici am f`cut prineforturi personale, nu sunt

bani s` recondi]ion`m exponatele.Ele au apar]inut unor lupt`tori dinmun]i [i nu sunt bani pentru a fitrecute printr-un tunel s` fie tratatenuclear, omorând toate gâng`niilecare le distrug încet-încet. Levede]i pe cele cu vopsea neagr`sau cu p`cur`, revolu]ia în România

Imediat dup` r`zboi nu auacceptat ofi]erii, chiar [i

militari de trup`, nu au acceptat. Eiau depus jur`mânt fa]` deconducerea Armatei RegaleRomâne. Nu s-au mai dus la unit`]idup` încheierea ostilit`]ilor s`predea, cum se zice, armamentul [imuni]ia din dotare. Nu! Au plecatcu ele la munte [i acolo au rezistatunii [apte, al]ii 14 ani. Singura ]ar`comunist`, domnule, [i Occidentulnu [tie, al]ii se dau mari, ungurii,polonezii… Revolu]ie... la noi nuputeai s` faci o revolu]ie ca înUngaria, pentru c` dac` erai într-un grup mai mare de trei te înc`l]aSecuritatea: Ce a]i pus la cale?Eram lua]i din fa[`! Securitatea dinRomânia a fost diabolic`. Plusre]elele de informatori… Aproape[ase, [apte români din 10 trecu]iast`zi de vârsta de 55 de ani,lua]i la întâmplare de pe strad`,au colaborat într-un fel sau altul

Domnule, nu am avutposibilitatea. L-am cunoscut

pe generalul Leonard Mociulschi,vân`tor de munte. Dac` a f`cutminuni o arm` pe frontul der`s`rit [i nu numai, inclusiv înTatra Mic`, atunci au fostvân`torii de munte. Una dinarmele de temut ale armateiromâne, vân`torii de munte, iarprintre marii comandan]i a fostLeonard Mociulschi. A f`cut anigrei de temni]`. A sc`pat cu via]`[i a fost adus în Bra[ov. S-astabilit în Bra[ov, s-a c`s`torit încondi]ii extrem de modeste.Locuin]` mizerabil`, serviciumodest de lucr`tor necalificat. Aavut un fiu care a murit.Generalul Charles de Gaulle,pre[edinte al Fran]ei în anii ’60, s-a întâlnit, la un moment dat, cuLeonard Mociulschi, care i-a f`cuto foarte bun` impresie. Sestabile[te o vizit` oficial` a

aduc acas` [i nu m-au l`sat. Atât ar`mas între degetele mele, câtdou` m`rci po[tale când am ]inutde ea. Atât a r`mas. Cureaua,sfâ[iat`, ca în dublur`... s` nu fiemesaje pentru exterior. Le-am spus:Mesajele, dac` sunt, sunt aici în cap[i de aici nu o s` le scoate]iniciodat`! Uite o pung` în careascundeam în p`mânt ni[tedic]ionare român-francez [i român-spaniol, f`cute de mine, aveau câte5.000 de cuvinte. Uite pielea unui[arpe, pe care îl mâncam, [i unprieten cizmar, nenea IancuStolojescu, pe care ofi]erii îl scoteaus` le repare înc`l]`mintea, nupentru noi, c` noi aveam opinciledin anvelope auto...

{i iarna avea]i acele[osete…

Care aveam… Mai rupeamdin cear[af, din câte o

poal` de manta, c` era mailung`, [i ne f`ceam ciorapi dinele. Îi zic, Nenea Iancule, pieleaasta-i numai s`rat`, nu-i tratat`,am umplut-o cu sare, umeze[te-o[i f` ceva din ea. Mi-a f`cut ocurelu[` de ceas, el fiind cizmar.Bineîn]eles [i asta în condi]ii declandestinitate. Dac` te prindeacu ea ]i-o luau [i te b`gau laizolare o s`pt`mân`-dou`. Întemni]` este f`cut`, în lag`rulde la Periprava, sec]ia Grindu.

V` mul]umesc, domnuleOctav Bjoza, v` propun unal doilea episod într-unnum`r viitor alObservatorului militar, încare s` le vorbi]i militarilorde ast`zi despre partizaniipe care i-a]i cunoscut, peGavril` Vatamaniuc, peIoan Gavril` Ogoranu oripe Toma Arn`u]oiu, carenu au fost reabilita]i nicipân` ast`zi.

V` mul]umesc [i v` maia[tept pe la Bra[ov! Un gând

bun tuturor militarilor de ast`zi!

INTERVIU REALIZAT DELOCOTENENT-COLONELCRISTIAN DUMITRA{CU

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

AURELIA N~STASEaurelianastase@yahoo.fr

18 Observatorul militar Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CERCUL MILITAR NA}IONAL

PROZASTIC

Criticii literari actuali [i, în general, cei care azicomenteaz`, prin diferite publica]ii, literatura [i-auîmbog`]it jargonul cu adjectivul „prozastic”, ob]inut

prin imitarea vocabulei italiene „prosastico” din componen]afamiliei de cuvinte „prosa, prosaicamente, prosaicismo,prosaicità, prosaico, prosatore”.

Cuvântul italian „prosa” înseamn` „espressione linguistica,parlata o scritta, che normalmente non è vincolata alle regolee alle forme proprie della poesia”, în esen]`, exprimarea vorbit`sau scris` diferit` de aceea care respect` regulile de exprimarepoetic`. Cuvântul italian „prosastico” se refer` la literatura înproz`. În italian`, opera literar` în proz` este „opera prosastica”.

Limba italian` dispune de o subfamilie a cuvântului „prosa”,legat` de „prosastico/a”: „prosasticamente”, cu în]elesul „inmodo prosastico”, [i „prosasticità”, sinonim cu „prosaicita” [idesemnând caracterul, calitatea a ceea ce este „prosastico/a”.Este sinonim par]ial cu „prosastico/a” adjectivul „prosaico/a”care îns`, pe lâng` în]elesul comun referitor la leg`tura cuproza, are la figurat [i semnifica]ia „f`r` poezie, f`r` subtilitate,

f`r` ideal” [i, în consecin]`, este sinonim [i cu „volgare” (grandidizionari.it/Dizionario_Italiano).

Preluarea în român` a acestui cuvânt italian a fost consemnat`doar în dic]ionarele care se ocup` de neologisme, unde i se men]io-neaz` caracterul livresc [i semnifica]ia „referitor la proz`” [isinonimia cu „prozaic” (Florin Marcu, „Marele dic]ionar deneologisme”, Editura Saeculum, 2000 - Marcu 2000).

De[i apare în sfera rezervat` celor care se ocup` de literatur`,acest cuvânt este folosit de foarte pu]ine ori cu în]elesul dindic]ionare: „unghiul specific de în]elegere a literarului (poeticului,prozasticului, interferen]elor dintre ele)” (dilemaveche.ro).

În unele cazuri, se poate b`nui o leg`tur` nesigur` cuexplica]ia din dic]ionare: „piesele (deta[abile) ale unui ciclu

romanesc proiectat dup` un model prozastic” (observatorcultural.ro); „autoarei i-a lipsit pân` în acest moment un proiectprozastic – o voce distinct`, un univers doar al s`u”(revista22.ro).

Se pare c` unii utilizatori ignor` voit - sau se las` cuprin[ide pasiunea de a emite bizarerii - distinc]ia dintre poezie [iproz`, în lumina c`reia este „prozastic” ce ]ine de proz` [i areînsu[irile poeziei: „poezie preponderent prozastic`” (revistaluceafarul.ro); „psalmii prozastici mai ales relev` un dinamismevolutiv al eului poetic” (old.contemporanul.ro); „relectura[…] prozasticelor poeme” (arhiva.revistafamilia.ro).

Al]ii recurg la acest neologism în încercarea chinuit` dea dezv`lui ceva ce se desprinde cu dificultate din profunzimide mister: „într-un limbaj care prizeaz` adesea prozasticul,trebuie p`[it pe teritoriul larg desf`[urat al evanescentului”(romlit.ro). Al]ii se avânt` abia acum s` denun]e în cuvintenoi realit`]i revolute: „mae[trii prozasticii colhoziene”(bucovinaliterara).

INTERFEREN}E CULTURALEJoi, 20 noiembrie, ora 17.15, Sala

{tefan cel Mare [i SfântExpunerea cu tema Criza cea lung` din

cadrul programului cultural Marele R`zboi - primul conflictal erei industriale, sus]inut de profesorul universitar dr.Petre Otu, istoric.

Intrarea este liber .

SPECTACOLMar]i, 25 noiembrie, ora 18.00, la Sala de

Spectacole, va avea loc Spectacolul de muzic folcloric [iu[oar`, oferit de Ansamblul Artistic al Armatei, încolaborare cu Cercul Militar Na]ional, cu ocazia s`rb`toririiZilei Na]ionale a României. Arti[tii Ansamblului Artistic alArmatei ce vor sus]ine spectacolul sunt: Ilie Ro[u, MonicaEnache, Diana Matei, Emilia Doroban]u, Lorena Istrate[i Oana Sârbu, Nicoleta Ciobanu, Gabriel Manea,Valentina Voinea.

Intrarea este liber .

EXPOZI}IIGaleria Artelor. Fluiditatea misteruluiExtrem de ofertant expozi]ia lui Teodor Vescu, ce

are loc în perioada 10-27 noiembrie la Galeria Artelor aCercului Militar Na]ional. Viziunea plastic se axeaz , deaceast dat , asupra impresiilor de c l torie din Malta [iOlanda. Într-o atmosfer unde misterul este recognoscibilla fiecare pas, pictorul introspecteaz` inefabilul marin,nuan]area albastrului reprezentând o tandr` invita]ie laserenitate. Întreaga cromatic folosit invoc acel dezirabilechilibru caracteristic planurilor existen]iale ce vor dura.Spa]iul maltez, cu [tiuta patin istoric , inspir multe pânzecare vin s accentueze un statut aparte la nivel spiritual.Centrul vechi din Valletta î[i exercit deosebitul impactfascinatoriu asupra creatorului aflat mereu în c`utareaesen]ei. Teodor Vescu reprezint` pictural Poarta dinValletta [i un grup de cavaleri crucia]i, parc pentru a neintroduce în atmosfera esoteric proprie acestor locuri.

Realizând o interesant` transla]ie estetic` spre Olanda,reg`sim constanta marin`, cu valoare de fundament.Aceste impresii subliniaz profunda leg`tur dintre artist[i subtilul filon acvatic. În alte tablouri, muzican]ii, arlechiniisau dansatorii contureaz` o fa]et` special` a fiin]`riiîntru magia gestului artistic. Binevenite tu[e de epoc`vin s` adânceasc` imaginea unui trecut mereu bogatîn taine fecunde, atât de apropiat artei lui Teodor Vescu.(OCTAVIAN MIHALCEA)

Sala Foaier. Expozi]ie de pictur` Pur [i simplu,CULOARE a artistei plastice Roxana Buta, deschis` înperioada 10-23 noiembrie a.c. Artista lucreaz` în cadrulMinisterului Ap`r`rii Na]ionale. Expozi]ia a fost vernisat`de criticul de art Corneliu Antim: Voca]ia artistic` esteînsemnul de noble]e al fiin]ei umane, indiferent de ceea ceprofeseaz în sens practic [i social. M`rturisit ori dezv luit ,ea devine atributul identitar al aptitudinilor creative aleomului.

Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00-19.00.Intrarea este liber .

Informa]ii la telefon 021.313.86.80 int.136, e-mailcultura@cmn.ro.

TEODOR VESCU

Locotenent-colonelC.V. C~PLESCU,

Amintiri din r`zboiu(1877 -1878),

Bucure[ti, 1908Pag. 10

Dup` Confesiunea de la Westminster, capitolul XXII – Desprejur`minte [i leg`minte îng`duite, un jur`mânt îng`duit(legitim?) este parte a închin`rii religioase prin care, într-o ocazie

potrivit`, persoana care jur` în mod solemn îl cheam` pe Dumnezeu camartor pentru ceea ce spune sau promite [i cere s` fie judecat dup` adev`rulsau falsitatea jur`mântului s`u.

Jur`mântul are, pentru mine cel pu]in, solemnitatea marilor promisiuni,este vocea con[tiin]ei, o concentrare a spiritului.

Despre Ioan Ionescu, judec`tor cu o carier` vast` în magistratur`, dar [icu o insa]iabil` dorin]` de a scrie proz`, poezie, memorialistic`, sigur a]i maiauzit. Este autor a dou` dic]ionare, Dic]ionarul b`n`]ean [i Dic]ionarul demituri [i expresii religioase, iar pentru c` am ajuns pe acest palier v` spun c`,de data aceasta, noua sa produc]ie editorial` este, de fapt, un compendiu aljur`mintelor, o trecere în revist` a acestora, unite sub titlul Felurite jur`minte.

Pentru p`rintele Cleopa, de pild`, jur`mântul drept este ca o rug`ciune,ca o invocare cuviincioas` [i evlavioas` a lui Dumnezeu pentru stabilireaadev`rului [i pentru înl`turarea minciunii, un factor necesar triumfuluiadev`rului în lume, prin mijlocirea atot[tiin]ei [i atotputerii lui Dumnezeu.

De-a lungul istoriei, jur`mintele s-au diversificat, au avut un rol deosebitîn fiecare etap` istoric`, dar întotdeauna au r`mas un mijloc determinant deaflare a adev`rului, o pav`z` în ap`rarea marilor valori na]ionale sauuniversale.

Dup` cum afirm` autorul, jur`mintele dovedesc gradul de cultur` a uneina]iuni, fiind într-o interdependen]` deplin` cu cultura fiec`rui popor. Dinrespect fa]` de ilu[trii no[tri înainta[i, suntem datori a le conserva [i a eviden]iarolul lor pozitiv de-a lungul vremurilor [i a le interpreta în spirit realist, obiectiv.

Cu o prefa]` semnat` de Ion Rizea, director general adjunct al TeatruluiNa]ional din Timi[oara, cartea convinge prin etalarea unor jur`minte celebre,cum ar fi jur`mântul lui Dumnezeu cu Avraam, jur`mântul lui Hipocrate,trece apoi prin cele ale diferitelor ordine [i credin]e religioase, la cele aleregilor sau pre[edin]ilor din trecut [i de ast`zi, dar [i prin jur`mântulbibliotecarilor sau cel al moa[elor.

Concluzia, mai mult decât relevant`, revine aceluia[i Ion Rizea: Dac`, laprima vedere, disparitatea elementelor pare deconcertat`, lectura î[i acapareaz`cititorul [i îl duce, voalat, prin întreaga istorie a omenirii, reamintindu-imereu [i mereu, de[i foarte subtil, c` dac` noi suntem trec`tori prin aceast`lume, Cuvântul r`mâne.

FOR}A JUR~MINTELOR

IOAN IONESCU,Felurite jur`minte

Editura Mirton,Timi[oara,

2014

ELENA DAVIDelena.david@presamil.ro

LA R~ZBOINu mai ]in bine minte, mai mult de un sfert

de veac a trecut de atunci, dar mi se parec` eram pe la sfâr[itul lui mai, când am ajuns laCaracal, dup` un drum lung [i obositor din pricinac`ldurii [i a prafului.

Aici era înv`lm`[ag grozav: cartiere generale,trupe din toate armele, camarazi cu care nu nev`zusem de ani, ne g`seam to]i uni]i, veseli, nep`s`toride ziua de mâine [i de zilele ce aveau s` urmeze. Pefe]ele noastre nu se citea nici o grij` de moartea cene pândea [i care, în curând, era s` azvârle doliul înmijlocul nostru. În cercurile noastre nu erau decâtglume, amintiri de [coal`, amintiri din ora[ele unde

petrecusem împreun` [i de unde mai duceam în sânulnostru câte o tain` dulce a unei femei iubite!... Onep`sare, o uitare de sine peste tot. Încrederea înnoi, încrederea ce ne-o da tinere]ea alungau din ochiino[tri orice vedenie de nenorociri viitoare.

Asta era starea sufleteasc` a ofi]erilor; nu eranici umbr` de îndoial` c` nu vom fi biruitori.

19Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

„

„

PE LOC, REPAUS!SCRIE}I!

DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

F`ina curat` nu se teme desit`, oricât de deas` ar fi ea.T`râ]ele, îns`, da.

Prin anii ’90, mi-a c`zut în mân` o traducerepar]ial`, la Editura militar`, a unui volumautobiografic al generalului Perry M. Smith,intitulat „Preluarea comenzii”.

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

METODA ENGLEZEASC~

De ce nu ar organiza Federa]iaRomân` de Fotbal un meci amicalal echipei na]ionale, iar to]i baniide bilete s` ajung` la veterani, înnumele acelei clinici de care estelimpede c` au nevoie?

„

An de an, sunt foarte impresionat când,înaintea meciurilor din campionatul de fotbal

al Angliei, echipele intr` pe gazon al`turi de veterani.Fotbalul din Insul` e [i a[a extraordinar, are ointensitate ca nic`ieri în lume, îns` ce se întâmpl` înfiecare an, cu prilejul Zilei Veteranilor, poart` oamprent` inegalabil`. De piatr` s` fii [i tot sim]i cevacând vezi juc`torii [i arbitrii încolona]i, al`turi derezervi[tii îmbr`ca]i în acea ]inut` kaki, apropiat` catonalitate de culoarea gazonului, înaintând sprecentrul terenului, pentru a saluta publicul [i a ]ineun minut de reculegere.

La ei, este mai mult de un exerci]iu de imagine alarmatei. Î]i dai seama imediat c` lini[tea aceeaap`sat`, care coboar` deasupra echipelor în timpulminutului de reculegere, aduce a respect veritabil.Nu fluier` nimeni, nu face nimeni poze, nu-[i flutur`nimeni bra]ele c`tre camerele TV. Stadionul pare s`fi intrat sub o umbrel` de empatie. To]i au prins depiept simbolul florii de mac [i privesc în jos sau înainte,în gol, ca [i cum [i-ar imagina scene din trecutul delupt`.

Ce mesaj mai bun, ce form` de compasiune maipotrivit` pentru veterani? Iar minutul de reculegerechiar este minut. {i dup` ce se termin`, spectatoriiaplaud` la unison, f`r` s` ]in` cont de echipa pe careau venit s` o încurajeze. A[adar, trecerea c`tre show-ul în sine se face treptat, în timp ce veteranii, unii înbaston sau c`ru] cu rotile, sunt înso]i]i c`tre locurilelor speciale, de unde vor urm`ri meciul.

Iar „metoda” nu este singular`. Tot la englezi, [inu doar de Ziua Veteranilor, am v`zut c` militaricare au fost în teatrele de opera]ii sunt invita]i s`înmâneze trofee sau apar la centrul terenului, pentrua da lovitura de start. Exist`, din câte se poateobserva de la distan]`, o leg`tur` profund` întrepublic [i armat`, iar mesajul transmis prin astfel demomente este unul nobil, în folosul imaginiimilitarilor.

Drept pentru care, f`r` s` ne gândim c`import`m o form` f`r` fond, cum ar fi s` proced`masem`n`tor? Avem [i noi veterani, avem [i noi eroi,avem [i noi nevoie de recunoa[tere public`. Atunci,de ce s` nu-i invit`m pe cei care au luptat pe fronturi,

în r`zboaiele mondiale sau în conflictele modernemocnite, s` fie parte simbolic` la unele evenimentesportive? De Ziua Veteranilor, Ziua Na]ional` sauZiua Armatei, de ce nu ar merge un rezervist care aluptat în cel de-Al Doilea R`zboi Mondial sau unveteran al teatrelor de opera]ii s` dea lovitura destart a unui meci din campionatul na]ional? Saupoate la o partid` a echipei na]ionale? În acela[i sens,de ce nu ar organiza Federa]ia Român` de Fotbalun meci amical al echipei na]ionale, iar to]i banii debilete s` ajung` la veterani, în numele acelei clinicide care este limpede c` au nevoie?

Fructele recuno[tin]ei se pot coace [i în miezul iernii. Cele alenerecuno[tin]ei, îns`, nu se simt confortabil [i nu se pârguiesc nici în

perioada optim` de coacere. • De cele mai multe ori, c`ut`rile noastre seopresc la aflarea unor certitudini, nu la aflarea adev`rului. • Neghina î[irevendic` un statut aparte, având în vedere c` despre ea se vorbe[te celmai mult doar în asociere cu grâul... • Prietenii sunt sau nu sunt. Ei nu potexista cu aproxim`ri. • V` rog s` fi]i aten]i la cei care vorbesc foarte multdespre ei în[i[i [i ve]i sesiza cel pu]in dou` lucruri: c` centrul universuluieste deja ocupat cu persoana lor [i c` noi, ceilal]i, cont`m foarte pu]in saudeloc în fa]a lor. • A g`si un adev`r este o activitate tare minu]ioas`, demare cunoa[tere [i efort. A g`si un vinovat este un lucru mai la îndemân`,se face mult mai repede [i mai u[or. • Cu un singur înger nu po]i proiecta,mereu, un Paradis. Dar cu un singur drac, Infernul este ca [i asigurat...• Poate c` a]i uitat: ghilotina a fost inventat` de un medic. Asta a[a, caapropo, privind eforturile depuse de omenire în lupta pentru via]`... • De pefundul pr`pastiei po]i s` scapi în zbor, numai dac` ai deprins taina zboruluiînainte de a aluneca în abis... • Potrivit principiului c` o carte bun` poateechivala sau înlocui o prietenie, oamenii din ziua de azi au pu]ini prieteni.• Visul unui om bun este acela de a deveni [i mai bun. Visul unui om r`ueste acela de a se întrece pe sine. Numai c` acesta nu în]elege sau în]elegefoarte greu c` deja nu mai vorbim despre un vis, ci despre un co[mar.• Punctualitatea este o însu[ire a oamenilor de caracter, de onoare. Daracest lucru se în]elege la adev`rata sa valoare numai atunci când ai de-aface cu cei care nu numai c` nu aprecieaz` punctualitatea, dar care chiaro sfideaz`. Respectul fa]` de timpul t`u [i al celorlal]i î]i relev` m`re]ia [inoble]ea. • Mozart nu este doar cel mai mare muzician al lumii. El estemuzica îns`[i. Implicit [i intrinsec, el este geniul s`u suveran. • Sunt [i uniioameni care, indiferent de pozi]ia social` pe care ajung s` urce, poart` cuei, pentru totdeauna, stigmatul unor foarte buni subalterni rata]i. • Mintea[i sufletul unui om nu pot avea taine pe care existen]a, tr`irea sa s` nu lepoat` scoate în eviden]`. • Te rug`m s` ne ier]i, Iisus Hristos! {i dup`Învierea Ta, noi, oamenii, am continuat s` punem multe alte cruci peumerii t`i, perpetuând, astfel, o Golgot` a speran]ei [i a jertfei, mai înalt`decât o mie de Everesturi. • Chiar dac` adev`rul este... crud, el este depreferat oric`rei minciuni bine... coapte. • În ciuda aparen]elor, starea des`n`tate este una foarte complex`. De aceea, în felul ei, boala simplific`.• În lumea asta exist` un lucru care î[i cunoa[te destinul, înc` de la început,[i anume c` va fi b`tut, [i nu de pu]ine ori: covorul. • Zâmbi]i mereu [i,atunci când este cazul, râde]i cu poft`, din tot sufletul! Urmând acest faptînseamn` c` apela]i, de fapt, la cel mai ieftin [i mai eficient medicamentposibil. • În vremurile noastre interesante, num`rul pomilor l`uda]i a ajunss` fie mai mare decât num`rul pomilor roditori. Altfel spus, nu mai conteaz`dac` e[ti roditor, cu adev`rat, ci dac` e[ti l`udat de cine trebuie... • Adama acceptat – nici nu avea încotro, de altfel – chestia aceea, cu coasta lui dincare a fost creat` femeia. Dar cred c` am fi avut poate [i prima revolt` dinistorie, dac` el ar fi [tiut c` ea i se va întoarce ca nevast`... • F`ina curat`nu se teme de sit`, oricât de deas` ar fi ea. T`râ]ele, îns`, da.

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEAflorin.sperlea@presamil.ro

Lumea c`r]ilormotiva]ionale a explodat.

O seam` de speciali[ti într-undomeniu sau altul, comunicatoricu experien]` sau buni vorbitorinativi împ`rt`[esc celor care auinteres [i vreme, în conferin]eample ori în c`r]ile pe care lescriu, îndemnuri [i schi]e decomportament obligatoriu îndiverse împrejur`ri, nu de pu]ineori truisme frumos ambalate înpove[ti de via]` care ne ofer`iluzia c` ne-am dumirit cumtrebuie s` proced`m de acumînainte. Puterea exempluluifascineaz`.

Recent, unul din mul]iitraineri motiva]ionali care seîncumet` la asemeneaîntreprinderi oratorice [i livre[tim`rturisea c` exemplele folositesunt preluate din lucr`rile cucaracter memorialistic alemilitarilor, în primul rând alecelor care vor fi f`cut parte dinestablishmentul politico-militaramerican. I se va fi p`rut, a[adar,autorului, care î[i prezenta acumcartea ca pe un succes maidegrab` al militarilor decât als`u, c` organiza]ia de acest tipofer` suficiente împrejur`ri utiledemersului s`u, prin rigoare,ierarhizare, prin for]a motiv`rii

membrilor s`i [i întâmpl`rileistorisite, petrecute, cele maimulte, în circumstan]eneobi[nuite.

Adev`rul este c` majoritateamilitarilor americani de rang înaltare obi[nuin]a de a scrie desprepropria carier`. Aceasta sepetrece, desigur, pentru a ficorec]i pân` la cap`t, într-osocietate concuren]ial`, undepia]a de carte este binereglementat`, prin strategii demarketing bine înv`luite de ofluiditate a banilor, nu pu]ini, pe

care, în acela[i domeniu, noi abiao vis`m.

Prin anii ’90, mi-a c`zut înmân` o traducere par]ial`, laEditura militar`, a unui volumautobiografic al generalului PerryM. Smith, intitulat „Preluareacomenzii”, un excelent ghidpentru orice nou comandantnumit într-o func]ie. Nu [tiu câ]idintre aceia numi]i la conducereaunei unit`]i o vor fi citit sau vor fiauzit de aceast` carte(curiozitatea m-a împins s` v`dcâte exemplare s-au vândut dintr-osingur` edi]ie american` [i amconstatat c` cifra se ridic` la...sute de mii de exemplare, om`rturie suficient`, cred, despreinteresul [i num`rul cititorilorpreocupa]i de subiect!), dar [tiusigur c` mi-am dorit atunci, de[i

eram abia locotenent, s` pot scrievreodat` o astfel de carte.

Pân` când va prinde conturtipografic ideea la care visam – [iva prinde! – a[teptam, firesc,volumele altora. Observa]i c`pu]ini dintre aceia care vor fiocupat func]ii de conducere înArmata României, dup` 1989, s-auînvrednicit la a[a efortmemorialistic. Avem îns` multetratate de strategie, abord`rigeopolitice de uimitoareamplitudine, ivite din spa]iigeografice modeste, gânditori

care îi valorizeaz` doct pe SunTzu, Machiavelli [i Clausewitz.Sunt câ]iva generali care au aless` scrie jurnale de front – m`gr`besc s` adaug, utile! –, dar, depild`, niciunul din [efii StatuluiMajor General sau [efiicategoriilor de for]e ale armatei,dup` 1989, nu a reu[it s` pun` pehârtie ilustrarea memorialistic` aunei cariere în uniform`, care s-arputea constitui într-un modelpentru tinerii ofi]eri de ast`zi sau,de ce nu, surse de inspira]iepentru trainerii motiva]ionaliromâni care tânjesc, cred, dup`ceva „marf`” autohton`.

Provocarea pe care o lansezr`mâne, desigur, deschis`tuturor. Cu un vechi îndemn,scrie]i, domnilor generali [icomandan]i, numai scrie]i!

20 Observatorul militar Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

DECESE

COMEMOR~RI

142 ANI DE ÎNV~}~MÂNTDE MARIN~

Academia Naval` Mircea cel B`trân, exponent` a înv`]`mântului superior demarin , a s`rb`torit luni, 17 noiembrie, 142 de ani de la înfiin]are. În spiritul onor`riiîndelungatei tradi]ii educa]ionale [i a oamenilor care au creat-o, în perioada 10-17noiembrie s-au organizat manifest`ri [tiin]ifice [i culturale din care amintim simpozionulPunte între genera]ii - Bune Practici, seminarul Formarea ofi]erului de marin` militar`în contextul noilor transform`ri în For]ele Navale, expozi]ia de carte Dasc`li de ieri [i deazi, concursuri, expozi]ii de crea]ii artistice - grafic [i fotografie cu titlul Peisaje marine[i Toamna la malul m`rii, organizate de Asocia]ia Studen]ilor Academiei Navale.

Evenimentul a fost marcat mar]i, 18 noiembrie, prin organizarea unei festivit`]i subegida 142 ani de înv`]`mânt de marin`, la care au participat studen]ii [i cadreledidactice din academie. Activitatea s-a încheiat cu spectacolul Variet`]i cu parfum…academic, oferit de studen]ii Universit`]ii Ovidius, Facultatea de Arte.

În cea de-a paisprezecea zi a lui Brumar, la Colegiul Na]ionalMilitar Dimitrie Cantemir, talentul, intui]ia, curajul, inteligen]a,elegan]a, împletite cu dansul, cântecul [i umorul de cea mai bun`calitate s-au întâlnit într-un show original [i inedit - Balul bobocilorcantemiri[ti.

Elevii din anul terminal au zvonit c`, într-o sear` superb` denoiembrie, agen]i specializa]i în misiunile top secret se vor întâlnis` afle informa]ii, s` fure toate secretele [i s` vâneze cei mai bunispioni, care s` fie în Top agent, pe primul loc. În urma unei selec]ii,care a presupus mai multe etape succesive, rolurile principale aufost distribuite elevilor de clasa a IX-a, care au reu[it s`-i conving`pe organizatori c` abilit`]ile [i deprinderile lor speciale sunt celemai potrivite pentru interpretarea rolurilor de agen]i secre]i: 001-Georgiana Cristea [i George Huidumac, 002- Bianca V`duva [iC`t`lin Apostol, 003-Alina Gheorghe [i Valentin Anica, 004-Teodora Preda [i Andrei Dr`gan, 005-Ana Maria P`tra[cu [iM`d`lin Petcu, 006-Maria Catrina [i Ovidiu Ungureanu.

{ase perechi de boboci au trebuit s dea piept cu probele surpriz`preg tite cu mult aten]ie [i originalitate de colegii lor mai mari.

Concuren]ii, care au ales s -[i probeze talentul în fa]a cadrelormilitare, profesorilor, p`rin]ilor, invita]ilor, colegilor [i, nu în ultimul

MONUMENTULEROILOR DE LA BOGDANA

Iubitori ai meleagurilor natale, colonelul (ret) Ion Chiri]`[i colonelul (r) ing. Ion Timofte din Asocia]ia Na]ional` CultulEroilor Regina Maria, filiala Ia[i, împreun` cu preotul RobertConstantin Ciobanu, parohul Bisericii cu hramul Sfintei Cruci,din Bogdana, [i Vasile Barbu, primarul comunei cu acela[inume, au realizat un monument al eroilor din localitate, c`zu]iîn R`zboiul de Independen]` din 1877-1878, precum [i încele dou` conflagra]ii mondiale.

Monumentul a fost realizat [i dezvelit în curtea bisericiidin localitatea Bogdana, în prezen]a enoria[ilor, în aceast`toamn`, de Ziua Sfintei Cruci, în cadrul unei ceremoniiîncheiate cu depunerea de coroane [i jerbe de flori.

COLONEL (RET) CONSTANTIN CHIPER

COMEMORARE LA IA{I

Duminic`, 16 noiembrie, în Cimitirul Eternitatea din Ia[i, laparcela militarilor germani c`zu]i în Al Doilea R`zboi Mondial, s-adesf`[urat o ceremonie militar` [i religioas` cu prilejul Zileina]ionale de comemorare a solda]ilor germani. Evenimentul esteorganizat anual de Volksbund Deutsche Kriegsgräber-fürsorge(Uniunea Popular` German` pentru Îngrijirea Mormintelor deR`zboi) în cimitirele militare germane din întreaga lume.

Ceremonia a cuprins o slujb` ecumenic`, onoruri militare [idepuneri de coroane de flori. Au participat reprezentan]i ai UniuniiPopulare Germane pentru Îngrijirea Mormintelor de R`zboi, aiadministra]iei publice locale, cadre militare în activitate [i în rezerv`,precum [i veterani de r`zboi. Din partea garnizoanei Ia[i a depuso coroan` de flori comandantul Brig`zii 15 Mecanizate Podu Înalt,colonel Nicolae Tonu.

C~PITAN OVIDIU P~L~MID~

RECUNO{TIN}~

În ajunul Zilei Armatei, o echip` de cadre militare din Centrul Militar Jude]eanVâlcea [i Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD [i Ap`rare CBRN PanaitDonici din Râmnicu Vâlcea au f`cut o vizit` plutonierului-adjutant (ret) AurelAntonie, nenea Auric`, veteran de r`zboi, n`scut la 26 octombrie 1914, în satulRomanii de Sus – Horezu, pentru a-i înmâna, pe lâng` diplomele aniversare, [icâteva alimente donate de CMJ Vâlcea.

B`trânelul s-a bucurat de prezen]amilitarilor în curtea sa, mai ales c` pe aicinu au fost de mult` vreme oameniîmbr`ca]i în uniform`. A fost încântat decele câteva momente în care a stat devorb` cu ofi]erii. Prin vorbele [i gesturilesale a dat dovad` [i la aceast` vârst` deluciditate [i carism`, f`cându-i pl`ceres` povesteasc`, cu ochii în lacrimi,despre momentele petrecute pe front.Dup` cum spunea nenea Auric`, a fost,în acela[i timp, prizonier de r`zboi [ide]inut politic, timp de aproape [apteani, în lag`rele din Basarabia [i Ucrainade ast`zi, perioad` în care familia îlcrezuse disp`rut, îns` a reu[it s` se

întoarc` acas` în anul 1951. Poate chiar acele momente grele petrecute în lag`rl-au c`lit, p`strându-se în forma în care este ast`zi.

MAIOR LIVIU BOSCAGINI

BRA{OV 1987

Sâmb`t`, 15 noiembrie, la solicitarea institu]iei prefectului din Bra[ov, laTroi]a din fa]a Spitalului Clinic Jude]ean de Urgen]` Bra[ov, militari din Brigada2 Vân`tori de Munte Sarmizegetusa au participat la o ceremonie militar` [ireligioas` organizat` cu prilejul comemor`rii a 27 de ani de la revolta anti-comunist` a muncitorilor de la Uzina de Autocamioane Steagul Ro[u.

DORINEL COTEA

ANIVERS~RI Consiliul Director al Asocia]ieiCadrelor de Chimie Militar în Re-zerv [i Retragere Costin D. Neni]escuBucure[ti transmite membrilor s i [icelor din subfilialele Buz u, Câmpu-lung-Muscel [i Vaslui care, în zilelelunilor noiembrie [i decembrieîmplinesc frumoase vârste, ur ri des`n tate, fericire [i realizarea celordorite în via] al turi de cei dragi:generalul de brigad (r) inginer MiticCiucur, colonelul (r) ing. MihaiV leanu, coloneii (r) Nazaris Gu[anu,Aurel Mih escu, Irina N stase, StereNi] , Eugeniu Popescu, GheorgheRâmniceanu, Gheorghe Vasile, AurelIancu, Mihai Grigorescu, {tefan Ungu-reanu, locotenen]i-coloneii (r) Vladi-mir Boboc, Gicu Laz r, Ioan Ni]ic ,Ioan Budac , maiorii (r) fra]ii gemeniMihai [i Gabriel Cozma, DamianStoleru, Vasile Cazan, Dan Ionescu,c pitanul (r) Nicu[or Ro[u, mai[triimilitari principali (r) Ion Boghian,Mihai Nistor, Cornel Bidilic , pluto-nierul-adjutant [ef (r) Nicolae Cristea,plutonierul-adjutant (r) Moise Vi[oiu.Lor [i celor din Asocia]ie [i subfiliale,care î[i serbeaz zilele onomastice înaceste luni, le dorim La mul]i ani!

Biroul Permanent al FilialeiJude]ene Mihai Viteazul Dolj aANCMRR ureaz gânduri alese,realizarea dorin]elor legitime în lini[te[i pace sufleteasc , al turi de cei dragi,colegilor de toate armele, ceformeaz marea familie a cadrelormilitare în rezerv [i retragere dinB`nie, n`scute în luna lui Brumar,precum [i celor ce [i-au s rb torit,

Membrii Filialei ANCMRR sector6, colegii, prietenii [i camaraziiapropia]i ne exprim`m profundulregret pentru trecerea în nefiin] amembrilor no[tri: colonel (r) (Au)DIACONU NICOLAE, ofi]er cuînalt calificare în specialitatea sa;colonel (r) (Gr) CONDURACHIDECEBAL, ofi]er ce a îndeplinitfunc]ii de r`spundere în structurilecentrale ale armatei; c`pitan (r)(Ge) IORGA CONSTANTIN, ofi]erapreciat în activitate [i un bunfamilist. În structurile militare unde[i-au desf`[urat activitatea, cât [idup ie[irea la pensie, ca membriactivi ai filialei, au fost aprecia]i [istima]i de to]i cei care i-au cunoscut[i le-au fost aproape. Dumnezeus`-i odihneasc` în pace! Sincerecondolean]e familiilor îndurerate!

Pe 9 noiembrie ne-a p`r`sitpentru totdeauna, dup o lung [igrea suferin]`, colonelul (r)CONDURACHI DECEBAL, bunspecialist militar, om de aleas`omenie, so], tat` [i bunic iubitor,stimat de prietenii [i de colegii al -turi de care a lucrat, precum [i dec`tre colocatarii blocului în care alocuit. Îl plâng so]ia, copiii, nurorile,nepo]ii [i rudele. Exprimându-neîntreaga compasiune, suntemal turi de familia îndoliat c`reia îitransmitem sincere condolean]e.Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

FAMILIA GENERALULUI DEBRIGAD~ (R) GHEORGHE CRE}U

Colegii din Organiza]ia Jude]ean`a Cadrelor Militare în Rezerv` [iîn Retragere Aurel Vlaicu Prahova

vei, într-o familie numeroas`,ata[at armatei [i mediului militar,a absolvit Liceul Militar DimitrieCantemir din Buz`u, {coala de ofi-]eri [i Academia Militar` de co-mand` [i stat major. Cu o marevoin]` [i putere de munc`, cu obogat cultur militar [i general ,a urcat treptele ierarhiei militarepân la cea de comandant de divizie[i corp de armat , cu rezultate nota-bile [i unanim apreciate. Bun coleg,iubit [i stimat de subordona]i [i [efiiierarhici, animat de principiiledrept ]ii, ale iubirii de neam [i ]ar ,i-a fost dat ca la vârsta de 75 de anis ne p`r`seasc [i s se odihneasc`în Cimitirul Militar Timi[oara, larealizarea c`ruia a contribuit din plin.Exprimând întreaga compasiunefamiliei, te asigur`m, iubite coleg,c nu te vom uita niciodat ! Dum-nezeu s te odihneasc în pace!

Colectivele Comandamentuluicomunica]iilor [i informaticii [i alCentrului 48 comunica]ii [i infor-matic strategice î[i exprim întrea-ga compasiune [i sunt al`turi deplutonierul-major Titel Ion în acestemomente de grea încercare prici-nuite de moartea mamei sale,doamna ION MARIA. Sincerecondolean]e familiei îndoliate!Dumnezeu s-o aib în paza Sa!

Personalul UM 01971 Clincenianun] cu regret trecerea în nefiin]`a celui care a fost colegul [i camara-dul nostru, plutonier-major G~R-G~RI}~ FLORIN-VIRGIL. Sun-tem al`turi de familia îndurerat`.Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

Cu profund regret, personalulcomandamentului Brig`zii 61

Pe 22 noiembrie se împline[teun an de când inima generaluluide divizie (ret) POPA IOAN aîncetat s mai bat , dup o suferin]nemeritat , l`sând în urm îndu-rera]i: familie, camarazi, rude [iprieteni. Membrii subfilialelorANCMRR [i SCMD, împreun`cu locotenent-colonel MihaiSopota, [eful unit`]ii militare dinBeiu[, Bihor, locul unde [i-aînceput activitatea tân`rul loco-tenent Ioan Popa, promo]ia 1968tancuri [i auto, îi aduc un piosomagiu [i î[i exprim` sentimen-tele de profund durere, transmi-]ând familiei sincere condolean]e.Dumnezeu s le d`ruiasc mân-gâiere [i înt`rire sufleteasc`!

potrivit tradi]iei cre[tine, onomasticaSfin]ilor Mihail [i Gavriil. Subscriem [inoi acelea[i tr`iri de nepieritoarecamaraderie binecuvânta]ilor deDumnezeu, dup` cum urmeaz`:coloneii/comandorii (r) Ion Coldu[u,Dumitru Ciobanu, Dumitru Deaconu,Ilie Grigorescu, Mihail Milea, IonMihai, Petre Miri] , Pantelimon Mu[at,Costache Palade, D`nil Platon, GavrilPetcu, Ilie Ro[oga, Constantin Stoian,Nicolae Simion, Grigore Stoica, Jenicl:[oldan, Mircea Zaharia, Gavril Stoican,locotenen]i-coloneii (r) Petre B l [oiu,Ioan Ilie, Paul Marcu, Ilie Matei, GabrielMarinescu, Gheorghe Meleac`,Constantin Marica, Marcel Paraschiv,Pantelimon Ro[ca, Aurelian Simion,Ion Vultureanu, Victoria Zaharia, Mihai{erban, Mihai Ursachi, maiorii (r)Constantin Bârlea, Teodor Cojocaru,Gabriela Marinescu, Daniel Popescu,Vasilica Pârvu, Georgeta Sass, GabrielGheonea, Mihai P`duraru, AndreiPotcoav , Mihai Triculescu, c pitanii(r), Justinian Moldovan, Florea Nicolae,Gheorghe Negrea, Vasile Stroie,sublocotenentul (r), Ciprian Marcu,mai[trii militari principali/plutonierii-adjutan]i (r) Marin Baboi, TudorB r gan, Gheorghe Bivolaru, MariusBoluga, Ion Buturogea, GrigoreDumitra[cu, Constantin Dinu], EmilEremencu, Dumitru Fugaciu, Alexan-dru Gic , Vasile Hum , Laz`r Ilie,Spiridon Istrate, Constantin Logof tu,Dumitru Militaru, Ion Neagu, IonOlaru, Constantin Opri]a, Emil Olaru,Marin Popa, Gheorghe Popovici,Dumitru Panduru, Ion St`niloiu,Constantin Toma, Dumitru T`nase,Constantin Oprea, Dumitru Berceanu,Mihai Dumitrescu. La mul]i ani, stima]icamarazi!

BALUL BOBOCILOR CANTEMIRI{TIrând, a juriului au îmbinat, într-un mod inedit, arta teatral cu dansul [imuzica [i, de asemenea, au dat dovad de vigilen] [i dezinvoltur peparcursul probelor: de aptitudini, de cultur general , dans [i cea asc`unelelor muzicale. Probele au alternat cu momente artisticesurpriz . Larisa Rapa, infiltrat din afara agen]iei, a interpretat piesa Jet'aime, elevul sergent-major M`d lina Udrea a oferit backround-ulunei urm`riri în timp real, armele ei fiind clapele de pian, iarcomandantul Companiei a III-a, maior Cristian Popa, [i elevul sergentAlin Sic au interpretat, cu sensibilitate, o pies din folclorul românesc.

La final, s-au aflat [i câ[tig torii. Miss [i mister Spy CNM au fostdeclara]i agen]ii 003 Alina Gheorghe [i Valentin Anica, urma]i deagen]ii 001 George Huidumac [i Georgiana Cristea (locul II) [i deagent 006 Maria Catrina [i agent 005 M`d lin Petcu (locul III). Titlulde Mister popularitate a fost primit de agent 002 C t lin Apostol.

Ei au fost premia]i de Gabriela Ni]u [i Constantin Linc , cei careau de]inut titlurile de Miss [i Mister Boboc, în 2011.

Alina este eleva care a ob]inut cea mai mare medie la concursulde admitere în institu]ie, [i, tot ea, este cea care a primit [i titlul de Misspopularitate. Felicit ri elevilor [i profesoarelor coordonatoare CorneliaB`dil [i Irina Flo[toiu!

GRA}IELA MIH~ESCU

FOTO: MAISTRU MILITAR PRINCIPAL NICOLAE MILEA

anun]` cu durere încetarea dinvia]`, la 15 noiembrie, a colonelu-lui (r) IGNAT GHEORGHE, armaavia]ie, navigant, promo]ia 1950.Transmitem sincere condolean]efamiliei îndoliate [i ne exprim`mregretul [i compasiunea în acestemomente de grea suferin] ! Dum-nezeu s -l odihneasc în pace!

Membrii filialelor ANCMRRsector 6 [i ARPIA Bucure[ti regret`trecerea în nefiin]`, dup` o lung`[i grea suferin] , a c`pitan-coman-dorului (ret) (avia]ie) AMBRUSANTONIE-IULIU, fost pilot [i navi-gator cu dirijarea la toate e[aloaneleAvia]iei Militare. A fost apreciat [istimat ca excelent profesionist, cucalit`]i etice [i morale deosebite.Prin încetarea sa din via] , cei carel-au cunoscut pierd un importantmembru pe care nu-l vor uita nicio-dat`. Sincere condolean]e familieiîndurerate! Dumnezeu s`-l odih-neasc în pace!

Colectivul Comandamentuluicomunica]iilor [i informaticii anun]încetarea din via]` a generaluluide brigad` dr. ing. (r) OANCEAEUGENIU, exemplu de înaltprofesionalism, devotament [irespect pentru meserie. Sincerecondolean]e familiei îndoliate!Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

Colegii promo]iei 1960 a {coliide Ofi]eri de Infanterie NicolaeB`lcescu Sibiu au luat la cuno[-tin]` cu consternare [i profund`durere de decesul distinsuluilor camarad, general-maior (r)MANCU FLORIN, dup` o lung`[i grea suferin]`. N`scut la 16august 1939 pe plaiurile Moldo-

Vân`tori de Munte MiercureaCiuc [i al subunit`]ilor de brigad`este al turi de plutonierul DanielSuciu [i î[i exprim` întreagacompasiune la trecerea în nefiin]`a tat`lui s`u, SUCIU IOAN. Înaceste momente dureroase, sun-tem al turi de familia greu încer-cat [i transmitem, pe aceast cale,sincere condolean]e! Dumnezeus -l odihneasc în pace!

Colegii din Biblioteca Militar`Na]ional` î[i exprim` profundregretul [i sunt cu sufletul al turide {tefania Bâzg în greaua sufe-rin] pricinuit de trecerea în ne-fiin] a bunului [i iubitului ei tat .Sincere condolean]e familiei îndu-rerate! Dumnezeu s`-l odih-neasc în pace!

FO

TO

: M

AIO

R L

IVIU

BO

SC

AG

INI

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~irina.spilca@presamil.ro

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

NORMAL

’’COGITO

COLONEL (R) TEODOR AMZOI COLONEL (R) TEODOR AMZOI

SPORT (6,6,7,2,6,7)

Dezlegare la criptografia IMPRUDEN}A (2,7,6,6)din Observatorul militar nr. 44/2014:

{TIA}I C~...

ILARION BARBU

Dezlegare la careul LACURI din Observatorul militar nr. 44/2014

sTsT A

MD OxC

Mul]i indivizi din societatea modern` sunt ca barcagii; trag la vâsle, dar stau cuspatele la viitor.

HENRI COAND~

COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE

AMARA, ABIS, SINOIE, EMU, SR, SARAT, H, ULIU, EPILA, AER, DN, SUI,NAUTICA, TA, NP, GILAU, DUET, UITAT, O, RANCO, LO, MOERO, ROBI.

CE ACCENTUEAZ~ ÎMB~TRÂNIREA?

P u]ini [tiu c multe dintre obiceiurile alimentare î[i pun amprenta asupra aspectului fizic. Afl m c pe termen lung dulciurile pot afecta aspectul pielii.

Cantitatea mare de zaharuri din con]inutul acestora ne cre[te glicemia, lucru carecauzeaz` inflamarea cronic` în organism [i care afecteaz` proteinele ce ajut` pieleas` r`mân` ferm`. Zah`rul digerat ajunge s` se ata[eze pe proteinele de colagen,ceea ce face ca pielea s` nu mai fie la fel de elastic` [i s` se rideze mult mai repede.

Zah`rul din b`uturile carboga-zoase poate contribui la procesul deîmb`trânire prematur` a pielii.Îndulcitorii din sucurile acidulate seasimileaz cel mai rapid în organism[i exist riscul mai mare de apari]ie aridurilor. Efecte similare asupra pieliiau [i b`uturile alcoolice în cantit`]imai mari [i cele bogate în cafein .

Consumul de gr`simi rele trebuies fie evitat. De multe ori punem înco[ul de cump`r`turi alimentesemipreparate, cu un con]inut mare

de aditivi, de colororan]i alimentari [i de gr`simi nes`n`toase, care ne afecteaz`s`n`tatea. Cantitatea mare de sare duce la apari]ia hipertensiunii arteriale [i afecteaz`aspectul pielii, care î[i pierde elesticitatea, dezvoltând mai multe riduri.

Un studiu american efectuat pe 5.309 de adul]i a constatat c` aceia carebeau zilnic sucuri acidulate îmb`trânesc cu doi ani mai devreme. Acestea ducla diabet, atac de cord [i obezitate.

... În ziua de 14 noiembrie 1765 s-a n`scut, înPennsylvania, Robert Fulton, inginer [i inventatoramerican? El este autorul planurilor [i constructorulprimelor nave cu aburi (vapoare), precum [i alprimului submarin Nautilius, testat în 1800.

...Acum 145 de ani, la 15 noiembrie 1868, s-a n`scutEmil Racovi]` (foto), biolog, membru al AcademieiRomâne, fondatorul biospeleogiei, explorator alAntarcticii?

...Sedna este zei]a m`rii la eschimo[i?

ORIZONTAL:1) Lua]i-o ca o glum – O cas pentru

în l]imi. 2) Duc toate greut ]ile – F`r`c ldur . 3) Î]i d lumin din interior –Nimic artificial. 4) Nu crede, cerceteaz`– Crea]ie superioar . 5) Î]i dau mijloacede înc lzire – Ulei sfin]it – Intrare. 6) Iaparte la spargere. 7) Fac produse pentrucoada câinelui. 8) Te ]ine când e[ti pedinafar – Pe umerii femeilor. 9) A punegreut ]i – Se ]ine de cojoc. 10) Te ia laîntreb`ri – E printre gaze.

VERTICAL:1) Teritoriul cârti]ei – E bun de toate.

2) A tulbura – Casa plantelor (pl.).3) De pus pe umeri (pl.) – Pomul cufructul de pe tort. 4) Acar! – Recitator larug`ciunea colectiv` – Sete! 5) A seacoperi cu nisip. 6) A fi pe plac. 7) Neofer frumosul – Face leg`turi. 8) Nu eviu, dar e de pre] – Are ce-i trebuie. 9) Aface o interceptare – F`r` so] (fem.).10) O ai în sân uneori – Omenos.

Berbec, primul decan(21 martie-30 martie): Îi

plac situa]iilecomplicate, provoc`rile

care-i stârnescabilit`]ile de lupt`tor.Când se întâmpl` s`

aib` perioade lungi delini[te, are darul de a

crea situa]iiconflictuale, pentru a-[i

hr`ni setea deadrenalin` [i brutalitate.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Vi se pun la îndoial`gesturile [i sunte]i exclus din anturajul de la serviciu, pe

motiv c` nu sunte]i de încredere. Bun`voin]a de care da]i dovad`v` ajut` s` cunoa[te]i o persoan`, care v` va oferi rezolvarea uneiprobleme de natur` sentimental`.

Taur (21 aprilie-20 mai): Firea dumneavoastr` jovial` [ideschis` la nou v` ajut` s` intra]i în discu]ie cu un om important,

care v` poate deschide noi u[i pe plan profesional. În rela]ia de cupluave]i parte de surprize pl`cute din partea persoanei iubite.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Reu[i]i s` v` st`pâni]i cugreu nervii, atunci când vi se aduc acuza]ii nefondate. Gelo-

zia partenerului de cuplu v` deranjeaz` peste m`sur` [i lua]i odecizie definitiv`, privitoare la discu]iile în contradictoriu.

Rac (22 iunie-22 iulie): La locul de munc` ave]i partede o serie de situa]ii duplicitare, din care reu[i]i s` ie[i]i cu

greu. Prietenii v` sprijin` deciziile [i v` ofer` suport financiar,pentru a duce la final unele lucruri pe care le-a]i început.

Leu (23 iulie-22 august): Gurile rele stârnesc o situa]iecare v` este total defavorabil` la serviciu. Bârfele v`

murd`resc imaginea [i este bine s` nu le da]i curs.Fecioar` (23 august-22 septembrie): Din cauzaaglomer`rii de sarcini pe care vi le lua]i asupra dumnea-

voastr` nu prea reu[i ] i s` comunica] i cu famil ia . Lainsisten]ele unei rude, ve]i medita serios în privin]a uneiinvesti]ii pe termen lung.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Afla]i o vestecare v` pune pe gânduri, referitoare la o persoan` drag`.

Emo]iile v` cople[esc atunci când trebuie s` vorbi]i despresentimentele dumneavoastr`.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): {ti]i s` fi]ipersuasiv atunci când ave]i de scos la suprafa]` idei [i

informa]ii care v` pot aduce câ[tiguri substan]iale. Din dorin]a dea cunoa[te oameni noi, v` pute]i hazarda în leg`turi care v` potaduce prejudicii sociale.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Sunte]inemul]umit de modul în care decurg colabor`rile cu o

cuno[tin]` mai veche. V` impune]i, cu diploma]ie, punctul de vedereprivitor la organizarea unor activit`]i artistice.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Greut`]ile pecare le întâmpina]i în întocmirea unor acte juridice v` dau

peste cap din punct de vedere financiar. Ave]i de f`cut mai multedrumuri în afara localit`]ii.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Sunte]i foarteocupat [i v` descurca]i cu greu s` pune]i bazele unui plan

de lucru. În rela]ia de cuplu apar unele discu]ii legate de timpulscurt pe care îl petrece]i cu persoana iubit`.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): V` sunt prezentateoportunit`]i interesante pe plan profesional. Trebuie s`

asculta]i sfaturile unui om mai în vârst`, care v` arat` diferitestrategii de grupare a unor sarcini.

CRIPTOGRAFIE

În adâncul apelor înecat.

22 FINANCIAR Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Radar economicPAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

SCHIMB~RI ÎN PROGRAMULPRIMA MA{IN~

Toate persoanele fizice cu vârsta de peste 18 ani potaplica pentru Programul Prima ma[in`, informeaz`

Ministerului Finan]elor Publice (MFP).

Economia României, în cre[tere.Produsul intern brut al ]`rii noastre a crescut întrimestrul al treilea, fa]` de perioada aprilie-iunie2014, cu 1,9%, conform primelor estim`ri aleInstitutului Na]ional de Statistic` (INS). Fa]` deacela[i trimestru al anului trecut, economiaRomâniei a înregistrat o cre[tere cu 3,2% pe seriabrut` [i cu 3,3% pe seria ajustat` sezonier. În primelenou` luni, economia local` a consemnat un avansde 2,8% pe seria brut` [i de 3,1% pe seria ajustat`sezonier. INS mai informeaz` c`, în urma revizuiriidatelor economice conform Sistemului European deConturi, Produsul intern brut a sc`zut în trimestrulal doilea cu 0,3% fa] de primele trei luni din 2014, dara crescut în perioada ianuarie-martie a.c. cu 0,5%comparativ cu ultimul trimestru din 2013.

Infla]ia, în declin. La sfâr[itul lunii octom-brie, în ritm anual, rata infla]iei a coborât la 1,44%,de la 1,54% în septembrie, arat` datele INS. Lunaanterioar`, fa]` de septembrie, pre]urile de consumau urcat cu 0,19% pe fondul scumpirii alimentelor(+0,55%) [i serviciilor (+0,16%), în timp ce produselenealimentare s-au ieftinit (-0,08%). Fa]` de finalulanului trecut, alimentele s-au ieftinit, în medie, cu0,38%, m`rfurile nealimentare s-au scumpit cu2,05%, iar pre]ul mediu al serviciilor s-a majorat cu1,83%. Pentru sfâr[itul acestui an, BNR prognozeaz`o infla]ie de 1,5%, iar pentru finalul lui 2015 de 2,2%.

Mai pu]ine societ`]i în insolven]`. Înprimele zece luni ale anului, fa]` de perioadasimilar` din 2013, num`rul societ`]ilor care auintrat în insolven]` a sc`zut cu 23,51%, de la 23.543la 18.007, potrivit datelor Oficiului Na]ional alRegistrului Comer]ului (ONRC). În lunaoctombrie, 1.316 de firme au intrat în incapacitatede plat`. Cele mai mari sc`deri ale num`rului deinsolven]e dup` zece luni au fost consemnate înjude]ele Mehedin]i (-75,29%), Vaslui (-67,93%) [iGiurgiu (-67,8%). La polul opus s-au situat jude]eleAlba, Harghita [i Prahova, unde num`rul deinsolven]e a crescut, în ordine, cu 40%, 27,23%, [i

CINE BENEFICIAZ~ DE TRATAMENTBALNEAR GRATUIT?

Casa Na]ional` de Pensii Publice a asigurat, pentru acest an, aproape60.000 de bilete la tratament balnear, 15% dintre acestea fiind acordate

gratuit anumitor categorii de persoane.

Cine sunt acestea? În primul rând, pensionarii deinvaliditate, care au dreptul la bilete de tratamentgratis în cadrul programului de recuperare întocmitde medicul expert al asigur`rilor sociale. Tot degratuitate vorbim [i în cazul celor care beneficiaz` deprevederile Decretului-lege nr.118/1990, privindacordarea unor drepturi persoanelor persecutate dinmotive politice de dictatura instaurat` cu începere dela 6 martie 1945, deportate în strain`tate oriconstituite în prizonieri, republicat, cu modific`rile [icomplet`rile ulterioare, precum [i persoanele care aucalitatea de lupt`tor în rezisten]a anticomunist`,stabilit` în temeiul dispozi]iilor Ordonan]ei deUrgen]` a Guvernului nr. 214/1999. O alt` categoriecare nu pl`te[te tratamentul balnear este constituit`din persoanele persecutate de regimurile instaurateîn România cu începere de la 6 septembrie 1940 pân`la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobat` prinLegea nr.189/2000, cu modific`rile [i complet`rileulterioare. De aceea[i facilitate beneficiaz` [i veteranii

de r`zboi, invalizii [i v`duvele de r`zboi, precum [i ceiale c`ror drepturi sunt stabilite în baza prevederilorLegii 49/1999 privind pensiile IOVR.

Tot prin legi speciale au dreptul la tratamentbalnear gratuit: cei ale c`ror drepturi sunt stabiliteprin Legea nr. 448/2006 privind protec]ia [ipromovarea drepturilor persoanelor cu handicap; ceicare beneficiaz` de cure balneoclimaterice potrivitart. 22 din Legea nr. 346/2002 privind asigurareapentru accidente de munc` [i boli profesionale,republicat`, c`rora li s-a stabilit de medicul expert alasigur`rilor sociale din cadrul caselor teritoriale depensii program individual de recuperare; persoaneleale c`ror drepturi sunt stabilite prin Hot`râreaGuvernului nr. 757/2008 pentru aprobarea acord`riibiletelor de tratament balnear, în mod gratuit,salaria]ilor care lucreaz` în mediu radioactiv – zoneleI [i II de expunere la radia]ii, la prospectarea,explorarea, exploatarea, prepararea minereului deuraniu, precum [i la conservarea [i închidereaperimetrelor miniere.

În timpul unui an calendaristic, unui beneficiar ise elibereaz` un singur bilet de tratament balnear. Încazul în care num`rul cererilor de bilete îl dep`[e[tepe cel al locurilor asigurate de Casa Na]ional` dePensii, departajarea se face în baza punctajuluirealizat în func]ie de anumite criterii prestabilite.Astfel, primesc un punctaj mai mare cei care nu aubeneficiat de un astfel de bilet în ultimii doi ani [i au opensie mai mic` de 400 de lei pe lun`. Distribuireabiletelor se face prin casele teritoriale de pensii.

O nou` form` a normelor deaplicare ale Programului Primama[in`, postat` recent pe site-ul MFP,elimin` criteriul pe categorii de vârst`pentru poten]ialii beneficiari. Astfel,conform noii variante, toatepersoanele fizice cu vârsta de peste 18ani, eligibile s` aplice pentru acestprogram, vor beneficia de finan]arecare va acoperi maximum 95% dinpre]ul de achizi]ie prev`zut în facturaproforma. Din finan]area acordat`,care nu include dobânzile [icomisioanele bancare, precum [i altesume datorate de beneficiar în bazacontractului de credit, maximum 50%va reprezenta garan]ia statului.Durata maxim` a finan]`rilor este de60 de luni.

O alt` noutate ap`rut` în normelede aplicare ale programului const` înfaptul c` autoturismul achizi]ionat încadrul programului poate fiînstr`inat, în anumite situa]ii, subcondi]ia achit`rii integrale a solduluifinan]`rii garantate. De asemenea,preluarea finan]`rii garantate [i adreptului de proprietate asupraautoturismului se poate face de oricealte persoane fizice care îndeplinesccriteriile de eligibilitate prin nova]ie,informeaz` MFP.

Persoanele fizice trebuie s`îndeplineasc` o serie de condi]iipentru a beneficia de garan]ia destat acordat` pentru Prima ma[in`,printre care: s` fac` dovada, cudeclara]ia pe proprie r`spundere [icu copia facturii proforma emise devânz`tor, c` autoturismul care seachizi]ioneaz` în cadrul programuluieste nou, este produs în spa]iulintracomunitar sau provenit dinimport, îndepline[te cel pu]incerin]ele minime ale standarduluiEURO 5, este achizi]ionat de la opersoan` juridic` ce are ca obiect deactivitate vânzarea autovehiculelor[i are un pre] care nu dep`[e[tesuma de 50.000 lei, la care se adaug`TVA, dup` caz; s` dispun` de unavans de minimum 5% din pre]ul deachizi]ie în cazul finan]`rilorgarantate; s` asigure autoturismulprintr-o poli]` de asigurare de tipCASCO, care va acoperi cel pu]indaunele totale [i par]iale de furt [iavarii. Obliga]ia se men]ine pentrutoat` perioada de valabilitate agaran]iei. Programul Prima ma[in`va beneficia în 2014 de un plafontotal al garan]iilor de 50 demilioane de lei.

24,2%. În Bucure[ti, num`rulsociet`]ilor intrate în insol-ven] a crescut cu 1,49%, dela 2.959 la 3.003. La finalullunii trecute erau activecirca un milion de firme.

Finan]`ri de 171milioane de lei pentru informatizareainstitu]iilor publice.

Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritateade Management pentru Programul Opera]ionalSectorial Cre[terea Competitivit`]ii Economice (POSCCE), a anun]at, s`pt`mâna trecut , lansarea apelu-lui de proiecte aferent Opera]iunii 3.2.2 – Implementarea de sisteme TIC în scopul cre[teriiinteroperabilit`]ii sistemelor informatice, AxaPrioritar 3 – Tehnologia Informa]iei [i comunica]iilorpentru sectoarele privat [i public. Bugetul apeluluieste de 171 milioane de lei.

Cererea mondial` de aur, la minimulultimilor cinci ani. Cererea global` de aur, întrimestrul al treilea al acestui an, a sc`zut cu 2,5% înritm anual, pân` la 929,3 tone, cel mai sc`zut nivelînregistrat dup` perioada octombrie-decembrie2009, arat` cel mai recent raport al ConsiliuluiMondial al Aurului (WGC), transmite Reuters.Sc`derea a fost cauzat` de consumul de aur din

China, care s-a diminuat cu 37%. În aceste condi]ii,India a redevenit cel mai mare consumator mondialde aur, cump`rând 225,1 tone de bijuterii, lingouri[i monede de aur în trimestrul al treilea, fa]` de182,7 tone în cazul Chinei.

LEUL, ÎN APRECIERECea mai

semnificativ`apreciere a leului,cu 9,61 bani(1,7%), a fost fa]`de lira sterlin`,cotat` de BNR,vinerea trecut`,la 5,5671 lei.Dup` o cre[terede 6,8%, înperioada 1septembrie-7noiembrie,dolarul americana înregistrat opierderes`pt`mânal` de2,42 bani (0,67%),iar euro a sc`zutcu 0,88 bani(0,2%) comparativcu leul. Totvineri, 14noiembrie, BNR aafi[at un curs de3,6833 pentrufrancul elve]ian,cu doar 0,02 banimai pu]in decât înurm` cu os`pt`mân`, întimp ce pre]ulgramului de aur afost stabilit la131.8491 lei,corespunz`torunei cre[teri de4,8% în 2014.

Perioada 7-14 noiembrie a fost una favorabil`monedei na]ionale, care s-a înt`rit în raport cuprincipalele valute.

23SPORTNr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

SCRIM~Ana-Maria Brânz` a cucerit o nou` medalie de argint la

cea de-a doua etap` de Cup` Mondial` a sezonului,desf`[urat` la Xuzhou, în China. Sportiva stelist` s-a impusîn semifinal`, în fa]a rusoaicei Tatiana Logunova, dar a cedatîn ultimul act în favoarea num`rului 1 mondial, EmesseSzasz, pe care o învinsese în urm` cu trei s`pt`mâni, însemifinalele Cupei Mondiale de la Legnano.

BASCHETSteaua CSM EximBank a ob]inut cea de-a [asea victorie

consecutiv` în Liga Na]ional` de Baschet. În deplasarea dela Cluj Napoca, ro[-alba[trii au învins echipa local` „U" BancaTransilvania cu scorul de 64-57 [i se men]ine pe prima pozi]iea clasamentului Ligii Na]ionale.

POLOCSA Steaua a învins, f`r` drept de apel, echipa AMEFA

Arad în ambele meciuri disputate în bazinul Ghencea, cu 26-2 [i 18-5. Poloi[tii ob]in astfel a 12-a victorie, din tot atâteameciuri disputate în actualul sezon.

O NOU~ STEA LA STEAUACea mai tân`r` echip`

de la CSA Steaua afost înfiin]at` în urm`

cu mai pu]in de jum`tate de an.Dar, aceast` nou` provocarereprezint` o dorin]` mult maiveche a profesorului EugenGeorgescu, un antrenor cu obogat` activitate de formare atinerelor talente. De-a lungulcarierei, a descoperit [i modelatmai mul]i juc`tori de polo, printrecare Ladislau Balanov, RathBogdan sau Radu C`t`lin. Deasemenea, a antrenat echipe dinTurcia, Malta [i Kuwait. Este unom cu viziune, care [tie c`performan]a nu se ob]ine pocninddin degete, iar planurile în sport nuse fac pe termen scurt. Viseaz`, defoarte mult timp, s` antreneze oechip` de polo feminin. Este o ideemai veche, din urm` cu zece ani.De atunci, am vrut s` form`m oechip` de polo cu fete provenite de laînot. Doar c` antrenorii lor nu le-auîndrumat c`tre polo atunci când aurenun]at la înot [i… s-au pierdut.Acum am reu[it s` construimaceast` echip` pentru c` lucr`m laClubul Sportiv {colar nr. 1 [i la{coala General` nr. 3 [i, conformprotocolului, înv`]`m gratuit copiiidin clasele 0 [i I s` înoate, iar dac`sunt talenta]i îi sf`tuim s` seîndrepte spre polo. A[a am putut, întimp, s` form`m acest grup de fete,care, ast`zi, este echipa de senioare aClubului Steaua, explic` profesorulEugen Georgescu.

Criteriile de selec]ie pentru polose bazeaz`, în mare parte, pe înot.Preg`tirea este de preferat s`înceap` de la o vârst` cât maifraged`. Antrenamentul este gânditastfel încât mânuirea mingii s` vin`de la sine, odat` cu formareanivelului de rezisten]` necesar.

Dac` acest sport este demultconsacrat în rândul b`ie]ilor, lafeminin abia acum se contureaz`.Pentru c` a fost considerat multtimp un sport nepotrivit pentru fete,abia în urm` cu 10-15 ani au ap`rutcompeti]ii de polo feminin la niveleuropean [i mondial. Forurileinterna]ionale au început s` sus]in`[i s` încurajeze aceast` disciplin`,

Cincisprezece fete [i antrenorii lor scriu istorie la CSA

Steaua. Merg împreun` pe un drum nou, deschid

por]i închise pân` acum [i muncesc în echip` pentru

performan]`. Sunt pionieri într-un sport care era

practicat doar de b`ie]i: polo pe ap`. O disciplin` care

tinde s` devin` tot mai popular` pe plan mondial, dup`

ce a fost inclus` la Jocurile Olimpice de la Sydney 2000.

dar, ca în orice domeniu nou, aparreticen]e sau chiar piedici. LaSteaua, îns`, provoc`rile suntacceptate, mai ales atunci când potgenera performan]`.

Într-o ]ar` în care selec]ia deperforman]` are, de multe ori, desuferit, era p`cat ca ni[te înot`toarefoarte talentate s` se piard` doarpentru c` nu au atins gloria înnata]ie [i s` nu continueperforman]a într-un sport care areînotul la baza selec]iei primare. Iarcând proiectele vin din partea unorbuni pedagogi, oameni capabili s`inspire [i s` construiasc`, faci totposibilul s` îi sus]ii. Este o provocare,ca orice lucru nou, dar Steaua ar`spuns dintotdeauna, istoricvorbind, provoc`rilor [i pariurilorlegate de marea performan]`. {i pemajoritatea le-a câ[tiat, dovad` fiindpalmaresul impresionant de ast`zi [irenumele clubului pe plan mondial, adeclarat comandantul ClubuluiSportiv al Armatei Steaua Bucure[ti,colonel George Boroi.

Începutul nu este u[or, îns`Eugen Georgescu [i Andrei Stoicu]vor s` construiasc` un lot demn denumele Steaua. Acum înc` sunt înstadiul în care înva]` unii de la al]ii:fetele descoper` tainele poloului, iarantrenorii înva]` s` lucreze ... lafeminin.

Este total diferit, eu fiind tat` deb`ie]i [i având pân` acum numaib`ie]i la antrenament. Cu fetele,abordarea este diferit`, pentru c`sunt mai ascult`toare, dar [i maisensibile, a[a c` trebuie s` fim foarteaten]i. Pentru mine este ceva cutotul nou [i le iau ca atare. Primadat` când am fost cu ele la mas`, [i-au pus unt pe pâine, î[i turnau gemcu pic`tura, iar altele nu mâncau,ciuguleau. Când vorbesc prea mult,le spun, în glum`, stolul unu [i stoluldoi (râde), pentru c` avem înechip` [i junioare [i senioare, cuvârste cuprinse între 14 [i 22 de ani.Ele cresc [i, în acela[i timp, cresc [iîn performan]`. Avem condi]ii bunede preg`tire la club [i sper ca în doi

ani s` putem participa în cupeleeuropene, unde s` nu ne facem derâs, a afirmat Eugen Georgescu.

Experien]a antrenorilorse împlete[te perfectcu entuziasmul,

talentul [i dorin]a de afirmare atinerelor sportive. Dovad` estemedalia de argint ob]inut` la Cupa

României, prima competi]ieoficial` la care a participataceast` tân`r` echip`. {i cândspunem tân`r`, ne referim [i lafaptul c` doar cinci dintrepoloiste sunt senioare cu acte înregul`.

Alexandra Doroc estec`pitanul echipei [i a trecut deemo]iile examenului debacalaureat. Acum este student`în primul an la UniversitateaEcologic` din Bucure[ti, undestudiaz` Educa]ie Fizic` [i Sport.Pentru ea, faptul c` majoritateaechipei este compus` dinjunioare reprezint` [i unbeneficiu personal, având învedere facultatea pe care ourmeaz` [i dorin]a de a facecarier` [i ca antrenoare.Împreun` cu celelalte senioare,lucreaz`, cu pl`cere, cu cele maimici dintre colege. Când jociîntr-o echip`, te sim]i ca înfamilie, trebuie s` te bazezi [i pe

al]ii, nu joci individual, împar]itotul cu ceilal]i pentru c` [iresponsabilit`]ile sunt împ`r]ite.Iar bucuria este mai mare înechip`. Noi avem mai mult`experien]` în domeniu, fiindc`practic`m polo de aproximativcinci ani [i suntem obi[nuite cutot ce ]ine de antrenamente [icompeti]ii. Îmi place c` putem

S~PT~MÂNA PE SCURTÎn s`pt`mâna care s-a încheiat, ste-

li[tii au înregistrat noi victorii în

competi]iile interne [i interna]ionale în

care au fost angrena]i.HANDBALCSA Steaua Alexandrion a înregistrat dou` victorii

importante în mai pu]in de o s`pt`m#n`: miercuri s-a impuscu 32-28 pe teren propriu în fa]a echipei „U” BucovinaSuceava, iar luni a învins eterna rival` Dinamo, cu 27-26.

VOLEISteaua [i-a luat o frumoas` revan[` în fa]a CSM

Agronomia Bucure[ti, câ[tigând cu 3-1 meciul din etapa aVII-a a Diviziei A1 la volei. Noul cuplu de antrenori MirceaDuda[ [i Silviu Oancea debuteaz`, astfel, cu o victorie laconducerea tehnic` a echipei.

împ`rt`[i [i celor mai mici din ceam înv`]at noi, încerc`m s` letransmitem tot, iar ele sunt foarteascult`toare [i receptive. Sper s`ajungem împreun` cât mai repedela nivelul care este cerut [i pe careni-l dorim, a declarat AlexandraDoroc.

Pentru urm`torii ani,antrenorul Eugen Georgescu[i-a propus atacarea titluluina]ional la ambele categorii devârst` [i participarea încompeti]ii europene, urm`rindintrarea echipei CSA Steaua înelita poloului feminin continental.

{i planurile pe termen scurtsunt îndr`zne]e. Clubul Steauainten]ioneaz` s` organizeze, înperioada urm`toare, un turneuinterna]ional cu echipe din ]ar`[i din str`in`tate, ceea ce vaajuta atât la dezvoltarea pe plansportiv, cât [i la promovareaacestei noi discipline.

PAGIN~ REALIZAT~ DE ROXANA GHIOROAIE

24 Observatorul militarwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE: locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.8,7 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.1455/2014Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

observatorul.militar@presamil.roTrustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.presamil.ro www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARtpa@presamil.roDIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: florin.sperlea@presamil.ro

Responsabil de num`r: c`pitan Bogdan Oproiu

INTERVIU Nr. 45 (19 – 25 noiembrie 2014)

INTERVIU REALIZAT DEPLUTONIER ALINA CRI{AN

SECRETUL SUCCESULUI ESTE CHEMAREA PE CARE O AI

Face]i parte din categoria celor careau prins stagiul militar obligatoriu.Când [i unde a]i f`cut cuno[tin]` cuvia]a cazon`?Am fost sportiv de performan]`. Dincauza concursurilor, antrenamentelor, nu

f`ceam fa]` la un liceu normal, a[a c` din clasaa X-a m-am mutat la seral [i în loc de 12 clase,am f`cut 13. Deci stagiul militar l-am f`cut la20 de ani, în 1980.

Am fost repartizat la Constan]a, în TomisNord, unde am stat doar nou` luni, deoareceluasem admiterea la facultate. Altfel cred c`înnebuneam. Nu sunt f`cut pentru armat`,m-am adaptat mai greu.

Ce probleme a]i întâmpinat?Îmi povestiser` to]i prietenii c` în armat`este groaznic, c` e[ti solicitat fizic [i

psihic la maxim. Nu a fost chiar a[a. Îns`, înprima s`pt`mân`, cum am ajuns în unitate, amcerut voie s` merg în ora[, la un concert alforma]iei Sfinx. Pe comandant l-a bufnit râsul.Mi-a spus: Nici n-ai ajuns bine [i vreipermisie?! Dup` jur`mânt, dac` e[tidisciplinat, poate prime[ti învoire. A[a c` ams`rit gardul, împreun` cu doi colegi. Când ne-am întors, am fost numi]i în echipa special`.Adic`, timp de o lun`, toat` instruc]ia oexecutam numai cu masca pe figur`. Iarnoaptea, sp`lam cantina, holurile, fiecarep`tr`]ic` din unitate. Îmi amintesc c` în primanoapte am plecat cu o cârp` mare, de unmetru, [i am frecat pere]ii cantinei, pân` amr`mas cu o buc`]ic` de câ]iva centimetri.

Dup` o lun` de armat`, îmi l`sasemmusta]`. Aveam la comand` un locotenent,care m-a luat deoparte [i mi-a spus: Iliescule,dac` î]i razi musta]a, te las s` dormi în noapteaasta. Am spus: Am în]eles! [i în secunda doimi-am ras-o. Atunci am intrat pe linia ceabun`. Nu mai eram oaia neagr` a plutonului.

La ce specialitate a]i fost încadrat?La cercetare. Eram o subunitate format`din cei admi[i la facultatea de sport [i la

filologie. Cu alte cuvinte, unii erau cu mu[chii[i al]ii cu creierul (râde). Împreun` formamechipa ideal` de cerceta[i.

Am f`cut de toate. Min`ri, trageri cumitraliera de pe TAB, tot felul de activit`]i, a[ac` am r`mas cu multe. Cuno[tin]e, nu sechele(râde). Nu m-am gândit nicio secund` s` r`mânîn armat`, s` urmez o astfel de carier`, pentruc` eram admis la facultatea de Educa]ie Fizic`[i Sport. Visul meu era s` devin antrenor, nucadru militar. Eram, într-adev`r, ca sportiv,obi[nuit cu o anumit` disciplin`. Dar în armat`era parc` prea mult`... tot timpul în pozi]iadrep]i. Eu sunt mai liber, nu mi se potrivea.

Ce sport a]i practicat?Am f`cut atletism, s`ritura cu pr`jina.Un sport destul de spectaculos. {i eram

priceput. Am fost campion na]ional, parte dinlotul României.

Muzica a intrat în via]a mea dup` ce amterminat facultatea. M-am apucat de chitar`când m-am accidentat. Am avut ruptur` debiceps femural, cu tendon cu tot. Eramobi[nuit cu dou` antrenamente pe zi. S` fac opauz` de o lun` [i jum`tate a fost groaznic.M` plictiseam teribil. Când le-am spus

p`rin]ilor mei c` vreau s`-mi cumpere ochitar`, au crezut c` m-am lovit [i la cap.Apoi m-am înscris la {coala Popular` de Art`.Auz muzical nu prea aveam, dar sim]eam bineritmul. Într-o jum`tate de an am terminatmanualul de chitar`, care se studia în trei ani.Dac` d`dea unul cu o piatr` în gard, eu îi

spuneam ce not` este. I-am spus profesoruluimeu c` îmi place mult Jimi Hendrix [i a[ vreas` cânt [i eu ca el. Mi-a zis c` nu este unexemplu bun, c` nu se poate cânta a[a.Atunci am hot`rât c` el, profesorul, nu-mi esteun exemplu bun [i n-am mai mers la nicio or`de-a lui. Am început s` înv`] singur, s` cânt a[acum îmi pl`cea. Am împrumutat de la unprieten un disc cu Hendrix [i l-am ascultat pân`l-am distrus. A trebuit s` fac rost de bani ca s` îicump`r b`iatului altul. {i în ziua de ast`zi,Hendrix mi se pare fenomenal. Toat` lumea i-ascos solo-urile, dar nimeni nu a reu[it s` cânteca el, s` g`seasc` sunetul acela, specific lui,care l-a f`cut cunoscut în întreaga lume.

V-a]i accidentat [i a]i fost nevoit s`renun]a]i la cariera de sportiv.Totu[i, cum de nu a]i ajunsantrenor, a[a cum v` dorea]i?Când am ajuns la postul pe care am fostrepartizat, mi-am dat seama c` am f`cut

facultatea aproape degeaba, fiindc` am ajunspe un post de profesora[, undeva la ]ar`.Nu aveam cum s` aplic acolo cuno[tin]eleacumulate.

Am fost o singur` zi la munc`. Trebuia s`fac naveta. Am plecat la [ase diminea]a din Ia[i[i am ajuns la [apte într-un loc în care eraînfipt un b`]. Nu era gar`. S`ream din tren [iapoi trebuia s` urc un deal lutos, cu g`uri dinloc în loc, f`cute de animale. Uitându-m` ladealul `la, încercam s`-mi imaginez cum îl voiurca atunci când plou`... de partea cealalt` adealului era [coala. Când am ajuns, m-amîntâlnit cu singurul om prezent la ora aceea,cadrele veneau dup` zece, un multitalentat.Era mecanicul, fochistul, omul de serviciu [ifostul profesor de sport. Am intrat s` predau laclasa a VIII-a. Fetele erau mari, vânjoase [irâdeau tot timpul, din orice. Iar b`ie]ii, îngeneral, erau pe islaz cu vacile... M-am întâlnitapoi cu tovar`[a directoare [i i-am propus,dac` vrea s` r`mân, s` vin doar de luni pân`

vineri. Eu sâmb`ta nu vroiam s` muncesc.Dac` vre]i s` m` mai vede]i, facem a[a, i-amspus. N-a fost de acord. Aceea a fost prima [iultima mea zi ca profesor.

Foarte mul]i colegi din genera]ia mea aureu[it, îns`, s` r`zbeasc` în meseria aceasta.Dar au fugit repede de la posturile în care aufost repartiza]i [i [i-au f`cut echipe, auantrenat sportivi [i au ajuns pe locuri frunta[e.Colegul meu de grup`, Zsolt Gyöngyössy, adescoperit-o pe Gabriela Szabó, TeodorAgachi sau Mariana Bitang, care a antrenatlotul României de gimnastic`. To]i promo]iecu mine. Am f`cut reuniunea de clas` pentru30 de ani de la terminarea facult`]ii, acum olun`. Oameni cu ni[te realiz`ri extraordinare.

Cum a fost în perioadacomunismului, când cânta]i înunderground [i era]i interzi[i, dincauza versurilor, la radio [i TV, iarcluburile riscau s` fie închise dac`v` primeau?Nu prea risca niciun club s` ne cheme.Doar pe la Facultatea de Arhitectur` am

mai cântat. Dar lumea venea la concertelenoastre ca la urs.

Ne-am propus, de când am început, s` fimaltfel decât ceilal]i. De aceea, am [i alesnumele Timpuri noi. Eram o trup` bun` [iajunsesem renumi]i la concursurile de muzic`.Luam premii serioase. Dar, din cauzamesajelor pieselor, nu eram lua]i în serios.Eram considera]i...îndr`zne]i. {i totu[i, în1987, am avut un turneu cu Semnal M,forma]ia Riff, Ilie Micolov [i Laura Stoica.Noi, forma]ie underground, am cântatîn ]ar`, pe bilete, o lun` de zile. Cel pu]indou` spectacole pe zi. Nu era r`u pentru otrup` interzis`.

Au venit anii ’90. A]i scos primuldisc [i trupa a început s` vând`.A[a este. Dintr-o trup` de underground,cu câ]iva fani, am devenit o trup` main

(principal`). Începând cu anii ‘90 [i pân` în2001, nu exista spectacol mare, în România, încare s` nu fim inclu[i. Am cântat îndeschiderea multor nume mari, ca ErosRamazzotti, Joe Cocker [i Rod Stewart. Amfost singura trup` din istoria României, c` alteistorii nu [tiu, care a cântat în deschidere (dela ora dou`, ]in minte pentru c` era un soarefoarte puternic [i când am mutat pozi]iadegetelor pe chitar`, m-am fript), pe ArenaNa]ional`, [i i s-a cerut bis. Iar managerul descen` l-a aprobat. Nimeni nu face niciodat` a[aceva. Drept urmare, pentru c` ne-a mai l`sat,la cererea publicului, s` cânt`m înc` o pies`,forma]ia Holograf, care a intrat dup` noi, a fostscoas` de pe scen`, în timp ce cânta. Nu aumai avut timp s` termine programul pân` laora la care trebuia s` intre Ramazzotti. A fostextraordinar pentru noi, forma]ie de sacrificiu(a[a sunt considerate trupele care cânt` îndeschiderea unor nume mari), ca un public,venit s` asculte arti[tii consacra]i din acelconcert, s` ne cear` bis.

Cum arat` ast`zi, la 24 de ani de laînfiin]are, forma]ia Timpuri noi?Trio. Exact ceea ce mi-am propus acummai bine de patru ani. Formula în trei

cred c` este provocarea suprem` pentrucineva care are experien]` în muzic`, pentru otrup`. Pentru c` un trio î]i creeaz` or`spundere. Fiecare din cei trei are [i rolul desolist. Trebuie s` se priceap` s` acompanieze,s` fac` solo instrumental [i s` cânte, m`carbacking, cu vocea. Sunt eu la chitar`, FelixSfura la percu]ie [i noul nostru coleg,Alexandru Vascan, la chitar` bas. El are 21 deani [i a primit provocarea cu responsabilitate.Atât cât exist` la vârsta aceasta.

Pute]i spune c` stilul trupei s-aschimbat de-a lungul timpului, înfunc]ie de gusturile publicului, cas` se men]in` în topuri? Desprealbumul din 2011 s-a spus c` areputernice influen]e reggae.În general, când compun, am nevoie deun sens. O idee, un mesaj. Trebuie s`

am ceva de spus. În momentul în care ai cevade comunicat, stilul î]i este foarte clar înminte. Prima pies` a forma]iei a fost o melodiecompus` de mine, reggae, înregistrat` în1981. Se numea Acesta este ritmul.O pies` care a rulat o var` întreag` la discotecaRing, din Costine[ti. Deci influen]ele reggaeau fost dintotdeauna. Nu am fost constrân[i, încompozi]ie, de un stil fix.

De exemplu, de foarte mult timp, vreau s`compun o melodie cu un singur sunet. La unadin piesele noastre noi, Eu ]in ritmul cupiciorul, tema este format` din dou` note.Nu am reu[it s` g`sesc, înc`, formula ritmic`,jocul cu valorile, care s` îmi dea o tem` dintr-osingur` not`. Dar nu renun].

De câ]iva ani, nu mai sunte]i doarchitaristul trupei Timpuri noi, ci [ivocalul. Ce v-a determinat s`îmbr`ca]i [i acest rol?La început, a[a cum am povestit, n-amfost considerat talentat. Sincer s` fiu,

nici acum nu consider c` am voce. Profesoaram` d`dea afar` de la cor [i mergeam s`fumez în WC. Asta însemna ora de cor pentrumine. Fra]ii mei au voci interesante, cupersonalitate. Eu deschideam gura [i eramr`]oiul cel urât. M`c`neam. Am o voce ca otrompet`. Într-adev`r, unii oameni se nasctalenta]i. Eu n-am fost unul dintre ei.Dar am fost nevoit s` cânt [i partea vocal`.Forma]ia avea nevoie de un solist, a[a c`mi-am educat talentul.

Care crede]i c` este secretullongevit`]ii, în plan muzical?Asear` am v`zut un spectacol deosebit,pe Madison Square Garden. Unul dintre

arti[tii prezen]i acolo reprezint` un exempluîn acest sens. Este printre pu]inii muzicienicare urc` pe scen` [i cânt` de parc` acelaeste ultimul lui concert. Întotdeauna secomport` la fel. La ie[irea de pe scen` era uddin cap pân` în picioare. Nu este un marecânt`re], dar se vede o energie pe care oeman`, se vede o sinceritate, se simte c` else urc` pe scen` [i î[i d` inima publicului.Îi d` tot ce are, tot ce este.

Eu cred c` secretul succesului estechemarea pe care o ai. Un om care [i-a g`sitvoca]ia va fi fericit întotdeauna de ceea ceface. Nu va cere niciodat` bani pentru asta.Dac` îi va primi, va fi mul]umit, dac` nu, totmul]umit va fi.

Ce ne mai preg`te[te trupaTimpuri noi?{tii cum se spune, Dumnezeu râde deplanurile oamenilor. Eu merg din

aproape în aproape. Îmi vin mereu idei [i spers` reu[esc s` le cânt pe toate. Când am otem` în minte, lucrez la ea pân` m` l`muresccomplet care îi este forma. Apoi o prezintcolegilor mei. Iar împreun` îi c`ut`m acelceva. Dac` nu îl g`sim, nu mergem cu ea maideparte. O l`s`m la o parte [i o relu`m pesteceva timp. Nu ne gr`bim s` scoatem albume.

Forma]ia Timpuri noi este prezent` pe pia]a muzical` româneasc` deaproape un sfert de secol. A început ca forma]ie de underground, în principal

din cauza versurilor considerate subversive de regimul comunist. Dup` anii ’90,trupa a marcat reu[ite notabile, lansând hit dup hit [i reu[ind s se men]in , pân înziua de ast`zi, în preferin]ele publicului. De[i Timpuri noi a trecut, de-a lungulvremurilor, prin numeroase transform`ri, Dan Iliescu, ini]ial chitaristul trupei, acum[i solist, a r`mas o constant`, un nume de referin]` al forma]iei, iar acum neîmp`rt`[e[te destinul lui [i din secretele longevit`]ii în plan muzical.

DAN ILIESCU, CHITARISTUL FORMA}IEI TIMPURI NOI:

Dan Iliescu