,,Natura poate

să-ţi slujească de

c a r t e , d e

profesor, de

povăţuitor. Ea te

cheamă, ea îţi

procură, cu mici

mijloace, tot

ceea ce vei avea

n e v o i e m a i

t â r z i u . N u

închide această

mare carte plină

de învăţături

înţelepte, nu o

neglija.’’

Ion Simionescu

CUPRINS

Educație ecologică– educație pentru viitor

1

Parteneriat cu mediul 2

Importanța unei alimentații sănătoase

3

Reciclarea în Europa 4

Gândim la un viitor verde 5

Reciclarea deșeurilor 6

Materiale reciclabile 7

Reciclează pentru un mediu de viață sănătos!

8

Reciclarea deșeurilor elec-trice și electronice

10

Colectarea și reciclarea hârtiei salvează păduri

11

Ce au în comun un ziar, o sticlă și un recipient de plastic?

12

Etichete 13

Efectul de seră și distrugerea stratului de ozon

14

Elementele chimice care compun telefoanele mobile in

pericol

15

GPL-ul un combustibil alternative pentru viitor

16

Economia circulară ar putea

fi stimulată de inteligența

artificială

17

Premieră în România - casă

din cânepă la Sibiel 18

Descoperire importantă -

România a găsit înlocuitori

pentru E-urile periculoase

19

Știați că ... 20

Martie 2019 NUMĂRUL 16

final, problemele de mediu.

Educaţia de mediu este şi

practică, în sensul învăţării

unor lucruri cum ar fi să trăim

producând un impact negativ

cât mai mic asupra mediului.

Educaţia ecologică este un

„proces menit să atragă cate-

gorii de oameni care să fie

conştienţi şi preocupaţi de

problemele mediului încon-

jurător şi de problemele com-

plementare, oameni care au

cunoştinţele, atitudinea,

abilitatea, motivaţia şi ca-

pacitatea de a lucra individ-

ual şi colectiv pentru găsirea

unor soluţii problemelor ac-

tuale dar şi pentru preveni-

rea apariţiei altora”.

prof. Beatrice

Angheluţă

În prezent, oamenii

folosesc abuzând deseori, cu

bună ştiinţă, resursele naturale

ale pământului. În fiecare colţ

al lumii, omenii taie păduri,

extrag minerale şi surse de

energie, erodând solul de la

suprafaţă, poluând aerul şi

apa, creând deşeuri primejdio-

ase şi producând o ruptură a

zonelor naturale într-un ritm

fără pre-cedent în istoria vieţii

pe pământ.

Deoarece cerinţele care

decurg din suprapopulare şi

dezvoltare cresc, devine tot

mai greu pentru oameni să

scape de consecinţele degra-

dării serioase a mediului: dis-

pariţia speciilor, extinderea

deşertului, contaminarea cu

pesticide, creşterea proble-

melor de sănătate, foametea,

sărăcia şi chiar pierderea de

vieţi umane.

Mulţi experţi sunt îngrijo-

raţi de faptul că, dacă acest

ritm de distrugere continuă,

vom fi martorii distrugerii trep-

tate chiar a sistemelor care spri-

jină viaţa pe pământ.

Educaţia ecologică este un

proces care are scopul de a îm-

bunătăţi calitatea vieţii, prin

asigurarea oamenilor cu

„uneltele” de care au nevoie

pentru a rezolva problemele de

mediu.

Se impune gospodărirea

eficientă a resurselor pământu-

lui, precum şi asumarea răspun-

derii pentru menţinerea calităţii

mediului.

Problemele de mediu sunt

urgente şi trebuie abordate de

întreaga comunitate, iar educa-

ţia trebuie să fie o parte inte-

grantă a soluţiei.

Educaţia ecologică sporeşte

conştientizarea problemelor şi

înţelegerea valorilor personale

prin „descoperirea” atitudinii şi

înţelegerii, ajutându-i pe elevi

să-şi evalueze şi să-şi clarifice

sentimentele în ceea ce priveşte

mediul şi cum contribuie la

problemele acestuia.

Ajută fiecare persoană să

înţeleagă faptul că oamenii au

valori diferite, iar conflictele

dintre acestea trebuie abordate

pentru a preveni şi rezolva, în

EDUCAEDUCAEDUCAEDUCAȚIE ECOLOGICIE ECOLOGICIE ECOLOGICIE ECOLOGICĂ –––– EDUCAEDUCAEDUCAEDUCAȚIE PENTRU VIITORIE PENTRU VIITORIE PENTRU VIITORIE PENTRU VIITOR

Motto: ,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de profesor, de povăţuitor. Ea te cheamă, ea îţi procură, cu mici mijloace, tot ceea ce vei avea nevoie mai târziu. Nu închide această mare carte plină de învăţături înţelepte, nu o neglija.” Ion Simionescu

2

PARTENERIAT CU MEDIUL

AI! TERRA

Registrul bogat al „noilor educaţii” permite deschide-

rea şcolii spre problematica lumii contemporane. Educaţia

ecologică răspunde acestei cerinţe, investind în dezvoltarea

gradului de conştiinţă şi a simţului responsabi-lităţii tuturor

oamenilor faţă de mediu şi problemele sale.

Rolul educaţiei ecologice şi de protecţie a mediului se

concentrează pe modelarea viitorului cetăţean capabil de a-

şi forma un punct de vedere obiectiv asupra realităţii încon-

jurătoare, de a-l incita la participare, devenind astfel con-

ştient de viitor şi de faptul că viaţa ge-neraţiilor de mâine

depinde într-o mare măsură de opţiunile sale.

O modalitate eficientă, cu rezultate deosebite obţinute

în atitudinea şi comportamentul elevilor sunt proiectele edu-

cationale. Datorită implicării elevilor în realizarea acestor

proiecte, aceştia au posibilitatea de a se simţi responsabili-

zaţi, optând pentru adoptarea unui comportament ecologic.

Proiectul educativ „PARTENERIAT CU MEDIUL”

are un rol deosebit atât pentru procesul instructiv- educativ,

cât şi pentru imaginea şcolii în cadrul comunităţii locale.

Sustenabilitatea proiectului este asigurată de faptul că în

şcoala noastră, demersurile didactice şi educative consti-

tuie un impuls permanent pentru o educație ecologică.

Aceste activităţi au adus schimbări pozitive observate în

comportamentul elevilor, obţinându-se şi alte beneficii: me-

diu educativ adecvat, în care elevii pot colabora cu comuni-

tatea locală, abordare interdisciplinară a conţinuturilor şi

corelarea tematicii de protecţie a mediului cu cea a altor

proiecte de educaţie pentru sănătate şi educaţie civică.

Modernizarea viziunii asupra potenţialului fiecărui

individ de a participa activ la ocrotirea naturii, educaţia mul-

tidimensională sunt doar o parte din beneficiile educaţiei

ecologice din școala noastră.

Prin activitatea “Creează şi responsabilizează pentru eco-ul

naturii”, realizată în acest an școlar în parteneriat cu elevii Școlii

Gimnaziale ,,M.C.Epureanu” Bârlad, s-a dorit conştientizarea tin-

erilor, cu privire la managementul deşeurilor şi conservarea val-

orilor mediului, transpunerea în practică a cunoştinţelor teoretice,

protecţia mediului prin activităţi tehnico-aplicative şi creative.

În cadrul proiectului se editează în fiecare an revista ,, AI!

TERRA!” –revistă realizată de elevii cercului de ecologie. Arti-

colele și desenele din paginile revistei urmăresc adoptarea unui

stil de viaţă ce pune accentul pe calitatea vieţii şi moderaţie într-o

lume cu resurse limitate, sensibilizarea elevilor la problemele me-

diului.

Finalitatea acestor acţiuni l-a constituit şi faptul că am în-

văţat cum să iubim natura, să o ocrotim, să adoptăm un comporta-

ment ecologic şi să avem o atitudine combativă fată de cei care

distrug mediul înconjurător.

Chiar dacă protecţia naturii necesită mijloace materiale

destul de costisitoare, se impune creşterea gradului de responsa-

bilitate al oamenilor din întreaga lume faţă de mediu, iar şcolii îi

revine un rol important în acest sens, prin iniţierea primilor paşi

în educaţia ecologică.

Am certitudinea că demersurile didactice şi educative au con-

stituit un impuls permanent în această direcţie.

În centrul acţiunii s-au aflat elevii cercului de ecologie, iar

accentul s-a pus pe formarea convingerii de ocrotire a mediului şi

adoptarea unui comportament adecvat ce promovează valorile

pozitive în ce priveşte ocrotirea naturii.

prof. Luminița-SofiaȚîrcă

3

In 16 octombrie, sărbătorim în întreaga

lume, Ziua Mondială a Alimentaţiei. Această

zi internaţională a fost instaurată pentru a

trage un semnal de alarmă asupra problemei

mondiale a lipsei alimentelor şi pentru a

încuraja lupta împotriva foametei,

malnutriţiei şi sărăciei.

Deşi aceste probleme sunt de obicei

asociate cu ţările în curs de dezvoltare, există

şi în România probleme de alimentaţie cu

care ne confruntăm, precum sunt cele legate

de malnutriţie, sărăcie sau de o nutriţie

incorectă.

Trebuie si noi să atragem atenţia asupra

principalelor boli care decurg dintr-o

alimentaţie greşită şi dezechilibrată –

anemia, rahitismul şi obezitatea, care, din

păcate, sunt din ce în ce mai des întâlnite la

copii şi adulţi în ultima perioadă.

Am început prin a organiza o expoziţie de

prin care să promovăm dovleacul.Pe lângă

obiectivul propus, de a identifica cît mai

multe modalităţi de punere în valoare a aces-

tui produs, s-a atins şi obiectivul de a stimula

curiozitatea, creaţia, privind obţinerea unor

creaţii originale făcute din dovleac, a unor

preparate sănătoase ce au la bază dovlea-

cul,.Prin combinarea atractivă şi inteligentă

a ingredientelor, elevii au fost atraşi să con-

sume astfel de produse.

Elevii coordonaţi de mine provin din

clasele de industrie alimentară şi au noţiuni

dezvoltate privind materiile prime, nutrienţii

existenţi în diverse alimente, ce este nociv şi

ce este benefic pentru organism. Dar pentru a

ajunge informaţia cât mai completă la toţi

elevii liceului, s-au organizat echipe ce îm-

părţeau ecusoane ce promovau dovleacul şi

produse obţinute din dovleac.

Toţi ,,degustătorii” erau încântaţi de gustul

minunat al prajiturilor, tartelor, seminţelor,

negreselor etc.

Alaturi de elevii mei au fost şi elevi de la

clasele a IX a T2, a XII a E2..Ei au fost coor-

donaţi de colegele mele prof. Ţîrcă Luminiţa

şi prof. Craiveanu Diana.

Puşi în situaţia de a forma o opinie celor-

lalţi colegi a lor, elevii au fost extrem de

creativi.

La sfărşit au cerut sprijinul în com-

baterea fenomenului îngrijorător al consumu-

lui exagerat de produse ce conţin foarte mult

zahăr, sucuri carbogazoase sau produse cu

multe grăsimi. Au fost împărţite fructe tuturor

participanţilor şi au fost îndemnaţi ca, măcar

o dată pe zi, să consume un fruct sau o leg-

ume în stare proaspătă.

Sperăm că v-am făcut suficient de atenţi

în ceea ce priveşte alimentaţia proprie şi vă

dorim o viaţă cât mai sănătoasă !

prof. Chedică Constanța

IMPORTANŢA UNEI ALIMENTAŢII SĂNĂTOASEIMPORTANŢA UNEI ALIMENTAŢII SĂNĂTOASEIMPORTANŢA UNEI ALIMENTAŢII SĂNĂTOASEIMPORTANŢA UNEI ALIMENTAŢII SĂNĂTOASE

NUMĂRUL 16

Tuturor ne place să ieșim în natură, dar nu toți contribuim la păstrarea unui mediu curat. Campaniile de promovare a reciclării au avut un impact foarte mare asupra cetățenilor. Oamenii sunt conștienți că gunoiul nu trebuie aruncat oriunde, că trebuie reciclat și refolosit, dar numai după ce este colectat selectiv. Ba mai mult, unele țări importă deșeuri, deci reciclează mai mult decât consumă, iar reci-clarea a devenit o afacere.

În Suedia, municipa-litățile găsesc soluții din cele mai variate pentru a colecta și transporta gunoiul. Există chiar un sistem prin care gunoiul este transportat prin subteran, pentru a nu îngreuna traficul rutier și pentru a evita răspândirea mirosurilor urâte în atmosferă.

Suedezii incinerează o foarte mare cantitate de deșeuri anual, iar pentru că incineratoarele trebuie să funcționeze la capacitate maximă, se mai importă deșeuri.

Țări din UE care nu au unde să depoziteze deșeurile, le trimit în Suedia care îl valo-rifică la maximum. Jumătate din gunoiul ars este transfor-mat în energie- au peste 30 de

centrale care produc energie elecrică din deșeuri.

Selectarea se realizează în saci menajeri de diferite culori se separă ziarele, plasticul, metalul, sticla, electrocasnicele, becurile şi bateriile, iar în unele localități şi deşeurile alimentare. Sunt adunate în containere separat, apoi urmând refolosirea și reciclarea.

Ziarele, hârtia sunt transformate în celuloză, sticlele sunt fie reutilizate fie topite și folosite la obținerea altor obiecte din sticlă, plasticul se reciclează obținându-se alte obiecte, iar resturile alimentare sunt transformate în compost, apoi folosite ca îngrășământ chimic natural sau ca gaz pentru diferite procese chimice.

În mai multe țări europene, există legislație prin care producătorii sunt responsabili cu colectarea, reciclarea sau aruncarea produselor lor.

Un magazin în care se vând sucuri produse de compania X, tot ea este responsabilă și suportă costurile reciclării sau aruncării gunoiului, responsabilizându-i și pe producători nu numai pe consumatori în activitățile de

4

În Suedia se returnează peste 1 miliard de sticle anual. Conform unui studiu publicat în revista “Ştiinţa şi Tehnologia Mediului”, peste 40% din gunoiul mondial este ars, de cele mai multe ori, în aer liber. În concluzie, nici procesul de incinerare a deșeurilor nu este posibil fără poluare. Dacă pornim de la faptul că echivalentul unei tone de combustibil clasic ars este reprezentat de 3 tone de gunoi menajer ars, putem spune ca procesul de incinerare este rentabil. Ca un exemplu, într-un oraş suedez cu 132.989 de locuitori, o singură fabrică produce destulă energie pentru a satisface 40% din nevoile de încălzire ale oraşului. Norvegia se numără printre țările fruntașe la capitolul reci-clare și arderea deșeurilor. Numai în Oslo 25% din totalul locuințelor este încălzit cu energie produsă din arderea deșeurilor în fabricile de incinerare. În Germania, politica de reciclare a deșeurilor implică în mod direct cetățeanul. Datorită taxelor aplicate pentru sticle de plastic sau din sticlă (0,25€ respectiv 0,80€), germanii au devenit mai responsabili în privința reciclării. Agenția Europeană de Mediu a întocmit în anul 2015 un raport, din care aflăm că România se află la finalul clasamen-tului privind reciclarea deșeurilor în anul 2012. Pe poziții inferioare se situau Turcia, Muntenegru, Serbia și Macedonia. În anul 2004 rata de reciclare a deșeurilor în România era de 1%, iar în 2012 această rată a ajuns la 4,5%, deci în 8 ani a crescut cu 3,5%. În anul 2020 conform Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor 2014-2020, România trebuie să atingă o rată de reciclare a deșeurilor de 50% și de 70% pentru deșeurile din construcție și demolare. Pentru a atinge aceste procente va trebui să fim mult mai responsabili.

prof. Ioniţă Grigoraş

AI! TERRA

5

Utilizăm zilnic tehnologia şi petrecem

tot mai mult timp în faţa calculatorului sau a

telefonului.

Teoretic, cantitatea de hârtie folosită ar

trebui să se reducă, însă în 2014 numai în

Europa s-au consumat 77.1 milioane de tone,

cu 0.9% mai mult decât în 2013, con-

form Confederaţiei Europene a Industriei de

Hârtie!

Se pare că am înlocuit creionul cu im-

primanta şi, cum e mult mai uşor să dai Ctlr+

P decât să scrii de mână, imprimăm tot ce ne

vine la îndemână, nu contează dacă sunt

două cuvinte pe pagină sau 500.

E adevărat, este mai comod aşa. Însă ce

ne facem, că doar 31% din suprafaţa globului

mai este acoperită de păduri, adică cu puţin

peste 4 miliarde de hectare şi continuăm să

tăiem peste 13 milioane de hectare de păduri

pe an?

Nu ar fi deloc rău să fim puţin mai puţin

egoişti şi un pic de responsabilitate în plus

nu ar strica să ne asumăm. Mai avem mult la

lucru la capitolul acesta şi chiar suntem sanc-

ţionaţi pentru acest minus.

Însă avem ca termen limită până în

2020 să reciclăm cel puţin 50% din cantitatea

de deşeuri realizată, aşa că trebuie să ne

obişnuim să nu mai aruncăm totul la groapa

de gunoi.

Un prim pas este reciclarea hâr-

tiei. Foile imprimate, caietele vechi sau orice

alt ambalaj de hârtie sau carton necontaminat

de ulei sau alte resturi de mâncare, pot fi

strânse separat şi duse la unul dintre centrele

de colectare din ţară.

O listă cu cele mai importante dintre

acestea o puteți găsi pe site-ul colectarede-

seuri.ro, care vă oferă o hartă interactivă cu

toate centrele de colectare deşeuri din ţară,

fiecare cu date de contact actualizate.

Aşadar, puteţi colecta acasă şi la bi-

rou în trei paşi simpli:

• Căutaţi pe Google sau folosiţi unul dintre

site-urile de mai sus şi localizaţi cel mai

apropiat centru de colectare;

• Contactaţi întreprinderea respectivă şi

cereţi mai multe detalii legate de tipurile de

hârtie/carton acceptate;*

• Faceţi loc în debaraua dvs sau păstraţi un

coş special pentru hârtie şi începeţi să

colectați!

Este important să ştiţi dinainte condiţiile

impuse de centrul de colectare, fiindcă în

funcţie de sistemul folosit de fiecare între-

prindere, unele tipuri de hârtie sau ambalaj

nu pot fi reciclate.

Printre tipurile de hârtie care nu se pot

recicla, se numără: hârtia cerată, pungile din

hârtie impermeabilă, hârtia deteriorată prin

putrezire și hârtia murdărită de mâncare.

Nu este recomandat să mergeţi pe ideea

că “dacă nu e reciclabilă atunci o aruncă ei”.

Dacă lăsaţi acest lucru pe seama colectorului,

acesta va pierde foarte mult timp pentru re-

selectarea deşeurilor. Ar putea îngreuna şi

contamina întregul proces de reciclare, canti-

tatea de celuloză obţinută va fi de o calitate

scăzută şi cheltuielile companiei vor creşte.

Deci, dacă tot facem un lucru, să îl facem

bine şi cu răspundere de la început.

Hârtia poate fi reciclată de 5-7 ori şi cu

cât aceasta este mai contaminată de diverşi

aditivi, cu atât numărul de reciclări scade.

prof. Beatrice Angheluţă

Gândim la un viitor verdeGândim la un viitor verdeGândim la un viitor verdeGândim la un viitor verde

NUMĂRUL 16

„Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se „Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se „Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se „Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se

traformă”. (Lavoisier) traformă”. (Lavoisier) traformă”. (Lavoisier) traformă”. (Lavoisier)

Deșeurile au existat dintotdeauna. Ele reprezintă chiar o

modalitate prin care istoricii pot afla date referitoare la modul

de viaţă al unei populații dispărute.

În zilele noastre, deșeurile au devenit o problemă. Aruncăm

mult mai mult decât în trecut. Pentru a produce bunurile de

consum, care mai devreme sau mai târziu devin deșeuri,

folosim cantități din ce în ce mai mari de materii prime și re-

surse naturale, energie și apă. În plus, tipurile de deșeuri s-au

diversificat, multe dintre ele fiind greu de asimilat de mediu,

iar spațiul alocat gunoaielor s-a tot lărgit.

Ce este reciclarea?

O definiție simplă și pe

înțelesul oricui a reciclării este

procesul de descompunere și

reutilizare a materialelor care

altfel ar fi aruncate la gunoi și

pierdute definitiv. Reciclarea

este una dintre cele mai simple

metode de a proteja planeta de poluare.

Beneficiile reciclării pentru mediu

• prin reciclare se poate stopa creșterea depozitelor de deșeuri

care nu numai că poluează masiv mediul, dar creează și o

imagine dezolantă a oraşelor, distrugând sănătatea celor care

locuiesc în preajma celebrelor “gropi de gunoi”;

• prin reciclare se reduc emisiile de gaze cu efect de seră din

atmosferă;

• prin reciclare economisim pe termen lung cheltuielile

comunității cu energia: gândiţi-vă că un singur bec poate fi

alimentat timp de patru ore cu energia economisită de la o

singură sticlă reciclată!

Reciclarea materialelor refolosibile

În urma unor studii efectuate, s-a demonstrat că fiecare

cetățean generează zilnic aproximativ 1,5 – 2 kg de gunoi, din

care cel puțin jumătate este reciclabil. Durata de degradare

naturală a diferitelor categorii de deșeuri se prezintă astfel:

Pentru a menține curat și sănatos mediul în care trăim, trebuie

să urmăm câteva reguli:

• Nu aruncați nimic la întâmplare: pe trotuare și străzi, în par-

curi și grădini, în ape și pe marginea apelor, pe marginea

șoselelor, și oriunde vă recreați în natură! Chiar dacă nu

găsiți imediat un coș de gunoi asta nu înseamnă că trebuie

aruncate aceste deșeuri oriunde.

• Învățați sistemul de marcare și identificare a ambalajelor

pentru a putea recunoaște ușor materialele din care sunt

confecționate ambalajele care se pot recicla.

• Ajutați-vă familia să sorteze pe categorii gunoiul pe care îl

produceți. Folosiți saci menajeri de culori diferite sau cutii

de carton marcate, astfel încât familia voastră să știe unde să

pună deșeurile de hârtie și carton, sticlele de plastic, dozele

de aluminiu, sticla obișnuită și resturile organice.

• Respectați indicațiile de pe containerele de colectare selec-

tivă și nu amestecați materialele între ele.

• Nu depozitați deșeurile lângă sau pe container, chiar dacă

acestea sunt deja pline.

• Promovați conceptul de colectare selectivă în cercul de priet-

eni și la locul în care vă

desfășurați activitatea!

Bîgea Constantin

clasa a XII -a E1

6 AI! TERRA

cotor măr 3 luni

deșeuri de hârtie 3 – 12 luni chibrituri 6 luni filtru de țigară 1 – 2 ani gumă de mestecat 5 ani cutii de aluminiu 10 – 100 ani sticle din plastic 100 – 1000 ani pungi din plastic 100 – 1000 ani cărți de credit 1000 ani

recipiente din sticlă 4000 ani

7

Prin colectarea și reciclarea cât mai efi-

cientă a deșeurilor vom reusi să păstram un

mediu cât mai curat pentru noi și generațiile

următoare. Fiecare dintre noi are puterea și

obligația de a influenta procesul de ecologi-

zare a propriului oraș sau a zonei unde iși

petrece vacanța. Principalul avantaj al reci-

clării este dat de reducerea consumului și

conservarea resurselor naturale (petrol, apa,

energie etc), reducerea nivelului emisiilor

nocive in aer (a poluării) precum și scăderea

cantității deșeurilor.

Soluția simplă și la îndemâna tuturor este

colectarea și depozitarea deșeurilor în locuri

special amenajate în vederea reciclării aces-

tora.

Hârtia – refolosibilă

Materiile prime utilizate pentru fabricarea

hârtiei sunt: lemnul, celuloza, hârtia veche.

Hârtia reciclată permite economisirea a

aproximativ 25% din cantitatea de electrici-

tate și a 90% din cantitatea de apă (300 l)

necesare pentru producerea a 1 kg de hartie

albă.

Prin reciclarea deșeurilor de hârtie se

elimina clorul toxic, necesar producerii hâr-

tiei albe.

Sticla – refolosibilă

Se produce folosind următoarele materii

prime: nisipul de cuarț, calcarul, sodă

(produs poluant).

Reciclarea sticlei menajează mediul și

economisește în timp bogătiile naturale, apa

și electricitatea.

Fierul – 100% reciclabil

Fiind un material 100% reciclabil,

cantități impresionante de minereu natural

pot fi economisite prin reciclare, având

rezultate pozitive asupra consumului de ener-

gie și bineinteles asupra mediului inconjură-

tor.

Aluminiul – 100% reciclabil

Conform statisticilor, prin procesul de

reciclare a materialelor neferoase, a alumin-

iului în speta, se economisește 95% din ener-

gia necesară pentru producerea de aluminiu

nou și este 100% reciclabil.

Catalizatorii auto

Catalizatorul este o piesa auto care are

rolul de a arde integral gazele de evacuare cu

scopul de a proteja mediul înconjurator.

Au fost implementate in anii ’70 iar de-a

lungul timpului acestea au devenit tot mai

performante asigurând un proces de depo-

luare atmosferică propice.

Prin colectarea și reciclarea deșeurilor

vom reusi să păstrăm un mediu mai curat

pentru noi și implicit pentru generațiile ur-

mătoare.

prof. Luminița-SofiaȚîrcă

NUMĂRUL

Mediul înconjurător are o influență directă asupra

sănătății noastre fizice și psihice, iar o stare bună a acestora

poate conduce la o gândire sănătoasă.

Perspectiva pozitivă asupra vieții este un factor ce

influențează fericirea. De asemenea, inițierea unor ritualuri de

înfrumusețare a mediului înconjurător apropiat, precum propria

locuință, poate aduce un strop de fericire zilnică. Un exemplu

este conceptul hygge din cultura daneză, acesta referindu-se la

crearea unei atmosfere confortabile, îmbietoare și calde ce

ajută la menținerea sau stimularea stării de bine.

Oamenii sunt puternic influenţaţi de stimulii vizuali şi

apreciază elementele estetice ale mediului în care trăiesc. Ast-

fel, conform studiilor internaţionale, persoanele care văd în

jurul lor, constant, clădiri bine întreţinute prezintă sentimente

de mândrie, de încredere în sine şi de implicare în comunitate

mai crescute decât persoanele care nu se bucură constant de

stimuli vizuali similari.

Reciclarea materialelor refolosibile reduce consumul re-

surselor naturale (petrol, apa, energie) precum si nivelul

emisiilor nocive in aer. 1 tonă hârtie recuperată salvează 17

arbori maturi care produc în fiecare oră oxigenul necesar pen-

tru 900 de oameni, 1 tonă masă plastică recuperată

economișește 8 tone petrol, deșeurile biodegradabile pe care le

generează o gospodărie pot deveni pământ fertil pentru flori,

gazon, spații verzi, grădina de zarzavat sau pot acoperi rănile

pământului făcute de construcții – demolări, de alunecări de

teren sau de eroziune.

HÂRTIE/CARTON

Hârtia este cel mai frecvent deșeu întâlnit în

mai toate sferele de activitate și constituie o im-

portantă sursă de fibre de celoloză. Sub forme

diferite hârtia ocupă aproximativ 41% din totalul

gunoiului menajer pe care il producem astăzi.

Stiați că …

• Hârtia se biodegradează mult mai ușor decât plasticul pentru

că este fabricată din celuloză?

• Fiecare tonă de hârtie reciclată poate salva 17 copaci?

• Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 pungi

de hârtie?

• Hârtia și cartonul pot fi reciclate doar de 10 ori?

• Ziarele conțin hârtie reciclată în proporție de 50%?

• Săptamânal peste 500 000 de copaci sunt folositi pentru pro-

ducerea a 2/3 din ziarele care nu vor mai fi reciclate nicio-

dată?

Materiile prime utilizate prin fabricarea hârtiei sunt: lem-

nul, celuloza, hârtia veche. Hârtia reciclată permite econo-

misirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate si a 90

% din cantitatea de apă (300 l) necesară pentru producerea a 1

kg de hârtie albă.

PLASTIC

Acest produs are o pondere de folosire pe plan mondial

foarte mare, datorită avantajelor pe care acesta le prezintă: pret

de cost redus, greutate specifică redusă, manevrabilitate foarte

mare, tehnologie de fabricație ieftină. Plasticul reprezintă o

problemă foarte importanta pentru țara noastră.

Șțiați că …

• Aproximativ 30 % din plasticul produs este folosit pentru

ambalare?

• Americanii arunca 2.5 milioane de recipiente de plastic în

fiecare oră?

• Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc intre 700

si 800 kg de petrol brut?

• Prin arderea plasticului se elimină substanțe care produc

boli de plămâni, iar într-o perioadă îndelungată pot îm-

bolnăvi ficatul, rinichii și sângele?

• Pungile de plastic nu sunt biodegradabile; ajunse în ocean,

aceste pungi determină moartea animalelor marine care se

încurcă în ele sau le inghit?

• Cerneala folosită pentru imprimarea pungilor conține cad-

miu, metal foarte toxic, eliberat în aer odata cu arderea

pungilor?

• Reciclând o sticlă de plastic se economisește energie pentru

funcționarea unui bec de 60W timp de 6 ore?

• Ambalajele din materiale plastice nu sunt biodegradabile.

Prin colectarea si reciclarea acestora, se reduce impactul

negativ asupra mediului înconjurător.

8 AI! TERRA

9

STICLA

Reciclarea sticlei este o istorie fără sfârșit.

Spre deosebire de materialele plastice sau

hârtie, sticla aruncată poate fi reciclată la

nesfârșit.

Știați că…

• Sticla poate fi reciclată la nesfârșit fără să-

și piardă din calități?

• Sticla ce trebuie folosită pentru recipienti

noi trebuie să fie sortată după culoare, să

nu fie murdara și să nu conțină agenți de

contaminare?

• Sticla are nevoie de 1 milion de ani pentru

a se descompune in bucățele mici?

Reciclarea sticlei reduce poluarea de fabri-

care cu 75% și poluarea aerului cu 14-

20%?

• Reciclarea unui borcan de sticla

economisește energie suficientă pentru

alimentarea unui bec de 100W timp de 4

ore?

• Reciclarea unei tone de sticlă economis-

este 1,2 tone de materii prime (sodă, nisip)

și energie în proporție de 25%?

• Recipientii de sticlă pot fi refolositi în me-

die de 25-30 de ori înainte de a se sparge,

fiind apoi reciclați în recipienți noi,

aproape la infinit?

• Multi recipienti din sticlă încorporează

deja cioburi de sticlă reciclată (bucați mici

de deșeuri de sticlă), de aceea nu se poate

face o comparație între recipienții de sticlă

utilizată pentru prima dată și recipienții

alcătuiți în totalitate din material reciclat?

Sticla este 100% reciclabilă, recuperarea

ei salvând un volum important de resurse

energetice.

ALUMINIUL

Multe bunuri și ambalaje sunt fabricate

din metale – tablă, oțel și în special aluminiu.

Reciclarea aluminiului salvează 95% din

energia necesară producerii lui.

Știați că…

• Aluminiul este 100% reciclabil?

• Un televizor poate funcționa trei ore în con-

tinuu cu energia economisită prin reciclarea

unei cutii de aluminiu?

• Reciclând 1 kg de aluminiu se salvează 4

kg de chimicale și 14 kwh de electricitate?

Aluminiul este cel mai valoros dintre

produsele casnice reciclate. Din recipientele

de băuturi din aluminiu se realizează noi

produse cu aceeasi destinație și cu un con-

sum energetic incomparabil mai mic. Pentru

fabricarea unui produs nou din metal reciclat

se economiseste între 74% si 95% din ener-

gia necesară realizării aceluiași produs din

resurse primare. Dacă reciclăm o doză de

aluminiu vom economisi energie suficientă

pentru producerea altor 20 de doze reciclate.

Dabija Gabriela - clasa a XII-a E2

NUMĂRUL 16

Orice obiect, aparat sau dispozitiv

electric devenit inutilizabil este consi-

derat deșeu care reprezintă un risc ridicat

pentru mediu, implicit pentru oameni

datorită componentelor toxice pe care le

conțin.

De aceea trebuie colectate și reciclate

selectiv pentru a nu dăuna mediului în-

conjurător.

Trebuie amintit că aceste deșeuri,

dacă ajung în natură, dacă sunt depozi-

tate necorespunzător se degradează în

timp iar substanțele ajung în mediul în-

conjurător poluează solul, apa și aerul.

Iată un exemplu: un bec economic

aruncat la gunoi se sparge iar acesta

conține 5mg de mercur (Hg).

La un calcul simplu pentru 30.000 de

becuri schimbate și aruncate într-un an în

România se eliberează în natură 54 kg de

mercur.

Deși sunt deșeuri mici, bateriile și

acumulatorii sunt cel mai des aruncate la

gunoi și pot polua mediul deoarece pot

conține metale grele.

În bateriile tip pastila folosite în spe-

cial la ceasuri și calculatoare se găsește

mercur într-o cantitate suficientă cât să

polueze 500litri apă pe o perioada de 50

ani.

De asemenea bateriile mai conțin și

alte metale care pot fi reutilizate dacă

sunt colectate selectiv.

Un televizor cu tub catodic conține

2kg de plumb, metal toxic mai ales pen-

tru sistemul nervos si pentru rinichi.

Toate electrocasnicele conțin metale și

plastic de ordinul kg.

Din metalul unui fier de călcat se pot

produce prin reciclare 13 cutii de con-

serve.

Aproape 99% din componentele unui

PC pot fi reciclate.

Telefonul mobil conține ca metale:

cupru, argint, paladiu. Recuperarea aces-

tor metale sau a materialelor plastice

scutește marile companii de producție de

a mai consuma noi resurse și energie pen-

tru a extrage sau produce altele.

Astfel electronicele vechi devin ma-

terii prime secundare pentru aparate și

dispozitive noi.

Plasticul poate fi reciclat și utilizat

pentru instrumente muzicale, bare de

protecție la mașini, zincul din telefoanele

mobile este refolosit la galvanizarea

oțelului, cuprul din motoare este folosit

pentru confecționarea cablurilor,

monedelor.

Din acest motiv există o legislație

specifică pentru astfel de deșeuri,

legislația prevede norme pentru colec-

tare, transport, depozitare și reciclare dar

și penalitățile pentru nerespectarea aces-

tor norme.

Similar altor state din Uniunea Euro-

peană, România este obligată ca până în

anul 2020 să reușească să recicleze 50%

din deșeurile municipal, deși la nivel

mondial doar 20% din aceste deșeuri pe-

riculoase sunt reciclate corespunzător iar

în Europa de 35%.

prof. Dîlcu Emilia

RECICLAREA DEȘEURILOR ELECTRICE ȘI ELECTRONICE

10 AI! TERRA

11

Hârtia ocupă un loc foarte important printre materialele

reciclabile, datorită faptului că poate fi recuperată aproape în

totalitate. Dintr-o tonă de hârtie reciclată, în funcţie de perfor-

manţele fabricii care o prelucrează, pot fi obţinute până la 900

de kilograme de hârtie bună. Oricine poate colecta hârtie şi o

poate duce la unul dintre centrele de colectare sau poate apela

la anumite firme care vin şi o preiau de la domici-liu, în cazul

în care dispune de cantităţi mai mari.

Există câteva reguli de colectare a hârtiei:

• se pot colecta consumabilele de hârtie precum hârtia de im-

primantă, caiete, agende, plicuri, ziare, reviste, oferte

promoționale, anuare, cataloage de produse;

• nu pot fi reciclate șervețele, batiste de unică folosință, hârtia

igienică, hârtia sau cartonul care a ajuns în contact cu mân-

carea;

• este recomandat ca de pe hârtie să fie înlăturate capsele și

inserțiile de plastic;

• hârtia care urmează să fie reciclată trebuie păstrată curată și

cât mai puțin mototolită.

Reciclarea deșeurilor de hârtie este o activitate menită să

producă economii. O fabrică producătoare de hârtie folosește cu

40% mai puțină energie dacă folosește hârtie reciclabilă, decât

fibră nouă.

De asemenea, producerea hârtiei din lemn consumă mai

multe resurse decât producerea hârtiei din deșeuri. Spre exem-

plu, o tonă de hârtie reciclată poate economisi 3200 litri de apă,

380 KWh energie electrică, 22 de copaci de vârsta de 20 de ani

și evită eliberarea în atmosfera a aproape 850 grame de dioxid

de carbon.

Când ajung la reciclare, hârtia şi cartonul sunt sortate pe

categorii, în funcţie de calitatea lor: hârtia albă este de calitate

superioară, în vreme ce cartonul ondulat este de calitate infe-

rioară, iar ziarele şi o parte din hârtia de birou sunt de calitate

medie.

După un întreg proces de transformare, hârtia de birou reci-

clată ajunge înapoi pe birouri.

Pentru colectarea acesteia, multe servicii de salubrizare au

fost dotate cu tehnologie care să separe hârtia din deșeurile

menajere. Contaminarea deșeurilor de hârtie scade eficiența

reciclării, de aceea, tendința este de a colecta separat deșeurile

de hârtie. Cu tehnologiile actuale, hârtia poate fi reciclată de cel

mult patru ori.

Consumul de hârtie a crescut cu 400% în ultimii 40 de ani

și acest lucru a dus la exploatarea intensivă a pădurilor, în unele

țări apărând fenomenul de despădurire. Aproximativ 35% din

copacii tăiați pe întreaga planetă sunt folosiți pentru producerea

de hârtie. De aceea, trebuie gândită mai întâi reducerea consu-

mului de produse, apoi cum să fie refolosite după ce nu mai

este nevoie de ele și, în cele din urmă, cum să fie reciclate.

Există țări unde deși producția de hartie crește, suprafața de

pădure nu este în scădere. Finlanda este una din principalele

producatoare de hartie, cu peste 11 milioane de tone pe an, care

printr-un program riguros de împădurire reușește, nu numai să-

și păstreze suprafețele împădurite, ba chiar să crească aceste

suprafețe.

Avantajele reciclării hârtiei pentru mediu sunt: reducerea

tăierii de copaci, reducerea consumului de apă și curent electric,

reducerea poluării apelor și aerului, scăderea volumului de

deșeuri.

Rețineți culoarea albastră pentru containerele speciale

de colectare selectivă a deșeurilor de hârtie!

prof. Gînju Cristina

COLECTAREA ȘI RECICLAREA HÂRTIEI SALVEAZĂ PĂDURI

NUMĂRUL 16

În primul rând sunt obiecte pe care le folosești zi de zi și le

arunci imediat ce s-au uzat/murdărit.

În al doilea rând, cu fiecare dintre ele, reciclându-le core-

spunzător, poți aduce o schimbare în bine!

Se spune că România trebuie ca în următorii doi ani să

ajungă să recicleze până la 50% din deșeurile municipale.

A recicla fără a fi conștient de beneficiile acestei acțiuni, nu

este doar greu, ci aproape imposibil. Fără informare și fără a

avea experiența traiului într-un mediu unde reciclarea este la

ordinea zilei, este foarte dificil să vizualizezi cât ai putea avea

de câștigat de pe urma unui mediu mai curat. Dar, există riscul

ca până când selectarea și refolosirea obiectelor să devină un

obicei popular, să fie mult prea târziu. Oricine poate contribui

la bunăstarea mediului.

De la ziare, caiete, cărți și manuale, la fier, baterii și obiecte

electrocasnice aproape orice poate fi reciclat. Așadar, iată câ-

teva sfaturi:

•Reia obiceiul folosirii batistelor în locul șervețelelor de

hârtie;

•Folosește ambalaje reutilizabile pentru depozitarea alimen-

telor;

•Investește într-o sacoșă rezistentă de pânză în locul

plaselor de plastic;

•Scrie pe ambele părți ale unei coli;

•Folosește colile de birou scrise ca ciorne și bilețele;

•Curăță și reutilizează borcanele de sticlă;

•Gândește-te de două ori înainte de a arunca ceva! Poate îl

poți folosi încă;

•Renunță la sucurile și băuturile din comerț;

•Alege ceai la cutie în locul pliculețelor;

•Caută produse naturale, făcute în casă cu care să

înlocuiești o parte din produsele de curățat;

•Bea-ți cafeaua la birou dintr-o ceașcă în loc de un pahar de

plastic pe drum;

•Ține la tine un termos cu apă sau altă băutură pentru a

evita să cumperi pet-uri.

Cristea Ioana - clasa a XII-a E2

12 AI! TERRA

În prezent, majoritatea produselor existente pe piaŃă au etichete şi elemente de design care ne informează în legatură cu impactul produselor asupra sănătăŃii şi siguranŃei noastre

sau asupra mediului. Unii producători şi-au creat propriile simboluri, alŃii au ales simbolurile recunoscute internaŃional, cum sunt etichetele or-

ganice, Fairtrade sau reciclat. Multiplele etichete creează confuzii în rândul consumatorilor, care doresc să aleagă produse cu un impact redus asupra mediu-lui. Iată cele mai întâlnite simboluri, ce ne ajută să înŃelegem ce cumpărăm în fiecare zi: ETICHETE ORGANICE Sensul cuvântului „organic” este definit prin lege. O caracteristică a agriculturii organice este că limitează folosirea fertilizatorilor şi a pesticidelor chimice artificiale. Standardele organice nu se aplică numai la alimente, ci includ şi alte tipuri de produse: textile, cosmetice, produse din lemn, compost.

ETICHETE VERZI

Etichetele verzi sunt special create pentru a ne ajuta să distin-gem produse care sunt mai puŃin dăunătoare mediului.

Etichetele au semnificaŃii mai mult sau mai puŃin ecologice, care pot avea legătură cu pro-tejarea resurselor naturale sau a habitatelor, cu reducerea consumului de energie sau cu anumite aspecte agricole.

ETICHETE ALIMENTARE LEAF semnifică Legătura dintre Mediu şi Agricultură (Linking Environment and Farming). Este una dintre metodele de management al fermelor ce oferă posibilitatea de a cumpăra alimente la preŃuri convenabile, fabricate de fermieri care iau în calcul îmbunătăŃirea mediului în beneficiul animalelor şi al regiunilor rurale. ETICHETE PENTRU HÂRTIE Etichetele pentru hârtie FSC - Consiliul pentru Conservarea Padurilor (Forest Stewardship Council)Eticheta FSC 100%. Produsele cu eticheta FSC 100% provin din păduri autorizate, în

conformitate cu standardele sociale şi de mediu ale Consiliului pentru Conservarea Pădurilor. ETICHETE PENTRU RECICLAT Acest simbol constituie un ghid care insumează modalităŃile de reciclare a ambalajelor. Simbolul reciclării este un îndemn la acŃiune, care semnifică: „ReciclaŃi cand este posibil!” ALUMINIU PLASTICUL STICLA OłEL RECICLABIL ETICHETE ENERGETICE Etichetele „energetice” sunt folosite pentru produsele care folosesc energia cât mai eficient, işi indeplinesc corespunzător sarcinile, economisesc costuri şi protejează mediul. Producătorii si comercianŃii sunt obligaŃi să comunice eficienŃa energetică a electrocasnicelor precum frigidere, congelatoare, maşini de spălat rufe sau vase, uscătoare, aparate de aer conditionat, cuptoare şi becuri. Produsele sunt evaluate în clase de la A la G, unde clasa A este cea mai eficientă (A+ si A++ sunt utilizate pentru cele mai eficiente frigidere si congelatoare).

prof. Crăiveanu Diana

ETICHETE

13 NUMĂRUL 16

14

Distrugerea stratul de ozon din stratosfera este preocupare crescândă pentru că stratul de ozon respinge între 95 si 99% din radiațiile ultraviolete. Pot rezulta multe consecințe datorită nivelelor ridicate de radiații UV, incluzând efecte genetice, boli de ochi, efecte negative asupra vieții marine etc.

Efectul de seră este o consecință a încălzirii globale.

Pământul e menținut la o temperatura ridicată de atmosferă care acționează ca o haină. Fără ea temperatura medie la suprafață ar fi de -18 grade. Căldura de la soare pătrunde prin atmosfera și o încălzește și odată cu ea și suprafața planetei.

Pe măsura ce Pământul se încălzește el emite căldura chiar și după ce nu mai este expus la lumina solară. O parte din căldură e capturată în atmosferă, dar restul este eliberat în spațiu. Gazele de seră fac atmosfera să capteze mai multă radiație, așa că se încălzește mai mult decât ar trebui, devenind o seră.

Căldura este radiată din nou spre suprafața Pământului care este încălzită suplimentar. În condiții naturale vaporii de apă sunt cei mai eficienți în producerea efectului de seră. Datorită vaporilor de apă din atmosferă, temperatura medie a Pamântului este cuprinsă între +150C și -180C.

Producerea și degajarea în atmosferă a gazelor care produc efectul de seră, a dus la încălzirea ușoară a temperaturii medii a planetei cu unele consecințe pentru mediu (creșterea nivelului suprafeței oceanelor, degradarea calității vieții în viitor în unele zone). 1. Măsurarea încălzirii globale Pentru a putea analiza încălzirea

globală trebuie să avem determinări de temperatură la scara întregii planete pe intervale mari de timp și date privind concetrația gazelor care produc efectul de seră. Cea mai directă dovadă a schimbărilor climatice din ultimul secol este creșterea sistematică a temperaturii de suprafață cu 0,4 – 0,80C față de ultima perioadă a secolului XIX. Un alt factor este cantitatea ploilor. Acestea au înregistrat schimbări dramatice pe întreaga suprafață a globului, în sensul creșterii cu 10 – 15% a cantității acestora la latitudini medii și înalte, concomitent cu scăderea cu 20 – 30% a căderilor pluviale în zonele mediteraniene și central africane, în Australia sau în centrul Chinei. Un alt rezultat al cercetarilor ultimei decade este observarea modificărilor teleconexe ale oscilațiilor sudice ale fenomenului El-Nino. Creșterea nivelului mării cu 10 – 25 cm în ultimii 100 ani, încălzirea Alaskăi, umiditatea troposferei deasupra Pacificului ecuatorial în creștere cu 10 – 20% între 1965 și 1986, reprezintă indicatori demni de luați în considerare ai acestui fenomen. Scăderea semnificativă a stratului de zăpadă în Platoul Elvețian în secolul XX este un alt indicator al fenomenului de seră. 2. Agenții încălzirii globale Câteva din gazele de seră sunt: vapori de apă, oxid azotos, dioxid de carbon, metan și ozon. Dar în ultimii 50 de ani producerea de aceste gaze a crescut considerabil și a apărut un nou tip de gaz CFC. Acesta are un efect de captare foarte mare. Principala cauză a încălzirii globale este creșterea conținutului de bioxid de carbon din atmosferă. Alte gaze care contribuie la acest fenomen sunt: metanul, dioxidul de azot, ozonul, CFC11 si CFC12. Concentrația de bioxid de carbon, așa cum rezultă din măsurători directe și din studii pe gheața antarctică, a crescut de la 270 ppm în jurul anului 1000, la 346 ppm în 1986, 354 ppm în1989. Activitățile umane care contribuie la încălzirea globală sunt producerea și

utilizarea energiei (56%), CFC (17%), practicile din agricultură (15%), alte utilizări industriale. 3. Efectele încălzirii globale Numeroase organizații internaționale au prezis că până în 2025 temperatura va crește distrugând centura de porumb a Americii de Nord care produce mare parte din cerealele mondiale. Înseamnă, de asemenea, că unele țări nordice vor avea posibilitatea să crească cereale pe care nu le-ar fi putut crește niciodată. Pentru studiul încălzirii globale s-au alcătuit modele numerice care sunt procesate pe calculator sau se pot face analogii geografie sau geologice. Există multe controverse în lumea științifică legate de efectele încălzirii globale, dar multe idei sunt acceptate de toată lumea (schimbările de climă, modificarea nivelului mării, schimbări în agricultură, schimbări politice). Schimbările climatice: se estimează o creștere a temperaturii planetei cu 0,5 - 20C, până în anul 2050, o creștere a nivelului precipitațiilor și o modificare a distribuirii precipitațiilor la diferite latitudini, o creștere a frecvenței furtunilor tropicale. Modificările nivelului mării - probabil cu 5 – 40 cm până în anul 2050. Este greu de estimat care vor fi modificările care vor apare legate de ghețarii din Artica și Antarctica. O mare parte din ghețari se pot topi și asta poate atrage după sine o majoră agravare a creșterii nivelului mării. Schimbările geomorfologice - Marile râuri vor fi puternic afectate de încălzirea globală, multe zone vor fi inundate, iar eroziunea în zonele de coastă se va accentua. Vor fi de asemenea posibile modificări în agricultură și chiar modificări politice. Distrugerea ozonului a devenit o problemă economică și politică foarte controversată, dar și o problemă științifică complexă. Surse de agenți care afectează stratul de ozon sunt încă de domeniul lucrurilor nesigure, însă CFC este cu siguranță una din acele substanțe care sunt dovedite ca afectând stratul de ozon. Teodorescu Angelo - clasa a IX-a M2

EFECTUL DE SERĂ ȘI DISTRUGEREA STRATULUI DE OZON

AI! TERRA

15

Un telefon inteligent conține peste 30 de elemente

chimice. Jumătate dintre acestea ar putea fi însă în pericol,

căci sunt materiale din ce în ce mai rare.

Mai mulți cercetători britanici au realizat o nouă versi-

une a tabelului periodic, pentru a atrage atenția asupra

vulnerabilității elementelor din care sunt confecționate elec-

tronicele.

În Uniunea Europeană, sunt aruncate în fiecare lună mai

mult de 10 milioane de telefoane inteligente, majoritatea nefiind

reciclate corect.

Pe de altă parte, elementele din care sunt confecționate

aceste telefoane devin din ce în ce mai rare.

Este motivul pentru care cercetătorii de la „The European

Chemical Society” au publicat recent (cu ocazia „Anului

Internațional al Tabelului Chimic al Elementelor”, stabilit de

Organizația Națiunilor Unite pentru anul 2019), un tabel peri-

odic reinterpretat, marcând elementele „pe cale de dispariție” și

avertizând asupra pericolului de a fi incapabili să mai producem

în viitor telefoane mobile inteligente sau televizoare așa cum o

facem astăzi.

„Trebuie să analizăm atent tendința de a arunca și de a nu

recicla corespunzător aceste produse. Dacă nu venim cu soluții,

riscăm să epuizăm multe dintre elementele naturale care com-

pun lumea înconjurătoare. Cauzele sunt multiple: vorbim fie

despre resurse limitate, fie despre resurse aflat în zone de con-

flict sau despre o incapacitate de a le recicla în totalitate.”

Cercetătorii care au creat tabelul periodic propun o serie de

soluții pentru a lupta împotriva acestui fenomen.

• ca indivizi, ar trebui să analizăm dacă nevoia de a înlocui

echipamentele electronice cu unele noi este una reală;

apoi, ar trebui să ne asigurăm că reciclarea celor la care

renunțăm este garantată, pentru a evita ca ele să ajungă la

gropile de gunoi sau să polueze natura;

• la nivel politic, ar trebui recunoscute riscurile pe care im-

plică penuria de resurse și ar trebui adoptate măsuri pentru

dezvoltarea reciclării și facilitarea tranziției spre o econo-

mie circulară;

• companiile ar trebui să furnizeze consumatorilor

informații despre produsele electronice, astfel încât cum-

părătorii să poată lua decizii informate; de asemenea, ar

trebui să garanteze transparența și etica afacerilor,

asigurându-se că materia primă folosită nu provine din

zone de conflict, dar și că furnizorii respectă drepturile

omului pentru persoanele pe care le angajează.

Pe parcursul acestui an - 2019, experții își propun să pub-

lice articole despre fiecare element în parte, descriind în de-

taliu cât de riscantă este dispariția lor, precum și consecințele

pe care o eventuală pierdere le-ar avea asupra societății așa

cum o cunoaștem astăzi.

prof. Artene Lăcrămioara

NUMĂRUL 16

Elementele chimice care compun telefoanele mobile, în pericolElementele chimice care compun telefoanele mobile, în pericolElementele chimice care compun telefoanele mobile, în pericolElementele chimice care compun telefoanele mobile, în pericol

16

GPL-ul este un combustibil alternativ ecologic, fiind obținut în urma procesului tehnologic de rafinare și fabricarea a benzinei și motorinei. Este un amestec format din propan și butan folosit în special în domeniul auto drept combustibil alternativ, dar și în alte scopuri precum încălzirea locuințelor, a spațiilor industriale.

Multe dintre statele dezvoltate precum Olanda, Anglia, Franța, Italia sau Germania, au promovat încă din ani 90 introducerea combustibililor alternativi pentru domeniul auto, prin proiecte de anvergura, care au ajutat atât dezvoltarea infrastructurii de stații GPL, dar și creșterea nivelului de conversii prin sucvenționarea instalațiilor auto GPL și a montajelor efectuate de către service-urile specializate și deasemenea prin introducerea combustibililor alternativi, precum GPL-ul pentru transportul în comun în toate marile orașe ale Europei.

Factorii principali în dezvoltarea acestui domeniu au fost în primul rând: factorul ecologic – noxele autoturismelor fiind considerabil mai mici, iar în al doilea rând GPL-ul este considerat și un factor de protecție socială, având efect direct către utilizatori datorită prețului scăzut, dar și indirect prin scăderea costurilor de transport și de producție al bunurilor de larg consum.

În România acest domeniu este în curs de dezvoltare, atât la nivel de infrastructură, cât și din punct de vedere al conversilor pe autoturisme – numărul stațiilor GPL din România este de peste 2000, iar procentul de autoturisme care folosesc GPL drept combustibil alternativ este de aprox 4% din parcul auto național.

Din punct de vedere al reglementărilor legislative în acest

domeniu, putem spune că suntem printre statele dezvoltate, însă analizând numărul de autoturisme cu GPL, ne aduce în coada clasamentului european.

Printr-un efort comun a tuturor părților implicate atât din partea autorităților, dar și din partea sectorului privat implicat în acest sector, se poate crește numărul de conversii la nivel național și deasemenea să avem cât mai multe orașe care folosesc combustibili alternativi ecologici.

În România observăm și câteva temeri din partea conducătorilor auto privind montajul unei instalații auto GPL pe autoturisme.

Prima dintre temeri, ar fi faptul că există pericolul de explozie – un lucru total neadevărat, instalațiile GPL de ultimă generație sunt dotate cu sisteme de protecție împotriva exploziei în caz de incendiu sau impact și s-a demonstrat prin teste că rezervorul GPL este mult mai sigur decât un rezervor cu benzină.

A doua temere, ar fi faptul că autoturismul pierde din putere, și aici putem spune că dacă pe autoturism se montează o instalație GPL corespunzătoare, diferența de putere este insesizabilă pentru utilizator cu 2-3% mai mică decât puterea motorului pe benzină.

În plan european se dorește dezvoltarea unei rețele de stații de alimentare cu combustibili alternativi GPL, GNC sau LNG, pentru alimentarea autocamioanelor și al autoutilitarelor, pentru optimizarea costurilor de transport și de asemenea pentru diminuarea nivelului de poluare la nivel european.

Artene Alex și Ghiga Nadin

clasa a X- a A2

GPL-ul un combustibil alternativ pentru viitor

AI! TERRA

17

Inteligența artificială ar putea contribui la crearea unei

economii circulare, regenerative. Este concluzia la care au

ajuns autorii unui studiu comandat de Fundația Ellen Mac-

Arthur și Google și realizat cu sprijinul experților în analiză

de la McKinsey & Company.

Prin intermediul cercetării, autorii au încercat să determine

cum poate fi folosită inteligența artificială (AI) pentru a dez-

volta și a extinde utilizarea principiilor de economie circulară, în

special în două domenii: agricultura și producția de hrană,

respectiv industria electronicelor.

Aceștia au ajuns la concluzia că folosind inteligența artifi-

cială în agricultură și producția de hrană, ar putea elimina

deșeurile încă din faza de „design”, salvând până la 127 de mil-

iarde de dolari anual, nu mai departe de 2030. În ceea ce

privește industria electronicelor, economia ar fi de 90 de mil-

iarde de dolari pe an.

Inteligența artificială propune modele și sisteme care efec-

tuează operațiuni asociate în general cu inteligența umană, pre-

cum gândirea și învățarea. Aplicată într-o economie circulară,

AI poate accelera tranziția către sistemele regenerative de care

am avea nevoie, prin:

• Proiectarea de produse circulare, precum alimente pe bază de

plante sau combinarea unor proprietăți diverse ale materi-

alelor pentru a crea soluții complet noi;

• Crearea de modele de business circulare, care combină datele

obținute de la utilizatori cu informațiile despre produs;

• Optimizarea infrastructurii astfel încât această să devină cir-

culară, prin introducerea automatizării și prin îmbunătățirea

recuperării, sortării și dezasamblării produselor;

Stuffstr, de exemplu, este o afacere din Seattle care oferă

consumatorilor posibilitatea de a returna printr-un program

de buy-back produse pe care le-au folosit și de care nu mai

au nevoie. În schimb, primesc un voucher care poate fi utili-

zat pentru achiziționarea de noi produse ale aceluiași brand.

Compania preia produsele vechi și le revinde, dându-le astfel

o nouă viață. În acest proces, folosește algoritmi AI pentru a

stabili prețul pe care îl oferă pentru cumpărarea produsele

uzate și cel pe care îl percepe pentru vânzarea lor către noi

consumatori, dar și pentru clasificarea corectă a produselor

second-hand.

O altă companie care utilizează AI este ZenRobotics.

Aceasta combină AI și robotica pentru a extrage resursele

reciclabile din deșeuri. Pentru început, folosesc camere și

senzori pentru a monitoriza deșeurile. Apoi, un software AI,

denumit ZenBrain, analizează datele înregistrate de senzori,

creând o analiză în timp real a fluxului de deșeuri. Pe baza

aceste analize, roboții iau decizii cu privire la ce obiecte să

selecteze, separând astfel deșeurile rapid, cu o precizie mare.

După analiza efectuată, autorii au remarcat faptul că

oportunitățile create de aplicarea AI în industria agro-

alimentară sunt similare cu cele din industria electronicelor.

Astfel, au concluzionat că folosirea AI nu depinde de indus-

trie, ci poate fi aplicată în orice domeniu pentru a stimula

tranziția spre o economie circulară, regenerativă, adaptată

contextului actual.

prof. Lupu Zînica

Economia circulară ar putea fi stimulată de inteligența artificială

NUMĂRUL 16

Clădirile izolate cu cânepă devin din ce în ce mai popu-

lare în România. Anul trecut, însă, a avut loc o premieră în

acest domeniu, construindu-se o clădire chiar din cânepă -

stonehemp, conform criteriilor caselor verzi.

Această casă are un impact pozitiv asupra sănătății și

asupra mediului.

Stonehemp-ul este un material care permite trecerea va-

porilor de apă și care respiră. De aceea, reglează umiditatea,

absorbind vaporii de apă în exces și eliberându-i când gradul

de umiditate scade sub cel optim.

Pe lista de beneficii, putem adăuga acustica deosebită și carac-

terul ignifug, precum și proprietățile termoizolante ex-

celente – care asigură performanța energetică ridicată.

Toate aceste caracteristici sunt garantate fără a fi nevoie de

tratarea materialului cu substanțe chimice, potențial toxice pen-

tru locuitori.

Stonehemp este singurul material natural care îm-

bină rezistența cu capacitatea de izolare și inerția ter-

mică ridicată.

Pe lângă confortul și beneficiile pentru sănătate, Stonehemp-ul

are un impact pozitiv și asupra mediului. Acesta este un ma-

terial natural 100% sustenabil și biodegradabil, care absoarbe

dioxidul de carbon atât pe perioada cultivării, cât și timp de

până la 10 ani după construcție.

Proprietarii acestei case au primit deja cereri de colaborare cu

facultăți de construcții din țara, pe partea de cercetare.

StoneHemp a fost declarat „produsul verde inovator al anului

2017”, în cadrul evenimentului Green Gala Awards, deoarece

este „un material natural 100%, sustenabil și biodegradabil;

care reglează umiditatea din atmosferă prin absorbția va-

porilor de apă; rezistent natural la foc și dăunători; cu emisii

nete de carbon negative”.

prof. Lupu Virgil

18

Premieră în România - Casă din cânepă la Sibiel

AI! TERRA

19

Cercetătorii români au reuşit să

găsească înlocuitori pentru E-urile

periculoase din alimente, însă produ-

cătorii nu sunt interesaţi.

Descoperirea uluitoare constă în

utilizarea cu succes a extractelor din

scorţişoară şi plante medicinale, care

au aceleaşi proprietăţi ca şi conservan-

ţii chimici.

Pusă la pământ din cauza subfinan-

ţării cronice îndelungate, iată că

cercetarea românească încă mai pro-

duce.

Oamenii de ştiinţă de la Institutul

de Cercetări Alimentare (ICA) au reuşit

să descopere că extractele din plante

sunt o alternativă sănătoasă la conser-

vanţii chimici folosiţi în aproape toate

alimentele.

„Una dintre cercetările pe care le-

am realizat şi le-am finalizat la ICA este

înlocuirea conservanţilor E-uri cu ex-

tracte de scorţişoară, de exemplu, care

au efecte mult mai bune de conservare

şi nu schimbă nici gustul, nimic. Noi am

avut rezultate în cercetare cam în ace-

laşi timp cu cele obţinute pe plan

mondial.

Am descoperit că extracte naturale

din anumite plante pot înlocui conser-

vanţii chimici atât de controversaţi,

cum sunt sulfiţii, benzoaţii, precum şi

nitraţii, nitriţii cu efecte la fel de bune

în ceea ce priveşte caracteristicile

tehnologice, conservă la fel de bine

produsele, dar nu sunt nocive.

Avem şi experimente reuşite pe

care le-am realizat la institut. Spre

exemplu, am folosit extract de scorţi-

şoară, rozmarin, plante medicinale,

care pot înlocui cu succes aditivii ali-

mentari chimici de sinteză, şi am

obţinut aceleaşi rezultate ca şi când

am fi folosit sulfiţi sau nitraţi.

Am pus în salată proaspătă, cum ar

fi cea de varză albă, de rucola, care se

strică, în loc de sulfiţi, extracte natu-

rale şi a stat foarte bine, a omorât mi-

crobii răi la fel ca şi celelalte, dar fără

alte efecte secundare.

Conservanţi se pun în toate

salatele preparate care se vând la ca-

serole, chiar şi în fasolea bătută şi în

humus”, a declarat prof. dr. Gheorghe

Mencinicopschi, fostul director al In-

stitutului de Cercetări Alimentare.

Chimicalele ne omoară

încet, dar sigur

Conservanţii chimici de sinteză

sunt printre cei mai contestaţi aditivi,

aceştia crescând riscul de apariţie a

unor forme de cancer. „Nitraţii şi ni-

triţii provoacă cianozarea la copiii

mici. O dată îi luăm din apă, că-i po-

luată, şi o dată îi băgăm noi în

alimente. La omul adult provoacă

hipoxie celulară, care în final duce

la boli cronice, de inimă, cancere

şi ne omoară”, ne mai spune prof.

dr. Mencinicopschi.

Acesta mai afirmă că ICA a

realizat cu succes şi cercetări pen-

tru înlocuirea coloranţilor de

sinteză. „Coloranţii chimici de

sinteză, în special cei azoici,

începând cu 902, sunt consideraţi

potenţial cancerigeni.

Am descoperit extracte din

coji de struguri şi afine care pot fi

folosite în locul coloranţilor

chimici.

Problema este că acestea nu

dau culori atât de vii şi nu sunt

atât de stabile în timp, în schimb

nu ne afectează sănătatea”, a mai

precizat fostul director ICA.

„Descoperirea nu a fost luată

în seamă, pentru că nu au avut

interes, interesul era să bage

conservanţi de sinteză.”

Extractele din plante se pot

folosi şi la produsele din carne,

pentru a înlocui nitraţii şi nitriţii”

afirmă prof. dr. Gheorghe

Mencinicopschi.

Lazanu Cătălina

Ghenea Laura

Clasa a IX-a M2

Descoperire importantă - România a găsit înlocuitori pentru E-urile periculoase din alimente

NUMĂRUL 16

20

• Istoria simbolului cunoscut la nivel

mondial ca logo-ul reciclării începe în

anul 1970. În acel an, Gary Anderson,

un graphic designer, născut în Hawaii

câștigă competiția organizată de Con-

tainer Corporation of America și Wal-

ter Paepcke care provoca tinerii

studenți americani la un concurs pen-

tru compunerea unui simbol destinat

produselor din hârtie reciclată. Gary

Anderson s-a înscris la această

competiție cu trei modele. Câștigător a

fost cel ce reprezenta trei săgeți în-

doite una către alta în formă de bandă

a lui Möbius, idee ce sugerează proce-

sul tehnologic de fabricare al pro-

duselor.

• Reciclarea face parte din următoarea

ierarhie: reducere, refolosire, reciclare.

Înainte de a apela la reciclare, ai dat o

șansă primelor două variante?

• Reciclarea reduce emisia de gaze de

seră;

• Unui borcan de sticlă îi ia doar 30 de

zile să ajungă din coșul de gunoi spe-

cial dedicat reciclării, înapoi pe raftul

unui magazin;

• Sticla este 100% recilabilă! Motivul

pentru care de multe ori se reciclează

separat în funcție de culoare este fap-

tul că își păstrează această proprietate

chiar și în urma procesului de reci-

clare;

• Hârtia murdară și obiectele din carton

contaminate cu resturi de mâncare nu

pot fi reciclate. Nu arunca astfel de

deșeuri în tomberoanele pentru hârtie

reciclată pentru că riști să faci inuti-

lizabilă întreaga cantitate;

• Hârtia cerată nu poate fi reciclată,

revistele da. Data viitoare când

primești reviste promoționale și

reclame prin poștă nu te mai grăbi să

le arunci la gunoi împreună cu

resturile menajere;

• Pungile de plastic sunt unul din princi-

palele motive pentru numărul imens

de deșeuri de plastic. Acestea arun-

cate în oceane omoară anual câteva

milioane de vietăți;

• Prin reciclarea unei cutii de aluminiu

contribui la salvarea unei cantități de

energie electrică destulă cât să-ți țină

televizorul pornit aproximativ trei ore;

• Aluminiul poate fi reciclat la IN-

FINIT;

• A existat o perioadă în istoria omenirii

când aluminiul era mai valoros decât

aurul;

• 24 de copaci sunt necesari pentru a

produce o tonă de ziare;

• Fabricarea articolelor de papetărie din

hârtie reciclată poluează aerul cu 70%

mai puțin decât dacă ar fi produse de

la 0;

• Ziarele pot fi reciclate și transformate

în cartoane de ouă, cutii, hârtie de

împachetat sau chiar materiale izola-

toare;

• Din hârtia de birou reciclată se fabrică

șervețele, prosoape de hârtie și hârtie

igienică;

• În anul 2002 cercetătorii universității

Rutgers University au construit un pod

lung de 13 metri peste un râu folosind

plastic reciclat din capace și sticle de

lapte;

• În timpul primului război mondial s-a

reciclat destul metal din corsetele fe-

meilor pentru a construi două nave de

luptă;

• Anual în America se aruncă cupru,

aur, argint, paladiu și platină în

valoare de 80 de milioane de dolari

sub forma telefoanelor mobile uzate;

• Reciclarea aurului și a altor metale

prețioase din calculatoarele ieșite din

uz ar putea reprezenta o industrie

comparabilă ca valoare cu mineritul.

Saulea Daniela - clasa a XII- a E2

AI! TERRA

Cercul de

Ecologie “Ai!

Terra” a fost

înfiinŃat în anul

2000, în cadrul

Liceului

Tehnologic

“Al.I.Cuza”

Bârlad, în scopul

implicării elevilor

din liceu în

activităŃi legate de

protecŃia mediului.

Colegiul director:

prof. Irina Chiriac

prof. Mihaela Ilie

prof. Mihaela PăiȀ

prof. Costel Pascaru

Coordonare nutăr

prof. Angheluţă Beatrice

prof. Ţîrcă Lutiniţa

prof. dr. Artene Lacratioara

prof. Chedică Constanţa

prof. Crăiveanu Diana

prof. Dîlcu Etilia

prof. Gînju Cristina

prof. Lupu Zînica

prof. Lupu Virgil

prof. IoniȀă GrigoraȀ

Colectivul de redacţie

Artene Alex - clasa a X- a A2

Bîgea Costin - clasa a XII-a E1

Cristea Ioana - clasa a XII-a E2

Dabija Gabriela - clasa a XII-a E2

Ghenea Laura - clasa a IX-a M2

Ghiga Nadin - clasa a X- a A2

Lazanu Cătălina - clasa a IX –a M2

Râpă Andreea - clasa a XII-a E2

Saulea Daniela - clasa a XII-a E2

Teodorescu Angelo - clasa a IX-a M2

Adresa redacţiei

Liceul Tehnologic ”Al. I. Cuza” Bârlad

Str. V.Pârvan, Nr. 1 Bis

tel/fax 0235413323

ISSN-L = 2247 – 076X