S a * "

ziar m âepm âam t

( h t t p : / / w w w . d n t c j . r o / a d e v a r u l

ANUL XIV NR. 3508 ISSN 1220-3203

s im b Atâ -d u m in icA,25-26 MAI 2002

16 PAGINI 4.000 LEI

Ne arde gigacaloria guvernamentalăILIE CALIAN

S întem de m ulţi ani o b işn u iţi ca, p e r io d ic , să n i s e ' a n u n ţe I- scum p iri la ceea ce ne doare mai

m u lt: carburanţi, gaze, energie term ică, energ ie e lec trică . A proape in v a ria b il sîntem in fo rm a ţi că aceste scum p iri ne s în t ce ru te , de că tre FMI - m area sperie toare a rom ân ilo r ş i marea scuză a guvernan ţilo r pentru neputin ţe le lo r ş i p e n tru b ă ş c ă lia lo r la a d re sa popula ţie i.

lată că ş i acum, pentru a îm blînz i FMI ş i B anca M o n d ia lă , G u v e rn u l p ro c e d e a z ă la o nouă s c u m p ire a energ ie i term ice. Şi nu una m ăruntă, ci una de 40%, secondată de creşterea p re ţu lu i la energ ia e le c trică cu 3%. Aşadar, g igaca loria la p roducă to rii de energie te rm ică va creşte de la. 600.000 lei la 840.000 lei, mai exact - de la 16,4 do lari la 2 0 de dolari.

C om unicatu l este echivoc. Trebuie să înţelegem că to ţi cei care locu im la b loc vom plăti acest preţ, începînd cu 1 iu lie. Dar nu ni se spune că şi apa caldă se scum peşte to t cu atîta şi că la iarnă c o s tu l g ig a c a lo r ie i va f i «absolut insupo rtab il. Nu ni se spune de ce se m ăreşte p re ţu l cu 40%. A crescu t p re ţu l ga zu lu i m etan, cărbune lu i, păcure i? ! Dacă e aşa, v o r creşte preţurile ş i pentru cei care-şi p roduc singuri încălzirea şi apa ca ldă p rin m ic ro ce n tra le - sau che ltu ia la asta o să o suporte numai n e n o ro c iţ ii de la b loc? ! Au in tra t în ca lcu l alte elemente care com pun preţul g igaca lo rie i? Care, cît ş i de ce?

D om nu l m in is tru Dan loan Popescu ne asigură că acest preţ va rămîne bătut în cu ie 1 2 lun i, ind ife ren t de in fla ţie . F rum os! Mai m ult, domnia sa ne asigură că , d u p ă a c e a s tă p e rio a d ă , p re ţu l energ ie i te rm ice va scădea. Era să fac atac de cord c itind această p rom is iune.E pen tru prim a oară cînd s ta tu l anunţă scăderi de preţ. Dar cum va scădea? Se va în toarce ia preţul de azi? în lei sau în d o la ri? Pe ce’ bază? Pe baza scăderii co s tu rilo r de producţie, datorită re te h n o lo g iz ă r i i , m o d e rn iz ă r ii, red im ensionării etc.? La toate centralele de-a va lm a ş i s im ultan?!

în p r in c ip iu , aş sp u n e că , dacă preţurile se v o r în toarce la cele de azi şi puterea de cumpărare a popu la ţie i va rămîne aceeaşi - ' lucru de care nu sînt s ig u r -, m ăcar pentru atîta dom nul m in istru a r t e r i t a un premiu de la noi to ţi: după ce ne-a h iat cu am îndouă m îin ile , ne re s t itu ie ceva cu d ouă : degeţele. Ce-i drept, Guvernul a anunţat m a jo ra re a c u 5% a s a la r i i lo r d in în vă ţă m în t ş i a p e n s iilo r s u b c in c i m ilioane. A coperă majorarea aceasta m a jo ra re a p re ţu lu i la g ig a c a lo r ie ? Poate. Să vedem ce va fi la iarnă. Dar ce le la lte ca te g o rii de popu la ţie care lo c u ie s c în b lo c u r i? D e s ig u r, u n o r salariaţi a i s ta tu lu i Guvernul le poate tip ă ri ceva b an i în p lus . D ar ce' se în tîm p lă cu re s tu l - de la şom eri la angajaţii f irm e lo r private, care nu au fabric i de tip ă rit bani?

Şi, ca să mă a flu în treabă, m ai pun o în trebare: de vrem e ce to t are de gînd să reducă p re ţu l g igaca lorie i peste un an, cum spune m in is tru l Industrie i şi R esu rse lo r (pe care nu aş d o ri să -l bănuim de in tenţia de a ne păcăli), adică de vrem e ce sta tu l, luînd ş i apoi dînd îndără t, nu c îş tig ă mai n im ic , nu a r . putea să ne lase-n amarul nostru , cu p re ţu l de azi al g igaca lo rie i? Să fie vorba doar de o fentă în m eciul cu FMI sau s ta tu l are atîta nevoie de bani, încît e în stare să pună oricîte b iru ri ş i taxe se p o t inventa?

Primarul vrea să picheteze prefectura, dacă nu va fi dizolvat Consiliul local

. Intr-un total m ister, primarul Funar a convocat o conferinţă de p re să e x tr a o rd in a ră , v in eri dimineaţă, în care anunţa o veste, care, în opinia sa, va bulversa toată ţara: adică, în opinia edilului în tricolor, C onsiliul local Cluj- Napoca este dizolvat de drept. De

d a ta a c e a s ta , F u n a r a in v o ca t articolul nr. 58 din Legea 215 (a A d m in is tra ţ ie i p u b lic e lo c a le ) , conform căruia, “în cazul în care C onsiliul local (...) nu a adoptat în trei şedinţe ordinare consecutive nici o hotărîre (...), acesta se consideră dizolvat de drept”.

C a să lăm urim bine lucrurile , textul legii, în opinia specialiştilor în d re p t a d m in is tra t iv de la - U n iv e r s i ta te a “ B a b e ş -B o ly a i” (F acu ltatea de Ş tiin ţe P o litice şi

A d m in is tra tiv e ) a re în v ed ere sancţionarea CL în cazul în care a c e s ta d e m o n s tre az ă l ip să de activ itate . E drept că şed in ţe le ordinare ale CL se convocă doar de către prim ar, acesta (şi num ai acesta) stabilind ordinea de zi cu p ro ie c te le de h o tă r îr i su p u s e ap robării consilierilor. C e face F u n ar? P rez in tă, v in eri, de cu

Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 16-a

conducere şi al certificatelo r de în m a tr ic u la re . v a c r e ş te , începînd cu 1 iunie, in form ează D irecţia G enerală de E viden ţă In fo rm a tiz a tă a P e r s o a n e i (DGEIP).

Astfel, un paşaport va costa547.000 de lei (faţă de 512 .000 de lei în prezent), sum ă la care se adaugă taxa co n su lară de315.000 de lei.

Perm isul de co n d u ce re va costa, de la în c e p u tu l lu n ii viitoare, 350.000 de lei (fa ţă de312.000 de lei), iar certificatu l de înm atriculare 220.000 de lei ( fa ţă de 1 9 9 .0 0 0 p în â în prezent).

D G E IP p re c iz e a z ă că p e rso a n e le c a re au a c h i ta t c o n tra v a lo a re a a c e s to r docum ente p înâ la 1 iunie şi care solicită eliberarea lo r dupâ această dată vor plăti d iferen ţa de preţ, chiar dacă au ch itan ţe prin care atestă achitarea vechii taxe.

Bush şi Puţin au semnat acordul privind dezarmarea nuclearăPreşedintele am erican, G eorge W. Bush, şi

omologul său rus, Vladimir Puţin, au semnat, vifteri, la Moscova, un acord prin care urmează sâ se reducă cu două treimi arsenalele nucleare ale celor două ţâri, pînă în anul 2012, transmite AFP.

Tratatul, considerat “istoric” dc Casa Albă, va parafa reducerea arsenalului celor două foste adversare din timpul războiului rccc la 1.700 şi 2.200 dc ogive, pînă în anul 2012. faţă dc 6.000, în prezent.

Rusia a obţinut ca acordul să aibă statutul unui tratat, însă o parte dintre ogivele nucleare dezactivate şi lansatoarele lor (rachete, bombardiere, submarine) vor putea fi păstrate, în timp cc Moscova dorea ea acestea sâ fie distruse. Această situaţie plasează M oscova într-o poziţie dc inferioritate faţă de Washington din cauza vechimii arsenalului rus. Acordul a fost criticat de comuniştii ruşi, care îl acuză pc Vladimir Puţin că a trădat interesele ţârii.

De asemenea, liderii celor două ţări au semnat o declaraţie dc “nou parteneriat strategic" între Rusia şi Statele Unite. Cu puţin timp înainte dc semnare, Puţin salutase “noua calitate" a partencriatului ruso- american, în timp ce Bush a proclamat începutul unei “noi ere", între cele două ţări. “în prezent, noi am ajuns la un parteneriat dc o calitate absolut nouă”, a declarat Puţin.

Preşedintele rus, carc a reamintit că precedentele reun iun i au fost consacra te “ fie rezo lv ă rii diferendelor, fie suportării consecinţelor” , a subliniat câ summitul carc s-a deschis vineri “este consacrat chestiunilor de securitate şi dc /imitare a capacităţilor nuc/carc".

Şeful statului rus l-a asigurat pe omologul său american câ este sigur câ acest summit va fi “ foarte fructuos şi va da un im puls pu tern ic pen tru dezvoltarea relaţiilor bilaterale” .

Trei milioane de lei metrul cub de cherestea furată

în cursul anului 2002, Serviciul de Pază al D irecţiei Silvice Cluj a realizat 620 de controale, din care 513 au vizat m odul de circulaţie al m aterialului lem nos p e drum urile publice şi cele forestiere, iar 107 instalaţiile de prelucrat lemnul. Ca u rm are , in s p e c to r i i s i lv ic i au d e sc o p e rit 23 d e c a z u ri de infracţiuni (tăiere de arbori), pentru ca re s -au în to c m it d o sa re de trimitere în instantă. De asemenea,

s-au întocm it 122 de procese verbale de contravenţie, valoarea amenzilor a p lic a te r id ic în d u -se la 546 de m ijioane de lei.

In timpul efectuării controalelor, organele de control, împreună cu cele ale poliţiei, au confiscat 480 de metri cubi de lemn, a căror valoare se ridică la .430 de m ilioane de lei.

Traian M areş, şeful Serviciului Pază, precizează că persoanele care se o c u p ă cu tă ie re a şi

c o m e rc ia liz a re a f ra u d u lo a s ă a le m n u lu i, v în d c h e re s te a u a cu preţuri cuprinse între două şi trei m ilioane de Iei metrul cub, buştenii între un m ilion şi jum ătate şi două m ilioane m etrul cub, iar lemnul de foc cu trei - patru sute de mii de lei. Z o n e le fo restie re . H ued in , V alea Ierii, Beliş şi M ărişel sînt cele m ai afectate de infracţionalitate. __________ Beniamin PASCU

continuare în pagina a 1 2 -a

PSD pregăteşte un protocol de colaborare politică cu Partidul Socialist UngarS e c re ta ru l g e n e ra l a l PSD,

Cozmin G uşă, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Cluj, c ă p a r tid u l său p re g ă te ş te un protocol de colaborare politică cu P a rtid u l S o c ia l is t U n g a r , care co n ţin e şi a m e n d a m e n te la m em o ran d u m u l p r iv in d L egea statutului.■ Guşă a condus o delegaţie a PSD c a re a p re z e n ta t c o n d u ce rii Partidului Socialist Ungar un proiect de colaborare politică între cele două fo rm aţiu n i. G uşă a a f irm a t câ proiectul a fost lăsat spre studiere co n d u ce rii P a r tid u lu i S o c ia lis t Ungar, iar prevederile sale urmează

să fie negociate şi aprobate cu ocazia u nei v iz ite p e ca re cond u cerea p a r tid u lu i d e g u v e rn ă m în t d in Ungaria urm ează să o efectueze în Rom ânia. C ozm in Guşă a subliniat că, la şase lu n i du p ă sem narea m em orandum ului, vor putea începe d is c u ţi i le p e n tru am e n d are a protocolului p riv ind aplicarea Legii

statutului şi a precizat că G uvernul rom ân doreşte ca unele prevederi din m em orandum ul de ap licare să se reg ăsească în m od ificările aduse actului norm ativ. Guşă a declarat că Executivul din Rom ânia îşi doreşte m odificări echitabile, care să ofere avantaje în egală m ăsură cetăţenilor rom âni si m aghiari.

MTîfttH

c o g iiin ic a tIn ultima perioadă de tim p,

. opinia publică asistă la un a tac m ed ia tic b ine in s t ru m e n ta t , in c lu s iv p r in s u s ţ in e r e f in a n c ia ră , îm p o tr iv a u n o r p e rso n a lită ţi d in c o n d u ce rea ju d e ţu lu i C lu j şi în sp e c ia l îm potriva prof. univ, d r. Vasile S oporan , p re fec tu l ju d e ţu lu i C luj. Se utilizează n ead ev ăru ri, c a lo m n ii, d e z in f o r m ă r i , în ce rc în d u -se in tim id a re a şi c o m p ro m ite re a u n o rpersonalităţi care nu au făcu t altceva decît să-şi facă d a to ria cu d ă r u ir e şi c o m p e te n ţă , po triv it a trib u ţiilo r funcţiilo r, cu re s p e c ta re a le g i lo r în v ig o a re . A c e a s tă p o s tu r ă a deran jat pe cei care nu au nimic în comun cu interesele m ajo re a le s o c ie tă ţi i r o m â n e ş t i în g e n e ra l şi cu in te re s e le com unităţii ju d e ţu lu i C lu j în sp e c ia l, ceea ce a p ro v o c a t d e c la n ş a re a a c e s tu i a ta c m e d ia tic . O r g a n iz a ţ i a J u d e ţe a n ă P .S .D . C lu ja p re c ia z ă în m o d d e o s e b it p r e s ta ţ i a p re fe c tu lu i V a s ile Soporan şi a subprefectului Dan C a n ta şi c o n d a m n ă a c e s te a tacu ri,-ca re sîn t sortite unu i lam en tab il eşec. P e n tru acest m otiv, O rgan iza ţia Ju d e ţe a n ă P.S.D. Cluj îşi reafirm ă poziţia de susţinere to ta lă a conducerii P re f e c tu r i i J u d e ţu lu i C lu j , instituţie cu p reo cu p ări legate d e in te re s e le m a jo re a le com unită ţii şi a le ce tă ţe n ilo r judeţu lu i Cluj.Delegaţia Perm anentă a

P.S.D. C luj

C e le « t f a " m 'Z a ? " °rtodox: t A ,re ia aflare a C a p u lu i S fîntu lui Ioan Botezătorul; Sf.M c. u e ie s tin . • Calendarul greco-catoiic: A treia găsireî a capului S. Ioan Botezătorul (în 823).

J p ® i f r U• Mîino: Calendarul ortodox: Sî. Apostoli Carp şi Afeu; Sî. Mc. Averchie şi Elena. Duminica a (V-a ^ Paşti (a Slăbănogului). • Calendarulgreco-catolic: Duminica 4 d Paşti (a Paraliticului); S.Carp, ap. dinte cei 70 (tsec. 1). .

* PRHFECTURA.CON'SILIUL

JUD EŢEA N : 19-64-16

• P R IM Â R IA CLU J-NAP O CA: 19-60-30 • P R IM Â R IA DEJ: 21-17-90

• PR IM Â RIA T U R D A : 31-31 -60

• P R IM Â R IA C ÎM P IA TURZII: 36-80-01

• P R IM Â R IA H U E D IN : 25-15-48

• PR JM ÂR IA G H E R LA : 24-19-26.

• P O L IŢIA CLU J-N A P O C A:

955 şi 43-27-27• P O L ITIA FER O VIA R Â

C LU J-N A P O C A : . 13-49-76

• P O L ITIA DEJ: 21-21-21

• P O L IŢIA T U R D A : 31-21-21

• P O L IŢIA C ÎM P IA TUR ZII: 36-82-22

• P O LITIA H U E D IN : 25-15-38

• P O L IT IA G H E R L A : . 24-14-14. «P O M P IE R II: 981

• P R O TE C ŢIA C IV TLÂ : 982

• G A R D A F IN A N C IA R A CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int. 158 • D IR E C Ţ IA G E N E R A L Â A M U N C II SI

P R O TE C ŢIE I S O C IA LE: 197.125

• S A L V A R E A : 961• S A L V A R E A CFR: 19-85-91

• IN TE R N A ŢIO N A L : 971

• IN TER U R B A N : 991

• IN FO R M A ŢII: 931

• D E R A N JA M E N TE : 921

• O R A E X A C T Ă : 958

•R.A. TER M O FIC AR E: 19-87-48

• R Jt .A P Â C A N A L : 19-63-02

•S.C. "SALPREST" S.A.; 19-55-22

• SC PRISAL: 42-34-36

• D IS TR IB U ŢIA G AZELO R

N A TU R A L E : - IN TE R V E N ŢII GAZE

938; 433424

•JA N DA R M I: 956

• G A R A Cluj-Napoca: 952

• A G E N ŢIA CFR: 43-20-01;

Turda - 31-17-62: Dej - 21 -20-22

• A L IA N ŢA A N TISLTC ID : I9 -IM 7

• DIRECŢIA GFN. JUD TENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983

EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v a o f e r ă : ,

< I U R « R I E N EO R A R U L C U R S E L O R IN T E R N E

luniC lu j -A O to p e n i 7 ,0 0 ,1 6 ,0 0 şi 18,50 O top en i -A C lu j 7 ,3 0 ,1 2 ,1 5 şi 20,00

m a rţiC lu j -> O to p e n i 7,00 şi 15,15 - O top en i A C luj 8 ,25 şi 20,00

miercuriCluj -> O top en i 7 ,00 ,1 6 ,0 0 şi 18,50 O top en i A C lu j 7 ,30,-12,15 şi 20,00

jo iC lu j -> O to p e n i 7 ,00 şi 1 5 ,1 5 . O topeni - » C lu j 8 ,25 şi 20,00

vineriCluj O top en i 7,00, 20,10 şi 21,05 O topeni -> C luj 11,00,14,30 şi 20,00

sîmhălă C lu j -A O to p e n i 7 ,00 şi 15,15 O top en i - » C lu j 8 ,25 şi 20,00

d u m in ic ă C luj -> O to p e n i 7 ,00 şi 15,15

O top en i - » C lu j 8 ,25 şi 20,00

O R A R U L C U R S E L O R E X T E R N E

Cluj -> Frankfurt

Marţi, joi, sîm bătă şi duminică 9,40 Frankfurt Cluj

Marţi, joi, sîm bătă şi duminică 11,50 Cluj -> Viena

luni, m iercuri - 9,45, vineri • 15,10 Viena 4 Cluj

luni, m iercuri -1 1 ,1 5 , vineri 17,05 Cluj -9 Bologna

luni, m iercuri -1 3 ,3 0 , vineri -1 5 ,4 5 Bologna -9 C luj

luni, m iercuri -1 5 ,2 5 , vineri 17,40.

Rezervări prin telefonaşi e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 R tel/fax: 064-433.569; 193.442 ~

e-mail: fravel@eximtur.ro

F A R M A C II!S im b ă tă , 25 m a i: Farmacia nr. 4,

str. G h . Doja nr. 3. telefon 13-00-77, o ta r 8 -2 0 . F a rm a c ia nr. 1. P -ţa Libertăţii nr. 31. telefon 19-46-06, orar 8 -16, Farm acia nr. 8, str. Horea nr. 8 3 . te lefo n 1 3 -0 4 -1 3 . orar 9 -1 7 , Farm acia nr. 115, sfr. N. Pascaty nr. 7, le le fo n 1 4 -5 8 -9 8 , ora r 8 -1 4 , Farm acia nr. 116, sfr. Bucegl nr. 5, lelefon 19-18-21 . orar 8 -14, Farm ada nr. 68. sfr. T . V u ia nr. 26. lelefon 41- 50-71. orar"8-14, P F nr. 3 (gară). P - |a G âni nr. 3. telefon 13-04-26, orar 8 -14.

D um in ică , 26 m a l: Farmacia nr. 4, slr. G h . D oja nr. 3. telefon 13-00-77. orar 8 -20 .

Fa rm acii c u se rvic iu perm anent: Farm acia nr. 1, P-ţa Libertăţii nr. 31, telefon 19-46-06, orar 8-20, Farmacia " C Y N A R A " , C a le a Floreşti n r.75 , fol.42.62.72, orar non-slop, Farm ada -R E M E D I U M F A R M - , B -d u l 21 Decembrie nr. 131. tel. 41-29-01, orar n on-stop. F a rm a c ia "V IS C U M ", str. Flnlinele 7, telefon 092-32-80-30, orar non-slop.

F a rm a c ii c u s e rv ic iu p re lu n g it: Farm ada "D A P H N E " , str. Plopilor nr. 50. lelefon 429.405. orar: sîmbâfâ - 9 - 13. d u m in ic ă - 1 0 -1 3 , F a rm a c ia "In le rp h a rm ', s lr. Prim ăverii nr. 5, telefon 4 2 -7 1 -95 . orar 8-22, Farm ada "C L E M A T IS F A R M ", P-|a Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.

G a rd a de n o a p te : Farm ada nr. 4, str. G h . Doja nr. 3. telefon 13-00-77, orar 20-8.

R E P U B LIC A - S tart W ars: episodul II - Atacul clonelor, SUA (11; 14; 17; 10; 23). Z iln ic spectacole cu tarif redus de la ora

23 * ARTA-EURIMAGES - Nevastă la pachet - Anglia, premieră (12; 14,30; 17; 19,30); vineri, sîmbâfâ, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22 * FAVORIT - Ocean's eleven - Faceţi jocurile, SUA (13; 15; 17; 19) * MÂRĂŞTI - Patriotul. SUA (13; 16; 19); luni închis.

TURDA: FOX - Bătălie pe role. SUA (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 2 1 .

DEJ: ARTA - Scary movie 2 - Comedie de groază, SUA (15); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 2 1 ; Filantropica, România (17; 19)

GHERLA: PACEA - Ora de vîrf 2, SUA (vineri, sîmbătă, duminică: 15; 17; 19; 21; luni, marţi, miercuri: 17; 19); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 2 1 ; joi - închis.

J E * Sîm bătă, 25 m ai < h 1 l 7 ,0 0 C e asu l, deşte ptă tor; S.’W 'Le ge n d a lui Tarzan; 8 ,50 Garajul lui Ziggy; 10,20 Necazuri de puştoaică (s ); 11,10 Auto-club; 11,55 O vedetă populară; 12,45 Debut 50 Plus; 13,45 Ju rn a l. M eteo. Sport; 14,00 A u to M a rele P rem iu de F o rm u la T a l ! statului M onaco - calificări; 15,00 Ora G ; 16,00 Teleenciclopedia ; 17,00 Garantat 100% ; 18,00 Fotbal Meci din Cam pionatul Naţional; 20,00 Jurnal. M e te o . S p o rt ; 2 0 ,2 5 A g e n d a europeană; 20,30 Surprize, surprize... (div.); 22,00 Eurovision 2002 - Talin, Estonia (d ); 1,00 Garantat 1 00 % ; 2,00 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2 ,30 Ora G (r); 3 ,30 Corect (r); 3 ,45 O vedetă populară; 4 ,35 Puncte cardinale; 5,05 Fotbal M e d din Campionatul Naţional W -

D um in ică , 26 m ai .7 ,0 0 U n iv e rsu l c re d in ţe i; 9 ,1 5

S h e rlo c k H olm es în se co lu l X X II (d .a .); 9 ,45 Grădiniţa de dum inică;

"10,30 Viaţa satului; 12,00 T e z a u r folcloric; 13,00 Conferinţa d e presă;1 3 ,5 5 J u r n a lu l de p r în z ; 1 4 ,0 0 S p e c ta c o lu l lum ii v ă z u t d e Ioan Grigorescu (do); 14,30 Studio Formula 1; 15 ,0 0 A u to Marele P rem iu de Form ula 1 al Prindpatului M onaco - cursa (d ); 17,00 O zi cu Beatles (co. m uzicală Anglia 1964); 18,30 Bravo, B ravissim o!; 20,00 Jurn al. M eteo. Sport. Buletin Form ula 1; 20,35 Curat Caragiale! Parol!; 20,40 Deştept şi bogat; 21,40 Ştirile de sîm bâtâ asta; 22,10 B ob Roberts (d ra m ă S U A ’92); - 0 ,15 M arele J a z z . Gala spectacolului Academ ia J a z z (p.ll).

S îm bătă, 25 m âi f r î u 7 ,00 In mijlocul furtunii (sl r); 7,50 C a m era de gardă (r); 8,20 Muzică populară; 8,40 E dreptul tău! (r); 9,05 Puls 2002 (r); 9,35 Călătorind prin ţară (r); 10,10 Desene anim ate (r); 11,00 Lum ea lui Chiţ-Chiţ; 11,45 Flipper şi Lopaka (s ); 12,10 Piatra magică (s ); 12,40 Arta apărării; 13,10 A rc a ’ lui N o e ; 13,40 A tla s ; 1 4 ,1 9 Planeta singuratică; 15,05 Bărbaţi, la cratiţâ! (d iv .); 16,25 fsFeţe; 16,40 A n d r o m e d a ( s ) ; 1 7 ,2 5 S a b r in a , vrăjitoarea... (s ); 18,00 Iubiri celebre ale secolului X X (s); 18,35 Fam ilia şi legea (s ); 19,25 U n bărbat de succes (s ) ; 2 0 ,0 0 A n g e lo , îngerul p ăzito r (dram ă Italia 2001, p.V); 21,40 V e dn ul m e u... (s ); 2 2 ,1 0 Ştiri; 22,15 In plină acţiune (s ); 23,00 Despre viaţă şi sex; 2 3 ,4 5 ; S outh Africa Freedom D a y - concert; 0 ,35 Zănaticele (f/r).

D u m in ic ă , 26 m ai7,00 Atlas (r); 7,30 Piatra m agică

(s/r); 8 ,00 Flipper şi Lopaka (s/r); 8,30 Tradiţii; 9 ,00 Medalion de interpret;9 ,3 0 F e rm a ; 10,30 C ronici votive;11.00 Prietenii lui Piticot; 11,45 Flipper şi Lopaka (s ); 12,10 Piatra m agică (s );12,45 W ish b on e (s ); 13,15 Paradisul de lingă noi; 13,45 Aleea cu ghim pi; 14,05 Reptile (d o ); 15,05 Charlot la băi; C harlot la hofel (c o .S U A 1914); 15,35 Invenţii (do); 16,25 Videodipuri; 16,40 A n dro m ed a (s); 17,25 Sabrina, v ră jito a re a ...(s ); 18,00 C ă lă to r în O rient; 18,30 Ştiri; 18,40 Fam ilia şi legea (s ); 19,30 U n bărbat de succes (s ); 2 0,OQ Prim arul din Casterbridge

c • t e l e s p e c t a t o r

(d ram ă Anglia 2001, p .ll); 21 ,4 5 Vecinul meu... (s ); 22,20 Minutul 91; 0 ,20 Planeta singuratică (do/r); 1,05 In plină acţiune (s/r); 1,35 Sabrina, vrăjitoarea... (s/r).

^ S îm bătă, 25 m al■ " • " V 7 ,00 Ispita (s/r); 8 ,0 0P ap ara zzi (div./r); 9 ,30 Fir întins (m ag.); 10,00 Casa de piatră (m a g.);10 .3 0 Roata de re ze rvă (m a g .);11.00 B IT (m ag.); 11,30 Medicul de gardă (m ag.); 12,30 V .I.P . (s ); 14,30 R o ck y4 (f/r); 16,30 Echipa fantastică (d iv.); 18,00 Poveşti de alinat copiii;19.00 O bservator. S po rt. M eteo ;20 .0 0 Strada Divertis nr.1; 2 1 ,0 0 T ic k e r (f .S U A 2 0 0 1 ); 2 3 ,0 0 Film artistic; 1,00 Realităţile vieţii (s/r); .2 .00 Observator (r); 3 ,00 O stea în devenire (co.Canada 1986); 4 ,30 Fir întins (r); 5,00 Casa d e piatră (r);5 .3 0 Roata d e re ze rvă (r ); 6 ,0 0 Medicul de gardă (r).

D um inică, 26 m ai7 .0 0 T ick e r (f/r); 9 ,0 0 S tra d a

D iv e rtis -nr. 1 (r ); 10,00 A n im a x ;11.00 Misiune imposibilă (s ); 12,00 Roswell (s ); 13,00 V .I.P . (s ); 14,00 S c h im b a re neaşteptată (c o .S U A 1988); 16,00 Film artistic; 18,30 7 z i le ; 1 9 ,0 0 O b s e r v a to r ; 2 0 ,0 0 A cad em ia Vedetelor; 2 2 ,3 0 . N o ua lege (fJ S F S U A '98); 0,00 Schim bare neaşteptată (f/r); 1,30 Zile din viaţa noastră (s ); 3,30 Observator (r); 4 ,00 V .I.P . (s/r); 5,00 Noua lege (f/r); 6 ,30 7 zile (r).

S îm bă tă , 2 5 m ai■ »> '/ ■ « 7 ,30 D e s e n e a nim ate ;10.00 G a şca din Maiibu (s ); 10,30 P ro M o to r (e m .a u to );. 1 1 ,0 0 A u to Raliul Argentinei; 11,50 Gillette - lum ea sportului; 12,00 M a g. Liga C am pionilor, 12,55 Ştirile P ro T V ;13.00 Katie Joplin (s, e p.1 ); 13,30 Prietenii tăi (s); 14,00 M uzică pe b u n e (s ) ; 14,30 A le g e re a iubirii (d r a m ă C a n a d a 1 9 8 8 ); 1 6 ,3 0 Bucătăria lui Radu; 17,00 Săptăm îna nebunilor (f.Rom ânia 1971); 19,00 Ştirile P ro T V ; 19,50 Fotbal la Maxx;2 0 .0 0 P acificatorul (th riller S U A 1 997); 22,30 A llyM c B e a l (s ); 23,30 M a rcă înregistrată; 0 ,0 0 La limita imposibilului (s); 1,00 Suspiciunea (f. S U A '92 , p.ll).

D u m ln lcâ , 26 m ai7 .00 D esene anim ate; 10,00 Big

W o lf O n Cam pus (s ); 10,30 G a şc a din M aiibu (s); 11,00 Rătăciţi printre fete (s ); 12,00 Profeţii despre trecut;12 ,5 5 Ştirile P r o T V ; 13,00 Marjorie M om ingstar (dramă romantică S U A 1958); 15,25 Dorinţa E m m ei (dram ă S U A 1 9 9 8 ); 1 7 ,0 0 M a rc ăînregistrată: 17,30 P ro T V M agazin;1 8 .0 0 Lanţul slăbiciunilor; 1 9 ,0 0 Ştirile P ro T V ; 20,00 Vacanţa M are;2 1 .0 0 Jo h n y M nem onic (thriller S F S U A 1995); 23,00 Procesul etapei;2 .00 Marjorie M om ingstar (r).

S im bătă, 25 m ai7,00 Lună sălbatică (s / r);'

8 ,00 D esene animate; 10,00 S â fii sănătos; 11,00 Sport m agazin; 14,00

IC. 151)

Sim bătă, 25 maiPrimul salut 8:00-11:00; Ştiri: 0 9 :0 0,10 :00 ,1 3:0 0,21 :00 ; Meteo, utilitare

C D 8:10; Revista presei locale 8,20; Horoscop 8:50. 9:50; Ce mai crede r *“‘ ° lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Hei rup - cu Ştefan Coroian - emisiune de muzică românească 11:30- 12,30: Spaţii ambientale - cu Cristian Mureşanu 13:00-17:00; Ştiri 13:00; Country music USA • cu Călin Deac 17:00 - 18:00; Program informativ BBC 18:00- 18:30: Ştiri - retrospectiva zilei 21:00; Noaptea la CD Radio - dedicaţii muzicale.

D um in ică , 26 m a i .Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 0 9:00,10 :00 ,13:00,15 ,00 , 19:00; Meteo, utilitare 8,20; Horoscop 8:50, 9:50: Program cinema - 9.20: C e mai crede lumea - retrospectiva sâptâmînii 10:15; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Country music USA - cu Călin Deac (r.) - 11:30-12:30; Hei rup - cu Ştefan Coroian (r.) 16:00-17:00; The mix - cu Tudor Runcanu (r.) 17:00-18:00; Program informativ BBC 18:00 - 18:30; Ştiri - 19,00; Ilustraţii cinematografice - muzică de film - cu

Cristian Mureşanu 21:20.UNIPLUS Radio S îm bătă, 25 m ai Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8.20. 14,00-14.30. 18,00-18.30. 21,00-21,30; 6,30-10.00 Uniplus de dimineaţa; 10.00-14,00 Sindrofia de weekend: 12.00-13.00 Pop-pius 15,00-22,00 Program muzical,22.00-23.00 Ritmuri fierbinţi cu RONA: 23,00-6,00 PARTY.

D um inică, 26 maiProgram informativ BBC: 6.00-5.30, 8.00-8.20, 14.00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-

21.30: 5 .30 -10.00 Uniplus de dimineaţa: 10.00-14,00 Sindrofia de weekend:15.00-22,00 Program muzical: 22,00-6.00 PARTY.

— Sîm bătă. 25 mai{ ( T ) ) 8.00-8.30 B B C , 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă: 10.00 Country

Club (r); 11.00-14.00 La sfîrşit de săptămînă: 14.00 B B C ; 14.30 Noi titluri de la casele de discuri: 15.00 Âudioselect. 16.00 Tehnomania: 17.00 Top-Ten: 18.00 BBC: 19.30 Snergia. 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad

D um inică, 26 mai8.00-8.30 B B C ; 8.45-9.00 Evanghelia de duminică, 9.00 Cafeaua de dimineaţă:

10.00 Doar o poantă să-ţi mai spun (U cu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (George Ciotlâus si A’iin Botioc); 13.00 Fonoteca de suflet (r) 14.00 BBC,16.00 Country Club; 17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 B B C ; 19.30 Hitmix; 21.00 Taxi Music.

Sîm bătă, 25 m aijMflSî&MI 6,00 Bună dimineaţa - O emisiune de informaţii, actualităţi şi - - muzică realizată de Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea in limbamaghiară. 10,00 Cintă inimă şi spune - muzică populară. 11,00 Fotbal Divizia B seria a ll-a; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Cavalerii mesei rotunde, talk- show pe teme politice - prezintă Mihai-Miclăuş; 14,00 Program muzical: 15,00

Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05-19,00 Incursiuni de meloman.. Realizator: Sergiu Alex; 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Sfera magică, redactor Stana Sevianu; 20,00-21,50 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 fnchiderea programului: 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Program muzical.

Duminică, 26 mai6,00 Bună dimineaţa de duminică. Ritmuri antrenante doar pe 95,6 MHz; 8,00

La Izvor de cînt şi dor. Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Sesam, deschide-te. Emisiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 10,30 Din discoteca unui meloman amâtor. 11,00 Radioduminica. Prezintă Virgil Mureşan; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri 18,05-19,00 Peluza radio - cu Ioan Vasile Vanea si Mihai Gotiu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Jazz la Radio Cluj cu Constantin Colhon. 20,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Gelu

. Furdui. 22.00 fnchiderea programului pe 909 şi 1593 KHz, 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Prggram muzical.

Sîmbătă, 25 mai

RADS0 F!R 98,2 FM DEJ dimineaţa 8.00-11.00; 3 ceasuri de simbătă 11.00-14.00, muzică, horoscop, ştiri, divertisment; Zigzag' muzical 14,00-22.00, muzică, divertisment, dedicaţii, cu Ciprian Munceiean; Firul roşu, 16 00-17 oo’ si 21.00-22.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC-, 8.00, 11.00, 14.00. 18.00; Ştirile RADlO FIR 9.30, 12.30; Casă de piatră 17.00-17.30, cu Alina Terpe; Cu si pentru adolescenţi 18.30-19.00, realizator Alina Terpe; Top EVERGREEN, 19.06-20.00, realizator Alina Terpe; Saruday night- Top 50 RADIO FIR 22.00-03.00, clasament muzical, răspunsuri la scrisori, divertisment, cu Florin . Grosu.

Dum inică, 26 maiLumea copiilor 10.00-10.30, emisiune pentru copii cu Alina Terpe; Duminica

împreună, 10.00-14.00, Divertisment, muzică, informaţii utile, power play; cu Ciprian Munceiean: Jurnal BBC 11.00, 14.00, 18.00; Pe Someş in sus şi-n jos 14.30- 15.30, Emisiune de muzică populară, realizator Nelu Dordoi.

r a d i o - Sîm bătă, 25 maic b i t P ; 08 00-08:05 Radio Europa Liberă: 08:05-11:00 Impuls de

* S j j îr ă r r « weekend cu Carmen Fizesan; 16:00-18:00 Romanian top 100 cu Adi Simion; 18:00-18:30 Radio Europa Liberă; 22:00-23:00 Crema mix cu D J Aiexis; 23:00-08: Night Player - muzica nopţii la Radio impuls.

Duminică, 26 mai08 00-08:05 Radio Europa Liberă, 08:05-11:00 Impuls de weekend cu Carmen

Fizesan- 12 00-14 00 Romanfan top 100 cu Adi Simion (r); 18:00-18:30 Radio Europa Liberă 22:00-06:00 Night Player -m u z ic a nopţii la Radio Impuls.

M o to r; 1 4 ,3 0 E x p lo z iv ; 1 5 ,0 0 w ww.prim atv; 15,30 Patrula aeriană (s ); 16,30 Lună sălbatică (s );‘ 17,30 M .A .S .H . (s ); 18.00 Fo cus - e m . de ştiri; 19,00 C am era de rîs; 19,30 Real T V ; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Bank Show ; 2 3 ,3 0 M .A .S .H . (s/r); 0 ,00 Patrula aeriană (s/r); 1 ,00 Film erotic; 2 ,30 F o cu s (r).

D u m in ic ă , 26 m ai7 ,00 Tra d iţiile ro m â n ilo r; 7 ,3 0

w ww .prim atv; 8 ,00 P rogram pentru copii; 10,30 Hit 4 0 - top m uzical;11,30 Filmul şi televiziunea; 12,00 P rog ram sp ecia l; 1 3 ,3 0 L e vin tza prezintă; 14,00 R o y c e ( f .S U A 1994);16.00 Cronica cîrcotaşilor (r ); 17,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 18,00 Focus - em .de ştiri; 19,00 C a m e ra de rîs (div.); 19,30 R ea l T V ; 20,00 V re i să fii m iliardar?; 21 ,0 0 O biectiv;22.00 Operaţiunea „Broken Arrow " (f .S U A 1995); 0 ,00 C a m e ra d e rîs

i (div./r); 0 ,30 Le vin tza prezintă (r);1.00 Filmul şi televiziunea (r).

XS îm b ă tă , 25 m a i

y o t j c 7,35 Ş tir i ( r ) ; 7 ,5 0Videodipuri; 11,00 D ocum e nta r D W ;12.00 Cîntece populare (r ); 12,30 C in e to u r; 1 3 ,0 0 S p o rt 7 ; 1 3 ,3 0 Melodii, melodii; 14,00 Film artistic;16.00 Club abc; 17,00 D ocum entar D W ; 1 7 ,3 0 C in e t o u r ( r ) ; 1 8 ,0 0 Germ ania în direct; 18,30 Telejurnal;19.00 Caleidoscopul artelor; 19,30 C in e to u r ; 2 0 ,3 0 F ilm a rtis tic rom ânesc; 2 2 ,0 0 C inetour (r); 23,00 C lu b abc (r ); 2 3 ,3 0 S in te za zilei;23,45 Videodipuri.

D u m in ic ă , 26 m ai , 7 ,35 Ştiri (r ); 7 ,50 V id e o d ip u ri;11 .0 0 D ocum e nta r D W (r ) ; 12,00 Cinetour (r); 12,30 Club a bc (r); 13,30 Melodii, melodii; 1 4 ,0 0 Film artistic;1 6 .0 0 C în te c e p o p u la re ; 1 7 ,0 0 V id e o d ip u r i; 1 8 ,0 0 D o c u m e n ta r D eutsche W elle ; P uterea politicii;18.30 Telejurnal; 19,00 D ocum entar Deutsche W elle : G e rm an ia astăzi;19.30 Concert; 20 ,3 0 Film artistic ro m â n esc ; 2 2 ,2 0 L o to -P a riu -T r io ;2 2 .3 0 C în te c e p o p u la re ; 2 3 ,3 5 Sinteza zilei; 23,50 Videodipuri; 1,00 A ctiv FM 92,7.

S îm b ă tă , 25 m ai7,45 Cavalerii din T i r Na

Nog (s); 8,15 Poveştiri adevărate (r);9 ,0 0 la -m ă a ca să ! (m a g ./r); 9 ,30 în g e ra ş u l ( s ) ; 1 1 ,4 5 C ă s u ţ apoveştilor; 12,15 D ragoste şi putere (s/r); 12,40 Petrecerea (div./r); 13,40 Micuţele doam ne (s ); 15,00 M uzica de acasă; 15,30 Din viaţă; 16,00 A m o r de căţel (s ); 17,30 Ta in a din adîncuri (s ); 18,30 Nord şi S u d (s );1 9 .3 0 Poveştiri a de vă rate ; 2 0 ,0 0 Mariu (s); 20,50 Intrusa (s ); 22,30 Iubire fără de păcat (s ); 23,30 Jake şi G ră s a n u l ( s ) ; 0 ,2 0 P o v e ş tir i adevărate (r); 0 ,50 C h e f de ch ef (r);I ,5 0 Muzica de acasă; 2 ,30 Iubire fără de păcat (s/r).

D u m in ic ă , 26 m ai 7 ,45 Căsuţa poveştilor (r); 8 ,15

Poveştiri adevărate (r); 9 ,00 Prinţesa Te n k o (s, ep.1 ); 9 ,30 îngeraşul (s );I I ,4 5 Am or de căţel (s/r); 13,10 Mariu (s/r); 14,00 Jake şi G ră san ul (s/r);14,45 Al zecelea regat (s ); 15,30 La . c a s a de vis (m a g .); 16,00 Id -m ă acasă! (m a g .); 16,30 P etre ce rea ;17.30 Taina din adîncuri (s ); 18,30 E c o m o d a ( s ) ; 1 9 ,3 0 P o v e ş tir i adevărate; 20,00 Mariu (s ); 20,50 Intrusa (s); 21,40 Iubire fără de păcat (s ); 22,30 Petrecerea (d iv.); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0 ,00 M uzica de acasă; 1,00 Sînge din sîngele m eu (s ); 1,40 Ecom oda (s/r); 2 ,30 Iubire fără de păcat (s/r).

Redac(ia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

T E LE 7 a b c

112 T*l:0»3 336515

A stăzi, d e la o r a 1 8 ,0 0 :

RETROSPECTIVA TELE 7 ACTUAL

S îm b ătă d e ia ora 19 ,00 :

SCAUNELEd e E. lo n e s c o

D um in ică d e la ora 19 ,00

HAMLET •d e W. S h a k e s p e a r e

p re z in tă s îm b ă tă , o ra 10: IN E L U L F E R M E C A T (s e c ţia rom ână); o ra 12; A L A D D IN (se c ţia m a gh ia ră );

D um in ică , o ra 10: M A T E I C E L M A R E (secţia m a gh ia ră ); o ra 12: IN E L U L F E R M E C A T (se c ţia ro m ân ă ).

Biletele şe. găsesc la casieria ■teatrului zilnic între orele 11-13 şi cu o oră înainte de. începerea fiecărui spectacol. Spectacolele au loc la sediul din str. I.I.C.Brâtianu nr. 23.

M E H S T U UC e n t r u l M e d ic a l Str. Mehedinţi nr. 1-3

(lîngă “BIG ” Mănăştur) O fe ră s e rv ic ii m ed ica le in

s p e c ia lită ţile :■ d e rm a to ve n e ro lo g ie şi alergoiogie- obstetrică • ginecologie şi ecografie■ medicină internă■ ortopedie- e c o g ra fie , EKG, probe funcţionale ventilatorii- laborator clinic computerizat

Recoltări - zilnic 7.30 ■ 11j Informaţii şi programări la

telefon; 17.11.84.

D i s p e n s a r u l

P o l i c l i n i c c u P la tă |

i n s t i t u ţ i e c u v e c h i s

r e n u m e î n a s i g u r a r e a

c o n s u l t a ţ i i l o r m e d ic a le ,

a n g a j e a z ă m e d i c i de

t o a t e s p e c i a l i t ă ţ i l e .

Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19. Tel.: 130.330 sau 432.557.

m CABINET MEDICAL BE SI STOMATOLOGIE.Calea Moţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar

Tratam ente stomatologice complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezeejii, implante) Programări zilnic la teL: 430.028

Orar: luni - vineri: 9 -19,

sîmbătă: 10 - 13.

e n s io n a r i,

F Â T . ) 3 M » î J ; J h V ' 4 g ? ^C A B IN E T M E D IC A L O N C O LO G IC

CL UJ'NAPOOA, str.RROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)CONS.U.UCAXIil P ro f.d r. L U C IA N LA ZĂ R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologfe) L, Mi: 15-18; Ma, J : 16” -18” Dr. V A LE N TIN POPESCU

(Chirurgie, Oncologie) Ma, J : 14” -16; V : 15-17

S: 9 - 11Dr. DAN-SORIN POPESCU

(Urologie)L, Mi: 18-20; Ma, J: 18” -20

V.: 16-20 PROGRAM ARE:

tel/fax (064) 18 .7 6 .0 4în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

MEDIPRAX

Centru medicalProf. Dr. HUŢANU Ioan

Cluj-Năpoca, str. Ion M eşter 2/21

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENŢE:

C H IR U R G IE P E D IA T R IC Ă ; O R T O P E D IE ; M A L F O R M A Ţ II 7 C O N G E N IT A L E ;U R O L O G IE P E D IA T R IC Ă ; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G IE ; H O M E O P A T IE ; B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE .

Informaţii, programări lâ telefon: (064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criza si prevenţie a suicidului iniţiată de

lilIOIUTOI!!!, DU SiVlTATE IIHT.lLi ftl-lstă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Aici ar putea fî re c la m a du m n eavoastră

( A r t i c o l s e m n a t d e J o s e M a r i a A z n a r ,

p re ş e d in te le g u v e rn u lu i sp an io l)În tîln irea la n ivel înalt de la M adrid, d in 17

m ai, a şefilo r d e stat şi de guvem ai U niunii E u ropene , A m ericii Latine şi zonei C araibelor a reu n it o parte fundam entală a Europei, care p e b aza train ică a statului democratic şi de drept, a dem ara t un proces inedit de integrare po litică şi eco n o m ică p rin Tratatul de la R om a, din 1957;. şi o parte fundam entală a A m ericii cave

a p rim it aportu l predom inant al ţărilor iberice, iar în se co le le al X lX -lea şi al X X -lea , o con tribu ţie um ană im portantă din partea a lto r ţări ale Europei. A m erica din zona C araibelor, a absorbit, pe de ală parte, cultura anglo-saxonă. Pe această bază trainică de valori şi principii c o n s titu tiv e şi esen ţia le , n a ţiu n ile A m eric ii L atine, C araibelor şi Europei, reunite la M adrid, po t o fe ri un răspuns comun la p rovocări şi p ro fita m ai b ine de oportunităţile secolului al XX 1-lea.

In prim ul rînd , să existe o concertare p en tru a a p ă ra c au z e le co m u n e : lu p ta îm p o tr iv a terorism ului, respectul faţă de drepturile om ului, întărirea sistem elor democratice, instituirea şi a c c e p ta re a • u n iv e r s a lă a C u r ţii P e n a le Internaţionale, apărarea mediului înconjurător, în al doilea rînd, sîntem hotărîţi să creăm m ai m ultă bogăţie şi m ai m ulte oportunităţi pentru s o c ie tă ţ i le n o a s tr e : p r in im p u ls io n a re a com erţului şi investiţiilor, consolidînd cadrele- de reglem entare care să ofere securitate ş i .s ă in sp ire în c re d e re , im p lem en tîn d so c ie ta te a inform aţiei şi cooperînd în dom eniul educaţiei. Acest Sum m it este, pe de altă parte, un exponent (unul în plus) al unei societăţi internaţionale din ce în ce mai deschise şi mai interdependente, în care persoanele, bunurile şi ideile circulă cu mai m are libertate şi unde statele nu m ai sînt singurii actori ai organism elor internaţionale, lăsînd cale desch isă com paniilor şi asociaţiilor antreprenoriale , p a rtid e lo r politice, en tităţilo r teritoriale care nu au cadra statal, fundaţiilor şi o rg a n iz a ţ i ilo r n o n g u v e m a m e n ta le , m a r ilo r

personalităţi ale ştiinţei şi culturii, universităţilor, şi opiniei publice internaţionale.. în acest context,: care nu este altul decît cel al globalizării, un sens mai profund îl dobîndeşte strîngerea relaţiilor cu ţările care îm părtăşesc afinităţi si au în com un şi alte lucruri. Legăturile dintre Europa şi A m erica de N ord sînt foarte pu tern ice şi includ toate dom en iile ; relaţiile d in tre Europa de A m erica L atin ă nu sînt la acelaşi nivel, fiind mai concen tra te în d o m en iu l, cultural. ' - .

E s te d eci de o im p o r ta n ţă m a jo ră să am plificăm eforturile pentru a strînge mai m ult aceste legături, aşa cum am făcut în ultim ii 15 ani. Cel de-al ll-lea Sum m it U E-A m erica Latină şi Caraibe este expresia m axim ă a~ strîngerii acestor relaţii, institu ţionalizarea (M exicul s-a ' o ferit drept sediu al reuniunii d in 2004), precum şi p rocesele de nego ciere a A co rd u rilo r de A sociere ale UE cu d iferite subregiuni ibero- am ericane (definitivate, în curs de desfăşurare, sau în perspectivă), asigurînd că acest proces de apropiere va continua.

BRITANICII VOR RAMINE FARA URA STERLINA IN IUNIE 2006_ J G A 2 M t A . R U " ..

T ony B lair a dat de înţeles că intenţionează să adopte o decizie cu privire la în locuirea lirei sterline britanice cu m oneda euro, înainte de viitoarele alegeri. După cîteva luni în care prem ierul britanic a fost învinuit de “nehotârîre” , acesta ă decis, în sfîrş it, să acţioneze în direcţia v iitoarei aderări a M arii Britanii la zona euro. “Acest lucru este în in te resu l nostru. M oneda unică va deveni factoraUprincipal de tran sfo rm are a M arii B ritanii în tr -u n p ro ta g o n is t-c h e ie ăl E u ro p e i” , a a firm at Tony B lair. Şeful executivului britanic a declarat câ se va bucura în cazul în care concetăţenii îi vor aduce aminte- că tocmai el a fost cel care le-a relevat britanicilor că aderarea la zona euro

este în interesul lor. Astfel, Tony B lair a anulat toate propunerile de a m în a re a d e s fă ş u ră r i i referendum ului privind aderarea la zona euro, după viitoarele alegeri leg isla tiv e . D eclaraţia lui T ony B la ir a coincis cu in ten sifica rea eforturilor din cadrai guvernului, în v e d e re a p re g ă tir i i ţ ă r i i p e n tru accep tarea m onedei unice . în a lţi o fic ia li b rita n ic i a u .d e c la r a t că aparatul de conducere se pregăteşte pentru organizarea referendum ului, care ar putea avea loc deja în iunie an u l v i ito r . P o tr iv it p la n u r i lo r guvernului britanic, referendumul va fi organizat după patru luni de la ad o p ta rea 'd e către cab in e tu l de m in iş tr i a d e c iz ie i p r iv in d in troducerea monedei euro. D acă britanicii vor vota “pentru”, atunci peste aproxim ativ doi ani vo r fi

in tro d u se în 'c i r c u i tu l in te rn -bancnotele şi m onedele euro , iar şase luni mai tîrziu lira sterlină va fi dată uitării.

în alt interviu acordat BBC, Tony B la ir a d e c la ra t câ, d a că testu l economic ce are loc acum , cu privire la g radul de p re g ă tire a l M arii Britanii de a trece la m oneda euro, va da un re zu lta t p o z it iv ,-v a fi absolut necesar ca m oneda euro sâ fie introdusă*cît m ai rapid cu putinţă. Prem ierul britanic s-a referit la cele cinci teste lansate încă din 1997 de ministrul britanic de Finanţe,’ Gordon Brawn, şi care încearcă să găsească răspunsul Ia urm ătoarele întrebări: se p o tr iv e ş te e c o n o m ia M a rii B ritanii cu cea a restului Europei?; v a fi n o u a p o l i t ic ă m o n e ta ră suficient de flexibilă?; va duce acest lucra la creşterea investiţiilor şi la

crearea unor noi lo cu ri'd e muncă?Cu toate câ, oficial, a fost stab ilit

drept termen lim ită pentru încheierea exam inării a ce s to r aspecte, luna iu n ie 2 0 0 3 , In s t i tu tu l N a ţio n a l pentru cercetări econom ice şi sociale a declarat, luna aceasta, că toate testele s-au încheiat deja. Totuşi, M in is te ru l b r i ta n ic de F in a n ţe refuză, deocam dată, să facă publice rezultatele analizei şi m anifestă o atitudine destul de precaută faţă de b ilan ţu l lor. G ord o n B raw n este îndeosebi neliniştit de faptul că, la o ra a c tu a lă , l ir a s te r îin â e s te puternică, în tim p ce m oneda euro este slabă, fapt ce ar putea avea re p e rc u s iu n i -n e g a t iv e a su p ra e co n o m ie i M a rii B rita n ice . Totodată, şi adversarii monedei euro pun la în d o ia lă c o re c titu d in e a testelor desfăşurate.

X

NEW SW EEK"C am pan ia m ilita ră am ericană a SU A din

A fganistan a d e v as ta t in fras tru c tu ra re ţe le i teroriste A l-Q aida, distrugîndu-i p rincipale le baze şi îm prăştiindu-i forţele. Cu toate aceaste, mii de m il i ta n ţ i A l-Q a id a şi ta l ib a n i au su p ra v ie ţu it o fe n s iv e i a m e ric a n e şi a cu m încearcă să se regrupeze la frontiera a fgano- pakistanezâ, aco lo unde a avut de a ltfel loc şi ultima co n fru n ta re d in tre trapele aliate şi c irca 100 de lup tă to ri A l-Q aida. însă , n im eni n u ştie dacă ţin te le cele m ai căutate, O sam a bin Laden, colaboratorul său de încredere , A ym an A l- Z aw ahiri, şi m o la h u l O m ar se a flă p rin tre aceştia. în cursu l săptăm înii trecute, un z ia r arab cu sed iu l la L ondra a transm is un in te rv iu cu m olahul O m ar, în care acesta susţinea că liderul A l-Q aida, O sam a bin L aden, este încă în viaţă, şi a av ertiza t că “nici unu l d in tre eî nu consideră că lu p ta s-a încheiat” , p rom iţînd că vor a c ţio n a p e n tru în frîn g e rea to ta lă a Americii. C h iar dacă bin Laden nu m ai are cap ac ita tea d e a p u n e la ca le a ta c u ri d e proporţii, to tuşi am eninţările la care supune SUA vo r creşte p roporţional a tîta tim p c ît va fi în libertate . O fic ia li din cadrul serv ic iilo r de in fo rm a ţ i i s u s ţ in că in te r c e p te a z ă în continuare “ d isc u ţii” în tre d iv erse le c e lu le operative ale A l-Q aida, în care se vorbeşte de pregătirea unei noi lovituri im portante.

După ev en im en te le d in sep tem brie 2001 , A dm inistraţia B ush a încercat să conso lideze acţiunile contrateroriste prin crearea unui B irou pentru S e c u rita te In te rn ă , co n d u s de T om Ridge, şi m en it să coordoneze a lte 70 de ag en ţii f e d e r a le şi m ii de o r g a n iz a ţ i i guvernam entale locale. A utorita tea lui T om

Ridge este însă lim ita tă , astfel că m ulte din p ropunerile acestu ia au fost puse pe lin ia de aşteptare. P rin urm are, A dm inistraţia lucrează în prezent la reco n figu rarea a tribu ţiilo r acestui post, urm înd ca no ile p revederi să fie date public ită ţii în luna iu lie . în tre tim p, A genţia C entrală de In form aţii a SUA (CIA) şi B iroul F e d e ra l de In fo rm a ţii (F B I), a su m în d u -ş i r e s p o n s a b ili ta te a e şe c u lu i~ d e a c o m u n ic a e f ic ie n t în d i r e c ţ ia p re v e n ir i i d e tu rn ă r ii av ioanelor în a te n ta te le din 11 septem brie,, încearcă acum să-şi ia revanşa pentru aceste erori. Personalu l C en tru lu i de C ontraterorism din cadrai C IA (locul unde agenţii C IA şi FBI lucrează efectiv îm preună) s-a dublat d in 11 se p te m b rie în c o a c e . A n a l iş ti i d in c a d ru l a m b e lo r in s t i tu ţ i i a u ex am in a t cu a te n ţie - m a te ria le le A l-Q a id a g ă s ite în A fg a n is tan pentru a id en tifica even tuale indicii p riv ind noi com ploturi tero riste . în prezent, G eorge W. Bush prim eşte z iln ic rapoarte din partea a m b e lo r a g e n ţ i i . G a rd ie n i i sau m i l i ta r i i cam uflaţi p lasa ţi în m ai toate aeroporturile am ericane nu au făcut transportu l aerian in tern m ai sigur. N u au fost încă adoptaţe p ropuneri u tile ven ite din p a rta ex perţilo r în av ia ţie . M andatul C ongresulu i care prevede instalarea, p în ă la s f î r ş i tu l a c e s tu i an , a 2 .2 0 0 de d is p o z it iv e d e d e te c ta r e a m a te r ia le lo r explozive în cele 429 de aeroporturi am ericane, a fost ajustat. Unii experţi" sînt de părere că procedurile de securitate hazardate pot cel m ult să îi invite pe terorişti să-şi -încerce norocul, deoarece pînă acum nu a fost puse în aplicare un sistem m etodic de identificare a potenţialilor terorişti.• C ea m ai m a re p ro v o c a re în lu p ta de com batere a te ro rism u lu i nu presupune a-i

îm p ied ica pe tero rişti să repete m om entul 11 sep tem brie, ci a an tic ipa unde şi cum vor lovi aceştia data urm ătoare. O fic ia lii am ericani au in te rcep ta t inform aţii din care re iese câ ţinta a tacu rilo r ar pu tea varia de la re ţeau a electrică na ţională pînă la cea de ap ro v iz ionare cu apă, cu consecin ţele de rigoare. în m od evident, p rim a linie de apărare a te rito riu lu i am erican s în t f ro n tie re le n a ţio n a le , c a re , d in cauza lung im ii, sînt perm eabile.

în prezent, guvernul nu d ispune de un sistem de m onitorizare a ace lo r im ig ran ţi legali, care în să răm în în SU A şi după ce le -a exp ira t viza. E xperţii în securitate au avertizat, de asem enea, c ă g ru p ă rile te ro r is te s -a r p u te a fo lo si de t r a n s p o r tu r i l e n a v a le p e n t r u a s t r e c u ra ex p lo z ib il şi ch iar arm e de d istru g ere în m asă. în p rezen t, au to rită ţile fed era le in spectează d o ar 2 la sută din cargourile care v in pe cale m aritim ă. A tacurile cu spori de antrax prin in term ediu l corespondenţei i-au d e term ina t pe o f ic ia l i i d in se c to ru l s ă n ă tă ţ i i p u b lic e să a c ţio n ez e susţinu t în d ire c ţia îm b u n ă tă ţirii s is te m e lo r defensive îm p o triv a te ro rism u lu i b io log ic . C heltuielile a locate acestu i sec tor au crescu t de zece ori (a jung înd la 2 ,9 m iliarde de d o lari) şi sum a nu se va opri a ic i, fiind an u n ţa t un fond de p în ă la 4 m iliard e .

D a r c îtă secu rita te se p o a te cu m p ăra cu asem enea sum e? P o triv it d a te lo r fu rn iza te de S e rv ic iile .d e asisten ţă um an ă şi d e sănătate, num ăru l adăposturilor sigure în cazu l unui atac a c rescu t de la 8 la 12 şi, p în ă la sfîrşitu l a c e s tu i an se sp e ră ca , în e v e n tu a l i ta te a izb u c n irii unei ep id em ii de v a r io lă sau de an trax , fiecare am erican sâ p o a tă fi vaccinat. In c iuda acestor e fortu ri, SU A sîn t departe de a fi în siguranţă.

Ziarul nostru fo loseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPREŞ şi M EDIAFAX.

HUBERT VEDRINE: “TREBUIE

SĂ NE POZIŢIONĂM FATĂ DE SUA”

"L IE XE R ES S " -

H ubert Vedrine, fost m inistru al A facerilor E x te rn e în C a b in e tu l L io n e l J o s p in , an a lizează situaţia in te rn a ţio n ală şi face b i la n ţu l a c t iv i tă ţ i i s a le la c o n d u c e re a instituţiei politice m enţionate.

întrebare: în clipa în care încetaţi a mai îndeplini funcţia de ministru de Externe, iată că, la Karachi (oraş din Pakistan, n.r), Franţa cade victim ă terorismului. A fost, oare, uitat gradul mare de pericol existent în lume?

Răspuns: Tot timpul cît am răm as la Q uai d ’O rsay (sed iu l M in isteru lu i de E x te rn e francez, din Paris, n.r), am am intit necontenit fap tu l că acea com unitate in te rn a ţio n a lă dorită de noi nu există încă; de asem enea, faptul că N aţiunile Unite sîn t unite doar în denum irea lor, că multe iniţiative p en tru o lume m ai stabilă şi mai sigură se află doar în faza de proiect. E lem entul terorist este mai spectaculos începînd din data de 11 septem brie (2001), fiind, însă, flagrante şi n u m e ro a s e a lte p ro b le m e , cu m a r fi conflictul din Orientul M ijlociu. Iar alte noi p ro b le m e m o cn e sc în a c e a s tă lu m e nedreaptă, periculoasă şi complexă. Trebuie, deci, să n e ocupăm de ele, şi este cu atît m ai dificil să fie făcut acest lucra, cu cît încă nu se ştie de unde sâ se pornească...

î: în perioada în carc v-aţi aflat la conducerea instituţiei din Quai d’Orsay, s-a modificat locul Franţei pc scena internaţională?

R: S-a sch im bat locul tu tu ro r ţă rilo r. Statele Unite ale A m e ric ii au d e v e n it ceea ce eu am num it o hiperputere, pentru a .irâ ta lim pede câ ele reprezintă m ult mai m ult decît o superputere din perioada Războiului Rece. D intr-odată. s-a modificat şi poziţia tuturor celorlalte ţări. în Franţa ca şi în alte părţi ale lumii se pune, aşadar, problem a de a Ic . spune oam enilor ce vor deveni ei în cursul procesului mondializării, pentru ca aceasta să nu se transform e într-o m aşină de tocat. G lobalizarea reprezintă o adevărată problem ă pentru Franţa. Lumea globalizată nu este prielnică pentru noi, nu ne este favorabilă în m od spontan. în această situaţie, putem să ne descu rcăm cu condiţia sâ avem o concepţie, o capacitate de a spune cum stau lucrurile.

I: Avînd pregătire de istoric, Dv. vâ place să vă înscrieţi într-o durată... Aţi avut timp să duceţi la capăt “şantierele” politicii externe pe care le-aţi considerat prioritare?

R: Cinci ani constituie un interval de tim p im portant în activitatea unui ministru; în v iaţa u n u i p o p o r , în să , a c e a s tă p e r io a d ă nu înseam nă absolut nimic! Cu toate acestea, cred că eu am găsit o modalitate de a ne poziţiona faţă de SU A . Problem a noastră este de a ajunge să lucrăm cu acest stat atunci cînd sîntem de acord cu el şi de a putea să îi spunem “n u ” atunci cînd nu sîntem de aceeaşi părere cu el. T rebuie să pu tem g estio n a am bele situaţii fară a provoca vreo dram ă.

I: Are nevoie Orientul Mijlociu, şi în special Y asser Arafat ( preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene ANP, n.r), de diplomaţia franceză?

R: D ezacordu l.d in tre europeni şi ceilalţi constă, în p rincipal, în faptul că apreciem c ă I s r a e lu l t r e b u ie , d e s ig u r , să lu p te îm p o triv a te ro rism u lu i, d a r să cau te , de asem enea, o so luţionare po litică pe calea negocierii. Şi că, în consecinţă, Israelului îi trebu ie un interlocutor, care este A N P. Or, âceasta îl are în fruntea sa pe Y asser A rafat. N u e s te o op ţiune, ci o co n sta tare . M ai răm îne ca A rafat să dem onstreze că este capab il să se r id ic ş deasupra fac ţiu n ilo r p a le s t in ie n e c a re se b lo c h e a z ă , se neutra lizează una pe cealaltă.

A ici a r putea fi r e c la m a d u m n e a v o a s tră

1883 - A murit Ciprian Porumbescu

i ;5 | 3 P W ?<

u ~ ;de OCTAVIAN COSMAN

f - •rpr*ş?- r r r - r

X * - , * ! \

f , x V i ,’ f \ j - ' v d /■ ’ } ' .. . ’ * - -^4,*".''^-^: • 3 *«.*“ *. -J!T: :,r ■■ J •

. >'-p,' - '■-“. ■ '1 ■ ■

I n c a d r u l u n o r V ic to r H ugo - în sălile festive generoase sugestii şi splendori m a n i f e s tă r i am p le , ale M uzeului N aţional de A rtă de sp ir i t h u g o lian . P ra c tic ,

m e n ite să o m ag ie ze C lu j ; un p u b lic num eros şi ne-am întîlnit cu o configurareb ic e n te n a ru l n a ş te r i i unu i avizat avea să asiste la originala p r in m o d a li tă ţ i s t i l i s t ic etitan al culturii universale - • convertire în univers plastic a specifice - folosindu-se inspirat

- şi fertil puţsul energetic al liniei şi culorii - de realităţi iscate din magma unui imaginar purtător, de gînd înalt şi sentimente sub til.decantate.

O c ta v ia n C o sm a n 1 ş i-ac o n ce p u t, cu f in e ţe şisu gestiv ita te , m ontaju l unor m o m e n te ’ şi re c o n s t i tu ir i , începînd cu ingeniosul afiş în care , pe o reţea de tra iec te b ro d a te în fine c a l ig ra f i i , s tre c o a ră a lu z ii la t im p u l c u rg ă to r (p an ta re i) şiin s ta u ra re a , la in tra re a în expoziţie, a două canaturi de u şă - fe re a s tă pe c a re sedecupează silueta m ajestuoasă, so lem nă, a m arelu i sc riito r , invitat să participe Ia ritualul unei p r in c ia re c e re m o n ii: E n trez , m onsieur Hugo! Prim a lucrare care te în tîm p in ă în a m b ia n ţa e x p o z iţ io n a lă : B o n jo u r, m o n sieu r H ugo , o re p lic ă în d e sc e n d e n ţă courbetianâ, deconspirâ intenţia p ictorului clujean de a stinge pragurile dintre vremi şi-a face d in venerab ilu l să rb ă to rit un ardent interlocutor. Considerînd tra n s la ţ ia p o s ib ilă , C o sm an derulează scenariul confesiunii, c o n c e p în d în tr -u n t r ip t ic p ă tru n z ă to a re D ia lo g u r i pe

tem a c o n d iţ ie i a c tu a le a umanităţii. în centrul im aginilor se insinuează dom inator silueta zveltă a unui far, alcătu ită în cea mai m are p a rte din etajări ale cărţii, iradiind lum ină, dar m arginal se strecoară, obsesiv, in f il t r a ţ i i a le u m b re i ce corodează şi pune în d ificultate păstrarea verticalităţii. D iferite sîn t şi ecranele crom atice pe care se profilează personajele d in p rim p la n ( s c r i i to ru l - pictorul) şi edificiul sim bol al u n e i c iv i l iz a ţ i i a s a l ta tă d e p rim ejd ii: u n e le c îm puri par c a lm e p rin v o la t i l iz ă r i de albastru, ocru şi gri, a ltele se tran sfo rm ă în văpăi de lavă fu m eg în d ă . R a p e lu l la raţionalitate este evident!

O compoziţie din anul 1993, S e m n p e n t r u o t r e c e r e d e fin itivă brodează edificator p e tem a sacrificiului suprem , dematerializînd form ele pînă în p ra g u l u n e i s im fo n ic e e v a n e sc e n ţe de - e te rn spiritualizat. U rm ează apoi un alt triptic, m editaţii încărcate de m iracol şi fabulos, ce invocă E x ilu l, nu ca în stră in a re , ci prilej al regăsirii de sine. Gam e crom atice în intensităţi de verde şi b ru n , a n im a te de u n e le

m ătă su iri în g ri şi ocru, fixează siluete stranii într-un p e le rin a j către fasc in a ţia m isterului nocturn^ (un leit- motiv rom antic). în sfîrşit, do u ă p în z e re ce n te , î m b a r c ă r i p e n t r u G u e rn sa y pun în valoare, prin factura suplă, promptă, a a rg u m e n tu lu i l in e a r ' şi c o e re n ţa a r tic u la ţi i lo r cromatice, cînd solare, cînd m atiza te , in d iv id u a lita tea stilu lu i şi a v iz iun ii unui artist capabil de sinteze şi s o n o r ită ţi cu s u b tile ră s f r în g e r i s p ir i tu a le . C o n fe s iu n e a , p u r tîn d am prenta unei în că rcă tu ri autobiografice, pendulează între senin şi tensionat, între sp e ra n ţă şi d is p u tă cu tenebrele ce ne p ăstrează într-o febrilă stare de veghe.

în u ltim ă in s ta n ţă , transpunerile lui O c tav ian C o sm an , im p u lsio n a te de lecturi, de înno b ilă ri prin cu ltu ră d e c a n ta tă , se t ra n s fo rm ă în s u g e s t iv e arderi, iluminări şi revelaţii, inspirate metafore plastice pe tema e ternu lu i um an şi a inexorabilei noastre treceri.

Negoiţă LÂPTOIU

/ / tizcca T e z a u r f o l c l o r i c r o m â n e s c c u l o a n B o c ş a

" C î t e m î n d r e - a m a v u t e u "D u p ă D o ru m -o p u r t a t ,

D o ru m e u p e u n d e t r e c e , B u n ă d i m i n e a ţ a , n a n ă , C o lin d e şi c în te c e p o p u la re r o m â n e ş t i , A n a , z o r i le se v a rs ă . C o lin d e tra n s ilv a n e I şi I I , lo an B ocşa produce o nouă bucurie, de data aceasta prin C îte m în d re -a m avu t eu, album lansat oficial jo i, 23 mai, în ace la ş i sp a ţiu g eneros al m agazinului H ollyw ood.

N e aflăm în faţa unui album care va incita toate gusturile, un album ce con ţine un num ăr de 15 p ie se m in u n a te , m elod ii

tra n s ilv ă n e n e d e voie bună, d ragoste şi dor. Este, ca să-l c i te z p e l o a n B o cşa , “ o culegere care se prezintă prin ea în săşi, care m archează un m om ent im portant în viaţa şi cariera m ea artistică. Este un p ro g re s s p re p ro fu n z im ile f o lc lo ru lu i ro m â n e sc . Am fo lo s i t m a te r ia le şi su rse fo lc lo r ic e p r o p r i i , am av u t avantaju l de a pu tea consulta . docum ente vech i, avantajul de a asculta’fo lclor m ai vechi de o su tă de ani. Pentru a-1 pune în valoare, am folosit o formulă

mai ap arte , cea a unui ta ra f tradiţional, împlinit muzical prin ta ra g o t, f lu ie r , c la r in e t , în funcţie de piese”.

“Albumul este oi

valoare...”D u m itru FĂ R C A Ş: “ lo an

B o cşa a a d u n a t şi a d u n ă . material valoros, tot mai valoros de la casetă la casetă, de la CD la CD. loan Bocşa nu este un cîntăreţ de succes. El este un cîntăreţ profund, care ştie să-şi aleagă m elodia şi textul. Este

artistul care nu trebuie să-si sch iţeze em oţiile . E ste un interpret inteligent1 şi cultivat, care a ştiut şi ştie să-şi aleagă reperto riu l şi să-l pună în pagină. Form ula de orchestră este şi ea bine g în d ită şi a le a s ă . A ş tiu t u n d e sâ plaseze un instrument, de aici şi frum useţea m elodiilor din C îte m în d re -a m a v u t eu. A lbum ul este o valoare, dată de m e lo d ii , o rc h e s tra ţie , c a li ta te a în reg istră rii şi a su n e tu lu i. în tre g u l a lb u m este un succes” .

Demostene SOFRON ~ Foto: Ion PETCU

F

m i i r i m t m j . A c w M i m a - A - c u l i v u a l a

A s t ă s e a r ă , la T e le E u r o p a N o v a ,

T A R A B A C U C D - U R I

în a c e a s tă s e a ră , începînd cu o ra 18,30, la T e le E u ro p a N o v a C lu j, în cadrul em isiunii T a r a b a c u C D - u r i , va fi p r e z e n tă t ru p a N a r k o m a . R e a l iz a to r u l e m is iu n i i , F lo r in G h io c a , v ă p ro p u n e o oră şi ju m ăta te de m uzică bu n ă , topuri, ştiri şi concursuri cu prem ii oferite de M a g a z in u l H ollyw ood M usic & F ilm d in C lu j. T elespectatorii dornici sâ participe în direct, p o t te le fo n a la 190.241.

L a c e r e r e a p u b l i c u l u i

B O E M A

de G iacom o Puccin i O p e r a N a ţ io n a l ă d in C lu j-N a p o c a , în

co lab o rare cu A cad em ia de M uzică “ Gh. D im a”, p rez in tă lu n i, 27 m a i, la o ra 18,30, spectacolul cu op era B O E M A de Puccini (spectacol care p u e s te a n u n ţa t p e a f iş u l O p e re i) . C o n d u c e re a m u zica lă ap arţin e prof. univ. G h e o rg h e V ic to r D u m ă n e s c u ; re g ia artistică: conf. univ. E m il S t r u g a r u ; p reg ă tirea m uzicală: F ra n c is c F u ch s; ad ap tarea scenografică: Ş tefan Ş o a ită ; m aestru de cor: T ib e r iu P o p a . D istribuţia serii reuneşte

tineri interpreţi care au cucerit publicul cu ocazia p rim ei re p rezen ta ţii a sp ec taco lu lu i, care a reprezentat exam enul de licenţă al cîtorva dintre absolvenţii A cadem iei de M uzică. A lături de cu n o scu tu l te n o r asis t. u n iv . M a r iu s V la d B udo iu - in terpretu l poetu lu i “Rodolfo” , din distribuţie mai fac parte: baritonul G eani B ra d- M arce llo , p ic to r ; b a su l H o ra ţ iu R u ş t i - Schaunard, m uzician; basu l L aszlo R o b e r t - Colline, filozof; experim entatul bas Petre B u rcă- în rolurile “Benoit, proprietar” şi “Alcindoro”; sopranele S te fa n ia B a rz - M im i şi D an ie la P ă c u ra r - M usetta; tenorul M iklos F lo rian - Parpignol. Participă Corul de copii VIP JUNIOR, condus de p rof. A n ca M a ria ş . Cu concursul Orchestrei şi al C om lui O perei Naţionale Cluj- Napoca,

S u c c e s u l “ E n t u z i a ş t i l o r ” d e je n i

în fiin ţa tă a b ia de un an , trupa de tea tru fran co fo n L es E n th o u s ia s te s de la Ş c o a la “M ihai E m inescu” d in Dej se poate m îndri deja cu un binem eritat succes în cadrul Festivalu lu i N a ţio n a l de L im b ă F ra n c e z ă p e n tru C op ii, ediţia a V ll-a, desfăşurat în perioada 17-19 m ai, la M ateszâlka, Ungaria.

Organizat de Şcoala “ K epes G eza” , director

K o rc sm âro s Istvan , sub în a ltu l pa trona j al Am basadei Franţei şi Centrului Cultural Francez din B udapesta, festivalul a reunit participanţi din toată Ungaria, iar din Rom ânia, elevi din Arad, Cărei şi Dej, care au evoluat pe categorii de vîrstă, la secţiunile cor, teatru şi solo. “ Entuziaştii” dejeni, în număr de 14 (m ajoritatea elevii clasei a V l-a A , in ten siv fra n c e z ă ) , p re g ă tiţ i de profesorii L ucian Iosip şi B alogh K a th erin a şi însoţiţi şi de prof. G ab rie la C io b an u , director ad junct-educativ , s-au p rezen tat pe scenă cu In te rm ezzo de Jean G irau d o u x , obţinînd Locul I la secţiunea teatru, categoria gim naziu şi Locul I pentru interpretare, elevul M a riu s G ra d fiind declarat “ c e f m ai bun a c to r” .

D incolo de emoţiile prilejuite de un festival- concurs, copiii au avut parte şi de momente de destindere: Spectacole de gală, seară de şansonete, vernisajul expoziţiei de desene“ P arisu l văzut de copii”, întîlniri şi discuţii cu m em brii juriului, discotecă. în toate acestea, un merit deosebit i-a revenit d-nei Olâhne Borzovân Edit, “sufletul” întregii manifestări. D e asemenea, se cuyine de adăugat că, în urma prestaţiei avute la festival, “Les Enthousiastes” au fost invitaţi să reprezinte anul v iito r Dejul la. F estiv alu l In te rn a ţio n a l G L O B E T H E A T R E în C a n te le u , F ran ţa. Invitaţia a fost remisă, personal, de preşedintele

A s o c ia ţie i “ G lo b e T h e a tre ” , d l. F r a n ţo is G en ereux , îm preună cu felicitările dom nie i sale.

Magdalena VAIDA

L a n s a r e d e c a r t e

L u n i, 27 m ai, Ia o ra 12, în Sala .111/2 a Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Adm inistrative din Cluj-Napoca (str. General Traian M oşoiu 71), va avea lo c fe stiv ita tea de lan sare a cărţii C onvergenţe diplom atice şi cu ltu ra le , avîndu-1 ca au to r pe E x ce len ţa Sa, d om nul E lie ze r P a lm o r, fost Am basador al Statului Israel în Uruguay, Argentina, Norvegia, Belgia şi Franţa. Lucrarea, apărută la Editura Presa Universitară Clujeană, va fi prezentată de prof. univ. dr. Vasile B oari, decanul Facultăţii de Ştiinţe P o litice şi Adm inistrative, şi de prof. univ. dr. L iv iu Petru Z ă p â rţa n , şeful Catedrei de Ştiinţe Po litice de la aceeaşi facultate, fost am basador al României în Belgia. M a rţi, 28 m ai 2002, în aceeaşi sală a Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Adm inistrative, dar la ora 16, domnul Ambasador E liezer Palmor va susţine conferinţa (în limba rom ână) intitulată D ip lom aţia ca profesie, la sfîrşitu l secolului XX.

1. RADRubrică realizata de M. BOCU

Aid ar putea fireclama dumneavoastră

1799 - S-a născut scriitorul rus Alexandr Puşkin.

"V A ,

în rînd cu cei m ai m ari carica turişti ai lum iiGrafician si desenator remarcabil,

caricaturistducidp ironic şi- doldora de, umor: dar şi pictor sensibil la pulsul contemporan al urbei şi al oamenilor sai, cu prezenţe semnificative laiexpozitii şi saloane;naţionale şi internaţionale: (1985 Gabrovo; Bulgaria;- Î992:- Cuba; 1995, 1997 - Tolentino, Italia; 1991 ~ Jlelgia;: 1994 -.Germania; 1996 - Olanda' eţc.j, artistul clujean V i r g i l

T O M U L E Ţ , prietenul şi colaboratorul nostru de-o viăţăpadaugă palmaresului său un succes internaţional:de, marcă al acestui an,

La cea de a I l I - a e d iţie a , Undercover, sub egida preşedintelui Festivalului şi expoziţiei itinerante general al FECO, Ronald Libin - al de caricatură şi fotografie cu tema: , Festivalului, consacră prezenţa lui De la 9 la 5, m anifestare găzduită V irgil T O M U L E Ţ într-o poziţiede Belgia, la care au participat 500 de caricaturi şi fotografii ale unor autori (43 la num ăr) din întreaga lume, concitadinul nostru a fost admis în finală, fiind astfel inclus între cei mai valoroşi artişti de gen din lume. Această a treia ediţie - o rgan izată de C artoons& P hotos

p i & a ia m ,■ -

- S P P

.w— w. ^

î r<' «4i v »' ' » . rr , ' »

1 .al.

- . " V i%4

i * * ' £• ’V - Î ' ■<

'C..AÎv™ 'A -

iB i il i p i

!■

1 ;$ £ * : § i

onoran tă , la pag ina 170 a unui ex cep ţio n a l ca ta lo g , cuprinzînd rep ro d u ce ri a le ca rica tu rilo r şi fotografiilor premiate şi selecţionate p e n tru e x p o z i ţ ia i tin e ran tă . L ucrările adm ise vor răm îne în patrim oniul centrului expoziţional d in B ree (B elg ia), unde se află

c a r t ie ru l g e n e ra l a l m a n if e s tă r i i . ■ D re p t re c u n o a ş te re a . v a lo r ii , V irg il T o m u le ţ a şi primit invitaţia pentru a' participa la ed iţia a IV-a, de anul viitor, tem a propusă - una oarecum m ai aparte faţă de cele obişnuite , pentru a-i forţa pe artişti să descopere n o i t e r i to r i i şi să -ş i lărgească orizontul - fiind... Ig ie n ă . în co m petiţia al cărei start a fost deja dat, nu n e ră m în e decît sâ-î urăm lui V irg il T om ule ţ su c c e s , in s p ira ţ ie şi s ă n ă ta te , c ă - i m ai bu n ă decît toate!

M ichaela BOCUFoto: I. PETCU

Caragialeologie

t e a h n ă !Nenea Iancu a vorbit pe larg

şi atît de exact despre mofturile şi m etehnele noastre. Dar nu le-a uitat nici pe ale altora. în schiţa cu titlul de mai sus, el povesteşte cum a stat la odihnă, cîteva săptăm îni, într-o staţiune de munfe, avînd ca tovarăş un m aghiar. Prin el, în doar cîteva săp tăm în i, a făcu t o teribilă radiografie sau ecografie, dacă vreţi, m etehnei am icului său. M ai întîi, a, greşit, spunîndu-i în ro m â n e ş te p o f tă bună! Amicul s-a întunecat şi a păstrat distanţa, precizînd scurt!: “Nern ertek, kerem szepen!” . Pişicher, nenea Iancu, care o rupea pe

ungureşte, i s-a adresat a doua dim ineaţă, în lim ba am icului: “ Bună dim ineaţa, poftesc!” Şi s-au îm prie tenit pe loc. Cum rezum ă nenea Iancu meteahna am icului m aghiar?

“M ai întîi, m aghiarul nu are nevoie de altă cultură, decît de cea maghiară;'; ceva mai mult: orice influenţă a vreunei culturi s tră in e , m ai a les europeană, este de-a dreptu l păgubitoare m a g h ia r is m u lu i; de a ce ea , tre b u ie d e sc u ra ja te , c o n d a ­m nate , p e rsec u ta te ch iar (la nevo ie cu m ijloace v io lente) toate apucăturile de contact, fie p e cale p u b lică , fie pe cale

p r iv a tă , cu vreun c u ren t de civilizaţie- nemaghiară.

Lim bă?... numai cea naţională m aghiară!

L ite r a tu r ă ? . . . n u m a i cea naţională maghiară!

A rtă?... numai cea naţională m aghiară!

Ştiinţă?... tot aşa.Apoi:M a g h ia ru l nu se tem e de

nim eni pe pămînt; contra lumii în tr e g i , m a g h ia ru l lu p tă nepăsător, sigur de victorie... f i in d c ă a re în c re d e re în D u m n ezeu l s trăb u n ilo r să i... c ăc i m a g h ia ru l în v e c i nu piere... însă: maghiarul este, din

nenorocire, mîncat de străini! de nem ţi, de jidani, de slavi, de lev a n tin i, d e .f ra n ţu z is m , de pesim ism ... în fine, de fel de fel de vrăjm aşi care pot să-l distrugă!

Şi se înţelege, o dată ce va fi

maghiarismul distrus, fireşte nu va mai exista... atunci lum ea are să stea pe loc, n-o să se m ai învîrtească păm întul, soarele o să se s tin g ă - c a ta c l is m u n iv e rs a l; s -a i s p r ă v it c u om enirea!”

M o ftu r ile şi m e te h n e le noastre le-a im ortalizat nenea Iancu. Dar iată şi pe ale altora!! N im ic nu i-a s c ă p a t! “M eteahna” a scris-o în 1909!'

Viorel CACOVEANU

A cru A L im m A c u ltu lla lâ j a c i u a l î v a i c a c u li u h a l ăN o u a s i g l ă a U n i v e r s i t ă ţ i i

“ B a b e ş - B o l y a i ” ;

Senatul Universităţii “Babeş- f A j e T f r b A B o ly a i” , reun it în z iu a de

A Z l a j u ^ A 20 mai a.c., a adoptat noua r 0 1 j ,B “ | s ig lă a U n iv e r s i tă ţ i i , în

conformitate cu prescripţiile A ? C a r t e i U n iv e r s i tă ţ i i (d in

2000). Noua siglă pune în valoare istoria Universităţii clujene, dezvoltările acesteia, a ta ş a m e n tu l . fa ţă de v a lo rile e u ro p en e , angajamentul instituţiei de a întruchipa în istoria R om âniei ideea u nei u n iversită ţi pu tern ice , competitive, europene la Cluj-Napoca.

M IN I T O P P R I C H IN D E L ” '

C asa M u n ic ip a lă de C ultu ră şi F u n d a ţia Protecţiei Sociale Generale din România - Filiala judeţeană Cluj, Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul local organizează, în perioada 1-2 iuniea.c., acţiunea cu ltu ral-artistică dedicată Z ilei In ternaţionale a C opilu lu i, anunţată deja sub genericul M IN I T O P PR IC H IN D E L , ediţia a Vll-a. Programul anunţat de organizatori se va desfăşura astfel: s îm b ă tă ; 1 iunie, la o ra 17: . cîntece specifice vîrstei, cu participarea candidaţilor promovaţi la preselecţie pe primele 4 locuri; dans

clasic şi modem susţinut de elevii Şcolii de Artă Cluj-Napoca; 2 trupe de dans> “ M ini D ance” , de la Grădiniţa nr. 17 şi “ C alypso Dance” , de la Liceul “N. Bălcescu”; parada modei prezentată de copii; mini-sceneta “Cîmpul de flori”; festivitatea de premiere; dum in ică, 2 iunie, tot la o ra 17: formaţii de muzică uşoară rom ânească:'“B lack ' P ia n o ”, “ T -R A ” , “ K .E .R .A .” ; trupe de dans modem: “ D ynam ic D ance”, “C ountry D ance”, “Duo” , de la Liceul de Coregrafie.

S e a r ă l i t e r a r ă

Centrul C ultu ral G erm an -d in C lu j-N ap o ca. (str.-Universităţii nr. 7-9) invită publicul interesat la o seară lite ra ră cu sc riito a re a g e rm an ă K a th arin a H acker, care va citi din recentul ei roman “D er B adem eister” . Evenimentul va avea loc astăzi, 25 m ai 2002, cu începere de la o ra

’17* la sediul Centrului, f

P r e m ie r ă t e a t r a l ă C U M E T R E L E

de M ichel T rem b layClasa a XH-a B, secţia Teatru, de la Liceul de

Coregrafie şi Artă Dramatică “Octavian Stroia” din Cluj-Napoca invită publicul la premiera piesei C U M ETR ELE (Les belles-soeurs), comedie de Michel Tremblay; regia artistică: B ucur S tan .

Spectacolul va avea loc dum in ică, 26 m ai, la o ra 18, în sala Cercului M ilitar Cluj-Napoca.

P r e m i i p e n t r u m i c i i f o t o g r a f i

c l u j e n i

Zilele trecute; la. C îm pulung M oldovenesc s-a desfăşurat Salonul internaţional de artă fotogrâfică, organizat sub genericul “ C o p ilu l şi u n iv ersu l

. să u ” . Au fost prezentate 500 de lucrări ale micilor şi talentaţilor fotografi din toată ţara.'Printre elevii p artic ip an ţi cu lucrări s-au a fla t şi m em brii cercu rilo r foto ale P a la tu lu i C o p iilo r C lu j- N ap o ca şi de la Clubul Copiilor Gherla. Spre b u c u ria c lu jen ilo r, M a r e le p r e m iu p e n tr u fo tografie alb-negru a revenit lucrării “Inocenţa ’ semnată de A ndra L upu , de la Palatul Copiilor Cluj. Gherlenii s-au întors acasă cu o menţiune, adjudecată de A ndreea N ăsău d ean cu lucrarea intitulată “Micul rătăcit”. Cercul foto de la Clubul co p iilo r Gherla este condus de prof. Ild ik o K u ru sian . Juriul Salonului internaţional de artă fotografică de la Cîmpulung M oldovenesc a fost p rez id a t de P e tru U n g u re a n u , p reşed in te le Uniunii Artiştilor Fotografi din Bucovina. Din lucrările prezentate s-a organizat o reuşită expoziţie de artă .fotografică la Casa de cultură din oraşul sucevean. § 2 . Cs

D a n s m o d e r n la C l u b u l c o p i i l o r

Dintre cele şapte cercuri artistice şi tehnico- ap licative ce funcţionează în cadrul C lubu lu i copiilor Gherla, cel mai popular este acela de dans m odem . A ctivitatea condusă de L u cia M a r ia n e s te f re c v e n ta tă j f e peste o su tă de t in e r i . M ajoritatea dintre ei fac parte şi din form aţiile de dans m odem ale clubului, înfiinţate acum cîţiva ani pe categorii de vîrstă. în prezent, m icii dansatori se pregătesc de spectacolul de sfîrşit de an şcolar. Se fac repetiţii, se pregătesc costum ele. C onform tradiţiei, reprezentaţia va avea loc în sala m are a Casei m unicipale de ciutură, nu înainte ca m icii artişti sâ evolueze şi în curtea Clubului copiilor, în faţa părinţilor şi a colegilor. în program vor figura peste zece stiluri de dansuri m odem e şi de societate, nelipsind nici dansul etno, atît de m ult în d răg it d e m em brii cercului. C lubul c o p iilo r Gherla are vechi tradiţii în m işcarea artistică de am atori dfn m unicipiul de pe Som eş, cercurile artistice constituind o adevărată “ram pă de lansare” pentru tinerele talente, cei mai m ulţi dintre copii făcînd parte m ai tîrziu din form aţiile artistice ale instituţiilor de cultură din localitate, dar şi din centrele universitare ale tării unde se află la studii.

. S Z .C s .Rubrică realizată de M. BOCU

“■ST"

A ici a r pu tea fi r e c la m a d u m n e a v o a s tră l i a $

1995 - Preşedintele SUA, Bill Clinton a adresat o scrisoare Congresului american în care

recomanda prelungirea clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România.

Valeriu Stoica a prezentant Consiliului Naţional mai multe variante de strategie politică a PNL

P reşed in te le liberal, Valeriu S to ica , a p rezen tan t, vineri, în c a d ru l lu c r ă r i lo r C o n siliu lu i N a ţ io n a l a l p a r t id u lu i , m ai m u lte v a r ia n te d e s tra te g ie p o l i t ic ă a a c e s te i fo rm aţiun i p o l i t i c e , p e n t r u p re g ă t ir e a a l e g e r i l o r g e n e r a le şi p rez id en ţia le d in 2004.

S to ica a p rec iza t că nu este vo rb a desp re o fo rm ă finală a stra teg iei po litice a PN L, ci doar d e o p in ii le s a le în p r iv in ţa v iito ru lu i p o litic a l partidului. E l a m en ţio n at că, la lucrările C onsiliu lu i, fiecare reprezentant p o a te p re ze n ta o varian tă de stra teg ie , iar fo rm a finală va fi ad op ta tă în cadru l unei şedinţe u l te r io a r e a- D e le g a ţie i rep rezen tan ţilo r naţionali.

L ideru l PN L a prezentat trei v arian te de stra teg ie, fiecare cu avan taje şi dezavantaje. Prima se referă Ia abordarea viitoarelor a legeri farâ a recurge la alianţe, a doua este legată de posibile a lian ţe po litice , respectiv PNL- PN Ţ C D -U FD sau PNL-PD, iar a tre ia v a r ia n tă se referă la crearea unei noi entităţi politice.

in s tra te g ia lu i S to ica , sc vorbeşte despre două categorii de obiective pe carc ar trebui

să le aibă PNL. 'Prim a se referă ■ la ajungerea la guvernare, dar n u în tr -o p o z iţie secundară , d islocarea PR M de pe poziţia de a doua forţă politică a ţării şi în f r în g e re a PSD . A doua variantă de obiective politice are în vedere libertatea de negociere

^ p o s te le c tQ ra lă a PN L şi a ccep ta rea unui rol m inor la

. guvernare sau în opoziţie, după 2004.

Printre avantajele posibilităţii ca P N L să m eargă singur în a le g e r i , S to ic a a p re z e n ta t consolidarea identităţii liberale, c la r i t a te a d o c tr in a ră ,c o n se cv e n ţă cu strategia din 2000 şi m o tivarea m em brilor p a r t id u lu i . L a d e za v an ta je , liderul PN L a c itit o listă dublă fa ţă de av an ta je , m enţionînd im p o s ib i l i ta te a ca PN L să c îş tig e a le g e r ile , dezb inarea opoziţiei, care va împiedica o coagulare a unei alternative la PSD , posib ilita tea ca PSD să răm înă la p u te re si creşterea PR M .

P e n tru c e -a d e -a d o u a v a r ia n tă , a lia n ţa p o litică de d reap ta (PN L -P N Ţ C D -U F D ), S to ic a a su b l in ia t p ă stra rea c o m p a t ib i l i tă ţ i i id e o lo g ic e ,

p o s ib i l i ta te a re cu p e ră r ii e lec to ra tu lu i CDR şi un ro l dominant într-o astfel de alianţă. L ista cu dezavantaje, m ult m ai' cuprinzătoare, a cuprins: reacţia negativă a membrilor PNL şi a opiniei publice, renunţarea la identitate, riscul repetării istoriei CDR şi posibilitatea ca PNL să rămînă în opoziţie.

Preşedintele PNL a prezentat cele mai m ulte avantaje pentru o alianţă politică cu PD. Printre acestea sînt: o alternativă reală la PSD , m ai puternică decît P R M , e x is te n ţa u n u i in te r lo c u to r c red ib il p e n tru c o m u n ita te a in te rn a ţio n a lă , şanse mari de a găsi un candidat c red ib il şi cu şanse p e n tru C o tro cen i, şanse m ari de a cîştigă şi alegerile în Capitală şi alegerile parlamentare şi o n e g o c ie re sim plă , în cad ru l ’ alianţei, pe principiul parităţii la nivel naţional.

Dezavantajele acestei variante constau în diluarea identităţii PN L, d ificultatea de adaptare doctrinară şi de funcţionare a alianţei, din cauza neîncrederii r e c ip ro c e , p ro b lem e de colaborare în teritoriu şi riscul in c o m p a tib i l i tă ţ i i în tre

electoratele celor două partide.Ultima variantă prezentantă

de S to ica a av u t d ouă su b cap ito le : varianta V ic to r Babiuc, potrivit căreia partidele trebuie să treacă într-un plan se c u n d a r , iar in iţ ia tiv a sâ a p a r ţin ă so c ie tă ţii c iv ile şi intelectualităţii şi varianta Dinu P a tr ic iu , n um ită “ F o rţa Libertăţii” , legată de coagularea în ju ru l PNL a unor grupuri politice şi civice.

Avantajele acestor variante, a su p ra c ă ro ra S to ica nu a insistat, constau în prom ovarea unor elem ente de nou tate şi p o s ib i l i ta te a c o a g u lă r ii n e h o tă r îţ i lo r . P r in tred e z a v a n ta je , lid e ru l P N L a en u m erat a b se n ţa 'u n u i lider c a r is m a tic , a id e n ti tă ţ i i d o c tr in a re şi a s tru c tu r i lo r organizatorice, precum şi riscul dizolvării PNL.

Concluziile Iui Stoica arată că PNL trebuie sâ aleagă varianta cu c e le m ai p u ţin e r isc u r i. P re şe d in te le l ib e ra l a m ai afirm at câ “o alianţă poate crea o dinam ică proprie, în timp^ce un. partid singur riu are masa critică necesară”.

Mai mulţi reprezentanţi ai conducerii PNL si-au

S /

exprimat nemulţumirea faţă de conducerea

partiduluiMai mulţi reprezentanţi ai conducerii PNL şi-au

exprimat, vineri, în cadrul lucrărilor Consiliului Naţional al partidului, nemulţumirile faţă de modul în care este condusă acestă formaţiune politică, unii afirmînd chiar că “nu putem ajunge la potenţial maxim cu Valeriu Stoica Ia putere”. Vicepreşedintele PNL Viorel Cataramă a declarat că “partidul nu are nici program, nici strategie pentru 2004 şi este într-o situaţie foarte gravă. într-un asemenea partid nu pot să-mi fac campanie pentru că mai mult se vorbeşte despre alianţe şi de candidaţi pe preşedinţie din alte partide”.

Cataramă a acuzat Biroul Permanent al PNL că “nu a rezolvat nimic, pînă acum, în privinţa strategiei politice. Conducerea partidului la nivel central nu mai funcţionează”, a spus Cataramă. El a pledat pentru varianta ca PNL să meargă singur la alegeri.

Vicepreşedintele Dinu Patriciu a ţinut să precizeze, de la începutul discursului său, că nu are nici un diferend cu Valeriu Stoica şi că nu vrea să-i ia locul acestuia. “îi reproşez doar că mă face responsabil pentru toate machiavelismele care au Ioc prin spatele Biroului Permanent,” a adăugat Patriciu.

El a susţinut varianta “Forţei libertăţii” pentru viitoarele alegeri, adică PNL să coaguleze în jurul său reprezentanţi ai societăţii civile şi ONG-uri pentru a deveni o alternativă capitalistă la guvernarea social-democrată.

fîdrian Năstase a cerut Ml şi SRI rapoarte despre "structurile de

interese" ale prefecţilorP re m ie ru l A d ria n N ă s ta se a a n u n ţa t , v in e r i , la

videoconferinţa cu prefecţii, câ a cerut M inisterului de Interne şi Serviciului Rom ân de Inform aţii rapoarte cu privire la “ structurile de interese" create de prefecţi. Prim ul ministru a aprecizat că aceste structuri determ ină apariţia unor “grupuri e co n o m ice tran sp o litic e care g en erează o nem ulţum ire puternică” in unele judeţe. Adrian Năstase Ie-a spus prefecţilor că deţine inform aţii de acest gen din mai m ulte judeţe şi că, dacă este cazul, analizele MI şi SRI vor fi trim ise la Parchet. Prem ierul afirm ă că aceste inform aţii se referă chiar Ia decizii luate dc unii prefecţi în propriul lor interes. Fără a nominaliza, prem ierul a arătat câ în unele judeţe s-au făcut construcţii cu cărăm idă im portată “dintr-o ţară vecină", care nu poate rezista unor eventuale cutrem ure şi că, în această ţară, există două firme carc produc acest material num ai pentru Rom ânia. “Sînt in terese în care, din păcate, sîn t im plicaţi şi oameni din adm inistraţia locală", a apreciat prem ierul A drian Năstase.

»>*

Acuze noi la adresa ministrului loan lu sSenatorul PD , luliu Păcurariu are la activ

o in te rp e la re p a r la m e n ta ră îm p o tr iv a m inistrului de Interne. A ceasta se referă la felul în care au fost tratate de subordonaţii lui Ioan R us actele ileg a le com ise de prim arul PSD din comuna Feleacu. Ieri, într-o conferinţă de presă, liderul dem ocrat a prom is că va recidiva. De această dată, el susţine că, în perioada în care era m em bru în C o n s iliu l de A d m in is tra ţie a l S .C . N apoca S .A . şi, to todată, p reşed in te al C onsiliului Judeţean Cluj, „Ioan Rus şi-a dat o lucrare de interes patrim onial” : „E vorba de 4,5 m iliarde de lei pentru lucrările de ream enajare ale Palatului Prefecturii pasate de Prefectura Cluj către Consiliul Judeţean” . De atacurile senatorului nu a s c ă p a t n ic i a c tu a lu l p re ş e d in te a l

“judeţului”, Graţian Şerban. Prin sentinţa civilă a Tribunalului C luj, pronunţată în30.04.2002, CJ Cluj era obligat să elibereze certifica tu l de a te s ta re a d rep tu lu i de proprietate asupra terenului de la Baza de producţie Someşeni. „Această sentinţă poate constitui tem ei pentru o plîngere penală îm p o tr iv a P re ş e d in te lu i C o n s iliu lu i Judeţean Cluj pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor” , consideră lu liu Păcurariu . M otiv u l a re un num e d rag m u lto ra în C lu j: -N a p o c a . „ în m od surprinzător, SCC N apoca SA deţine şi ea o parte d in fosta b azâ de producţie a Trustului de Construcţii Cluj (fiind, asemeni S.C. Transilvania SA, una dintre cele 10 so c ie tă ţi r e z u lta te , în 1990, d in reo rg an iza rea TC C C lu j, în trep rindere

condusă de ... Graţian Şerban - n.r.), în im ediata vecinătate a bazei deţinu te de SC Transilvania, dar a primit certificat de a te s ta re a d re p tu lu i de p r o p r ie ta te ”, precizează parlamentaruj clujean. El este c o n v in s că n e c a z u r ile c e lo r de la S.C. Transilvania SA, care au litigii atît pe m arginea bazei sportive C onstructorul şi a cabanelor de la Băişoara, cît şi cu majorarea de capital, se datorează unor interese la vîrf ale unor persoane din fruntea judeţului ce au fost sau sînt legate de adm inistrarea renum itei S.C. Napoca SA. „A vem de-a face cu întregul lanţ puturos a l corupţiei politice din România” , a conchis Păcurariu.

S o r in C Ă L IN

România va face o serie de observaţii la raportul de ţară elaborat la Parlamentul European

R om ânia va face, în urm ătoarele zile, o serie de observaţii la raportul de ţară elaborat, recent, de C om isia de politică externă a Parlam entului E uropean, a declarat, vineri, la videoconferinţa cu p refecţii, p rem ieru l Adrian N ăstase.

“Form a, a c tu a lă a raportu lu i de ţară este favorab ilă R om âniei, faţă de raportul iniţial, a tît p rin co rec tarea unor om isiuni, c ît şi prin com ple tarea cu aspecte care con tribu ie la o im a g in e c ît m a i a p ro p ia tă de re a l i ta te a p ro g re s e lo r p ro cesu lu i de p re g ă tire p e n tru ad era re” , a spus prem iem l.

C o m isia care a elaborat raportu l a adm is 5 d in cele 11 am endam ente introduse, în luna m artie , de către M in istem l Integrării Europene, a a rătat N ăstase.

A m endam en te le acceptate v izau adoptarea d e către G u v ern a Program ului de accelerare a p r e g ă t i r i lo r d e a d e ra re , s i tu a ţ ia r ro m ilo r , d if icu ltă ţile econom ice , re fo rm a in stitu ţiilo r p en tru cop ii cu handicap. D e asem enea, a fost a ccep ta t un am endam ent legat de preocuparea C o m isie i cu p riv ire la d reptu l p rocuro ru lu i g e n e ra l d e a in tro d u c e a p e l e x tra o rd in a r

îm potriva ho tărîrilo r ju d ecăto reşti. Raportul Com isiei de politică externă va fi prezentat Parlam entu lu i E u ropean la ju m ăta tea lunii m artie. Com isia de afaceri ex tem e şi apărare a P arlam entu lu i E u ropean a v o tat, m iercuri, raportul privind progresul ţărilo r candidate în

_ procesul de extindere într-o form ă mai puţin favorabilă Rom âniei şi B ulgariei decît în prim a variantă a raportului.• Un amendam ent depus de parlamentarul Arie Oostlander şi adoptat de com isie propune ca cererea ca o dată de aderare ferm ă p en tm Rom ânia şi Bulgaria să fie înlocuită cu o cerere pentru a fixa o “ foaie de drum clară şi fezabilă” pen tm aderarea celor două ţări.

P rim a v a r ia n tă a ra p o rtu lu i, p ro p u s de p reşedintele C om isie i de afaceri externe, şi apărare a Parlam entului European, deputatul german Elm ar Brok, cerea “ o foaie de drum clară şi fezabilă, precum şi o dată de aderare f e rm ă , p e n tru a d e ra re a R o m ân ie i.

- Am endam entul propus de deputatul Oostlander cere sâ fie ştearsă cererea pen tm o daţâ de aderare pentru Rom ânia.

GăvrâiriuScredeSîn|fu riârisme^

„Acest personaj dezinformează continuu opinia publică clujeană”

„Noua încercare de a învinui C onsiliu l local nu reprezin tă altceva decît acţiunea continuă a a c e s tu i p e rso n a j de a dezinform a şi intoxica cu bună ştiinţă opinia publică clujeană aşa cum îi este obişnuinţa de ani de zile”, a declarat, jo i, Ioan G av ra , se c re ta r e x ec u tiv al PUNR. El susţine că, ceea ce a produs primarul, joi, 23 mai, în Consiliu local, nu se num eşte raport de activitate. C onform art. 68 din Legea 215, alin. d, e vorba de o informare. Aceasta se produce ori de cîte ori este nevo ie şi se referă la starea so c ia l-e c o n o m ic ă am unicipiului şi nu la activitatea • direcţiilor din primărie, m otiv pen tru care consilierii nu au lu a t-o în d iscu ţie . în p lu s , consideră Gavra, „inform area nu treb u ie aprobată, ci doar d is c u ta tă ” . El a ta x a t , de

a se m e n e a , .ş i in te rv e n ţia consilierului PRM, Petru Călian care a susţinut că, dacă ar fi vrut, consilierii puteau adopta, în ultim a şedinţă, şi hotărîri de consiliu. „Ar fi bine ca domnul Călian să se informeze înainte de a vorbi public. în mapele de şedinţă nu a existat, jo i, nici un p ro iec t HCL, ori, se ştie că acestea pot, veni sau de la primar

sau de la consilieri, deci nu se pune problem a că aleşii locali ar fi putut vota vreun* proiect HCL. Probabil că acesta se află doar în m intea dom nului Călian care , se p a re că , m a i nou, co n fu n d ă m o b ila cu statu l d eg eab a pe s c a u n u l de consilier” , a replicat în stilul caracteristic fostul parlamentar

. clujean.S o r in C Ă L IN

PRM Cluj-Napoca a intrat în alertă degradul zero

Cel puţin aşa a susţinut, ieri, preşedintele acestei formaţiuni, consilieruf local, Petru Călian. Faptul s-a produs cu prilejul conferinţei de presă extraordinare a primarului Gheorghe Funar în care a fost anunţată dizolvarea de drept a Consiliului local al municipiului. Călian a aderat cu devotament la punctul de vedere al secretarului său general: „Sprijinim dizolvarea Consiliului local pentru că sprijinim legea. Vom face acest lucru chiar dacă în sondaje polul PSD-UDMR deţine 50 la sută” . El a menţionat că va fi convocată de urgenţă „comisia de cadre” a PRM Cluj- Napoca pentru a fi nominalizate persoanele ce vor candida la viitoarele alegeri locale. Sorin C ALIS

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

Papa loan Paul a l ll- lea a declarat că ”nu a crezut n iciodată în aşa-zisa filieră bulgară” care a r fi organizat atentatul de la Rom a din

1981, a cărui victimă a fost Suveranul Pontif, a afirm at, vineri, preşedintele Bulgariei, cita t de AFP.

Vladimir Puţin şi Gesrgs W. iash ia lansat ”un nou dialog in materie de energie”

George W. Bush şi Vladimir Puţin au semnat, vineri, la Moscova; o declaraţie prin care au lansat ” un nou dialog în materie de energie” şi care va permite diversificarea surselor de aprovizionare cu ţiţei din Statele Unite şi creşterea investiţiilor americane în Rusia, relatează AFP. "Dezvoltarea economiei mondiale: depinde de stabilitatea şi fiabilitatea livrărilor energetice” ; potrivit unei declaraţii comune, citate de agenţia Interfax. Rusia este unul "dintre cei mai importanţi furnizori mondiali de energie” ; iar, în vederea "sporirii securităţii energetice' internaţionale şi stabilităţii pieţelor, am decis sâ lansăm un dialog bilateral p e ; tema energiei” , se.arată în textul declaraţiei ruso-americane. Lansînd1 acest dialog pentru a spori cooperarea dintre ceie două state, SUA vor, graţie petrolului rus, să reducă dependenţa ior faţă de ţările OPEC şi să limiteze fluctuaţiile cursului::Rusia,-la rîndul ei, al doilea producător mondial de ţiţei după Arabia Saudită, intenţionează să recucerească pieţe pierdute de la destrămarea fostei Uniuni Sovietice şi contează pe investiţiile companiilor americane, care pînă acum au fost destul de slabe, pentru a accelera dezvoltarea industriei petroliere. -

Intenţia Ucrainei de a adera la NATO este considerată primul rezultat ai şummitului Busii-Putin. D ecizia U crainei de a se a lătura

A lia n ţe i N o rd -A tla n tic e , d a t ă ; pub lic ită ţii, jo i, a fo st considerată, vineri, de p resa rusă drept "prim ul rezultat” al şum m itului ruso-americân, informează AFP.

"Ucraina va adera la NATO. Primul r e z u lta t al v iz i te i lu i B ush la M o sco v a” , t itra , v in e ri, pe p rim a pagină, cotidianul ”Kom m ersant”.

Consiliul ucrainean de Securitate şi A părare, p re z id a t de şeful statului,

' Leonid K ucim a, a aprobat, jo i, un p ro g ram p re lim in a r de aderare la NATO, înainte ca avionul preşedintelui a m e ric a n , G e o rg e W . B u sh , să

a te r iz e z e ' la M o s c o v a , * u n d e preşedintele american participă la un sum m it istoric, cu om ologul său rus, V lad im ir Puţin . "A cest dem ers se d a to re a z ă s tă r ii , e m o ţio n a le a preşedintelui ucrainean, care, p înă în acest m om ent, a oscilat între O ccident

, şi R u s ia ” , c o m e n ta c o tid ia n u l "K om m ersant” . Potriv it publicaţiei, întrevederea dintre Leonid K ucim a şi V ladim ir Puţin, care a avut loc la Soci, să p tăm în a trec u tă , ”nu a av u t un rezultat foarte bun pentru preşedintele ucrainean”. Pentm "Izvestia” , decizia ucraineană se explică printr-o turnură prooccidentală a Rusiei după atentatele

din 11 septem brie. "K ucim a a decis sâ ac ţio n eze în tr-o m an ie ră m u lt m ai ferm ă” decît Puţin, a re la ta t " Izvestia” .

Preşedintele rus, care v a sem na pe 28 m ai, la Rom a, un acord re fe rito r la u n n o u C o n s iliu N A T O -R u s ia , a declarat că ţara sa nu are in ten ţia să adere la NATO.

C o tid ia n u l " V re m ia N o v o s te i ” apreciază că U craina are foarte puţine ş a n se să d e v in ă m e m b ră N A T O . Ucraina, "victim ă a corupţiei, haosului econom ic si birocraţiei” , nu face niciI ’ •un efort pentru a se apropia de norm ele e u ro p e n e ” , a in fo rm a t " V r e m ia N ovostei” .

Europa trebuie sâ rezolve problema

cererilor de azilE u ro p a tre b u ie să re z o lv e

p ro b lem a solicitanţilor de azil, în c a z con trar riscă să fie exploatată d e o a m e n i p o lit ic i o s t i li im ig ran ţilo r, a avertizat, vineri, m in is tru l britanic al A facerilor E x te r n e , . Ja c k S traw , în tr -u n in te r v iu a c o rd a t c o tid ia n u lu i "T rib u n e”, relatează AFP.

L a o zi după controversa legată d e o e v e n tu a lă în ch id e re a cen tru lu i de primire de Ia Sangatte ( n o r d u l F ran ţe i) , unde tră iesc a p ro x im a tiv 1.300 de refugia ţi c a re doresc să meargă în M area B r i t a n i e , S tra w a p re c ia z ă câ g u v e rn e le care închid ochii cînd se r id ic ă această problemă, riscă să p ia rd ă contactul cu alegătorii.

P o tr iv i t m in istru lu i b ritan ic, e s te o greşeală sâ consideri câ su ccesu l unor politicieni, cum ar fi l id e ru l francez al ex trem ei- d r e p te , Jean -M arie Le Pen , şi lid e ru l populist olandez asasinat, P im Fortuyn, este "doar un vis u rît care se va sfîrşi” .

M in istru l laburist a reamintit că, în tr-u n an , dreapta a înregistrat su ccese electorale în Danemarca, Italia , Franţa şi Portugalia, şi că u rm ăto area pe listă ar putea fi G erm ania.

"P artid e le de ştînga, aflate la p u te r e , s în t c e le c o n s id e ra te v in o v a te de c ă tre a le g ă to r ii d e z a m ă g i ţ i de ' a c t iv ită ţ i le g u v e r n e lo r , re sp e c tiv e , şi de a u to r ită ţile de la B ruxelles” , a adăugat el.

G u v e rn e le treb u ie să re facă leg ă tu ra cu electoratul lor şi să nu se e s c h iv e z e . în fa ţa a c e s to r p ro b le m e d if ic i le , a p re c iz a t Straw .

lin informator al FBI a oferit detalii despre unul dintre autorii atacurilor din 11 septembrie

U n informator al FBI, Aukai Collins, a declarat, jo i, că, în urm ă cu trei ani, a început să ofere detalii referitoare la H ani H anjour, unul d in tre teroriştii care au participat la a ten ta te le din 11 sep tem b rie , d in S ta te le U n ite , transm ite AFP.

“ Ei îi ştiau adresa, ştiau ce m aşină conduce. FBI ştia totul despre acest tip”, a declarat Collins, într-un interviu difuzat de canalul de televiziune ABC. In fo rm ato ru l a a firp ia t că le -a dat n u m e le lu i H a n i H a n jo u r , de

naţionalitate saudită, care se afla în a v io n u l ce s -a p ră b u ş i t a su p ra Pentagonului.

FBI a dezm inţit inform aţiile potrivit cărora C ollins ar fi furnizat detalii referitoare la M anjour, însă mai m ulţi oficiali au recunoscut că l-au plătit, timp de patru ani, p en tm a supraveghea comunitatea arabă şi m usulm ană din Phoenix (A rizona, sud).

C ollins a spus că a fost plătit cu 2.500 de dolari pe lună, în calitate de inform ator FB I, fiind ales din cauza

trecutului său.*El s-a dus să lupte în . străinătate după ce a descoperit islamul,

potrivit ABC. L a întoarcerea în Statele Unite, el a fost contactat de 1996, la P h o e n ix , d e c ă tre F B I, p e n tru a supraveghea un grup de tineri arabi, m ajoritatea dintre ei urm înd cursuri de p ilo ta j, în tre ace ş tia a f lîn d u -se şi Hanjour. “Acestuia îi plăcea sâ bea, sâ

. se distreze cu fetele şi sâ facă şi alte lucruri de acest gen”, a afirm at el. “ H an i lo cu ia , în tr-u n a p a r ta m e n t îm preună cu a lţi p rieteni a rab i” , a

adăugat Collins, care a preciza t câ a trânsm is FBI “faptele de bază” .

C o llin s 'a scris o carte pe această tem ă, care va fi publicată în curînd sub titlul “My Jihad” .

în tr -u n m e m o ra n d u m tr a n s m is b irou lu i FBI, p e 10 iu lie 2 0 0 1 , un agent al poliţiei federale din Phoenix, K enneth W illiam s, a avertizat faţă de p o s ib ilita te a ca m em b ri ai re ţe le i teroriste Al-Qaida să urm eze cursuri de pilotaj în Statele Unite, în vederea com iterii de atentate.

Cina esS@ "mnljiuiută” ds airosliorarea rdapor

rssso-asn@r!cait@:China a declarat, oficial, v ineri, că

e s te "m ulţum ită” de a m e lio ra rea re la ţiilo r ruso -am ericane, p o tr iv it unui comunicat rem is de M inisterul. A facerilor Externe, dar care nu face

- re fe r ire la t r a ta tu l r e f e r i to r la dezarm are, semnat între cele două m ari puteri, relatează AFP.

" C h in a e s te m u lţu m ită de progresul înregistrat recent în relaţiile ru so -a m e r ic a n e ” , c a re , p o t r iv i t t e x tu lu i , ” s-au a m e l io ra t d u p ă atentatele din 11 septem brie”, ’ ln condiţiile în care S tatele U nite şi R usia sînt principalele două puteri n u c le a re ale lu m ii şi m e m b ri p e rm a n e n ţi a i C o n s i l iu lu i de S e c u r ita te O N U , îm b u n ă tă ţ i re a c o o p e ră r ii lo r c o n tr ib u ie l a m e n ţin e re a , p ă c ii , s e c u r i tă ţ i i şi s ta b ilită ţii în lu m e” , se a ra tă în

com unicat. în ceea ce p riveşte tratatu l de d eza rm are stra teg ică , semnat, .vineri, la M oscova, între liderii american, G eorge W. Bush, şi rus, V la d im if P u ţin , m inistrul chinez al A facerilor Externe, Tang Jiaxuan, şi-a exprim at, în această săptămînă, speranţa că documentul ”va servi Ia pro tejarea dezarmării internaţionale şi a sistem elor deja existente de contfol al arm elor”.

Potrivit observatorilor, China se teme câ va fi izolată în urm a întăririi re la ţiilo r d in tre R u sia şi Statele U n ite , d a r s -a a ră ta t , to tu ş i, interesată de o reducere a arsenalelor nucleare rus Tşi am erican, care va duce la dim inuarea diferenţei dintre armamentul ofensiv de care dispun cele două m ari p u te ri şi forţele nucleare chineze.

Festivităţile aniversare de la podul B r o o l i l y n a u f o s t a n u l a t e

M anifestările cu ocazia îm plinirii a 119 ani de la con stru irea p o d u lu i B rooklyn, p revăzute pentru data de 2 iunie, au fost anulate din cauza unor am eninţări cu atentate în N ew York, a a n u n ţa t, j o i , p r im a ru l c a r t ie ru lu i Brooklyn, M arty M arkowitz, citat de AFP. "A vînd în vedere circum stanţele actuale, este im posibilă o rganizarea unei aniversări de proporţii, aşa cum am stab ilit in iţia l’ , se arată într-un com unicat rem is de M arkow itz. El precizează că poliţia oraşului a cerut, in i ţ ia l , c a n u m ă ru l f e s t iv i tă ţ i lo r p rile ju ite de această o caz ie să fie

redus” . FB I a lansat un avertism ent referito r Ia am eninţările cu a tentate asupra oraşului N ew York.

’Tn tim p u l unu i even im en t de o asem enea am ploare, orice alarm ă falsă sau zv o n p o a te afecta, se c u rita te a oraşului”, a adăugat'M arkow itz.

- FBI a identificat drept posibile ţinte a le unor a ten ta te tero riste c lăd irile reprezentative pentru oraş, cum ar fi podul B rooklyn sau Statuia Libertăţii, în această săptăm înă, la New Y ork au fo st a d o p ta te m ăsuri de secu rita te suplim entare, în special în apropierea

podului, tunelurilor şi zonelor fluviale.Podul a fost închis, m iercuri, timp

de o oră, după ce a fost descoperit un pachet suspect, care s-a dovedit a fi inofensiv.

Podul Brooklyn, cel mai vechi pod s u s p e n d a t d in N e w Y o rk , care . traversează East R iver între M anhattan şi Brooklyn, pe o lungim e de 2005 m etri, a fost inau g u ra t p e d a ta de 24 m ai 1883.

Cîţiva generali americani nu sînt convinşi de legitimitatea unei campanii împotriva IrakuluiC îţiva generali din cadm l arm atei

am ericane v o r m ilita pe lîngă C asa Albă p e n t r u a m în a re a sau c h ia r a n u la re a u n e i c a m p a n ii m il i ta re menite sâ îl îndepărteze de la putere pe S a d d a m H u sse in , po triv it u n o r surse d e la Pentagon, citate, vineri,

3 de "W ash ing ton P ost”, relatează AFP.T o m m y _ F ra n k s , c o m a n d a n tu l

C E N T C O M , a ra tă în d ire c tiv e le sec re te t r im is e în a c e a s tă lu n ă preşedintelu i am erican , G eorge W . Bush, c ă o in te rv en ţie am erican ă îm potriva Irak u lu i v a n ecesita un număr m u lt m ai im portant de m ilitari

d e c ît c e l p re v ăz u t d e e x p e r ţ i . 'O C am p an ie a m e ric a n ă v a sp o r i ş i nelin iştea legată de utilizarea arm elo r . chim ice şi biologice şi s-ar putea solda cu n u m e ro a se v ic t im e în r în d u l am ericanilor.

Potriv it celor doi responsabili, citaţi de cotidianul american sub acoperirea a n o n im a tu lu i, ad m in is tra ţia B u sh , in fluen ţa tă de. şefii de Stat M ajor, priv ilegiază orice m etodă care ar duce . îa su b m in area p u terii lu i S addam H ussein, în detrim entul operaţiunilor de inform are.

D eciz ia finală priv ind o intervenţie

am erican ă în I ra k îi a p a r ţin e lu i George W. B ush, care pare sâ a ş e z e ,. în con tinuare , în f ru n te a lis te i cu p rio rită ţi c am p an ia Îm p o tr iv a lu i Saddam H ussein. P ied ic ile puse de unii ofiţeri încearcă să dem onstreze că decizia leg a tă de; o- in te rv en ţie am ericană este m ult. m ai nesigu ră d e c ît au d o rit să d e c la re o fic ia lii americani.

în c ad ru l re u n iu n i i o rg a n iz a te prim ăvara trecută, şefii am ericani de S ta t M ajor au d ezb ă tu t c e le două nelinişti majope pe care le im pune o in terven ţie .în Irak, po triv it surselor

citate de cotid ian . Prim a este legată de p o sib ilita tea ca Saddam H usse in s â fa c ă u z de a rm e c h im ic e ş i b io log ice în cazu l în care se sim te am enin ţa t. C ea d e-a doua p ro b lem ă este cea a p ie rd e rilo r im portante pe care le vo r suferi am ericanii în tim pu l u n o r s îngeroase lupte urbane.

A lţi re sp o n sa b ili m ilita ri n u sîn t convinşi de leg itim ita tea unei acţiun i îm p o tr iv a p re şe d in te lu i ira k ia n , în condiţiile în care n u se ştie c ine va fi succesoru l său şi care sînt in ten ţiile acestuia.

Trei uzine au fost distruse în urma unei incursiuni israeliene

în GazaTrupele israeliene au e fe c tu a t

o s c u r tă in c u rs iu n e , v in e r i d im ineaţă,' în Gaza, d is tru g în d t r e i u z in e , în a in te de a se retrage, au dec la ra t p e n tru AFP fo rţe le de securita te pa les tin iene ş i m arto ri ocu la ri.

Mai m ulte ta n cu ri ş i ve h ic u le b linda te israeliene au pă truns pe o d is tan ţă de peste d o i k ilo m e tr i în te r ito r iu l p a le s tin ia n ş i au d e sch is focu l a sup ra u z in e lo r a fla te în zona in d u s tria lă Z e itu n d in s u d u l G âze i, au p re c iz a t su rse le pa lestin iene.

D o u ă d in t r e o b ie c t iv e le a ta c a te au f o s t o u z in ă d e m eta le ş i o a lta de fa b rica re a f ib re i de s tic lă , ia r a tre ia es te o u n ita te unde se p re lu c re a z ă le m n u l. T o a te t r e i a u f o s t c o m p le t d is t r u s e . N ic i o p e rs o a n ă nu a fo s t ră n ită în a ce s t atac, ia r arm ata s-a re tra s d upă tre i ore, au a firm a t fo rţe le d e s e c u r ita te p a le s t in ie n e . A n te r io r , a rm a ta is ra e lia n ă a u tiliz a t e licop te re p e n tru a a taca m ai m u lte ob iec tive d in o ra ş u l Gaza. :

S u rse m ilita re is ra e lie n e au p re c iza t că una d in tre uzine era fo lo s ită la fabrica rea de obuze de m ortie ră.

J Y n v ! T I C O /?

u l i L e c l Chtel/fax 19-73-04;

± J SU B R ED A C Ţ IA T U R D A : lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23'

s* SUBREDACŢIA DEJ: Iuni, miercuri, joi 8-16 ______________________ nia r ji^ v in e r i 8-11; tel/fax 21-60-75

4-'- v~ :

C o n s i l i u l d e A d m i n i s t r a ţ i e a l ' ,

S.C. " N A P O L A C T " S.A. - CIuj-Napocaanunţă

P r o g r a m u l de d is tr ib u ire a d iv idendelo r a p ro b a t p rin H o tă r îre a nr. 6/2002 a A d u n ă r ii G e n e ra le a A c ţio n a rilo r d in 18 ap rilie 2002

Plata dividendelor se va face în cursul anului 2002, după cum urmează: ..Pentru acţionarii persoane juridice, dividendele se vor plăti la cerere, prin ordin de plată - în contul bancar indicat dc aceştia.P e n t r u a c ţ i o n a r i i p e r s o a n e f iz ic e :1. î n p e r io a d a 2 0 m a i - 3 0 a u g u s t 2 0 0 2 :• la Banca Română pentru Dezvoltare - Sucursala Cluj: B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 81-83, între orele 10-12,30 şi1 3 ,^ 3 0 -1 6 ,3 0 , î n f ie c a r e z i lu c r ă to a r e .2 . î n p e r io a d a 1 6 s e p te m b rie - 2 0 d e c e m b rie 2002:• acţionarii care nu şi-au ridicat dividendele pînă la data de 30 august 2002 pot solicita plata dividendelor prin mandat poştal, în care sens vordepune cerere scrisă către societate, în care vor menţiona numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal, seria şi numărul buletinului de identitate. Cheltuielile poştale vor fi suportate de către acţionar;• pentru moştenitorii care dobîndesc acţiunile antecesorilor, plata dividendelor se va face la cererea scrisă a acestora, prin mandat poştal - cu suportarea cheltuielilor poştale, după efectuarea operaţiunilor de transfer direct pentru cauză de moarte, respectiv înscrierea lor în Registrul acţionarilor. Cererile de transfer direct se depun personal, la sediul societăţii. .Dividendul net pentru anul 2001 este de 1.620 lei/acţiune pentru persoanele juridice şi 1.710 lei/acţiune pentm persoanele fizice.Dividendele pe anii 1999-2000 neridicate se plătesc cumulat cu dividendele aferente anului 2001.

Pentru încasarea dividendelor, acţionarii sînt rugaţi sâ se prezinte personal la casieria băncii, avînd asupra lor buletinul de identitate şi certificatul dc acţionar sau extrasul de cont eliberat de Registrul Mioriţa.Alte informaţii sc pot obţine la sediul societăţii din CIuj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 95-97, biroul acţionariat, tel. 413.858 - int. 130. (9758995)

S.C. ECCOCASA S.R.L.S tr . P lo p ilo r n r . 25 §

T e l. 429.674, 091-207.645 | 095-235.668, 093-983.329 *

• Vinde garsonieră în Zorilor, str. Pastcur, aproape de magazine şi mijloace de transport, poziţionare sudică. Preţ 12.000 USD. Tel.429.674. (Ag.i.)

• O fertă excep ţio n a lă , de exclusivitate! Vinde garsonieră in M ănăştur. str. C iobanului, etaj intermediar mic, 28 mp, baie marc cu vană, balcon o rien tare SE, bucătărie, debara, hol. Preţ 12.500 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• închiriază spaţii comerciale în zona ultracentrală a oraşului CIuj- Napoca. pentru diverse activităţi comerciale, birouri, sedii dc firma sau bancă, la preţuri excelente. Baza dc da te foarte com plexă. Tel.429.674. (Ag.i.)• Vinde apartamente în Grigorescu,

n e /fin isa te , eta je interm ediare, preturi incepînd cu 16.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament in Mănăştur,

p o z iţie bună, sem ifin isa t, decom andat, curat, înerijit, pret15.500 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartamente în Mărăşti,

Calea Dorobanţilor, Năsâud 2-4 camere, finisate sau nefinisate, etaje in te rm ed ia re , la p re ţu l pieţei, negociabil. Baza de date foarte complexă. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde complex comercial, 1.000

mp, fin isat, term opane, poziţie excelentă cu vad comercial format, am en a ja t ca p ia ţă , boxe din termopan 200 mp, în module de 10- 20 mp, copertină, pardoseală din beton pe toată suprafaţa, instalaţii

‘de apă, curent etc. Preţ 170.000 USD neg. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament, Plopilor vechi,

suprafaţă 110 mp, 3 camere, poziţie excelentă, preţ excepţional.'Tel.429.674. (Ag.i.)

• C aută de în ch iria t în zona u ltracen tra lă a o raşu lu i pivniţă, su p ra faţa 150-250 m p, pretabil pentru activitate comercială, finisată sau nefinisată. Se oferă preţ bun. Tel. 429.674. (Ag.i.)

REZIDENŢIAL -i IMOBILIARE

• Vinde casă în Grigorescu, 2 camere, hol, baie, bucătărie, 315 mp. Pret 25.000 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere, zona Pata,

parchet, gresie, faianţă, geamuri sch im bate, zona lin iştită , etaj in term ediar. Priy 23.000 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

• Vinde urgent garsonieră in- Mănăştur str. Gr. Alexandrcscu, etaj intermediar, preţ 12.700 USD puţin ncgociabil.Tcl. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. I cameră situată în M ănăştur, decom andat, etaj in term ediar, preţ 13.000 USD ncgociabil.Tcl. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Oferă spre închiriere restaurant-

terasâ cu toate dotările, clientela formată, situat în zona centrală,1.000 USD/ lună. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere zona BRD,

etaj intermediar, suprafaţa 58,75 mp, gresie, faianţă model nou, mochetă, balcon m are, preţ 21.000 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 3 camere cf. sporit, B-

dul N ico lae T itu lescu , etaj intermediar, parchet, gresiei faianţă, loc de parcare, pret 30.500 USD. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde urgent ap. 3 camere situat

în Grigorescu, str. Fîntanele, etaj in te rm ed iar, ocupabil imediat, zugrăvit, curat, preţ 19.500 USD negoiciabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în Mănăştur,

zonă bună, str. Gr. Alexandrescu, uşa de la intrare schimbata, balcon închis, pret 15.300 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde terenuri pentru construcţii

zona lacul T arn iţa , preţuri negociabile. Tel: 195.916, 196.808. (Ag.i.).

In v e d e re a re a liz ă rii u n e i c e rc e tă ri so c io lo g ic e p r iv in d c a l i ta te a V ie ţii şi p e rsp e c tiv e le d e v i i to r a le c o m u n ită ţii de rro m i d in P a ta R ît, D G JP D C o rg a n iz e a z ă se lec ţie p e n tru a n g a ja re a u rm ă to a re lo r c a te g o r ii d e p e rso n a l:

- u n so c io lo g , an g a ja t c u ju m ă ta te d e n o rm ă , p e p e r io a d ad e ru lă r ii c e rc e tă rii (5 lu n i) ;

- 3 o p e ra to r i d e in te rv iu .C a n d id a ţii p e n tru p ostu l d e so c io lo g v o r d e p u n e u n p ro ie c t d e c e rc e ta re p e ace as tă te m ă Ia se d iu l D G JP D C d in str. G -ra l E re m ia G rig o re sc u n r. 3 7 -3 9 , c a m e ra 16, p în ă la d a ta d e 2 5 .0 6 .2 0 0 2 , ia r c an d id a ţii p e n tru p o s tu l de o p e ra to r de in te r v iu c î te u n C V . In f o r m a ţ i i s u p l im e n ta re la te l:0 6 4 -4 2 0 .1 4 7 , 4 2 0 .6 0 1 . (9758896)

FRChi

Av j A .

CREDITE PEN TR U A FA CERI M ICICredite până la 5.000 EURO Pentru _ \tlf

• persoane fizice autorizate <\- asociaţii familiale- mici meseriaşi Cu durata dc până la 2 ani 3 Destinaţie:LA NOI PORŢILE SUNT Modernizare sediuDESCHISE PENTRU i> UtilajeMICII ÎNTREPRINZĂTORI Fond de marfăAlte necesităţi specifice

B.C. C A R P A T IC A Sucursala Cluj Napoca, Piaţa Mihai-Viteazu. Nr. 8

T e l . : 0 6 4 / 1 3 6 2 9 3 , F a x . ; 0 6 4 / 4 2 3 7 3 5

S . R . P . V I C T O R I A C L U J 1

a n u n ţă l ic i t a ţ ie p u b l ic ă c u s t r ig a r e , în d ata d e 1 7 iu n ie 2 0 0 2 , o r a 1 0 ,0 0 la s e d iu l d in C a le a D o ro b a n ţilo r n r. 1 8 -2 0 , p e n tru în c h ir ie r e a u n u i s p a ţiu de p ro d u c ţie în s u p ra fa ţă de 5 1 ,4 5 m p s itu a t în C Iu j-N a p o c a , C a le a D o r o b a n ţ i lo r n r. 1 8 -2 0 .

în s c r ie r ile se fac la s e d iu l u n ită ţ i i d in C Iu j-N a p o c a , str. N a p o c a n r. 16, p în ă la d a ta d e 1 4 .0 6 .2 0 0 2 , o ra 1 0 ,0 0 .

în c a z d e n e ad ju d e c are , l ic ita ţ ia se v a re p e ta în

a c e le a ş i c o n d iţ i i d in d o u ă în d o u ă s ăp tăm în i.In fo r m a ţ i i s u p lim e n ta re la te l. 1 9 8 .7 7 6 ; 1 9 8 .3 1 0 .

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

a s ig u ră c o n s u lta ţi i, t r a ta m e n te , in te rv e n ţii c h iru rg ic a le

în c o n d i ţ i i u l t r a m o d e r n e r• chirurgia cataractei prin facoemulsificare i

. cu im plant de cristalin foldabil !

Operaţii cu laser excimerpentru • corecţia m iopiei pînă la - 1 0 , - 1 1 dioptrii; • hipermetropiei de +4, + 6 dioptrii; • astigmatismului

C u a ju to ru l n o s t r u r e n u n ţa ţ i la d is c o n fo r tu l o c h e la r ilo r

T ? 9 r a m ă r i r i& te M 6 4

S : C . î n c h i r i a z ăs p a ţ i u p e n t r u d e p o z i t a r eîn suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.

Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.

W EST B A N K S A - Sucursala CLUJ-NAPOCA CARDINE BANKING GROUP

C Iu j-N a p o ca , Piaţa C ip a riu n r. 9

Telefon: 430.180, 430.008

Fax: 430.045

DOBÎNZI DEPOZITE PERSOANE FIZICE - EURO(suma minimă 1.000 USD sau echivalent)

1 LUNĂ 4 ,1 0 % pe an

2 LUNI 4 ,1 5 % pe an |

3 LUNI 4 ,2 0 % pe an |

A cu m si în C Iu j-N a p o ca

M o b ilă

" A L P R O M "d in lem n m a s iv d e c a lita te

superioară ..B -d u l 21 D e c e m b rie n r . 152 tel/fox ; 0 6 4 -4 1 0 .2 6 3 . |

O R A R 10 -1 9 I

Vînzări în RATE -

(REPARAŢII 1(APARATURA fotografica j

1 Zeno IREINHARDT

Calea Mănăştur, inr. 8, CluJ-N.| Tel.: 092/460-169; 064/42-50-961

M A T R I M O N I A L E

• Vînd teren 3340 mp, 138 ml, front la str. Sălicii (Zorilor) tot sau parcele dorite, 18-20 USD/ mp. Informaţii la tel: 094-93-24- 63; 094-55-37-14. (542525)

• T în ă r ă s im p a t i c ă , d i s c r e t ă , o fe r c o m p a n ie , m a s a j , n u m a i d o m n i lo r c iv i l iz a ţ i , m a n ie ra ţ i . T e l:0 9 0 -0 8 -2 0 -9 6 , o re le 8 .0 0 -22.00. (1612731)

• P. F. v înd a p a r ta m e n t 3 cam ere , c o n fo rt I , p e str. N ăsăud. F ă ră in te rm ed iari. Tel: 41-07-87. (542612)

• V în d a p a r t a m e n t 4 c a m e re , în G r ig o r e s c u , confort I, e ta j 1/4. Tel. 094- 62-20-85; 42-05-58. (545559)

V I N Z Ă R I

C U M P Ă R Ă R I

• P . F . v în d te r e n în T a r n i ţ a , p la ja 1. P a rc e lă 875m p sau 1100 m p, f ro n t12,5 m etri liniari. In fo rm aţii la tel: 43-14-23. (542622)

• V înd u rg en t te ren , 1500 m p, pe E . G rigorescu . Tel:094-69-96-38. (543989)

• V înd teren c en tra l 1300 m p , f ro n t 22,5 m l pe s tr . C e a h lă u n r . 70; 666 m p , f r o n t 16,5 m l c u t o a te u tilită ţile , str . D ecebal n r. 3 9 . T e l: 0 9 4 -5 9 -6 2 -6 6 .(544152)

• V în d te r e n p e n t r u co n stru cţii la cap ă tu l liniei de tro le ibus n r. 3. Tel: 41- 9 1 -5 7 , 0 9 5 -1 0 -7 8 -7 7 .(544158)

• Vînd apartam ent 2 camere, confort II, et. II, con to riza t, cartier Gheorgheni,. str. A lvem a nr. 43, ap. 49. Preţ negociabil. N u e pe colţ. (542599)

• V înd c asă cu te re n în cartierul Gruia. Inform aţii la tel: 4 4 -9 1 -6 0 în tre o re le 18.00-20.00. (544135)

• Vînd apartament 100 mp, str. R epublic ii nr. 69, ap. 4. (542573)

• V înd u rg e n t D A F 95 A T I, an 1991, s ta re bu n ă . Tel: 094-18-65-76. (543990)

• V în d c o m b in e C la s “ D o m in ato r” . Tel: 094-96- 98-13. (544048)

• V în d b ib l io te c ă 4 co rp u ri cu v itrin e şi b a r şi un b irou , s ta re fo a rte bună . T el: 42-90-10 sau 090-02- 9914. (542607)

• V înd cutie viteză A udi 80 cu 5 trep te . Tel: 094-59- 62-66. (544154)

• C u m p ăr u rg e n t război de ţesut ta lie m ică. T el. 18- 62-88 p înă la o ra 17,00; 18- 49-05 seara . (545618),

A D C S ţfA G S U Ld® Cli4

S U B R E D A C Ţ IA TURDA: Iuni-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23 S U B R E D A C Ţ IA D E J ilu n i, m ie rcu ri, jo i 8-16, m a r ţ i , v ineri 8-11: tel/fax 21-60-75

CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16;. sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04 • l i m 1 1 © 9 - A . ' M '

rU l . i lH ' l ;nCK ţ f î P

S . C . M o b e l G r o u p S . R . L .

M O B IL Ă IM P O R T U N G A R IA- b ib lio tec i;- m o b il ie r de b u că tărie ;- m o b i l ie r ta p i ţa t c a lita te

d e o s e b i t ă , p r e ţu r i J .g * . ^p ro m o ţio n a le ; Ţ ' J T j j j

- e x e c u tă m m o b i l ă la r : j ' J*‘ j * j ' - l J ' . "

c o m a n d ă .

C o m u n a B a c i u s t r . N o u ă n r . 3 4 3

T e l e f o n / f a x : 2 6 0 . 4 3 8 . (9766732)

A n g a jă m

TEHNOREDACTORC e r in ţ e ' .

P ag e M a k e r 6 .5 , W o rd şi ra p id ita te la cu legere text.In f o r m a ţ i i şi r e la ţ i i s u p lim e n ta re :

s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l e f o n 1 9 7 . 4 1 8 ,

î n t r e o r e l e 1 0 - 1 5 .

• D e vînzare garn itu ră de m obilă co m b in a tă , v an ă din fontă em ailată şi sobă de gătit tip “ V e s ta ” . T e l: ' 18-64-61 . (542596) .• Vînd cutie viteză Dacia 1300

cu 4 t re p te fa ra tre n fix . In fo rm aţii Ia te l: 4 2 -3 3 -1 3 . (542625)'____________ -

Î N C H I R I E R I

• D a u în c h ir ie a p artam en t cu g a ra j, dotare lux, s tr . R epublicii, p en tru p reten ţioşi. P re ţ 400 USD/ lu n ă . t e l : 0 9 4 -2 1 -6 6 -6 1 . (542508)

• Reparaţii tapiţerie. Tel: 44- 59-27. (542162) ’

• în conform itate cu Legea nr. 137/1995, Pop M iluca anunţă începerea dem ersurilor pentru ob ţinerea aco rdu lu i de m ediu pen tru o b iec tiv u l “ acces p rin faţadă şi sch im bare destinaţie locu in ţă în sp a ţiu com ercia l” s i tu a t în C lu j-N a p o c a , s tr . M areşal I. Antonescu, nr. 2, ap. 201, judeţu l Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de m ediu se vor depune la se d iu l IP M C lu j, C a le a D orobanţilor nr. 99. (544170)

D I V E R S E

• A n g a jă m m ă c e la r i , t r a n ş a to r i . T el. 26-52-60; 26-52-62. (545558)

• în data de 31.05.2002 este c ita t la Judecătoria Cluj, sala 167, ora 8 a. m. în dosar nr. 4 2 0 2 /2 0 0 2 T oderaş Io a n în calita te de pîrît în p roces cu Kovacs Varvara avînd ca obiect Legea 18/1991. '(544171)

• Se citează numiţii: Alm ăşan Gheorghe şi Almăşan Ioan, să se p re z in te în ' d a ta de3 0 .0 5 .2 0 0 2 , la Ju d e c ă to r ia G h e rla , .în p ro ces cu B an d i Ludovic şi soţi A Bandi Doina, avînd ca obiect prestaţie tabulară (dosar nr. 1230/2002). (545597)

• Se citează numitul M ălinaş Dum itru, să se prezinte în data de 27.05.2002. la Judecătoria G herla în proces cu G eorgiu Partenie şi Georgiu Ana, avînd ca obiect prestaţie tabulară (dosar nr. 1401/2002). (545598)

• în conformitate cu Legea nr. 1 3 7 /1 9 9 5 , S. C. A n te m a r P ro d im p e x S. R. L . a n u n ţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de m ediu p e n tru o b ie c tiv u l “ a te l ie r p re lu c ra re lem n ” s i tu a t în localitatea Gilău, Ferma 7, hala 10, ju d e ţu l C luj. E ven tuale le sesizări şi sugestii numai pentru factorii de m ediu se vor depune la s e d iu l- I P M C lu j, C a le a D orobanţilor nr. 99. (545600)

• Se citează pentru data de05.06.2002, la Judecătoria C luj- N ap o ca , sa la 16, o ra 8 ,00 în d o sa r nr. 3477/2002 , num itu l P o p Io a n cu d o m ic iliu l necunoscut, în calitate de pîrît cu reclam anta Şuhan A na, pentru prestaţie tabulară. (545617)

• A n g a jăm sec re ta ră . CV- urile la fax : 92-11-25-11. (544144)

• P e r s o a n e s e r io a s e ia s ig u ră m în g rij ire b ă trîn i:

financiar şi m edical. Tel: 15- 65-64; 0 9 4 -5 9 -6 2 -6 6 .(544153)

• F irm ă sp ec ia liza tă în instalaţii a n g a jează ing iner in s ta la ţi i , m e c a n ic .C u n o ş tin ţe o p e r a r ec a lc u la to r W o r d , E x ce l, Power P o in t etc. , - perm is de conducere ca teg o ria B; - limba eng leză n ivel m ediu. C. V. -u rile se po t tr im ite Ia fax: 0 6 4 -4 1 -1 7 -5 5 sa u e- mail: eco ener@ softg rup . ro.(544155)

• D e p o z i t e n -g ro s s angajează a g en t com ercia l în d o m e n iu l in s t a l a ţ i i lo r -sanitare p e n t r u l iv r a r e marfă în j u d e ţ u l C lu j. Solicităm g a ran ţie m ate ria lă Şi p o s e s o r c a r n e t a u to categoria B. In fo rm a ţii la tel: 42-94-18. (544175)

* A picultori! V înd cea ră , faguri a rtific ia li, ra m e , etc. Tel. 41-24-57. (545448)

■ R ep ar covoare p e rsan e . Tel. 1 8 -5 2 -0 3 , s e a r a . (545619)

• T ra n sp o rt p e rso an e în Portugalia şi a sig u r loc de muncă în ag ricu ltu ră - Nu se Percepe com ision. Tel. 090- ^43.979. (97 5 8 8 90) * .

• Se citează numiţii: Banyai C arolina născu tă P a ll,.M ay e r Ioan şi so ţia M ay e r R ozalia născută Pali, M arton Mihaly şi so ţia M arto n M ag d a , T o ro k Andrei, Torok Iosif, Pali Irina şi Torok Ştefan, apoi Adoryan Ioan a lui Io sif şi soţia Adoryan Ana, Kom ocsi G heorghe şi Komocsi Rozalia toţi cu ultim ul domiciliu cunoscut în Cluj-N apoca pentru term enul din data de 10 iunie 2002 la Judecătoria Cluj-Napoca în str. D orobanţilor nr. 2-4 la cam era 16, ora 8, în ■proces cu Chinan M arian şi Chinan Ioana pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (542621)

• în conform itate cu Legea nr. 137/1995, SC Sind. Locomotiva SR L a n u n ţă în ce p ere a dem ersu rilo r p en tru obţinerea au to riza ţie i de m ed iu pentru o b iec tiv u l- “P re s tă r i se rv ic ii salubritate” situat în Cluj-Napoca str. Tudor V ladim irescu nr. 6-8. Eventualele sesizări şi sugestii num ai pentru factorii de mediu se vo r depune la sediul IPM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99. (542630) '

• în conform itate cu Legea nr. 137/1995, M o rariu G heorghe Io n e l a n u n ţă în ce p e re a dem ersu rilo r pen tru obţinerea a c o rd u lu i d e - m e d iu p en tru obiectivul “casă familială parter” situată în V alea Drăganului nr. 465/A, judeţu l Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii num ai pentru factorii de m ediu se vor depune la se d iu l IP M C lu j, C alea Dorobanţilor nr. 99. (544166)

P I E R D E R I

• Pierdut cam et de student pe num ele G rabazei A lexandru. îl declar nul. (542631)

• P ierdut cam et de student eliberat de U. T. Facultatea de A urom atizări C alculatoare, pe num ele V arga Laura. îl declar nul. (544167)

• P ierdut asigurare obligatorie pe sem estrul I Astra SA pentm autovehicolul Dacia 1310, nr. de în m a tric u la re C J-0J-G N X . O declar nulă. (544168)

• P ie rd u t 2 legitim aţii de student eliberate de Facultatea de Litere şi Facultatea de Filosofie d in cad ru l U B B , pe n u m ele Gyem ant M aria. Le declar nule. (544174)

• S. C. Global Sistem S. R. L. pierdut certificat de înmatriculare J12/652/1998. Se declară nul. (545599)_____________ ■

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• C u lac rim i şi d u re re în suflet a n u n ţă m trecerea în n e f iin ţă a d ra g e i n o a s tre m a m e , s o a c re şi b u n ic i T O T H A N N A , n ă s c u tă G Y A R M A TH Y în v îrstă de 83 de an i. În m o rm în ta re a va avea loc în d a ta de 25 m a i 2 0 0 2 , o r a 10 .00 , la capela C im itiru lu i C entra l. D um nezeu s-o odihnească în pace! F a m ilia în d u re ra tă .

(542616)

• C u d u re re în in im ile n o astre anun ţăm în ce ta rea d in v iaţă a iu b itu lu i n o stru cu m n a t Dr. Doc. G E O R G E U Z A c a d ru m e d ic a l u n iv ers ita r. D um nezeu să-i o d ihnească sufle tu l său de r a r ă şi a le a să b u n ă ta te . F a m il ia V o ic u -D o lj. (542623)

• C u ad în că d u re re în su fle t ne luăm ră m a s bun d e la sc u m p a n o a s t r ă m a m ă , so a c ră , b u n ic ă şi s t r ă b u n ic ă C U R U Ţ IU A D O L FIN A în v îrs tă de 83 de an i. În m o rm în ta re a va avea Ioc luni 27.05.2002, Ia C im itiru l M ăn ăştu r, C apela N o u ă . D u m n e z e u s-o o d ihnească în pace! F am ilia în d u re ra tă . (544163)

• C u lacrim i şi d u re re în su fle t an u n ţăm trece rea în n e fiin ţă a d ra g u lu i n o s tru ta tă , bun ic şi socru V A SIL E M IN T E O A N , în v îrs tă de 77 d e an i. În m o rm în ta re a va a v e a Ioc în d a t a de2 6 .0 5 .2 0 0 2 , o ra 13 .00 , în sa tu l C o rpadea . D um nezeu s ă - l o d ih n e a s c ă în p a ce ! F am ilia . (544169)

• C u p ro fu n d ă d u re re a n u n ţă m în c e t a r e a p r e m a t u r ă d in v i a ţ ă a d ra g u lu i no stru soţ şi ta tă B O G D A N . V A S IL E . D u m n ezeu să-l od ih n ească în pace. Fam ilia B ogdan şi P e rşa Jen i. (545610)

• D ragă Pefrică , sîn tem a lă tu r i de tine şi D o ra , în a c e s te c lip e d e g r e a în c e rc a re . M A R IA ră m în e veşn ic în sufletele noastre, S o ly şi L u c i U re c h e (542628)

• C u ad în că d u re re în su fle t ne luăm ră m a s bun de Ia cel care a fost cuscru l n o s tru IOA N GAVR1Ş soţ şi ta tă m odel. S întem a lă tu ri d e f a m il ia în d o l ia tă D um n ezeu să-l o d ihnească în p a c e ! F a m ilia P i t ic ă (544162)

S în tem a lă tu ri de colega n o a s t r ă M o ca I l e a n a în m are a d u re re p ric in u ită de m o a rte a ta tă lu i. C olectivul R A D J C lu j. (544172)

1 S in c e re c o n d o le a n ţe d ra g e i n o astre M oca Ileana, p e n t r u p ie r d e r e a t a t ă lu i d rag . S ind icatu l D ru m aru l. (544173)

• C o le c t iv u l C l in ic ii M e d ic a le I îşi e x p r im ă r e g r e tu l p r o f u n d p e n t r u t re c e re a în nefiinţă a celui c a re a fo st D octor D ocent G E O R G E U ZA, e m in e n t m e d ic şi c e r c e tă to r , n easem u it coleg şi p rie ten . 545602)

R e g r e tă m p r o f u n d p ie rd e re a d ra g u lu i n o s tru

o le g şi p r i e te n D o c to r D o c e n t G E O R G E U Z A , d istin s m edic, c e rce tă to r şi o m d e a le a s ă f a c t u r ă . F a m ili i le d o c to r N o u r şi D an O lin ic. (545603)

• S in c e re c o n d o le a n ţe

fam ilie i D r . in g . S o fro n ie C o s tică la d e c e su l t a t ă lu i d r a g . F a m i l i a F i l ip .

(545605)

• S în te m a l ă t u r i d e în d o lia ta fa m ilie S o fro n ie

C o s t ic ă şi G e ta şi t r a n s m i t e m s in c e r ec o n d o le a n ţe , î n t r e a g an o a s t r ă c o m p a s iu n e , în m are a d u re re p r ic in u ită Ia trec e re a în n e fiin ţă a ta tă lu i d r a g . D u m n e z e u s ă - l od ihnească în pace! D elia şi N elu R oşu. (545607)

• P ro fu n d în d u re ra ţ i de v e s te a d i s p a r i ţ i e i t a t ă lu i d r a g , s în te m a l ă t u r i d e do m n u l d ire c to r g e n e ra l a l C o m p a n ie i N a ţ io n a le“A p e le R o m â n e ” D r. in g . C ostică Sofron ie , în aceste m om ente de g re a în ce rca re . S in c e r e c o n d o le a n ţe d in p a r t e a c o le c t iv u lu iS istem ulu i de G o sp o d ă rire a A p e lo r S a tu - M a r e . (545611)

• î n t r e a g a n o a s t r ă c o m p a s iu n e d o m n u lu i d i r e c to r g e n e r a l a l

C o m p a n ie i N a ţ io n a le “ A pele R o m ân e” , D r. ing. C ostică Sofron ie , în aceste c lip e d e m a r e d u r e r e şi tr is te ţe su rv en ite la t re c e re a în n e f iin ţă a t a t ă lu i să u S in c e r e c o n d o le a n ţe d in p a r t e a c o l e c t i v u l u i

S is te m u lu i d e G o s p o d ă r ir e

a A p e lo r C lu j . (545612)

• D ragă T eo d o ra , sîn lem cu to t sufletul a lă tu r i de tine în a c e s te m o m e n te m u lt p re a trag ice p e n tru v îrs tă ta . în v ă ţă to a re a şi colegii d in c la s a I - a A , Ş c o a la “ H o rea”. (545616)

• N im en i şi n im ic n u p o a te să a lin e d o r u l şi d u r e r e a d in in im i le şi sufle te le n o astre , în d a ta de 26 m ai 2002 se îm p lin e sc ş a s e lu n i d e c în d n e - a p ă r ă s i t b u n a şi b l în d a n o a s t r ă f i ic ă R A L U C A IR IM IE Ş . D um nezeu să o p rim ească în îm p ă ră ţ ia Sa. P ă r i n ţ i i A u r e l şi E le n a Irim ieş. (542589)

L a c rim i şi d u r e re la sc u rg e re a unui an , de c înd d es tin u l nem ilos a s p u lb e ra t sp e ran ţe le şi visele, m u tîn d d e la noi la o d ih n a veşn ică p e d ra g u l n o stru so ţ, ta tă , so c ru şi bunic col. (r) C H IŞ A N D R E I . C h ip u l lu i lu m in o s , d ă r u i r e a , a fe c ţiu n e a p e n tr u cei d in , u r , r ă m în d o a r a m in t i r i d ra g i p e n tru cei c a re l-au p r e ţu i t şi iu b it. S lu jb a d e p o m e n i r e v a a v e a Io c D u m in ică 26 m ai 2002, o re a12.00, Ia C apela C im itiru lu i M i l i t a r , c a r t i e r u lG h eo rg h en i. D u m n ezeu să- 1 o d ih n e a s c ă în l in iş te şi p a c e ! N u te v o m u i t a n ic io d a tă . F a m ilia v e şn ic n em în g îia tă . (544141)

• îm p ă r tă ş im d u r e r e a

co le g u lu i n o s t r u D r . in g . C ostică S o fron ie , în ace s te m om ente g re le p r ic in u ite d e trece rea în n e fiin ţă a ta tă lu i d ra g . S in ce re c o n d o le a n ţe . Colegii d in D irec ţia A p e lo r Som eş-T isa C lu j. (545606)

• M a rea d u re re şi m a re le re g re t ne în c e a rc ă şi a c u m la îm p lin irea a şa p te a n i d e c în d n e - a m d e s p ă r ţ i t , c o n d u c în d - o p e u l t i m u l d r u m p e b u n a şi d r a g a n o a s t r ă s o ţ ie şi m a m ă V IO R IC A A L B U . F ie - i ţă r în a u şo a ră . P a ra s ta s u l d e p o m e n i r e v a a v e a Io c d u m in ic ă 2 6 .0 5 .2 0 0 2 la B iserica “ Sf. D u m itru ” d in G heorghen i (s tr . B o rh a n c i) , o r e le 1 2 .0 0 . S o ţu l T a v i , c o p iii D e n isa şi T ă v i ş o r .(544156)

• In m em o riam , C Ă L IN FO L E A . C Ă L IN E , a z i, 24 m ai, ai fi îm p lin it 40 d e an i. In im a m ea to p ită d e d o r a devenit flu idă , tu m i-ai fă cu t iz v o r . T în ă r , f r u m o s şi ta le n ta t, p rin c îte-ai în d u r a t p e - a c e s t p ă m î n t , p o ţ i fi c o n s id e ra t u n s f în t şi a i răm as, cu ch ip u l tău , ico an a s u f le tu lu i m e u . M am a*(544159)

• Au tre c u t 6 lu n i d e la t r e c e r e a în n e f i i n ţ ă a d o m n u lu i p ro fe s o r IO A N H A N I/SC H I. U n g în d p io s

d e la fa m i l ia în d u r e r a t ă :

soţia Rozalia, fiul N elu, n o ra I r i n a , n e p o ţi i I o n u ţ şi A n d r e i , D u m n e z e u s ă - l o d ih n e a s c ă in p a c e . (545608)

• Fam ilia d in G e rm a n ia , în z iu a .d e 26 m a i , o r e le12,00 oferă S fîn ta L itu rg h ie în B iserica F ra n c is c a n ilo r d in C lu j-N a p o c a , p e n t r u s u f le tu l lu i Ş T E F A N F R E N K O , d e la a l c ă r u i deces a tre c u t un an , la 4 m ai 2002. G h eo rg h e F o d o r . (545615)

Sîntem a lă tu r i d e co legu l n o s t r u C o r n e a I o a n , în m a re a d u re re p r ic in u ită de p i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g . C o lec tiv u l B ăn cii R o m â n e p e n tru D ezvoltare - G ro u p e Ş o c ie te G e n e r a l e C lu j . (5057431) '

Citiţif

zilnic

A ici a r pu tea fi r e c la m a d u m n e a v o a s tră

1921 - în România a fost adoptată Legea asociaţiilor profesionale

- X, V, V Li î:

A d ria n N ăstase:

Ioana Maria Vlas va trebui să ia legătura direct cu Politia si ParchetulP re m ie ru l A d rian N ăstase a d eclara t,

v ineri, c ă Io an a M aria V las va trebui să ia le g ă tu ra d i re c t cu P o liţia şi P a rch etu l, î n t r u c î t c o m u n ic a re a p r in in te rm e d iu l te le v iz iu n ilo r n u poate aduce noi inform aţii p e n tru rezo lv area cazului FNI.

P rem ieru l a afirm at, la videoconferinţa cu p re fec ţii, că V las poate fi reprezentată d e c e a v o c a t d o re ş te , în să re z o lv a re a p ro b lem ei p o rn eşte de la faptul că ea a fost p reşed in te le F N I şi “a g irat cu num ele său”.

_ A d rian N ăstase crede că V las va trebui să p led e ze în fa ţa au to rită ţilo r pen tru o v a rian tă sau a lta , inclusiv aceea câ ar fi fo s t “ u n o m de pa ie” , iar re sp onsab ilii p en tru crahul FN I sînt alţii. “D acă cineva v re a sâ se d u că la Poliţie, la Parchet, e im p o rtan t să îi dăm posib ilitatea de a o face” , a spus prem ierul.

A d rian N ăsta se a afirm at că speră ca p ro cese le în cazu l FNI sâ se deruleze “cu m ai m u lt d inam ism , iar v inovaţii să fie izo la ţi şi iden tificaţi” . El a declarat câ este

B T B B E S E S O a i a B B B B E

şi interesul Ioanei M aria Vlas de a furniza inform aţii, pentru a-şi p leda cauza şi a schimba o eventuală condamnare, lucru care se poate face şi în contumacie.

în acelaşi tim p , G u v ern u l cau tă în continuare soluţii, iar problem a FNI a fost discutată în şedinţa executivului din această săptăm înă, a spus prem ierul. “Vrem să vedem dacă introducerea unui a l doilea palie r în realizarea unui fond închis prin alimentarea acestuia prin anumite surse pe care le vom căuta ar putea să rezolve, pe o perioadă de cîţiva ani, aceste problem e”, a declarat Năstase.

C onform prem ieru lu i, au fost plătite despăgubiri în valoare totală de 10 milioane de dolari către ap rox im ativ 37.000 de perso an e din cele 200 .000 afec ta te de prăbuşirea fondului. Aplicarea contractului CEC-FNI ar costa statul 15.000 de miliarde de lei, a precizat premierul.

A d rian N ă s ta se a m ai a ră ta t că responsab ilitatea crahului FN I aparţine

guvernului care a condus Rom ânia înainte de anul 2000.

Procurorul general al României a avut, joi, o întîlnire cu ambasadorul statului Israel la Bucureşti, în cadrul căreia i-a transmis rugămintea de a se realiza cît mai repede punerea în executare a mandatului em is pe numele M ăriei V las în vederea extrădării.

Avocatul israelian Yoram Sheftel declara, m iercuri seara, la postul de televiziune Antena 1, că în dimineaţa urm ătoare va trimite la Am basada României din Tel Aviv împuternicirea scrisă de la Maria Vlas. “Sînt nerăbdător să aflu care va fi urm ătoarea scuză a a u to rită ţilo r rom âne, d upă ce această îm puternicire va fi trim isă prin fax la ambasada Rom âniei” , a afirmat avocatul. Avocatul Yoram Sheftel a transm is, jo i, A m b a sa d e i R o m ân ie i în I s ra e l , îm p u te rn ic ire a p rin care a n u n ţă că o re p re z in tă p e Io a n a M aria V la s , ia r Am basada a retrim is-o procurorului general al Rom âniei în cursul zilei de jo i.

I 5 3 5 3 6 3 5 3 5 3 5 3 5 3 6 9 E S C S 6 3 C S S S 5 3 5 3 5 3 5 3 6 3 5 3 E S 3 3 6 3 5 3

DirtRENŢA LA ClNTAR • ÎNSEAMNĂ... ÎNŞELĂCIUNE

în p ie ţe le agroalim entare clu jene se folosesc încă arhaicele cîntare cu greutăţi, balan ţe cu tasuri sau cu arc. A ceste “cîn tare” sînt uşor de “aranjat”. O bucată de hîrtie sub un capăt al balanţei, o bucată de elastic sau greutăţi găurite sco t din buzunam l unor cum părători neatenţi bani frumoşi.

Pentru a nu fi înşelaţi, trebuie sâ ţineţi cont de cîteva sfaturi: atunci cînd vi se c în târeşte un produs aveţi grijă ca “pieţaru l” să-vâ pună în cîn tar ce aţi dorit să cum păraţi. Nu din alt sac, nu de sub tarabă. D acă aţi observat câ p rin tre legum ele sau fructele cîntârite, s-au strecurat cîteva stricate, scoatcţi-le fa râ jenă. Dacă consideraţi câ aţi fost furat la cîntar, cereţi altui com erciant sâ vâ cîntârească m arfa. M ergeţi chiar la şeful pieţei, dacă sînteţi nem ulţum iţi! Apelaţi la b iroul de reclam aţii, unde se găseşte “cîntarul de verificare pentru marfa cum părătoru lu i” . Diferenţa (lipsa) la cîntar înseam nă înşelăciune, care se consideră in fra c ţiu n e penală. D a c ă aţi fost p ă c ă liţ i, a p e la ţi la poliţiştii sau gardienii publici care sînt de serviciu în pieţele clujene.

Zilnic, aproxim ativ 25 de cum părători apelează Ia cîntarul “etalon”, numai în p iaţa agroalim entară Mihai V iteazul. C om ercianţii pot închiria cîntare la preţul de... 18.000 lei/zi, de la A dm inistraţia Pieţelor şi O boarelor Cluj. A cestea sînt verificate periodic de inspectori specialişti în metrologie.

V. MOLDOVAN

0 NOUA MESERIE, ANIMATORCENTRE DE VACANTĂ

»

în R o m ân ia , au fost c rea te de cu rîn d zo n e n a tu ra le p ro te ja te , care v o r fi ad m in istra te cu a ju torai unor ra n g e r i şi custozi. D ar aceste m eserii nu sînt încă p revăzu te în C lasificatorul O cupaţiilor d in R o m ân ia . A v în d în v e d e re im p lic a re a în activ ităţile de p rotecţie a m ediului la nivel naţional şi finanţarea ob ţinu tă de la C om isia Europeană prin program ul A cces, Asociaţia R om ână de Educaţie Speo log ică lucrează, în această perioadă, pen tru a de term ina profilu l ocupaţional şi curricula pentru fo rm a re a de r a n g e r i şi c u s to z i p e n tru a r ii le p ro tejate din R om ânia.

A R E S face de asem enea dem ersu rile p e n tru in troducerea unei alte m eserii ce şi-a găsit deja lo c u l în c la s i f ic a to a re le e u ro p e n e , a c e e a de a n im a to r c e n tr e d e vacan ţă . în acest scop, tim p de 10 zile , se desfăşoară, la G îrda, prim ul stag iu de fo rm are profesională pentru anim atori cen tre de v a c a n ţî in iţiat d e ARES, dar cu participarea şi sub d irec tă înd rum are a Asociaţiei franceze D E V A L d in S a in t M arce llin , Isere, Franţa.

C u rsu l e s te condus de d -n a A n n ick M artin , d irec to a rea A socia ţiei DEVAL şi cuprinde 2 2 de tin e ri cu rsan ţi, 11 francezi şi 11 rom âni. L a acest s tag iu partic ip ă , de asemenea, 3 form atori francezi şi 2 sp ec ia liş ti rom âni care au obţinut certificate de an im ato ri şi d irec to ri de centre de vacanţă în F ran ţa - C o rn e lia G y o ri şi Călin V odă.

„ în c e rc ă m s ă im punem o n o u ă a b o rd a re a id e i i d e ta b ă ră ş c o la ră . C u c e n tre le d e v a c a n ţă p e c a re

le c re ă m ş i c u a n im a to r ii p e c a re î i vom fo r m a , c o p i i i n o ş tr i v o r f i m a i f e r ic i ţ i în ta b e re ş i v o r a v e a d e f ie c a r e d a tă no i exp e rien ţe de v ia ţă . D e

a s e m e n e a , s ig u ra n ţa lo r în ta b ă ră va f i m a i b in e

s u p ra v e g h e a tă ”, apreciază Călin Vodă, preşedintele A R E S. an im ato r profesionist b revetat în Franţa.

Vasile MOLDOVAN

p i e t o n p r i n ( 2 c l f l te

FÎNTtNILE ARTEZIENE ALE CLUjULUI >

Cascade, lacuri cristaline, fintîni arteziene, curcubee... jocul nebun al apei, dătătoare de viaţă şi bucurie. Mii de fintîni arteziene în marile m etropole ale lumii. în bâtrînul nostru burg, şase “gheizere” şi ţîşnitoare încîntă, într-un m oment de răgaz, ochii şi răcoresc sufletele zbucium ate ale clujenilor. Trezesc nostalgii.

.- 7 - . ~ 7 ' - i

§ ' 4 f

7 ' -*i i ■ <

' ^ T T ; V

> *rim< “

Fîntînile: a lui “A vrăm uţ”, Horea, “ Sfîntu’ Petru” _(str. 21 Decem brie 1989), sînt o m îndrie a C lujulu i. “Gaizerul” din faţa Prefecturii trezeşte nostalgii privitorilor... în Parcul M are, de peste un secol, fîntîna răcoreşte zeii, centaurii (care au mai răm as) şi sufletele, îşdrăgostiţilor. într-un mod bestial, “ vandali” anonimi au distrus, cu ani în urmă, grupul statuar, rănind inimile oam enilor iubitori de frumos. Edilii oraşului nu au timp, m ăcar în weekend, de o. p lim bare ' prin parc, să vadă cu propriii lor ochi, “invalidele” statui şi să propună renovarea grupului statuar şi a fîntînii arteziene?

Apoi, fîntîna arteziană din faţa cinem atografului “Republica”...'Scuzaţi! E a nu mai există. Şi ce frum oasă era. De aproape două decenii, fîntîna a dispărut... a mai rămas doar bazinul. Cineva, nu ştim cine, a hotărît desfiinţarea ei. Păcat... Probabil, bazinul care a m ai rămas Prim ăria vrea să-l populeze cu peşti, pentru pescari amatori, iar la iarnă îl va transform a în patinoar. Totul este posibil...

Vasile MOLDOVAN

Guvernul a adoptat, în şedinţa de jo i, cadrul juridic privind iodarea universală a sării destinată consum ului uman, hranei animalelor şi utilizării în industria alim entară, pentru a preveni tulburările provocate de carenţa de iod.Potrivit hotârîrii de guvem , conţinutul de clorură de sodiu din sarea utilizată pentru iodare nu trebuie să fie mai m ic de 97 la sută. Sarea iodată trebuie să conţină 20±5 mg iod/kg de sare, respectiv 34±8,5 m g iodat de potasiu/kg de sare sau 26±6,5 m g iodura de potasiu/kg sare. .P rin a ce s t a c t n o rm a tiv , c o n s titu ie co n tra v en ţii şi se sancţionează:- livrarea de către producători sau importatori a sării iodate pentru consum ul uman, hrana anim alelor şi pentru industria alim entară sub procentul stabilit cu amendă de la 100 milioane la 150 m ilioane de lei; utilizarea în industria alimentară a sării neiodate, cu am enda de la 100 la 150 m ilioane de lei; comercializarea de sare iodată cu un conţinut 3e iod sub cel stabilit, ca urm are a nerespectării de către agentul economic a condiţiilor priv ind transportul, depozitarea, comercializarea, stabilite de producător, cu amenda de la 50 la 100 milioane de lei.Săvîrşirea repetată de către persoanele fizice sau juridice a faptelor prezentate se sancţionează, pe lîngă amendă, şi cu suspendarea activităţii agentului economic.Inspecţia şi controlul sării iodate sînt obligatorii şi se efectuează de către îm puterniciţi ai M inisterului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi Pădurilor, Autorităţii Naţionale pentru P ro tec ţia ‘Consumatorului.

Reabilitarea termică a clădirilor

din România costă 1,2 miliarde euro

Programul de reabilitare termică a clădirilor din România va necesita fonduri în valoare de 1,2 miliarde euro, operariunea urmînd să înceapă, în acest an, cu blocurile de locuinţe construite pînă în 1985 din panouri mari, potrivit hotărîrii aprobate, jo i, de Executiv.

M ăsurile de reab ilitare term ică a c lăd irilo r constau în term oizolarea acoperişului, a pardoselii la nivelul solului, a pereţilor ex terio ri, e tan şa rea rosturilo r la eleinentele de închidere a ferestrelor şi uşilor, m odernizarea ferestrelor, contorizarea un ită ţilo r la nivel de clădire, termoizolarea conductelor din subsoluri şi modernizarea echipamentelor de producere a energiei term ice.

Programul de reabilitare a blocurilor executate pînă în 1985 va costa 560 de m ilioane de euro, se va derula pe o perioadă de cinci ani şi va include 15.000 de clădiri, în care se află500.000 de apartam ente.

Potrivit Executivului, sursele potenţiale de finanţare pentru realizarea program ului provin de la bugetul de stat, bugetul local, capitalurile private şi fondurile neram bursabile obţinute în cooperare cu alte ţări sau de la Uniunea Europeană (UE). . Cea de-a doua etapă a programului vizează blocurile cu structură m ixtă - beton arm at şi zidărie, cu vechim e mai mare de 40 de ani. Reabilitarea termică a acestor blocuri va începe în 2005 şi va cuprinde 10.000 de clădiri, în care, se află300.000 de apartamente. Fondurile necesare reabilitării acestor clădiri se ridică la sum a de 380 milioane de euro.

Ultima etapă a program ului are în vedere clădirile de locuit individuale din m ediul urban, care cuprind două pînă la cinci locuinţe, pentru reabilitarea cărora sînt-necesare fonduri în valoare de 360 m ilioane euro. Lucrările la aceste clădiri vor începe în 2008, urm înd să fie finalizate în 2015, şi vor cuprinde 180.000 de apartamente.

Potrivit E xecutivu lu i, printre efectele derulării acestui program se va num ăra şi crearea de locuri de muncă, avînd în vedere experienţa sim ilară din SUA, unde la fiecare milion de dolari investit în reabilitarea termică a clădirilor a rezultat în crearea a 36 de locuri de muncă în activitatea directă şi alte 15 locuri de m uncă în activitatea indirectă a firmelor care au contribuit la program .

La sfîrşitul anului 1999, fondul de locuinţe al României cuprindea 4,6 m ilioane clădiri, din care peste un m ilion erau localizate în m ediul urban. Datele guvernam entale indică faptul că m ajoritatea acestor locuinţe sînt situate în clădiri cu vechim ea cu p rinsă în tre 15 şi 55. de ani, caracterizate printr-un grad redus de izolare termică şi uzură avansată.

Eficienţa utilizării căldurii pentru încălzire, apă caldă şi prepararea hranei pe ansam blul c lăd irilo r de locuit din România este de 43% d in cantitatea de căldură furnizată din surse, în tim p ce pentru Bucureşti acest coeficient este de 63%'. Eficienţa term ică a clădirilor din Rom ânia este de două pînă la patru ori mai redusă decît cea înregistrată în ţările UE.

A i c i a r putea fi re c la m a d u m n eavoastră

R e d a c ţia S T O R T fc O v Tel: 19.71.17 ■ '*

T R E B P U N C T E Ş i T © Ţ B J 1 _ E O . K . !

Universitatea, la ultima apariţie în faţa propriilor suporteri din acest sezon, dispută astăzi un m eci decisiv pentru răm înerea în D ivizia “B”. Înfrîngerea suferită miercuri la Mediaş, 1-3 cu Gaz Metan, prof. Dan Anca nu a folosit opt titulari: Păcurar şi Căpuşan accidentaţi; Rus, Văsîie, Aştilean. Pîglişan, M atei şi Prodan, m enajaţi pen tru jo cu l cu Jiul Petroşani, nu a afectat moralul echipei, care este hotărîtă şă termine campionatul cu o etapă mai devrem e, scutindu-ne, pe noi toţi, de em oţiile partidei de la Zlatna.

Clujenii au efectuat, jo i dupâ-amiaza, un antrenament de 90 de minute (alergări uşoare, şuturi la poartă şi miuţă), la care au participat şi absenţii de la M ediaş, cu excepţia lui Tavi Căpuşan.

Juniorii Costea, Andrei Mureşan, Tavi A brudan şi George Florescu au fost cedaţi echipei de juniori republicani A ( ‘83 - an trenor M ircea Cojocaru) pentru p artic iparea la faza semifinală a Campionatului Naţional, Arad, 25-28 mai. Ieri, ora -11,00, “IJ” a avut program at un ultim antrenam ent, prof. Dan Anca stabilind lotul de 18 jucători, iar după masa de prînz a intrat în cantonament.

Partida va f i 'a rb itra tă la centru de piteşteanul Aurelian Simion, ajutat la cele două margini de 'T raian M archiş (Baia Mare) şi Florin Buţurcă (Satu M are). O bservator din partea F.R.F. este- botoşeneanul Mihai Calistru.

Codin SAMOILÂ

IERARHI# RETORULUIIată-ne în faţa ultim elor două etape. D upă, interm ediara de

miercuri, v-am prezentat clasamentul “4a zi” . Azi vă prezentăm un alt clasament: este vorba de ierarhia returului, după cele 13 etape disputate. O ierarhie sugestivă, asupra căreia m erită să zăbovim. Iată cum arată ierarhia returului:1. Oţelul 13 8 2 3 17-10 26 (+8)2. F.C. Naţional 13 7 4 2 13-6 25 (+7)3. Steaua 13 ' 7 3 * 3 19-10 24 (+3)4. F.C.M. Bacău 13 7 2 4 21-15 23 (+5)5. F.C. Argeş 13 7 2 4 18-12 23 (+5)6. Dinamo 13 6 4 3 .21-16 22 (+1)7. Rapid 13 6 3 4 25-13 21 ' (0)8. Astra 13 6 3 4 12-9 21 (+4)9. Univ. Craiova 13 5 -3 5 14-13 18 (-3)10. Sportul Stud. 13 4 5 4 17-16 17 . (-4)11. F.C. Braşov 13 •4 5 4 10-12 17 (-4)12. Ceahlăul 13 5 1 7 12-18 16 (-5)13. Gloria 13 4 1 8 10-20 13 (-2)14. Petrolul 13 2 6 5 14-16 12 (-9)15. Farul 13 1 3 9 9-21 6 (-15)1 6 .-U.M. Timişoara 13 1 3 10 9-34 3 (-18)

A D N O T A R I• Form aţia gălăţeană, m area revelaţie a primăverii, se m enţine

în fruntea ierarhiei returului.• “B ancarii” ocupă poziţia secundă, graţie victoriei de miercuri

în faţa Astrei. A fost cea de a cincea victorie cu 1-0 în retur, celelalte patru fiind cu F.C . B raşov, Rapid, U .M . T im işoara şi D inam o (una i n deplasare, cea de la T im işoara). Succesul de m iercuri îi m enţine pe “bancari” şi ca principali favoriţi ai luptei pentru titlu.

• Revelaţie a prim ăverii p oa te fi considerată şi F.C . A rgeş, m ai ales gratie v ictoriilor în deplasare obţinute la B ucureşti în fa ţa echipelor F.C. N aţional (2-1) şi Steaua (1-0). T o t în dep lasare,1-1 cu Rapidul.

• Cea mai m are deziluzie a prim ăverii a fost echipa constăn ţeană Farul care, în 13 etape, a obţinut o singură victorie (3-0 cu U .M . Tim işoara) şi trei egaluri (două în deplasare, 0-0 cu F.C . B raşov şi 1-1, mare ^surpriză, cu D inam o, unul acasă, 0-0, cu Sportu l Studenţesc). înfrângerile, în num ăr de 9, din care 5 acasă , pe m alul mării (în ordine cu C eahlăul, Petrolul, F.C . B raşov, F .C . N a ţio n a l şi Steaua).

Şi astfel, de pe poziţia a şasea la finele turului (considerată în toam nă una din revelaţiile ediţiei, Farul a intrat rău de to t la apă, ameninţată fiind cu retrogradarea directă (barajul ar fi paiul sa lvator de la exodul în “B ”).

• Un exem plu de m odul cum acum ulările de puncte p rind b in e îl constituie G loria, locul b istriţen ilo r în clasam entul general fiind asigurat de acum ulările toam nei.

A cum , în prim ăvară, au fost adunate doar 13 puncte d in 4 victorii şi un egal.

• Constanţă în... m ediocritate a fost U.M. T im işoara, care în retur a obţinut doar trei egaluri (două acasă cu Sportul S tuden ţesc şi Petrolul, unul în deplasare cu Univ. Craiova, m are surpriză).

i Reîntoarcerea în “B ” este de m ult înfăptuită.

V ic to r E. RO M AN

V IC T O R IA E S T E O J V ÎN T U L

DE O R D IN ELiderul din “C8” întîlneşte azi, în Gruia, cu începere

de la ora 11, Oaşul Negreşti (echipă fară aspiraţii) în penultima e tapă a sezonului fo tbalistic 2001/2002 . Gazdele tratează disputa cu seriozitate şi nu se consideră dinainte învingători. Cei care apreciază acest exam en “floare la ureche” pentru feroviarii clujeni se înşală. Este suficient să am intim , pentru amatorii de statistici, că Oaşul N egreşti este neînvinsă de patru etape şi este singura echipă din seria a V lll-a care a părăsit cu capul sus “m îna” din Sărm âşag (1-1).

Confruntarea de azi se anunţă dificilă pentru “alb- violeţi” , dacă avem în vedere faptul că cei doi tehnicieni, George Ciorceri şi Octavian Albu, vor alinia un “11” inedit din care vor lipsi consacraţii Pop Alin (fisură a metatarsienelor, accidentare suferită la Sighet), Sergiu David, Petrescu (în continuare “detaşaţi” la echipa a doua d in m otive disciplinare), Velţan, Bartoş (ambii aflaţi într-o vizibilă scădere de formă) şi Giurgiu (nerefacut

«*fupă accidentarea suferită la începutul returului).Cristian FOCSANU

• După fioi ani în care tenis Club Cluj şi-a căutat locul în peisajul tenisului românesc, iată că în luna mai au apărut şi primele rezultate. Beneficiind de experienţa extraordinară a fostului tenisman de valoare internaţională Ciprian Porumb, actualmente profesor şi coordonator al clubului, copiii de la Tenis Club Cluj au confirmat

• La Oradea, într-un concurs de categoria a treia, Daiana - - •Samfira a obţinut un loc 2 la categoria de vîrstă 8-10 ani. t ..

• Tot în luna mai, la Cupa F1BEC de la Cîmpina, concurs L de categoria a treia băieţi, Ciprian Porumb j r s-a impus j '

-cîştigînd finala Pornit pe tabloul de 32 drept favoritul 4, sportivul clujean în vârstă de 9 ani a trecut în semifinale de Sebastian Pădure, scor 6-2,6-0, impunîndu-se în ultimul act în lata lui Florin Brâguş cu scorul de 6-4, 6-1.

• Această victorie vine ca o confirmare a parcursului încurajator din anul 2001, cînd Ciprian Porumb j r a cîştigat alte două turnee, la Timişoara şi Oradea

• In luna august, au loc turneele campionatului naţional, unde Tenis Club Cluj îşi pune mari speranţe în Ciprian Porumb jr, Ionuţ Deneş şi Roxana Vancea la categoria de vîrstă 8-10 ani, Axei Farkas la 11-12 ani, Victor Beu şi Maria Gherman la 13-14 ani şi Patricia Braica şi Andrei Onciu la 15-16 ani.

• Fostul Davis-Cup-man, Ciprian Porumb, ne-a declarat că speră în rezultate notabile la campionatele naţionale, bazîndu-se pe talentul şi potenţialul elevilor săi.

• Din acest colţ de pagină îi urăm succes în tot ceea ce întreprinde şi aşteptăm veşti bune în continuare. O vidiu BLAG

Centru de iniţiere de tenis la GherlaTenisul de cîmp este un sport îndrăgit la Gherla,

dar din cauza lipsei unui teren regulamentar, pînă în prezent nu prea s-a practicat în localitate. O dată cu amenajarea, în toamna anului trecut, lîngă arena de popice din parcul municipiului a unei suprafeţe de joc corespunzătoare, tot mai mulţi copii s-au apucat de tenis. Aici funcţionează şi un centru de iniţiere pentru copii. Sub conducerea animatorului tenisului de cîmp, Iosif Boros. în această vară, se va organiza a patra ediţie a turneului “VIP-OPEN", la care vor concura şi cei mai tineri practicanţi ai tenisului.

Noul teren de tenis amenajat în parcul gherlean a fo s t re a liz a t cu co n trib u ţia firm e ţp r SC "Goneralforost" SRL şi SC “JULROT" SRL, aflate mereu alături de sportivii oraşului de lîngă Someş.

SZ. Cs.

Săptămînâ sportivă pe TVR 2Au mai rămas puţine zile pînă la startul C.M. de fotbal

Japonia-Coreea de Sud 2002. Prilej pentru realizatorul emisiunii „Săptămînâ sportivă pe TVR 2", Ionel Banu, de a prefaţa marele eveniment sportiv, luni, 27 mai, cu începere de la ora 19,00. Invitaţi - pe măsura evenimentului ce stă sâ înceapă: Sorin Bagiu şi Vasile Dobrău. Care, de altfel, vor fi invitaţii permanenţi ai emisiunii şi ai lui Ionel Banu pînă la finele marii confruntări fotbalistice.

Dacă la băieţi deţinătoarea ţiului fusese ştiută cu 6 etape înainte de lăsarea cortinei, la fete «U a rămas o necunoscută pînă in finalul cam p iona tu lu i. Respectiv, ultima lui reuniune, cea derulată joi seara, între, exact, Pretendentele la titlu: Oltchim Rm. yiîcea (care dispunea de un punct 1,1 Plus şi avantajul de-a juca ’teivul pe propriul parchet) şi Silcotub Zalău - campioana în

C u d e r b y - u l p e n t r u t i t l u l n a ţ io n a l ,

LBGA TRAGE CORTINA PESTE STAGIUNEA R0GB-2GGE

Pornind debordan t, fe te le marianei T îrcă s-au de taşa t “evreme (9-3 în .m in . 13) şi, ^ u in d sâ exploateze lipsa de activitate (!) a oaspetelor, au

scorul la o diferenţă umilitoare 1*% teamul orgoliosului Tadici:

V—- -- -•'l'sk. . ._ _.............

-’rrona Sîrbu - o “certitudine” c°ostantă a formaţiei dujene:

• O l t c h im u l re a d u c e

R e m in u l - v a lo a r e c e r tă

p r in d , in

17-5, în min. 24. Diferenţă ce se va regăsi, altfel, şi la fluierul final (33-21) al celor doi cavaleri din Slovacia (aduşi de federaţie, pentru a elimina orice suspiciune). Aşadar, victorie zdrobitoare a Oltchimului, care readuce, după un an de pauză, titlul la Vîlceâ. Netezind astfel asperităţile cu investitorul (care decisese în vara trecută să ia mîna de pe echipă, întrucît aceasta părea că îşi pierduse vocaţia performanţei) şi mîngîind sufletele fanilor afectaţi de recenta ratare a Cupei Cupelor. Şi cu această întîinire la vîrf (care n-a fost însă şi un derby la aceeaşi înă lţim e) s-a tras cortina peste întrecerea feminină care a edificat, în cadrul celor 30 de runde ale. sale, următoarea ierarhie: 1. Oltchim (25-243) 52 p.,2. S ilco tub (24 -1 -5 ) 49 p „3. Remin Deva (19-2-9) 40 p.,4. Rapid B. (14-5-11) 33 p „5. Selmont Baia Mare (14-3-13) 31. p., 6 . “U" URSUS (13-4-13) 30 p., 7. Oţelul Galaţi (13-3-14) 29 p., 8 . Rulmentul Bv. (13-3-14) 29 p., 9. Tomis C-ta. (10-2-18) 21 p „ 10. CSM Sebeş (5-3-22) 13 p., 11. Univ. Bacău (143-29) 2 p.

Primele observaţii (în laterala ierarhiei):

t i t l u l în V î lc e a • S i lc o tu b u l c e d e a z ă c o ro a n a , d u p ă o b ă ta ie p e c a re T a d ic i n -o v a u i t a to a tă v ia ţ a •

a s e m ic e r c u lu i a u to h to n ş i e u r o p e a n • în c ă u n “ b a s t io n ” m o ld a v p ie r e d e p e h a r t a L ig i i • C lu je n c e le

e x t r e m is , lo c în “ lu m e a b u n ă ” . U n d e s - a r p u te a s ta b i l iz a , d a c ă s - a r î n m u l ţ i b in e v o i t o r i i .

- S tab ilizarea Reminului în/ grupul de elită al handbalului autohton şi al celui european;

- Urcuşul constant şi sigur ai S e lm ontu lu i, pînă mai ieri o itine ran tă în tre cele două eşaloane;

- Continua fragilizare a Oţelului, o fostă abonată a cupelor europene;

- O nouă salvare a Sebeşului (după cea din 2 0 0 0 ), datorată, de data aceasta, unei importante infuzii de capital;

- Debarcarea Universităţii Bacău (campioana din ‘92!), ea fiind al treilea bastion moldav căzu t în u ltim ul an (după surprinzătoarea desfiinţare a Fibrexului - “bronzul” ediţiei trecute şi retragerea, înaintea celui de al doilea turneu de sală, a formaţiei ieşene CSM XXI);

- Cît o priveşte pe -”U” Ursus, aceasta a izbutit - graţie victoriei din etapa finală - să pătrundă în doim ea superioară a clasamentului (locul 6 ), după ce m ajoritatea timpului campase dincolo de iinia cg, separă cele două lumi.

Să revedem, însă ,'cum au adunat studentele zestrea ce le-a săltat pe locul 6 : 1 0 puncte

. (4-2-2) au provenit din turnee (la finele cărora clujencele se aflau tot pe poziţia a 6 -a), 9 p. (4-1-5) din turul campionatului, unul cam subţirel s-o recunoaştem, şi 1 1 . p. (5-1-4) din returul care şi-a avut ca elemente forte egalul, la 33, cu Oltchimul, şi victoriile detaşate obţinute, acasă, asupra Tomisului, Selmontului şi Oţelului şi, afară, asupra team u lu i din Sebeş. Reuşite pe care a contrasemnat directorul sportiv al grupării, Liviu Jurcă, propulsat la timona echipei după despărţirea acesteia (era etapa a 5-a a turului) de profesorul Gheorghe Mărginean.

R evenind însă la clasarea studentelor, se cere precizat un lucru: dacă locul 6 a părut (pare) multora peste aşteptări, ei bine, în viziunea investitorului, lucrurile - stau puţin altfel: “Obiectivul nostru fiind, din start, locul de cupă europeană - după cum ne precizează d i ing. loan Pop, director comercial al Societăţii Ursus. Obiectivul de performanţă reprezintă altfel şi justificarea investiţiei în faţa partenerului ' nostru de afaceri care, se ştie, nu-i clujean (ci sud-african - n.r.j şi, în consecinţă, nu vibrează, precum noi, partea “indigenă", la

»■-i

s o lic ită r ile ■ unei fo rm a ţii, dacă aceasta n-are forţa să -ţi prom oveze im a g ine a ” , dixit in t e r lo c u to r u l , av iz în d u -n e în sub tex t că an trena rea unui nou con tac t cu e ch ipa (ac tua lu l urmînd să expire în august) nu-i operaţie nici lejeră ş i n ic i tocm ai sigură. Mai ales în cond iţia în care lîngă ech ipă nu apar şi alţi oameni cu ban i. Dar, despre “cele ce se j vo r face şi f* desface” în vara ce f u rm ează , vom ţ.(m a i) vo rb i la * - t im p u l, cuven it. A cum sâ consem năm - pro m em oria - echipa care a săltat însemnele clujene în “lumea bună”: Ionica Munteanu şi Florentina Grecu - portari, Mirela Rogoz, Oana Şoit, Andreea Pop, Georgeta Vîrtic, Ana Maria llyeş, Simona Sîrbu (foto), Mihaela Senocico, Ancuta

q ' K A m m x m u r r• f*t v - 'IV*-**** l- - ■:

1»L‘

b

D eac, A lina M ureşan, K inga Deutsch, Oana Herman. Lîngă ca re au fo s t cu su fle tu l convalescentele Mihaela Urcan, Alina Ariton, Andreea Vlad şi Alina P e tra che , acum cu to a te le refăcute şi cu o mare poftă de-a recupera timpul pierdut.

N u sa DEM IAN

1 D o la r SUA = 33.567 le i 1 L iră s te r lin ă = 48.726 le i I Ar

©

. . . . . . ^ s i U 2£ & ? x * Xtăti t n ^ a EPensionarii - terminaţi de scumpirea

energiei termice si electriceC o n d u c e r e a F e d e ra ţie i N a ţio n a lă a

S in d ic a te lo r P en sio n arilo r d in R om ânia con sid eră că efectele indexării pensiilor şi a le ap licării P lanului naţional d e luptă anti- sâ răc ie v o r fi anulate de noua creştere apreţu lu i la energ ia term ică şi electrică, de la 1 iulie.

V ic e p re şe d in te le F ed e ra ţie i, D u m itru C âlan , ap rec iază câ scum pirea cu încă 40 la su tă a energ iei term ice şi cu 3 la sută a celei e lectrice va deteriora g rav nivelul de v iaţă a pensionarilor.

In aceste condiţii, indexarea pensiilor cu 5 la su tă , p recu m şi noul P lan naţional de luptă an ti-sărăc ie , preconizat a se adopta în curînd , îşi p ierd întreaga sem nificaţie, ţ in în d se a m a d e faptul că p en sio n aru l p rim eşte p rin indexare în m edie 75.000 de lei p e lună şi va plăti în p lus 240.000 de lei num ai p en tru o gigacalorie.

“D acă avem în vedere că o fam ilie de p en sio n ari nu consum ă p e lună d oar o g igacalorie , Ia care se adaugă cheltuielile în p lus pen tru scum pirea energiei electrice şi a lte bunuri de consum , ne dăm uşor seam a de situaţia la care se va ajunge cînd peste 80 la su tă din numărul pensionarilor

vor fi nevoiţi să se debranşeze de la energia term ică şi e lec trică” , se p recizează în comunicat.

Conducerea Federaţiei cere Guvernului să intervină rapid, prin pîrghiile de care dispune, “pentru a stopa creşterile iraţionale de preţuri,Ia serviciile de bază şi bunurile de consum, împiedicînd astfel dezastrul ce se poate produce, cu implicaţii grave asupra securităţii şi stabilităţii sociale”.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de R e g le m e n ta re în D o m e n iu l E n erg ie i (ANRE), Ion Lungu, a anunţat, miercuri, câ preţul naţional de referin ţă plătit de populaţie pentru energia term ică va creşte, de la 1 iulie, de la 600.000 de lei la 840.000 de lei/gigacalorie (Gcal), în tim p ce tarifele la electricitate vor fi majorate, de la aceeaşi dată, cu pînâ la 3 la sută. -

Lungu a spus că m ajo rarea preţului naţional de referinţă este determinată de angajamentul Executivului în acordul stand- by cu Fondul M onetar Internaţional, şi anume creşterea tarifelor.la producătorii de energie termică pînâ la nivelul de 20 de dolari/Gcal, de la 16,4 dolâri/Gcal.

“ Avînd în vedere un cu rs m ediu de

35.000 de lei pen tm un do lar şi adăugind T V A Ja a c e s t tarif , de 20 de d o la ri, rezultă” că noul preţ, care nu se va m ai m odifica p înă la 1 iulie 2003 , va fi de8 4 0 .0 0 0 d e le i /G c a l” , a a d ă u g a t p reşed in tele A N RE. _

Ultim a creştere a preţului naţional de re ferin ţă p en tru energia term ică liv rată populaţiei a avut loc la 1 mai, de la 575.000 d e . lei/Gcal la 600.000 de lei/Gcal.

în ceea ce priveşte ajustarea tarifelor la electricitate', Lungu a spus câ aceasta este, de asemenea, inclusă în acordul cu FM I, nivelul m ajorării urmînd să fie de cel m ult 3 la sută faţă de tarifele actuale. “Ţ inînd cont de faptul că devalorizarea m onedei naţionale va fi nesem nificativă, cred că ajustarea ar pu tea fi chiar şi num ai de 2% ”, a adăugat preşedintele ANRE.

Ultim a m ajorare a tarifelor Ia energie e lectrică a avu t loc la 10 ap rilie , cînd acestea au crescut cu 14 lâ sută. Populaţia care a optat pen tm tariful social plăteşte, în prezent, 1.319 lei pentm prim ii 60 de kilow aţi oră (kW h) consumaţi şi 5.673 de lei /kVVh pen tm ceea ce depăşeşte acest consum .

P rem ieru l A drian Năstase a a firm a t, v in e ri, că doar o m ic ă p a rte d in fo n d u rile n e ra m b u rs a b ile PH AR E a lo c a te d e U n iunea E u ro p e a n ă au fo s t con tracta te , în prim ul rînd d in ca u za “ In d ife re n ţe i” a u to r ită ţilo r locale. Din 255 de m ilioane de euro alocate p r in p ro g ra m u l PHARE 2 0 0 0 , au fo s t contracta te d o a r 28 de m ilio a n e de c u ro , ce e a ce r id ic ă în trebări asupra capacităţii R o m â n ie i do a a b s o rb i fondurile n c ra m b u rsa b ilc UE, a s p u s N ăstase , la v ideoconfe rin ţa cu prefecţii.

P rem ieru l a avertizat că

România a contractat o mică parte din fondurile PHARE

sc ap ro p ie te rm enu l-lim ită p e n tru a p rezenta pro iecte v ia b i le ş i a c o n tra c ta fo n d u r i le . N ă s ta se a a ve rtiza t ş i m in is te re le în le g ă tu ră c u a c e a s tă p rob lem ă . P rem ieru l crede că a u to r ită ţ ile locale dau d o v a d ă de “ c o m o d ita te in e x p l ic a b i lă ” ş i o "m e n ta lita te p ăguboasă ", n e fiin d capab ile să strîngă c î t m a i m u lte p ro ie c te v ia b ile p e n tru ca au torii lo r să p o a tă p r im i fo n d u rile UE. “ în con tinua re , judeţe le a ş te a p tă ' s ta tu l să arunce cu b a n i d in e lic o p te r” , a s p u s Năstase.- ■ '

A d ria n Năstase le-a ceru t “ im p e ra t iv ” p re fe c ţilo r ş i c e lo r la l ţ i re p re ze n ta n ţi a i a u to r ită ţ ilo r loca le să facă t o t p o s ib i lu l p e n tru co n tra c ta re a fo n du rilo r.

T e rm e n e le - lim ită pentru c o n tra c te le d e îm p ru m u t p e n tru s e rv ic i i , lu c ră ri ş i a c h iz iţ ii au fo s t s tab ilite în lu n i le ’ ş i iu lie . Cu to t cu e v a lu ă r i ş i c e le la lte p r o c e d u r i , p e r io a d a de co n tra c ta re a ban ilo r expiră la s f î rş itu i lu n ii no iem brie .

Ş e fu l D e lega ţie i C om isie i E u ro p e n e la B u c u re ş t i , Jo n a th a n S cheele , a a tras a te n tia , jo i, asup ra m odu lu i^ _ a 4 ’ A n n l f i u f nîn c a re s în t c h e ltu ite fo n d u r ile U E, cerînd “ m ai m u ltă e f ic ie n ţă ” în acest s e n s . •

Trei milioane de lei metrul cub de cherestea furată W J - M

urm are din pagina 1

Unii taie, alţii planteazăR e fe r ito r la v e rifică rile e fec tu a te la

instalaţiile de prelucrarea lem nului, au fost a p lic a te am en zi co n trav en ţio n a le u n o r p ro p rie ta ri d e u tila je , în v a lo a re de 9 m ilioane de lei. De asem enea, au fost confiscaţi 12 m etri cubi de lemn, în valoare de 8 m ilioane de Iei.

Tot în cursul acestui an, D irecţia Silvică C luj a e fec tu a t Tucrâri de regenerare a pădurilor pe o suprafaţă de 406 hectare. Acestea au avut loc în zonele unde arborii au fost doborîţi de vînt (sau de oam eni), terenuri aride etc. Traian M areş - declară că „din păcate, există zone în judeţ unde p ro p r ie ta r i i nu p e rm it ca su p ra fe ţe le forestiere cc le aparţin sâ se îm pădurească prin puieţi crescuţi în pepiniere. în acest caz regenerarea nu poate avea loc decît natural, în tim p şi cu m are incertitudine” . Puieţii p lantaţi (molid, fag, paltin şi stejar) au vîrstă de un an, provin din solarii, în acest sens D irecţia avînd în patrim oniu o bază de peste 900 mp de răsaduri.

A P A P S Cluj va încerca, din nou, să vîndă Prodfuraj Iclod

şi Agromec GilăuSăptămîna aceasta, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea

Participaţiilor Statului Cluj a avut în program două licitaţii pentru vînzarea a două foste IAS-uri: Prodfuraj Iclod şi Agromec G ilăa\Tia « n rlntA m u n n . . _ ___ _ 11— 11 * _ .*. w r~Nici de această dată nu s-a găsit nici un posibil investitor care să fie interesat de achiziţionarea acţiunilor aflate în administrarea statului

Pentm a continua încercările de privatizare a celor două unităţi. APAPS Cluj a anunţat organizarea unor noi licitaţii cu strigare, avînd ca obiect 58,40 la su tă din acţiunile Prodfuraj Iclod şi 77,90 de procente din titlurile em ise de Agrom ec Gilău. Preţul de ofertă al acţiunilor a fost d im inuat considerabil, ajungînd la 12.500 lei’ acţiune, în tim p ce valoarea nom inală a unui titlu este de 25.000 lei. Pentm achiziţionarea pachetului de acţiuni Prodfuraj, la preţul de ofertă, posibilii ofertanţii trebuie sâ scoată din buzunar 2,9 m iliarde lei, în tim p ce valoarea acţiunilor Agromec Gilău ajunge la 595,5 m ilioane lei.

Precizăm câ licitaţia pentm Prodfuraj Iclod va avea loc în data de 11 iunie a c ., iar cea pentm Agromec a fost fixată două zile mai tîrz iu ;

A.BLAGA f

Anularea facilită ţilo r fiscale,» 1

o chestiune contradictorie„Noua L ege a im pozitului pe

profitul anual an u lează toate facilităţile pentm exportatori, iar PD va vota îm potriva acestui proiect de lege propus de PSD ”, a declarat, ieri, senatorul PD, lu liu Păcurariu. în o p in ia sa, argum entele aduse de Pu tere conform c ă ro ra o rg a n ism e le europene nu doresc stim ularea economică prin facilităţi fiscale nu este suficientă. „G uvernanţii renunţă la ceva pozitiv care a produs creştere econom ică, fară a şti ce să pună în loc pen tm că iiu au cuantificat nim ic în acest sens. De fapt, avem de-a face cu o mostră de conducere PSD- istâ” , a concluzionat senatorul dem ocrat. N oua leg e care a trecut prin C am era Deputaţilor şi se află acum la Senat, va intra, după C om isia de m ediere,

în dezbatere în Parlam ent Ea prevede ca actuala impozitare a n u a lă a p lic a tă p ro f i tu lu i obţinut din activitatea de export să c re a sc ă de la 6 la 1 2 ,: p rocen te, urm înd ca d e la I ianuarie 2004 să devină 25 1: sută, asem eni oricărei ac tiv itâ ţ econom ice. Intenţia au to rilo r acestui proiect de lege este d e a sup lin i d ispariţia fac ilită ţilo r fisc a le p r in tr -o f in a n ţa re 2 dobînzilor la creditele ce susţin | a c t iv i tă ţ i le g e n e ra to a re de| ex p o rt. P rin aceas ta , în s â .ţ e x p o rta to r ii care sej a u to f în a n ţe a z â p ierd o rice : facilita te , fapt ce p ro d u c e or d ife re n ţie re în r in d u l; întreprinzătorilor. De asemenea.1' iniţiatorii nu au nici o dată c e r t: referitoare la valoarea dobînzilo r

Sorin C Ă LIN

î

«*• ’ » » , 1A

' J - i f ivi

* ^ *' ^ \ i* , , t*-4 u i . - >X s X j S X x & r i t â i t H

Au crescut economia persoanelor fizica la Banca Transilvania

Volumul economiilor păstrate de persoanele fizice şi juridice la Banca Transilvania înregistrează, la sfîrşitui primelor patru luni ale anului 2002, o creştere de 6 8 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea este-rezultatul politicii constante practicate de bancă în ceea ce priveşte condiţiile avantajoase oferite clienţilor, adică dobîndă fermă pe întreaga perioadă a depozitului, posibilitatea opţiunii pentm prelungire automată şi capitalizare a dobînzii, precum şi nivelul deosebit al bonificaţiilor acordate, stabilite astfel încît să acopere atît o bună acoperire â inflaţiei, cît şi 0 încadrare în tendinţele pieţei, cu menţinerea unui echilibru rezonabil între costul resurselor şi eficienţa plasamentelor.

Adrian Năstase critică politica dobînzilor practicată

de Banca NaţionalăN iv e lu l rid ica t al ra te i dob în z ilo r la creditele bancare

p ra c t ic a te d e B anca N a ţio n a lă a d e fav o riza t a tra g e re a investiţiilo r şi dezvoltarea afacerilor în econom ia românească, a declarat, vineri, prem iem l Adrian Năstase. El a arătat că, dacă la sfîrşitu i anului trecu t-ra ta m edie a dobînzii active - dobîndă la credite - era de 40,6% , corespunzător unei inflaţii de 30 ,3% , la sfîrşitui prim ului trim estru al acestui an, rata m edie a dobînzii active s-a menţinut la acelaşi nivel deşi inflaţia a sc ă z u t D iferenţa dintre rata dobînzii active şi inflaţie a ajuns în lu n a m artie 2002, p o triv it p rem ieru lu i, la 14,5 puncte p rocentuale, faţă de 10,3 puncte procentuale în decembrie 2001. “A m constatat, din păcate, că B anca Naţională a m enţinut un n iv el al ra te i dobînzii m ai ridicat faţă de rata inflaţiei. Efectul acestei m ăsuri a fost acela că investiţiile s-au situat la un nivel m ai redus com parativ cu potenţialul econom iei româneşti şi cu nivelu l creşterii econom ice. D acă politica dobînzilor nu este una favorab ilă şi creditul este prea scum p, nivelul investiţiilor sc a d e ” , a sp u s N ăsta se . P re m ie ru l a a ră ta t că p o lit ic a n e s tim u la tiv ă a d o b înzilo r a a fec ta t şi nivelul c red ite lo r neguvem am entale, care s-a redus continuu în ultimii 12 ani. N ăstase a m ai afirmat că utilizarea creditelor bancare reprezintă, în econom ia de piaţă, principala şursă de finanţare a investiţiilor şi câ dezvoltarea econom ică poate fi încurajată şi de politica dob înzilo r practicată de un stat. “Trebuie să ne concentrăm pe încurajarea investiţiilor prin utilizarea unor credite accesibile” , a conchis premiem l.

Corpul de Control al prim ului ministre a fost •desem nat de Guvern, în Cadrul şedinţei de jo i,

drept unic partener al O ficiului European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF) în privinţa controlului m odului de contractare şi utilizare a fondurilor acordate de U niunea Europeană.

Potrivit Hotărîrii de Guvern, Corpul de control al prim ului m inistru devine punct unic de contact cu O L A F şi. a re com peten ţa de a coordona asigurarea protecţiei efective şi echivalente a intereselor financiare ale Rom âniei şi ale Uniunii Europene.

- Corpul de Control prim eşte sesizările OLAF referitoare Ta j posib ile ilegalităţi în u tilizarea

: fondurilo r com unitare, efectuează verificările necesare şi pune la dispoziţia OLAF o notă de control cuprinzînd cele constate, ca şi toate datele şi in form aţiile cerute. în vederea întocm irii acesteia; Corpul de control va solicita tuturor in stitu ţiilo r şi au to rită ţilo r pub lice implicate, precum şi agenţilor econom ici-cu capital de stat sau privat, datele şi informaţiile necesare. Aceste instituţii au obligaţia să răspundă corespunzător şi com plet în term en de 30 de zile.

Pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în calita te de punct unic de contact, Corpul de Control al prim ului.m inistre acţionează în baza unei autonomii funcţionale, independent de 'alte

in stitu ţii publice. Pen tru îndeplin irea aceste i fu n c ţi i , în cad ru l C o rp u lu i d e .c o n t r o l s.e în fiin ţează D irecţia de contro l a m o d u lu i de contractare şi utilizare a fondurilor acordate de U niunea Europeană şi com batere a fraudelor în le g ă tu ră cu acestea . N o u a s tru c tu ră p o a te beneficia din partea Uniunii Europene de asistenţă şi dotare tehnică, ca şi de program e de pregătire specifică a personalului.

La solicitarea OLAF, reprezentanţii O ficiului po t participa direct la controalele efectuate de Corpul de control care au ca obiect verificarea sesizărilor OLAF. Reprezentanţii OLAF p o t avea acces la datele care au stat la baza întocm irii N o te i d e control. în cazu l co n sta tă rii unor elem ente de natură infracţională în gestionarea fo n d u rilo r com unitare, N o ta de con tro l este tra n sm isă şi o rg an u lu i de u rm ărire p e n a lă com petent, în vederea luării m ăsurilor le g a le pentru indisponibilizarea fondurilor, recu p erarea prejudiciului şi restituirea acestuia, p recu m şi pentru tragerea la răspundere penală a p ersoanelo r v in o v a te . N e c o m u n ic a re a , c o m u n ic a r e iy incom pletă sau eronată, cu ştiinţă a d a te lo r şi I in fo rm a ţii lo r so lic ita te a tra g e ră s p u n d e re a adm inistrativă sau penală a persoanelor cu fu n c ţii de coordonare sau conducere din instituţiile sau autorităţile publice respective.

] 1 1 ( ! j 11 i ; s .

1 EURO = 30.806 Iei 1 g AUR = 346.316 Iei;

I & a a ă a ăta-dumiM . - : ~ ~ . j ^ y r ' • :

'J£' V M . E * V . V ; \ :- p e r s o a n e f i z i c e - %

Bănci comerciale In vedpiv 1 lunăr 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni-

BCR * 5 26 28 29 30 31

B R D -G S G 4 25 27 28 28,25 28,5

4 25 29 30 30,5 31,5 i;

B A fd. revizuit Bă) (d. fixă)

4 26 28 29 29 29

.. T - - -

B a n c Post* 26 27 28 A 29 30

"Transilvania 5 27 29 29 .30 * 31

-Românească** 2 27,5 29 : 30 U: 31 31

C E C 4 24 25 - - 28

A L IA N Ţ A 7 28 29 30 31 -,:- 32

R O M E X TE R R A (dob. variabilă)

5 27 29 30 . 31 31

EU R O M B A N K , 5 , 28 30 31 /■; 31 • 31

"Ion Tiriac" 3 25 26 29 28 28

A L P H A B A N K 2 24 26 (■: 27 • 27 2 7.

W E S T B A N K . 3 27 30 30 30 30

Com ercială C A R P A T IC A /

3 26 28 Va . 29 29 27.5V O L K S B A N K 2 28 30 30 31 32

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

Bănci com erciale la vedere 1 lună 3 iuni 6 luni 9 luni 12 luni

B C R * 5 26 28 29 30 31

B R D * * -G S G . 4 : ' . 25 26 26,5 V.V 27 ; 27,5

B A(dob. revizuibilâ) 4 26 28 29 29 29

B anc Post* 4 ' 25,5 ' 26,5 27,5 28 26 .

Transilvania . 5 27 29 29 30 31

Românească** - .- "2 27,5 29 30 31 31

C E C 4 24 25 25 26 26

R O M E X TE R R A(dob. variabilă) -- 5 27 29 30 ; 31 , 31

EU RO M B A N K . 5 28 30 31 31 31

Ion Ţ ir ia c ” ' 3 25 26 29 28 28

A LP H A B A N K 2 24 26 27 27 27

W E S T B A N K 3 : 27 30 30 30 30

Com ercialăC A R P A T IC A

3 26 28 29 29 27

V O L K S B A N K 2 1 28 30 • 30 31 32

' dobîndă se capitalizează; ** cu plata dobînzii la expirare. N o i i Modificarea dobînzilor

st « u n i c ă redacţiei, pină la ora 12" prin la c 19.74.18.

- p e r s o a n e f i z i c e - %BANCA Valuta Vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12-luni

B C R EUR 0,75 - 2,75 3 - 3,5USD 0,75 - 2,75 3 - 3,5

BRD - G SG EUR ' 0,5 2.2 2,75 3 3,05 3,15USD 0.5 1,6 2,55 2,9 3 3,1

^ B anc P o s t EUR 1 2 3 3 3 3,75USD 0,75 1,65 2,5 2,8 3 3,2

A g rico lă EUR 1 ‘ 2,5 2,75 2,75 2,75 -• 3.USD 0,75 1,75 1,85 1,85 2,2 2,5

Ion Ţ iriac EUR 1 2,5 3 4 4 4,5USD 0,5 1,75 2 3 3 3,5

T ran silv an ia . EUR 1,4 ; 2,75 3,3 v 3,5 3,7 :-4,5-:USD 0.75 2.8 3 - 3,25 3,5

R o m ân ească EUR 0,5 3 3,25 3,5 3,75 4USD 0,5 2,5 2,75 3 3,25 3,5

R om exterra EUR ; 3,2 3,8 4 4,2 / .4,8USD • >' - 3 ' 3,6 3,8 4 •• 4,6 ;

EUROM BANK EUR 1 3,25 3,5 3,75 3,75 4USD 0,5 2,5 2,75 3 3,5 3,75

ALPHA BANK EUR 0,5 3.25 'v;''',4 :: 4,5 4,5 4,5USD 0,25 2,25 3,25 3,25 3,25

WEST BANK EUR 2 4,1 4,2 4,3 4,4 4,6U.SD 1,5 2,9 3 3,15 3,3 3,5

C om ercială . CARPATICA

EUR 0,5 - 3,75' 4,5USD i-V 2,7;V. 3 l 3,25 3,5 -

VOLKSBANK EUR 0,25 2,8 2,85 2,9 1 2,95 3USD 0,25 1,55 1,5 1,5 1,55 1,6

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %banca' ' Valuta - Vednre 1 lună 3 luni 6 funl 9. luni .12 iun»

B C R EUR 0,75 - 2,75 3 - 3.5USD 0,75 - .. 2,75 3 3,5

BRD - G SG < EUR i@-0.5-.:': 2,2. :•••; 2,75:s:ţ.: 3 :;.V.3,05-:';' 3.15USD . . 0.5 1.6 2,55 29 3 <1 3,1EUR 1 2 -3 3 3 3,75USD 0.75 1,65 2,5 2,8 3 3.2EUR . 2.5 2.75 2,75 2,75 3USD ' ;-;:-0,75": l-.i.riFf: 1.85 ,';"-'.'2,2'. - l ■" 2.5' %EUR 1 2.5 3 4 . 4 4,5USD 0,5 1.75 2 3 3 3.5EUR 1.4 2,75 - 3,3 ...P3.7/S 4,5

> USD - 0,75 - ,-2,a-':ş 3 £-•-3,25 / 3,5EUR -0.5 3 3,25 3.5 3,75 4USD 0,5 2.5 2.7S 3 3,25 • 3,5EUR - 3,2 3,8 -K-.4 ;V4,2 •, 4,8

r-UŞD,'; - . . 3 ; 3.6 . .3,8. iţv '4 \ 4.6£UROM BAN K EUR 1 3,25 3,5 3,75 3.75 4

USD 0.5 2,5 2,75 3 ' 3.5 3.75Al p h a b a n k

EUR 05 3.25 4 4,5":;:-:: ;\ "4.5 ', ' "4.5 ■'USD 0,25 2,25 - ■ • -3 3,25 3,25 3,25

ŢjjYEST B A N K EUR 2 ~ 4 , 4,1 4.2 4.3 4,4USD 1.5 2,8 2.9 3.05 3.2 3.4

C om ercială EUR 0,5 3,5 3,75 4,5.c a r p a t ic a USD 0,5 2,7 ' 3 .3,25 3,5^o l k s b a n k

EUR 0,25 2,8 2,85 2,9 2,95 3USD 0,25 1,55 1.5 1.5 1,55 1.6

T r a n z a c ţ i i l e b u r s i e r e , m a i

m u l t d e c î t o p r o m i s i u n e

MITA: Soma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum ţi comisioanele percepute dileră în tunctie de bancă .

Climatul politic şi cel economic, intern şi extern, nu putea să nu se regăsească într-o evoluţie corespunzătoare a BVB. încrederea ■ factorilor politici, care decid la nivel mondial în perspectivele de progres ale României, ca şi nevoia comunităţii internaţionale de o zonă de siguranţă şi de prosperitate, au schimbat rad icaf m odul de percepere a realită ţii noastre. Primăria României în NA TO 'este o certitudine dovedită mai întîi prin invenţiile străine masive în acţiuni cotate la BVB: In v estito rii stră in i, re tra ş i sau nu d in Argentina sau Venezuela, au sosit înaintea politicienilor la Praga. Ei fac achiziţii robuste de pachete mari de acţiuni, nu la comanda unui şe f de stat sau altul, ci pentru câ găsesc în ţara noastră condiţii favorabile.

Acţiunile sînt foarte ieftine. Cele mai tranzacţionare acţiuni ale unor societăţi comerciale au indicatorul PER, calculat în lei (preţ/profit/acţiune) cuprins între 2.04 (ALRO) şi 7.45 (Oţel Inox). Iar la SIF-uri el este cuprins între 3.27-6.47. Un nivel mai înalt s-a înregistrat doar Ia SNP, unde PER este de 20.45. Mărimea acestui indicator, care a ra tă cel mai fidel re n ta b ili ta te a investiţiei în acţiuni, atinge, în unele ţări, nivelul de 45-47 . în astfeî de cazuri, se spune că acţiunile sînt supraevaluate şi trebuie vîndute. Or, indicatorul PER arată că acţiunile cotate la BVB sînt subevaluate, ia r p re ţu l lo r va c re ş te in e v ita b il în u rm ă to a re a p e rio ad ă . N u e s te acu m m om entul să enumerăm cauzele acestei situaţii, sigur vinovăţia aparţine şi celui care a susţinut sus şi tare că economia românească este o grămadă de fier vechi şi celui care a făcut ca leul să cadă în raport cu valutele forte ca apa unui rîu de munte. Important, chiar necesar, este acum ca şi rom ânii sâ

facă investiţii bune, sâ mai cîştige şi ei, după ce câ au pierdut şi pierd pe toate planurile.

A cumpăra acţiuni, în urma unei bune şi atente consilieri, este o decizie absolu t raţională, fie şi numai dacă se compară, după ciim o să arătăm m ai jo s , randam entul plasamentelor în acţiuni cu cele în acţiuni. Nu mai vorbim de şansa care se creează astfel pentru români ca pachetul de control să nu treacă în mîna neprietenilor noştri.

Afirmaţia că se pot obţine cîştiguri din plasamentele în acţiuni se susţine şi prin faptul câ cererea faţă de ele este ridicată; nu doar că sînt subevaîuate la bursă, dar şi prin scăderea continuă a dobînzilor oferite de bancă la depozitele bancare în lei şi valută. Creşterile de preţuri ale unor acţiuni au fost aşa de susţinute, încît într-o lună s-au obţinut cîştiguri mai mari decît oferă depozitele bancare într-un an. ' •

O singură recunoaştere se impune în faţa acestor evidenţe: investitorii să aleagă cu mare atenţie societăţile de valori mobiliare prin care doresc să opereze la BVB. Unele dintre acestea adăpostesc relicvele corupte şi incompetente din fostul FPS, altele sînt populate de cîţiva indivizi preocupaţi de cu totul altceva decît administrarea judicioasă a portofoliului de acţiuni ale clienţilor, cum ar fi promovarea intereselor unei bănci. Dacă operaţiunile bursiere oferă şansa de cîştig, nu înseamnă că le şi bagă în sac, cum se spune în popor. într-o perioadă în carc loialitatea faţă de client este un lucru rar şi investitorii în acţiuni trebuie să caute, sâ studieze şi sâ testeze pentru a-l găsi pe cel mai potrivit prestator de' servicii.

Activitatea Bursei dc Valori Bucureşti din ultima săptămînâ a stat sub semnul creşterii accentuate a preţului acţiunilor societăţilor dc

investiţii fmanejare. Indicele de preţ BET-FI, care reflecta evoluţia acţiunilor societăţilor financiare, a crescut în perioada 17 m ai 2002 - 24 mai 2002 cu 377.32 puncte, ceea ce reprezintă o creştere procentuală de 9%. în gceastă perioadă, societăţile de in v estiţii financiare distribuie dividendele cuvenite pe anul 2001 şi totodată este iminentă aprobarea noii legi a SIF-urilor, prin care se va m ajora pragul.de deţinere de la 0.1% la 1%, ceea ce va conduce la o nouă creştere a preţurilor acţiunilor SIF-urilor.

In perioada 17 mai - ‘24 m ai, indicele de preţ BET a crescut cu 102.95 puncte, de la 1163.65 puncte pînă la 1266.60 punere, creşterea procentuală fiind de 8.84 % . în aceeaşi p e rio ad ă , preţu l a c ţiu n ilo r SN P PETROM BUCUREŞTI a crescut de 900 lei pentru o acţiune, pinâ la 1010 lei pe acţiune. C reşterea procentuală a fost de 12.2% . Ponderea SNP în costul BET este de 25% şi, în consecinţă, creşterea preţului SNP a fost p re lu a tă de B E T în a ceeaş i p ro p o rţie . C re ş te re a in d ice lu i B E T se d a to re a z ă acţiunilor Băncii Române de Dezvoltare care au crescut de la 20.000 lei la 21.400 lei/acţiune în perioada analizată. Aceste performanţe se puteau obţine dacă dobîndă bancară era de 624%. Această dobîndă evident nu se practică pe piaţa monetară, asigurarea rentabilităţilor de acest nivel fiind momentan posibilă doar pe piaţa bursieră şi extrabursieră.

Ceca ce am vrut să evidenţiez prin acest exemplu este câ investiţiile pc piaţa acţiunilor sînt rentabile, chiar dacă indicatorii care cuantifică evoluţia pieţei la nivel global nu re flectă pen tru oricine această c reşte re . Aceasta pentru că indicatorii sînt calculaţi după anum ite convenţii şi nu reflectă în întregim e ceea cc sc întîmplă pc piaţă.

Primele credite din p r o i e c t u l B ă n c i i M o n d i a l e d e

finanţare rurală vor fi acordate în luna noiembrieS e le c ţ ia b ă n c ilo r , a

s o c ie tă ţ i lo r de leasin g şi a organizaţiilor neguvemamentale care vor interm edia acordarea de fonduri prin p roiectu l de fin an ţa re^ ru ra lă d e ru la t de B anca M ondială şi G uvernul Rom âniei va fi efectuată în luna octom brie a acestui an, astfel că p r im e le c red ite v o r fi obţinute de beneficiari în luna noiem brie, a declarat, vineri, cu ocaz ia lan să rii p rog ram ulu i, R odrigo C haves, coordonator de p ro iec t din partea B ăncii M ondiale. . ■

Proiectul are o valoare de 150 m ilioane do lari, din care 70 m ilio a n e d o la r i p ro v in d in fonduri guvernamentale, şi este destinat întreprinzătorilor din zonele ru rale care doresc să dezvolte afaceri.

P rim a e tapă a proiectu lu i, p re v ă z u tă p e n tru p e r io a d a 2002-2006, are o valoare de 80 milioane dolari, banca trezorieră f i in d R a if fe is e n R o m ân ia . A c e a s tă fa ză a re tre i c o m p o n e n te , şi - a n u m e acordarea de credite rurale şi facilită ţi d e leasing, serv ic ii b an ca re p e n tru po p u la ţie şi m ic ro -c re d i te , p recu m şi m a n a g e m e n t de p ro ie c t şi a s is te n ţă teh n ic ă p e n tru dezvoltarea pieţelor financiare rurale.

V a lo a re a m ax im ă a finanţărilor este de un m ilion de dolari, pe un termen de cel m ult 12 ani. Fondurile vor fi alocate prin intermediari privaţi, ca re v o r fi s e lec ta ţi p rin competiţie. Un număr de maxim patru bănci comerciale vor fi

atrase în operaţiune şi vor fi sprijinite, prin credite separate, să îşi dezvolte reţeaua în zonele rurale. De asemenea, în proiect vor fi implicate cel m ult opt o rganizaţii neguvem am entale, c a re ^ v o r fu rn iza m ic ro - îm prum uturi utilizînd fonduri din program şi de la Guvern.

In term ediarii financiari vor stabili împreună cu beneficiarii de credite rata dobînzii, m oneda în c a re este d e n o m in a t îm p ru m u tu l (lei sau d o lari), m a tu r i ta te a , g ra f ic u l de ra m b u rs a re şi g a ra n ţii le necesare. Potrivit lui Rodrigo Chaves, persoanele care doresc s ă o b ţin ă îm p ru m u tu ri de valoare m ică, de ordinul cîtorva sute de dolari, se vor adresa organizaţiilor neguvemamentale în vederea utilizării de proceduri nebirocratice cu costuri reduse.

S e c re ta ru l de s ta t în M inisterul Finanţelor Publice, E n a c h e J iru , a a f irm a t că dobîndă lâ care statul rom ân a contractat creditul este LIBOR (London Interbank Offered Rate - d o b în d ă in te rb a n c a ră pe te rm e n sc u r t pe p ia ţa d in Londra) plus 0,75%. L a aceasta se a d a u g ă m arja b ă n c ii trezoriere Raiffeisen, de 0,6% , a s tfe l c ă n ivelu l de la care in te rm e d ia r i i f in an c ia ri v o r în c e p e c a lc u la re a d o b în z ii c e ru te b e n e f ic ia r ilo r e s te L IB O R plus 1,35%.

Potriv it lui Jiru, autorităţile rom âne vor începe o cam panie de in form are în m ediul ru ral referitoare la acest program şi la m odul în care fondurile atrase p o t v e n i în c o m p le ta re a "

îm prum uturilor neram bursabile provenite din Programul Special de D e z v o lta re A g r ic o lă şi R u ra lă în V ed erea A d e ră rii (S A P A R D ) al U n iu n ii Europene.

B a n c a M o n d i a l ă

v a f i n a n ţ a c u

1 5 0 m i l i o a n e d o l a r i

u n p r o i e c t d e

d e z v o l t a r e r u r a l ă

d i n R o m â n i a

B an ca M o n d ia lă va lan sa vineri, împreună cu G uvernul R o m â n ie i, un p r o ie c t d e finanţare rurală în valoare de 150 milioane de dolari, destinat în tre p rin ză to rilo r d in z o n e le rurale care doresc să dezvolte a fa c e r i , in fo rm e a z ă un com unicat a l B irou lu i B ăncii M ondiale în Rom ânia.

P rim a e tapă a p ro iec tu lu i, care se va derula în perioada 2002-2006, are o valoare d e 80 m ilioane dolari, banca trezorieră f i in d R a if fe is e n R o m â n ia . A c e a s tă fază a re tre i componente, şi anume acordarea de credite rurale şi facilităţi d e leasing, servicii bancare pen tru p o p u la ţ ie şi m ic r o - c r e d i te , p re c u m ş i m a n a g e m e n t d e p ro ie c t şi a s is te n ţă te h n ic ă p e n tru d e z v o lta re a p ie ţe lo r financiare rurale.

V a lo a re a m a x im ă a finanţărilor este de om m ilion de dolari, pe un term en de ce l m ult 12 ani. Fondurile v o r fi alocate prin interm ediari privaţi, cum ar fi băncile, organizaţiile neguvem am entale si societăţile

de leasing, care v o r 'f i selectaţi prin competiţie. s

“ Programul este suficient de flexibil ca să poată acom oda orice tip de îm prum ut sub un m il io n de d o la r i . Ş i un întreprinzător d in tr-un sa t care

-are nevoie de 300 de dolari ca să îş i cu m p ere o p a r te d in îng răşăm in te , d a r şi o fe rm ă care caută un m ilion de dolari ca să pornească un nou pro iec t v o r putea îm prum uta prin acest p rogram ”, a declara t R od rig o C h a v e s , c o o r d o n a to r u l p ro iec tu lu i din p a rtea B ă n c ii M ondiale.

Oficialul instituţiei financiare in te rn a ţ io n a le a p r e c ia z ă c â a c e a s tă o p e r a ţ iu n e v in e în c o m p le ta re a P ro g ra m u lu i Special de D ezvoltare A grico lă şi R urală în V ederea A derării (S A P A R D ), p r in m ă r i r e a investiţiilor în econom ia ru rală şi creşterea sectorului p riv at şi non-profit în acest dom eniu.

“P rin Proiectul de F inan ţare R u ra lă (P E R ) a s ig u r ă m fo n d u r i le n e c e s a r e p e n tr u cofinanţarea investiţiilor private, în tru c ît condiţiile p rogram ulu i sîn t deosebit de atractive p en tru interm ediarii financiari - ten n e n d e m aturita te p în ă la 12 an i- p u te m vorbi d e c re ş te rea p e t e r m e n lu n g a c a p a c i t ă ţ i i econom iei rurale d e a absorbi ban ii care vin p rin SA PA R D ” , a afirm at Chaves.

P o tr iv it B ă n c ii M o n d ia le , b e n e f ic ia r i i p o te n ţ ia l i a i p ro ie c tu lu i re p re z in tă p e s te jum ătate din forţa de m uncă a R om âniei şi 20% din com paniile, localizate în m ediul rural.

/

U o 1 1 l î l i L u L a c a u m it iu e -1803 - S-a născut Ralph Wafc,

Emerson, filosof, publici^ poet american, fondaîorjj

transcendentalist (m. 1882'

1 1 1 *

V i n e B r a n d o n

s a u n u v i n e . . . ?

P ub licu l român îl ştie d re p t B randon W alsh d in se ria lu l "B e v e rly H i l ls 9 0 2 1 0 ” . P e n u m e le să u a d ev ă ra t J a s o n B r a n d o n P r ie s t le y , cu n o scu tu l a c to r s -a n ă sc u t în o r a ş u l c a n a d i ­a n V a n c o u v e r , la 2 8 a u g u s t 1969, ia r a f irm a re a i-au adus-o S t a te l e U n ite a le A m eric ii. Rolul său din “ B everly H ills”, pe care l-a ju c a t tim p de op t a n i , l - a t ra n s fo rm a t în tr-un idol al adolescenţilor. Ş i-a d o rit sâ dev ină a c to r încă d in vrem ea cînd avea c inci an i. în 1991, rev is ta “ P eo p le” l-a inclus p rin tre cei m ai arătoşi 50 de bărbaţi d in lum e.

Este pasionat de cursele de au tom obile , fiind, de altfel, de m ai m ult de 10 ani, pilo t p rofesion ist. Spune că, dacă a r o b ţine m ai mulţi bani din curse, a r fi dispus să pună actoria pe planul secund.

Pentru perform anţele sale a c to rice ş ti, în 1993 a fost d u b lu n o m in a liz a t p e n tru G lobul de Aur, la categoria “ c e l m a i bun a c to r d e seriale" , istoria rcpctîndu-sc în 1995, pentru rolul din BH 90210 . Serialu l acesta s-a bucurat de un real succes, atît în Rom ânia, cit şi in celelalte ţări in care a fost difuzat.

Jason a fost, în prim ii ani, doar actor, pentru ca mai apoi să a jungă chiar producătorul şi regizorul episoadelor.

P rin tre celelalte film e în c a re a ju c a t se n u m ără : " N o w b o d y ’s c h ild ” (1 9 8 6 ) ,

" T o n t b s t o n e ” ( 1 9 9 3 ) , "C h o o s e l i f e " (1 9 9 9 ), "The

F o u r th A n g e l" (2 00 1 ) sau mai recentul "D arkness F a l l in g "

(2 0 0 2 ) .

P o tr iv i t u n o r z v o n u r i, a c to ru l va fi p re z e n t la C lu j-N a p o c a , în p e r io a d a 3-9 iunie, ca invitat special'al o rg a n iz a to r ilo r F estivalu lu i In te rn a ţ io n a l de F ilm T ransilvania. Este o chestiune cu sem nul întrebării; oricum , sîntem curioşi sâ-1 vedem în cam e şi oase pe cel care a răpit inim ile atîtor puştoaice rom ânce!

A. V.

Albinele pot fi folosite minelor terestre

M inele terestre antipersoană, existente încă în ţări care au fost răvăşite....... de războ i', p o t fi

•-ţV”'

i ,-f-j,

k

\.v L s . . .

V r .

y

detectate şi cua ju to ru l a lb in e lo r , pe care sînt ataşate plăcuţe ra d io m in u s c u le , de m ărim ea unu i bob de g r îu . P lă c u ţe le sîn t g ravate cu num ere de înseriere pentru a urmări a lb in e le c a re sîn t învăţate să-şi dezvolte o preferinţă în plus faţă de nectar sau orice alt material care eliberează m etamfetamine. Cu ajutorul unor apa©! speciale, albinele care au “m iros” de explozibil pot fi urm ărite pînâ la mine. Aceastsl. m etodă este cu atît mâi eficientă cu cît prezenţa albinelor în zonă nu duce Ia explozii m inelor antipersoană. . ' I

tr - '

f o

V

Cu cîteva secole în urmă, banalele furculiţe erau considerate un lucru scandalosF urcu liţe le au fost folosite

p e n tru p rim a d a tă în E vul M ediu, dar utilizarea lor la masă era considera tă de-a d rep tu l s c a n d a lo a s ă . în s e c o lu l al X l-lea, cînd o prinţesă greacă a m urit la scurt timp după ce a ce ru t ca , la nunta e i, cu un dodge veneţian, toată lum ea să se fo lo se a s c ă la m asă de furculiţe, a fost percepută ca o pedeapsă divină. în tim p ce în Italia şi în Franţa secolelor XI şi X IV , fu rc u li ţe le nu

re p re z en tau n im ic ie ş it d in comun, acestea au fost introduse în Anglia abia în anul 1611, de către Thomas Coryat. După ce a prom ovat, într-o carte a sa, o b ice iu rile fran cez ilo r şi ale i ta l ie n i lo r în le g ă tu ră cu u tiliza rea tac îm ulu i m ai sus am intit, acesta a fost poreclit “Furcifer” , adică purtătorul de furculiţă. Clasa superioară din Spania s-a fo losit de aceasta începînd cu secolul al XV I-lea, fapt atestat în urm a descoperirii

într-o epavă scufundată în largul coastelor Irlandei a unui larg sortiment de furculiţe. în anul 1630, guvernatorul YVinthrop de M assachusetts avea p rim a şi singura furculiţă din Am erica.

în zilele noastre, mai există unele ţâri în care furculiţa nu e s te fo lo s i tă în m od corespunzător. în Thailanda, de exemplu, aceasta este utilizată doar pentru a-ţi pune m încarea în lingura ce urm ează a fi dusă la gură.

Bărbaţii; abuzaţi i

de sex!P o tr iv it sp e c ia liş tilo r tf

domeniu, potenţialul sexual; fiecărui bărbat este o rezer> f in ită , fie c a re ejacular însemnînd o risipă de enerc care nu mai poate fi recuperai' şi care, o dată cu trecerea anfej; II duce la scăderea dramatică- v ir i l i tă ţ i i, la îm bolnăvire : îm bă trîn ire prem atură. La singură ejaculare bărbaţii pier . aproximativ 200-250 milioane:: celule reproducătoare, care an ’ m suficiente pentru concepe::? riia c tu a le i p o p u la ţii a S.U.A

y ' - v fFi llT : f f l C eea c e a r trebui s ă s t i t i3 3

despre organism ul dumneavoastră:

C ăscatul hipopotam ului nu este un sem n de som nolen ţă sau plictiseală, cum am fi tentaţi sâ credem , ci este mai degrabă un gest de am enin ţare. Protejîndu-şi fără frică teritoriul şi puii, hipopotam ii au ucis, în ultim ul tim p, peste 400 de oameni num ai în Africa, mai m ult decît oricare alt animal sălbatic. D enum irea ştiin ţifică a acestuia, hippopotam us am phibius, înseam nă “calul răului ’, şi i se potriveşte pe deplin , av înd în vedere faptul câ este capabil să taie o barcă în două, cu caninii săi lungi şi ascuţiţi. C u toate câ răspîndirea sa includea

odată anum ite zone din Asia sau Europa, astăzi acest anim al trăieşte în Africa, în special în sudu l S a h a re i şi d e -a lungul r îu lu i N il. Hipopotam ul, cîntârind 1.800 kg, este al treilea m am ife r ca m ărim e de pe p ăm în t, după rinocerul alb şi elefant, care este cel m ai mare. în ciuda dim ensiunilor sale deloc neglijabile, trei m e tri lu n g im e şi un m etru ju m ă ta te înălţim e, cu o gură m ăsurînd o jum ătate de metru, un hipopotam poate întrece la fugă unom.

• Organismul um an conţine aproxim ativ cinci litri de sînge. C elulele roşii a le sîngelui se form ează la o rată de 2-m ilioane p e se cu n d ă . A tu n c i c în d ţesuturile şi organele sînt private de o x ig en , s în g e le c a p ă tă culoarea albastră.

• Atunci cînd v-aţi născut, aveaţi 350 de oase, iar după term inarea copilăriei 144 dintre acestea s-au unit între ele.

• C re ş te re a c re ie ru lu i se opreşte în jurul vîrstei de 15 ani. Pen tru a desfăşura <procesul gîndirii>, acesta are nevoie de m ari cantităţi de energie. D e aceea este posibil ca, după un in ten s p roces de g înd ire , să resim ţiţi aceeaşi oboseală ca şi în cazul muncii fizice. Creierul continuă să transm ită sem nale sub formă de impulsuri electrice tim p de aproximativ 37 de ore după moarte.

• O persoană sub 30 de ani inhalează de două ori m ai m ult oxigen decît una de peste 80 de ani. Un om sănătos respiră cam 74 de milioane de litri de aer de-a lungul vieţii.

• Contuziile apar aproape de s u p ra fa ţa p ie l i i , d e o a re c e capilarele plesnesc, apoi celulele s în g e lu i m or,- î ş i sc h im b ă culoarea şi, în cele din urmă, organismul le elimină.

• C e lu le le s în g e lu i d in capilare, transportate de apă,

conţin oxigen şi glucoză. prin pereţii capilarelor are Ioc un sch im b c h im ic , p r in care oxigenul şi glucoza a jung în ţesuturi. Concom itent dioxidul de carbon este e lim in a t din ţesuturi în sistemul circulator. A lv e o le le p u lm o n a reîndepărtează dioxidul de carbon şi se umplu din nou cu oxigen.

• A cneea este c au z a tă de g lan d e se b a c e e e x c e s iv de ac tiv e . S tim u la te f i in d de schimbările horm onale din corp, aceste glande produc o cantitate extrem de mare de grăsim e şi c au z ea ză a s tu p a re a p o r i lo r pielii. Punctele negre sînt celule de p iele m oartă, co lo ra te de

^melanină.• La aproximativ fiecare şapte

ani, corpul um an în locu ieşte echivalentul a aproxim ativ un nou schelet.

• Toţi bebeluşii se nasc cu ochi albaştri. După cîteva ore de la venifea pe lume culoarea se poate schimba.

• In tim pul prim ei luni de sarcină, fătul are o lungim e de... cîţiva milimetri. Fătul visează aproape tot timpul. Cei care sînt născuţi prematur, vor visa mai mult la maturitate.

• Muşchiul ochiului este cel mai rapid din organism. El se contractă în m ai pu ţin de o sutime de secundă.

Potrivit statisticilor, un bărts ejaculează în medie de 5.00.

■ r

^ v*r<

/ y-<v : t

i t -i * t i ţ k ?

\\ \\ / J

( f

’ l f

i ide ori pe parcursul vieţii, ceej ce echivalează cu circa 15 lf de fluid seminal, care ar pu® să multiplice de 2 0 0 ori popula? actuală a planetei.

în Orient, sexualitatea a f* în to tdeauna considera tă domeniu al medicinii, iar docW ta o iş ti recom andau pentru tra ta re a m u lto r afecţiuni ' in tensă ac tiv ita te amoroasa prescriind chiar anumite pozi? e ro tice p en tru vindecară anumitor boli. Vreme de mii * ani, Kung Fu Sexual (reten® fluidului seminal în timpul actuluj amoros) a fost secretă. Aceas» practică era cunoscută iniţi® doar de către un grup restrîns de iniţiaţi, printre care se număr’şi împăratul, iar acesta din urnirio practica perseverent, reuşi^ să-şi satisfacă în fiecare noap® toa te ce le nouă soţii Ş concub ine . U nde-s , oare tehnicile de altădată?!

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARM ERIA: 956 POMPIERII: 981

»£*■«... - *» *. .. v,t

1928 - Aviatorul şi exploratorul italian Um berto Nobile începe expediţia spre

Polul Nord, la bordul unui dirijabil.

M 0 2 j C A

W LASA DteOCrOftlLE -SA r t SCHIMBE

Un proiect de factură socialăSîmbătă, 25 mai 2002, va

avea loc pe platoul din faţa Sălii S p o r tu r ilo r d in C luj, începînd cu ora 2 1 ,0 0 , concertul din cadrul turneului Muzica AntiDrog.

Derulat sub sloganul "Toţi te plac aşa cum eşti. Nu lăsa drogurile să te schimbe”, turneul a debutat pe 8 mai şi se va încheia pe 14 iunie, trecînd prin 34 de oraşe ale ţării:

Turneul - primul mare proiect muzical de factură socială din România - este iniţiat şi susţinut. de 3 Sud Est şi Animal X - cele mai populare trupe de dance ale u ltim ilo r ani. Evenimentul va marca şi un debut muzical - Cristiana Răduţă, tînără vedete a teatrului românesc.• C onceput sub forma unui dialog între tineri şi vedetele lor, turneul este răspunsul unor artişti

a i t in e re i generaţii fa ţă de e x tinde rea unui fenom en deosebit de grav. Turneul se doreşte un avertisment asupra serioasei ameninţări a drogurilor şi lansează mesajul că lupta îm po triva a c e s tu i'f la g e l nu trebuie să ne lase indiferenţi, ci să fie o preocupare a noastră, a tuturor. Turneul este organizat şi produs de Casa de producţie Music & Music.

Viol la drumul mare| _ Trei bărbaţi din localitatea Bonţ au fost arestaţi, | ieri, de procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul JCluj sub acuzaţiile de_ viol şi vătămare corporală.

> Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, Butura Sorin, în vîrstă de 28 de ani,

i. Mehmed Isac Seid de 51 de ani şi Moldovan Rareş ; de 17 ani, toţi trei cu domiciliul în satul Bonţ au atacat,!: sîmbătă seara, în timp ce se deplasau cu căruţa între , localităţile Nicula şi Bonţ, un bărbat şi o femeie din

Fizeşul Gherlii care se plimbau pe marginea drumului.• j Cei trei i-au bătut cu pumnii şi picioarele pe bărbatul î in vîrstă de 37 de ani şi au obligat-o pe concubina

acestuia, în vîrstă de 31 de ani, să întreţină cu ei raporturi sexuale. Cei trei au fost reţinuţi la o zi după comiterea infracţiunilor. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a emis, ieri, pe numele celor trpi cîte ' un mandat de arestare preventivă de 30 de zile. Dacă vor fi trimişi în judecată Moldovan, Mehmed şi Butura pot primi pedepse de pînă la 15 ani de închisoare

Dispărută de la domiciliu0 femeie în vîrstă de 38 de ani din localitatea Ceanu

Mare este căutată de poliţişti, după ce a dispărut încă din luna februarie de la ultimul domiciliu.

Mariana Borza a dispărut în data de 5 februarie din I zona Valea Caldă, situată în imediata apropiere a !' municipiului Cluj-Napoca. Femeia a fost văzută ultima

dată urcînd într-un autoturism Dacia Nova, condus de un bărbat necunoscut. Poliţiştii spun câ Mariana Borza făcea zilnic naveta pînă în cartierul Someşeni unde

lucra la o firmă ca şi menajeră. în momentul în care ea a urcat în maşina nu a mirat pe nimeni acest lucru pentru că femeia obişnuia să facă autostopul.

Surse din Poliţie susţin că există posibilitatea ca Mariana Borza să fi fost răpită şi să fie folosită de o reţea de prostituţie. Femeia are 38 de ani, un metru şi 70 de centimetri înălţime, conformaţie atletică şi era îmbrăcată la momentul dispariţiei cu o haină neagră de piele, fustă şi ghete.

Accident de muncă• Un tînăr a murit striv it de rotile uneii

maşini pe care încerca s-o repare •Un tînăr de 29 de ani, din localitatea Şardu,

şi-a pierdut viaţa ieri după ce a fost strivit de maşina pe care o repara. Dorel Petean se află, în după- amiaza zilei de ieri, pe strada Albiei, situată pe lîngă rîul Someş, în apropiere de SC Terapia, pentru a repera un autocamion, proprietate a lui Virgil Şerban preotul din comuna Şardu. La un moment dat, cricul pe care se afla ridicat camionul a cedat iar tînărul a fost zdrobit de roţile acestuia. Petean a decedat, pe loc din cauza leziunilor şi traumatismelor suferite în accident a fost rănit şi preotul Şerban, acesta fiind transportat la Clinica Medicală V din Cluj- Napoca, unde a fost internat cu traumatism toracic. Poliţiştii împreună cu inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj, au început cercetările în acest caz pentru a afla cu exactitate împrejurările în care s-a produs evenimentul

Cosmin PURIS

Suspansul familiei Sucală, din satul Sălicea, comuna Ciurila, a luat sfîrşit vinerea trecută, cînd poliţiştii acestei comune âu prins hoţul care a tulburat liniştea sălicenilor chiar în ziua Sfintelor Paşti. In tim p ce sătenii se aflau în lăcaşul de cult la slujba învierii Domnului, un ins ce nu de mult

trecut pragul majoratului, pe nume Marius Moldovan, domiciliat în Sălicea la nr. 64, a spart /acuinţele a cinci consăteni de ai săi pentru a le face... "moneţarul”, mai ales că trei dintre aceştia işi vînduseră cu cîteva zile .înainte diferite animale şi aveau ceva sume în chimire. Din fericire, sumele d e 15, 17 şi 18 milioane se aflau în totală siguranţă, îneît hoţul nu a putut sâ sustragă decît n işte raţe, găini şi trei milioane lei de la Muncaciu Vasile, Victor Iepure, Remus Felecan, Nicolae R evn ic şi Comei Sucală. De la ultimul, în toamnă, cînd şi-a sărbătorit ziua de naştere, licheaua, adică Marius Moldovan, i-a furat tortul sărbătoritului de pe masa festivă. De altfel, Marius Moldovan se anunţa ca “un rătăcit” chiar din şcoală, cînd a început să fure porumbei voiajori şi sâ fie autorul a numeroase matrapazlîcuri pentru care a fost exmatriculat, înveninîndu-şi, totodată, relaţia cu familia, ajungînd să doarmă pe la prieteni, case nelocuite şi chiar în pădure, unde a şi fost prins, săptămîna trecută, de poliţie. Acum se află în siguranţă şi sperăm ca timpul de detenţie să-l convingă că viitorul său nu trebuieJrosit în fapte reprobabile. D u m itru VATAU

C itiţi i in ADEVĂRUL DE CLUJ (VI)Motto: Cel mai tare azi pe

piaţăpe acel interesat

îl convinge că-n viaţă reuşeşti doar informat.

ORIZONTAL: 1J BENIAMIN...

- CO SM IN ... 2. Lucrează în virtutea inerţiei - Acela. 3. Dure şi fără cap! - Irina Petraş - Cel d in tîi. 4. R id ica tă (pop.) - Institutul Electrotehnic Oradea. 5. Semiconsoană - Bărbierit. 6 .

l 2 3 4 5:> ,....

b 8 9 10 11

2■

3

1

5r

6

]

8

-ŞL ’i

Ut»»**;, -

9 £. • • • -•.£ r "vL. ;

H | . * 4 s11

---- M & z â

... VAIDA (2 cuv.) - Aurel Lupu. 7. Prenume feminin - Eugen Ene- S o m e şu l M ic. 8 . B ianca Crăciun - CRISTIAN... 9. Pledă în centru! - Doi la muzică şi... - şapte la aceeaşi materie. 1 0 . ... PINTEA. 11. ... GAJI - M. ...

V E R TIC A L: 1. PETRU... - QVIDIU... 2. Nimb - Luată în balon. 3. Prenume masculin; - Municipiu pe Someş. 4. CĂLIAN ILIE - A... moft! (Anagramă) -‘ Xenia lovan. 5. Una pentru Unire (od.) - Ultima... la ştiri 6 . Capabil- Nou. 7. Petre Tutea - Rîu prin Turda - Titlul MĂRIE! BOCŞE (abr.j.,8 . Anca Albu.- Oţetiţi. 9. Pădurice săracă - 2002- Adrian P opescu . 10. ... CĂLIAN - Amurg. 11. CODIN... - Prenume masculin.

D ic ţiona r: URE, IOT, LED, TOMÂF

C ititi- i în ADEVĂRUL>

DE CLUJ (V)(soluţie)PAN D EM O N IU • ONU •

DĂRUIT • L • DRICAR • I • IC• STA • IUL • TAR • ODA • Rl• EPIGRAMIST • TAT • IM • MIA'• E • MEA • AP • T - .P A • LOCALE • EXTREMIST

Ioan POP

Un copil de 16 ani ajuns la Clinica de chirurgie bucD-maxilo-facială în stare gravă

a fost trimis să-şi cumpere aţă chirurgicală!C eea ce s -a în tîm p la t, m ie rc u ri, la C lin ic a de c h iru rg ie b u c o -m a x ilo -fa c ia lă depăşeşte

« •puterea noastră de înţelegere?şi ne .obligă să neiîntrebăm, diii păcate doar retoric, de ce sem a i p lăteşte la bu getu l S ă n ă tă ţi i 7 % (ăe c ă tre a n g a ja t) ' p lu s a lte 7 p ro c e n te (d e c ă tre

» a n g a ja to r ) ’ d in -f ie c a re -le u m u n c ii ş i fc iş tig a C < U n d e « a id is p ă ru t com pasiunea, u m a n is m u l,-x!profesionalismuh'Care,"<chiarrdacăvnuS‘Cttrcusterizeazăîfiecar.ei:cadruMedical-în parte prin.n a t u r a c ara c teru lu i său,• ar. tre b u i c a acestea să .existe m ă c a r fo r m a l , a rt if ic ia l, d a r . o b lig a to r iu

■ în u rm a ju ră m în tu lu i depus. . - • • . - ' -

• U n acc id en t n e fe r ic it , rezultatul nedorit al unei partide de jo acă între nişte copii mai zvăpăiaţi l-a trimis, m iercuri, pe Radu F.-, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional Pedagogic, la serviciul de urgenţă al Clinicii de chirurgie buco-maxilo-facială. O uşă de clasă îi despicase buza su p e r io a ră p în ă la n iv e lu l nasului, iar în profunzime pînă la m a x ila r . De la cab in e tu l m ed ical al şcolii, e levul este tran sp o rta t rapid, cu b ile t de trim itere în regulă, dar acolo, la C lin ică , surpriză, trona tîm p reg istra to ru l m edical Hai tonic Sanda. Probabil iritată că un copil de 16 ani plin de sînge şi cu o ran ă ce te facea să te cutrem uri i-a întrerupt, probabil, m anopera manichiurii, aceasta îl trim ite, fără să stea pe gînduri, să-şi cu m pere ... aţă chirurgicală. Doctorul de gardă Dinu Cristian, fără a avea vreo vină dealtfel în tot acest scandal, nici măcar nu fusese anunţat!

Neştiind bine nici pe ce lume

se a flă , R adu F. ia la r în d farmaciile din centrul oraşului, însă, se pare, aţa chirurgicală e m arfă de c o n trab an d ă . C u m altfel se poate explica faptul câ nu a găsit, vorba aceea, nici un capăt de aţă? Slăbit din cauza pierderii abundente de sînge şi a caniculei, Radu F. apelează la se rv ic iile unui ta x im e tr is t al firmei Terra Fun, dom nul Vasile Cosm a, indicativ 346. O m de om enie (fam ilia îi m ulţum eşte din suflet şi pe această cale!), dar şi cutremurat de suferinţa co p ilu lu i, V asile C osm a află în tre a g a p o v este şi, d u p ă o înjurătură mai puţin creştinească, dar pe deplin justificată, decide să-l ducă pe Radu F. direct la secţia de chirurgie p lastică şi re p a ra to r ie a C l in ic ii de Recuperare, secţie condusă de d o c to ru l D an G e o rg escu . Fără a sta pe g înduri, echipa m edicală îl trim ite pe Radu F., în regim de maxim ă urgenţă, la blocul operator, unde are loc o delicată intervenţie de chirurgie

estetică dusă la bun sfîrşit de doctom l Nicula. Adică, ceea ce ar fi trebuit să se facă în m od norm al, de la bun început, de c ă tre c a d re le m e d ic a le a le C lin ic ii de c h iru rg ie .b u c o - m axilo-facială.

Povestea nu ar trebui să se oprească aici. Cei în drept - să se autoşesizeze şi să ia m ăsuri ce se impun, iar cei vinovaţi - să plătească cu v îrf şi îndesat. M ai ales că, încercînd sâ afle cum de s-a putut ajunge într-o asem enea situaţie, m am ei lui R adu F. i s-a răspuns de către şeful Clinicii de chirurgie buco-maxilo-facială, prof. Alexandru Rotaru, cu un cinism revoltător:,, Nu m ai fi aşa pătim aşă, doamnă! La o adică, l-am putea acuza pe copil de părăsirea instituţiei m edicale şi refuz de tratam ent m edical!”

. Dom nule doctor Rotaru, nu întotdeauna cea mai bună apărare e atacul. Cel puţin, sperăm, nu acum!

C r is t ia n B A R A

0 altfel de vedetă pe scena teatrului naţionalw * u i t .? iJo i seara, în faţa Teatrului

N aţiona l clujean, m ultă lume b u n ă . Toată p ro tip e n d a d a Clujului s-a adunat aici pentru a participa, de această dată, la un a ltfe l de spectacol. în cîteva m inute, sala teatrului şi lojele erau arhipline. Discuţii amicale, rîsete de copii, ţîrîit de telefoane. Şi, la un moment dat, luminile s-au stins... Spectacolul serii a în c e p u t..L a n s a re a u ltim u lu i m odel de autoturism e marca Skoda. Noua Skoda Superb. După două mici discursuri ţinute de c ă tre d ire c to ru l ge n e ra l Com pexit Trading, dl Răzvan Rotta şi directorul general al firm e i Porsche, R om ânia, dl F ranz Fruvirt, trupa clujeană S e n so r, b in e cunoscu tă publicului român pentru stilul lor un ic de a face m uzică prin lovirea unor butoaie uriaşe, au încins atmosfera. Apoi, Ovidiu U sca t şi C ons tan tin T ro fin , amfitrionii Serii, care au îneîntat p u b lic u l ‘ cu um oru l lo r b in e cu n o scu t, au fă c u t o p re zen ta re orig ina lă aceste i lim u z in e de lux. C e le b rii de-acuma Rozi şi Rabă, în stilul lo r inconfundabil, au scos în evidenţă caracteristicile superbei - maşini: oglinzile cu spot luminos încorporat, un sistem ajustabil

BH»

•' ”rV • ■! '- ;V

„Uf” rr -i.-.

de fixa re a b a g a je lo r , conceperea scaunului-fa ţă ca supo rt pentru p ic ioa re , ca re o fe ră p a sa ge rilo r d in spa te p o s ib ilita te a de a -ş i în tin d e picioarele. După mai bine de o jum ătate de oră de spectacol intens, a sosit şi momentul mult aşteptat. Luminile de pe scenă s -au . s tin s Şi... d ouă fa ru r i puternice au irumpt în bezna din sală. Focuri de artificii, confetti, ba loane verzi... Vedeta se rii şi-a făcut apariţia. Murmure de uimire şi totodată de admiraţie, ap la u ze la scena d e sch isă .

- f " s p r - : . „ J ■■

Noua Skoda Superb s-a lansat tr ium fa lă pe scena te a tru lu i clujean, şi, implicit, pe piaţa de au tom o b ile . A fo s t o se a ră superbă, precum Skoda, care s -a în ch e ia t cu o cu p ă de şam pan ie în c in s te a “sărbătoritei". Ne-am despărţit dfe superboşenie, precum se desparte un bărbat de o femeie frum oasă, după o noapte de amor înfocat. Cu bucuria de a o avea lîngă noi pentru o clipă şi cu tristeţea că nu o vom mai reîntîlni, probabil, decît în vise.

Ana-M aria V A ID A

Ştrandul "Vest" şi-q deschis porţilePatru bazine, dintre care unul

o lim pic, un parc .de d istracţii pentru copii, terenuri de sport (tenis de cîmp, baschet, fotbal- tenis, beach-volei), terase, un fast-food, o discotecă, şi nu în ultimul rînd, un cadru natural deoseb it, asigură d o rito rilo r, sîntem convinşi c# vor fi din nou foarte,- foarte, mulţi, c lipe de relaxare şi momente din cele mai plăcute.

Noutatea absolută o ‘constituie toboganul cu ieşire în bazin, o investiţie extraordinară, unică într-un ştrand, clujean.

P en tru vara anu lu i 2002, p re ţu l de in tra re es te unic,. 2 0 . 0 0 0 de lei, copiii pînă la şase

a n i avînd in tra re a g ra tu ită , pentru a-i trece pragul .fiind.. Ştrandul este deschis între o re le v rem ea bună ■9-19, singura şi unica cerinţă J D e m . Ş o f r o r

P r in c ip a lu l ae ro p o rt d in Rom a, Fium icino - Leonardo inci, a decis, vineri, noi restricţii pentru zborurile

n Penoada premergătoare şummitului NATO-Rusia, p rog ram at pentru data de 28 mai, au anuntat surse aeroportuare , citate de AFP.

Democraţii clujeni salută dizolvarea Consiliului local

„PD v rea alegeri locale Ia C Iuj-N apoca, pentru că sigur va reuşi să im pună cîţiva consilieri capabili să ajute m unicipiul”, a d eclara t, vineri, senatorul dem ocrat lu liu Păcurariu. La sugestia "A devărului de C luj", el a făcut o paralelă între situaţiile existente la prim ăria Capitalei, respectiv cea cfujeană: „L a B ucureşti, lupta se dă între PD şi PSD, iar m iza o reprez in tă alegerile naţionale pentru că im aginea bună a PD se va ex tinde Ia nivelul întregii ţâri. La CIuj-Napoca, toţi luptă îm potriva primarului carc, trebu ie sâ recunoaştem, ne- a tras trei bătăi serioase la ultim ele m andate şi, se pare, cel puţin pînă în prezent, nu arc candidat, deşi au mai rămas d oar doi ani pînă la alegerile pentru funcţia de primar. O adevărată breşă s-a produs în C onsiliu local, atunci cînd cei cinci consilieri au refuzat să renunţe la funcţiile deţinute în consiliile de administraţie ale regiilor. De atunci, lucrurile m erg to t m ai râu". în acest sens, Păcurariu s-a arătat sceptic faţă de posibilitatea ca prefectul judeţu lu i Cluj sâ valideze d izolvarea dc drept a Consiliului local al municipiului CIuj- N apoca, cerută, ieri. de prim arul G heorehe Funar.

S o r in C Ă L IN

întîlnire de grad zero între consilierii PSD şi parlamentarii partidului

D e le g a ţia p e rm an en tă a C o n s iliu lu i m u n ic ip a l 'P S D C Iu j-N a p o ca a s tab ilit, v in e ri, tem a tica în tîln irii d in tre parlam entarii şi consilierii locali ai partidului, întîlnire stabilită pen tru v inerea urm ătoare. Printre punctele de interes: piaţa de cartier - G heorgheni, loc de agrem ent pentru pensionari (parc M ercur), rampa de gunoi Pata Rît, repunerea în funcţiune a B ăilor Som eşeni, am enajarea şi m odernizarea Pieţei centrale şi a Pieţei Flora, relaţia cu executivul prim ăriei, reglementări privind lucrul în străinătate. Vineri, vicepreşedintele PSD.Cluj, Ştefan D im itriu , a prezentat şi o inform are relativ la recentele rezu lta te ale vizitei delegaţiei conduse de prefectul Vasile Soporan în Franţa.

T .C .

PRM nu va sprijini moţiunea “Fiscalitatea”

PRM nu va sprijini moţiunea simplă “ Fiscalitatea” iniţiată de deputaţii PNL şi susţinută de PD, a declarat, vineri, preşedintele PRM Comeliu Vădim Tudor, arătînd că parlamentarii PRM vor participa la dezbaterea acestei moţiuni, dar, la vot, vor părăsi lu c ră rile Camerei Deputaţilor. C.V. Tudor a precizat, într-o conferinţă de presă, că PRM nu va mai sprijin i nici o moţiune a PNL si PD, pentru că liberalii şi democraţii “ se cred prea isteţi şi prea im portanţi” şi au încălcat "înţelegerea” făcută, şi anume de a-i consulta pe reprezentanţii PRM înainte de elaborarea vreunei moţiuni. “ D»c#. to t zic ei că se descurcă foarte bine şi fără noi, atunci d r u i f t e p j ’, a adăugat liderul PRM. Potrivit lui C.V. Tudor, PRM va părăsî lucrările Camerei în momentul votării m oţiun ii “ Fiscalitatea” , deoarece “ nu are ce căuta” la “ cearta a două bande” . PNL intenţionează să depună, săptămîna viitoare, la Camera Deputaţilor, cu susţinerea PD, o moţiune simplă prin care so lic ită Guvernului reanalizarea po litic ii fiscale şi revizuirea ce lo r patru legi fiscale, de majorare a accizelor, a impozitului pe p ro fit, a TVA şi a impozitului pe ven it

^ “ «iviaiţj care exuncecompetenţa preşedintelui George W. Bush în aces:

domeniu, însoţindu-l de o clauză controversată care & putea pune în pericol tot acest cadru legislativ.

} ri*- val*** *

urmare din pagina 1

bună dimineaţă, un document din care reiese, în opinia sa, că, în trei şedinţe ordinare consecutive, CL nu a adoptat nici una. Cu sarcasm, precizînd că a pus umărul la aşa ceva: “D-le Crăciun (răspunzîndu-mi unei întrebări - n.r.), dacă vrei să ajungi pînă la Paşti, trebuie sâ ştii să joci şah”. Aşa că, zice Funar, în şedinţele ordinare din 7 martie, 1 aprilie şi 23 mai 2002, CL nu a adoptat nici o hotărîre.Asta pentru că nici una dintre şedinţe nu a ajuns nici .m ăcar la ordinea de zi, iar în următoarea, singurele proiecte de hotârîre vizau, la iniţiativa lui Funar, înlocuirea din funcţie a unor consilieri, deşi Justiţia nu a prezentat nici o soluţie definitivă şi executorie. A şa că ju ris tu l m un ic ip iu lu i, T itu s Jude, a intervenit remareînd câ toţi consilierii sînt în funcţie. în şedinţa ordinară din ultim a jo i (23 m ai 2002), prim arul nu a p rezen ta t nici un proiect de hotărîre, prezentînd doar un raport al direcţiilor din subordinea sa. Aşa câ nimeni nu a avut nimic de aprobat.

Trium fător, Funar a declarat că, în urma celor trei şedinţe ordinare, fară nici un fel de hotârîre ad o p ta tă , prefectul treb u ie sâ dea ordin de dizolvare a CL CIuj-Napoca. Iar dacă nu va emite un astfel de ordin, primarul îl am eninţă pe prefect cu pichetări fară precedent ale Prefecturii Cluj.

‘Iniţiativa iui Funar - o mica glumiţă"

Liderul “de facto” al CL CIuj-Napoca, Ştefan D im itriu, ne-a declarat că este vorba doar despre un altfel de şicanare a activităţii CL: “ La ultima şedinţă, primarul nu a prezentat nici un fel de docum ente avizate de secretarul m unicipiului sau de com isia de audit. în . plus, acestea nu au constituit nici un fel de proiect de hotărîre. E, probabil, o micuţă glum iţă cu ocazia «Porţilor Deschise» ale Clujului” .

Prefectul Vasile Soporan spune că “Gheorghe Funar urm ăreşte dizolvarea CL pentru a avea m înă liberă asupra banului public. V rea să aibă, probabil, o gestiune totală a banului public în interes personal”. Mai dur, secretarul general PSD

Cozmin Guşă a declarat, ieri, la Cluj, că prim arul Funar nu are nici un fel de “calitate m orală” pentru a face propuneri, fiind “ un gium buşlucar” .

P rezen tăm com unicatu l p re fe c tu lu i V asile S o p o ra n , r e a c ţie la in iţia tiv a - p r im a ru lu i: “Consecvent atitudinii negative faţă de Consiliul loca l a l m u n ic ip iu lu i C Iu j-N ap o ca , în to ta l dezin teres fa ţă de p rob lem ele eco n o m ice şi sociale cu care se confruntă 'populaţia şi a căror rezolvare stă şi în competenţa prim arului, potrivit legii, d-nul Gheorghe Funar, în calitate de primar, dezinform ează opinia publică , an u n ţînd , prin Com unicatul din data de 24. 0 5 .2 0 0 2 , dizolvarea de drept a Consiliului local şi incită la încălcarea legii, solicitînd Prefectului să constate p rin ordin această situaţie.

D in verificarea dispoziţiilor em ise de Prim arul m u n ic ip iu lu i C Iu j-N a p o ca cu p r iv i r e la convocarea C onsiliu lu i local în şed in ţe şi a ho tărîrilo r adoptate în aceste şed in ţe , rezultă urm ătoarele:

Prim arul a convo'cat C onsiliul local în şedinţe ord inare (lunare) cu respectarea p ro cedurilo r prevăzute de Legea nr. 215/ 2001 a administraţiei publice locale numai pentru data de 17. 01. 2002 şi 1 4 .0 2 .2 0 0 2 , şedinţele desfaşurîndu-se ca atare.

Ş e d in ţe le c o n v o ca te p e n tru d a ta de 07.' 03. 2002, 01. 04. 2002 şi 23. 05. 2002 nu conferă acesto ra statutul de şedin ţe ordinare, p o tr iv i t l e g i i , c o n s ta t în d u -se că p r im a ru l m u n ic ip iu lu i C Iuj-N apoca nu şi-a în d ep lin it atribuţia prevăzută de art. 40 alin. 1 din Legea nr. 215/ 2001, neasigurînd condiţiile legale pentru convocarea şi desfăşurarea şedinţelor ordinare (lunare) ale Consiliului local.

Cu toate acestea, Consiliul local a lucrat în şed in ţe extraordinare, convocate to t de către prim ar, adoptînd pînă la această dată un număr de 202 hotărîri.

Faţă de prevederea imperativă a legii potrivit căre ia num ai prim arul are co m p eten ţa de a convoca C onsiliu l local în şed in ţă o rd inară , prefectul se vede obligat să sesizeze autorităţile abilitate cu privire la neîndeplinirea cu ştiinţă a acestei atribuţii în scopul de a cauza o tulburare în sem n ată în func ţionarea aceste i a u to rită ţi deliberative locale ai cărei m em bri au fost aleşi de cetăţenii m unicipiului CIuj-Napoca” .

Senatorul PNL Paul Păcuraru

este noul vicepreşedinte al

Consiliului Naţional al partidului

Senatorul PNL P au l Păcuraru a fost ales, v ineri, în funcţia de vicepreşedinteal Consiliu lu i Naţional al pa rtid u lu i, în ’ u rm a p ropunerii lu i T h e o d o r Stolojan, şeful acestui fo r din cadru l fo rm a ţiu n ii liberale.

Senatorul liberal a fo s t vo ta t cu 73 de v o tu r i “ pentru” din cele 80 va lab il exprimate.

Păcuraru va ocupa pos tu l eliberat prin plecarea dm PNL a lui Victor Babiuc. în s tructurile liberale, e x is tă două posturi de vicepreşedinţi ai Consiliului Naţional, unul dintre aceştia fiin d Mircea C o şe a , desemnat în urma fu z iu n ii dintre PNL şi ApR.

Propunerea făcută de S to lo jan riu a f o s tcunoscută, pînă v ineri, de către membrii C o n s iliu lu i Naţional, dar nici de P a u l Păcuraru, care a declarat că nu a ştiut despre acest lu c ru pînă la anunţul lui S to lo jan .

în cadrul şedinţei, n ic i u n a lt reprezentant a lConsiliului nu a mai fă c u tvreo propunere de c a n d id a t pentru postul d e vicepreşedinte al CN.

“ Este o ră s p u n d e re suplimentară, jinînd c o n t că a c tiv ita tea C o n s i l iu lu i N aţional este una d econcepţie şi p ro d u c e re politică.’ Asta înseam nă o im p lica re mai m are ş i responsab ilita te p eproiectele şi p o lit ic ile p e care PNL le va d e z v o lta pentru 2004. Mă bucură în s ă că propunerea a fost a lu i S to lo jan , fără c o n s u ltă r i p re a la b ile ,” a d e c la ra t Păcuraru.

Sărbătoarea Porţilor

Deschise a debutat cu

succesSărbătoarea P orţilor

■ Deschise CIuj-Napoca 2002 a debutat, vineri, printr-o conferinţă de presă susţinută de organizatori (Fundaţia Pro lmage) şi _membrii fo rm a ţie i "Direcţia 5 ” , principalii concertanţi ai prim ei seri. Componenţii formaţiei amintite,'după ce au încercat să convingă presa că nu există nici un fe l de diferenţă între publicul din Cluj şi din celelalte oraşe mari, s-att declarat chiar entuziasm aţi de sim ţul umorului pe care-l manifestă prim arul m unicipiului Gheorghe Funar. La ora închiderii ediţiei, au demarat arhplele acţiuni din Piaţa Unirii şi de pe Bulevardul Eroilor, la care au participat mii de clujeni.

C o s m in P U R IS

S A R B A T O A R E A y n r> i;>

s e r .Sponsor oficial

P ia ţa / U n i r i i , ' B - d u l E r o i l o r , : C h t j - N a p o c a , : 2 4 - 2 6 - ; m a i? 20 (>2

2 § â S

■ÎS iţiuSfiGt■ l ■ : • ■.

Autorizata p r i n S CI n r T 2 0 / 1 9 9 Tijudecătoria Uiuj- N apo ca. înm atriculată la,Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (r ed a c to r şe f);VALER CHIOREANU (redactor şe f adjunct);... CRISTIAN B A R A (redactor ş e f adjunct). T el.1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 -2 8 .2 8 ;E-rriail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia i:E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate

S e c re ta r d e red a cţie : T el/fax:H orea P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ IA : C Iu j-N a p o c a , s t r . N a p o c a 16

CULTURĂ: TEL.: 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂTENEŞTI: TEL, 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: '9.75.07 : SPORT: TEL.: 19.21.27.- CODIN SAMOILĂ PUBLICITATE: . T E L ./FA X :19.73.04; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - S T E L A ' PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LIV IA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX:31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75 .