nanomedicamente.docx referat mihaela mtb

29
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Calculatoare Informatică şi Microelectronică Ingineria Sistemelor Biomedicale REFERAT La disciplina Materialele Tehnicii Biomedicale Tema:Nanomedicamente A efectuat: st.gr.ISBM-131 Malanici Mihaela A verificat: dr.conf.univ. Pocaznoi Ion

Upload: mariamalanici

Post on 25-Sep-2015

37 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

referat la materialele tehnicii biomedicale

TRANSCRIPT

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova Universitatea Tehnic a MoldoveiFacultatea Calculatoare Informatic i MicroelectronicIngineria Sistemelor Biomedicale

REFERATLa disciplina Materialele Tehnicii BiomedicaleTema:Nanomedicamente

A efectuat:st.gr.ISBM-131 Malanici Mihaela

A verificat:dr.conf.univ. Pocaznoi Ion

Chiinu 2015Nanomedicina reprezinta aplicarea nanotehnologiei n domeniul medicinii. Aceast arie complex a nanotehnologiei implic utilizarea simultan a cunotinelor din mai multe domenii i discipline tiinifice: medicin, fizic, biologie, matematic, tiinele inginereti. Cercetrile n acest domeniu permit o nelegere mai aprofundat a funcionrii corpului uman la nivel molecular (care corespunde scrii nanometrice) i ofer posibilitatea de prevenire i diagnosticare n stadiul incipient al bolii, precum i mbuntirea metodelor de tratament. Apare astfel o speran legat de tratarea localizat i eficient a unor boli considerate pn n prezent incurabile. Prin exploatarea proprietilor fizice, chimice i biologice mbuntite ale materialelor la scar nanometric, nanomedicina ofer o perspectiv pozitiv pentru gsirea unor tratamente mai eficiente, mai puin distructive i mai puin costisitoare pentru pacieni. Nanomedicina include mai multe domenii care se ntreptrund i se consolideaz reciproc, implicnd dispozitive analitice, imagistica la nivel nano, nanomateriale i nanodispozitive, sisteme inovative de administrare a medicamentelor, toxicologie, aspecte legale i etice. Au fost fcute descoperiri importante n toate cele 3 direcii principale ale nanomedicinei: (1) diagnosticarea cu ajutorul nanotehnologiilor (inclusiv imagistica medical); (2) administrarea i eliberarea controlat a medicamentelor; (3) medicina regenerativ.Prefixul nano- definete n medicin tot ce este mult mai mic dect ceea ce este considerat normal. Cel mai cunoscut i folosit termen este nanismul iar de curnd un altul pare s se nceteneasc, nanomedicina. Miniaturizarea interveniilor medicale cu scopul de a mri precizia i a micora ravagiile celor efectuate la scala macro a cunoscut n ultimii 20 de ani o dezvoltare fr precedent i va avea un profund impact asupra practicii medicale. Medicina, mult timp considerat mai mult art dect tiin are acum mai mult ca niciodat ansa de a deveni exact.Previziunea dezvoltrii unei noi tiine, nanotehnologia, i aparine laureatului Premiului Nobel, Richard Feynman. n discursul su devenit istoric din 1959 avansa posibilitatea construirii unor obiecte/maini foarte mici capabile s efectueze operaii la nivel celular. Ideea i-a venit dup o discuie cu un vechi prieten bolnav cardiac ce se referea la un posibil tratament chirurgical prin introducerea chirurgului n fluxul sanguin astfel nct s poat inspecta n voie starea inimii i s intervin acolo unde ar fi fost ceva de reparat Se ntea astfel nanorobotica i nanotehnologia i aplicaiile lor n medicin.Momentan se experimenteaz cu succes n oncologie nanomedicamente, deoarece s-a dovedit c lucreaz selectiv i pot mbunti diagnosticul i monitorizarea tratamentului. Doza medicamentelor folosite n oncologie este stabilit att de efectul terapeutic ct i de severitatea efectelor secundare. n general ele sunt lipsite de selectivitate i una dintre metodele de a o mbunti este de a le spori concentraia la nivelul tumorii. Astfel se diminua toxicitatea la nivelul esuturilor sntoase i se distruge radical sau n proporii ridicate testul tumoral. Pentru a ajunge la locul int, medicamentelor le poate fi ataat un liant (targeting ligand, de exemplu acidul folic legat de vinblastina) sau sunt ncorporate n sisteme de transport cu dimensiuni ntre 10-50 nm (de exemplu: un lipozom ncrcat cu 10.000 de molecule de doxorubicina, care se distruge la temperaturi de peste 40 grade i se elibereaz coninutul). n scop diagnostic se folosesc particule nano cu miez magnetic acoperite cu un stat de polimeri pe care se fixeaz anticorpi care ader la antigenii tumorali, prezeni pe suprafaa celulelor tumorale. Cu ajutorul unui cmp magnetic celulele tumorale sunt extrase din snge i numrate. n funcie de numrul celulelor tumorale depistate se poate stabili agresivitatea tumorii metastazante. Dac la pacienii cu cancer metastazat de sn, prostat sau colon sunt prezente ntr-o mostr de snge mai mult de cinci celule tumorale, se poate spune c sperana lor de via este de trei ori mai redus dect la cei la care s-au depistat cinci sau mai puin de cinci celule tumorale.Nanotehnologia cunoate o dezvoltare rapid, avnd potenialul de a asigura societii noastre o gam larg de produse pentru a fi utilizate n diferite aplicaii de tehnologie avansat. Mai exact, exist ateptri generale de a se realiza progrese semnificative n diferite aplicaii medicale cu scopuri diagnostice i terapeutice, inclusiv potenialul administrrii specifice a medicamentelor n cadrul terapiei anticanceroase. Cu toate acestea, n plus fa de efectele benefice ale nanodispozitivelor aflate n curs de dezvoltare, trebuie luate n considerare i potenialele riscuri.Nanotehnologiile au un potenial amplu i doar parial exploatat de dezvoltare a medicamentelor. Ele asigur scopul nano-sistemelor produse prin inginerie care ar putea conduce la un spectru de funcii utile cum ar fi o livrare mai precis a medicamentelor, funcii diagnostice/terapeutice combinate rafinate, matrice i structuri de suport pentru medicamente cu funcie regenerativ. Printre acestea sunt incluse formule lipozomale, nanoparticule i polimeri/conjugate, n principal corelate cu agenii antiinfecioi, antineoplazici i imunomodulatori.Formulele lipozomaleNanocontainerul este un lipozom care ia forma unei vezicule cu un diametru de la 100 la 200 nanometri si este de 100 de ori mai mica decat o celula umana. Membrana veziculei este compusa din fosfolipide si interiorul acesteia ofera spatiu pentru medicamente. Pe suprafata lipozomului molecule specifice ajuta la vizarea celulelelor maligne si la ascunderea nanocontainerului de sistemul imunitar, care ar putea sa-l considere o entitate straina si sa caute sa-l distruga. Acum cercetatorii trebuie sa descopere un mecanism care sa deschida membrana atunci cand este necesar. Efectul nanoA fost realizat prin integrarea in membrana lipozomului a nanoparticulelor superparamagnetice de oxid de fier (SPION), care devin magnetice doar in prezenta unui cmp magnetic extern. Odata ce acestea sunt in locatie, se incalzesc, caldura face membrana permeabila si medicamentul este eliberat.

Pentru a reduce toxicitatea chimioterapiilor, nano-medicina a facut apel la tehnologia fotovoltaica: in cursul unui simpozion international desfasurata la Albuquerque, in New Mexico, un grup de cercetatori, coordonat de Tao Xu de la Universitatea Texas, a prezentat celule fotovoltaice miniaturizate (cu dimensiunea intre 300 si 500 micrometri) utilizabile in tratamentele anti-cancer.Actualeleterapii anti-cancerconstau in administrarea medicamentelor prin circuitul sanguin, dar in acest mod, inainte de a ajunge la destinatie, substantele respective intra in contact cu alte tesuturi ale organismului, provocandu-le daune. Potrivit cercetatorilor americani, prin intermediul acestor nano-medicamente fotovoltaice, implantate in interiorul unei celule,efectele colaterale ale chimioterapiilorar putea fi reduse, substantele utilizate in cadrul acestora atacand direct celulele canceroase, fara a afecta alte tesuturi.

Ideea dezvoltata de echipa lui Tao Xu este aceea de a utiliza o lumina infrarosie sau laser, care sa penetreze tesuturile pana la o adancime de 10 cm, pentru a activa niste celule fotovoltaice miniaturizate, "incarcate" cu un medicament anti-tumoral.

In cadrul unui experiment pe un model in vitro, cercetatorii au acoperit ameble fete ale celulei fotovoltaice (amplasata in interiorul unei celule in cultura) cu un medicament caruia anterior ii fusesera aplicate sarcini electrice negative sau pozitive. Transmitand un fascicul de lumina, o fata a celulei s-a incarcat pozitiv, respingand medicamentul de acelasi "semn".

In acest mod, facand ca mini-celulele fotovoltaice sa ajunga in interiorul celulelor bolnave, ar putea fi eliberat medicamentul doar in zona din jurul tumorei, permitand controlarea dozei administrate prin modificarea intensitatii luminii transmise.Apariia de noi ageni terapeutici, de tipul nanomedicamentelor, ridic ntrebri referitoare la existena unei expertize adecvate a reprezentanilor organismelor de reglementare, lund n considerare c evaluarea nanomedicamentelor existente a asigurat o experien valoroas n examinarea anumitor aspecte ale nanomedicamentelor n curs de dezvoltare.

Provocrile tiinifice apar consecutiv limitrilor metodelor de testare curente i fiabilitii necunoscute a celor noi, ca urmare a nanodimensiunilor i a comportamentului unic al acestor nano-sisteme n structurile biologice.O echipa de oameni de stiinta de la Universitatea din Greenwich a facut o descoperire importanta in ce priveste livrarea substantelor medicamentoase catre anumite celule.Richardson si colegii sai au adus, pentru prima oara, probe concrete ca nanomedicamentele pot fi livrate catre anumite organelle si pot fi manipulate sa poarte agenti benefici, precum genele. Livrarea de substante medicamentoase este importanta pentru toata lumea, deoarece are potentialul de a furniza noi tratamente pentru afectiuni care sunt in prezent incurabile si de a eficientiza administrarea medicamentelor ce exista deja, spune dr. RichardsonProgresul tehnologic si modernizarea societatii actuale, ca factor principal in schimbarea stilului de viata cu implicatii negative asupra starii de sanatate a populatiei, alaturi de fenomenul din ce in ce mai accentuat de imbatranire a populatiei, si de nevoia resimtita din ce in ce mai acut pentru o imbunatatire a calitatii vietii pacientilor reclama ingrijiri de sanatate de inalta calitate si cost-eficienta, deci mai eficiente si la preturi mai accesibile comparativ cu serviciile existente pe piata la ora actuala.In sensul indeplinirii acestor deziderate, descoperirile stiintifice actuale in domeniul biologiei si fiziologiei corpului uman, a intelegerii mecanismelor fiziopatologice la nivel molecular, precum si cresterea capacitatii de interventie in stadiul presimptomatic al bolii sunt de o deosebita importanta.La ora actuala, sistemele de sanatate, in special cele din tarile dezvoltate, se confrunta cu o serie de afectiuni cronice extrem de costisitoare si impovaratoare. Astfel, afectiuni precum: cancerul, diabetul, bolile neurologice degenerative (Alzheimer si Parkinson), afectiunile cardiovasculare, bolile mintale (intre care depresia este liderul) sau maladiile inflamatorii si infectioase reprezinta probleme majore atat pentru pacient, cat si pentru societate [1].Pentru tarile in curs de dezvoltare perspectiva este de asemenea sumbra, prin prisma unei ascensiuni rapide si continue din punct de vedere al ratelor de prevalenta si incidenta ale acestor maladii si a unei cresteri continue a costurilor induse de ingrijirile de sanatate.Bolile netransmibile determina 86% din decesele si 77% din povara bolilor inregistrate la nivelul Regiunii Europene a OMS. Bolile cardiovasculare au cel mai mare potential letal, provocand mai mult de jumatate din totalul deceselor in intreaga regiune, prin boli cardiace sau accidente vasculare cerebrale ca principala cauza de deces in toate tarile. Constiente de nivelul din ce in ce mai crescut al costurilor si poverii bolilor cronice, tari din Regiunea Europeana OMS vorbesc de o abordare cuprinzatoare astoparii epidemiei. Deoarece multe dintre bolile cronice sunt strans legate de stilul de viata, se estimeaza ca aproximativ 80% dintre bolile cardiace, accidente vasculare cerebrale si diabet de tip 2, respectiv 40% dintre cancere, ar putea fi evitate daca factorii de risc legati de stilul de viata ar fi eliminati. Este nevoie de angajamente ferme, politice si intersectoriale pentru o mai buna prevenire si un mai bun control al afectiunilor cronice prevenibile [11].Din punct de vedere al costurilor determinate de ingrijirile de sanatate, datele statistice la nivel mondial indica pentru anul 2006 depasirea valorii de 4000 miliarde $ (sursa datelor: Medistat), iar pana in anul 2020 se preconizeaza ca cifra sa atinga valoarea de 10000 miliarde $ [2].Luand in considerare gravitatea acestor afectiuni din punct de vedere medical, morbiditatea specifica prin boli cronice si povara bolii pentru sistemele sanitare si societate in general, se impune necesitatea gasirii unor solutii noi, revolutionare, care sa aduca o rezolvare cat mai eficienta acestor probleme de sanatate.In prezent, nanomedicina este considerata nu numai o posibila si promitatoare cale spre o diagnosticare de certitudine, precoce si un tratament eficace, dar si o cale probabila de preventie a acestor tipuri de boli.CONCEPTENanomedicina poate fi definitaca reprezentand aplicatia nanotehnologiei in domeniul sanatatii, a ingrijirilor de sanatate, diagnosticului si tratamentului bolilor, in scopul mentinerii si/sau imbunatatirii starii de sanatate a populatiei utilizand cunostinte despre organismul uman la nivel molecular, precum si instrumente/structuri la scala nanometrica (in sistemul de masurare metric nanometrul reprezentand o miliardime dintr-un metru).In acest scop, sunt exploatate proprietati fizice, chimice si biologice ale materialelor la scala nanometrica, proprietati adesea noi sau imbunatatite, iar nanostructurile rezultate (nanoparticule sau nanodispozitive) avand aceeasi dimensiune ca si entitatile biologice pot interactiona mai rapid la nivel biomolecular, atat la suprafata, cat si in interiorul celulei[1].Consiliul Medical al Fundatiei Europene pentru Stiinta (CMFES) defineste nanomedicina ca fiind stiinta si tehnologia diagnosticarii, tratarii si prevenirii bolii si traumatismelor, a reducerii durerii, a mentinerii si imbunatatirii sanatatii umane prin folosirea instrumentelor si cunostintelor despre organismul uman la nivel molecular. De asemenea, CMFES identifica cinci discipline principale ale nanomedicinei: instrumente analitice; nanoimagistica; nanomateriale si nano-dispozitive; noi metode terapeutice (inclusiv farmaceutice); aspecte legate de clinica medicala, toxicologie, etica si reglementari ale domeniului specific de activitate [3].Nanomedicina cauta, deci, sa furnizeze, in viitorul apropiat, instrumentele si dispozitivele de cercetare si practica, utile in clinica medicala, fapt ce ar putea revolutiona modul actual de gandire (preventie si diagnosticare) si actiune (terapii aplicate) in domeniul medical, cu preponderenta in sfera de influenta a bolilor cronice degenerative.Cu toate ca aplicatiile nanotehnologiei in medicina par a fi relativ recente, o parte dintre structurile si dispozitivele nanometrice cu care opereaza nanomedicina clinica dateaza de cateva decenii. Astfel, lipozomii au fost descrisi in 1965, primul sistem polimeric de nano-particule in 1994, nanocristalele quantum dot in 1998, primul nanosensor in 2001, iar noile nanoparticule utilizate ca agenti de contrast in patologia cardiovasculara la nivel celular si molecular ar putea reprezenta noile frontiere pentru combinarea imagisticii nano cu transportul tintit de medicamente in scopul dezvoltarii terapiilor medicale personalizate [8].Pe scurt, cateva dintre structurile si dispozitivele utilizate de catre nanomedicina se pot descrie astfel:nanoparticulele,create in scopul imbunatatirii biodisponibilitatii in domeniul farmaceutic, stiut fiind faptul ca biodisponibilitatea diverselor forme medicamentoase a reprezentat pana acum o limitare majora in calea realizarii unor noi medicamente mai eficiente, comparativ cu cele existente la momentul actual; un bun exemplu il reprezinta biodisponibilitatea redusa in cazul terapiei de interferenta ARN. Datorita dimensiunilor foarte mici, nanoparticulele pot patrunde usor in celule reprezentand un vehicol pentru diferite medicamente si putand in acelasi timp sa fie dirijate catre anumite celule tinta; astfel este eliminat pericolul toxicitatii si creste eficacitatea terapiei medicamentoase;nanotuburile,pentru manipularea fizica a unor nanostructuri;dendrimerii, nanostructuri sintetice utilizate in cadrul terapiei genice sau in imagistica (boli cardio-vasculare);liposomii,folositi in momentul actual in terapia tintita a cancerului;nanocristalequantum dots,utilizate in medicina in scop diagnostic;fullerene,utilizate ca antioxidanti in boli neuro-degenerative si cardiovasculare;nanodispozitiveleprecumnanorobotii,folositi in imagistica medicala sau in terapia genica pentru reconstructia unor structuri biologice moleculare afectate [12].DOMENII DE APLICATIE IN SANATATEAstazi, medicina moderna utilizeaza doar instrumente ce pot detecta anomaliile aparute la nivel macroscopic, fiind incapabila sa surprinda boala in stadiile incipiente. Folosirea nanotehnologiei in sfera medicala poate revolutiona, in viitor, metodele actuale de diagnostic si tratament; posibilitatea diagnosticarii si tratarii afectiunilor, inca din faza lor moleculara, va permite clinicienilor sa trateze cauza/originea bolii si chiar sa inlocuiasca tesuturi afectate. Prin utilizarea nanoingineriei se pot obtine si utiliza tesuturi artificiale pentru a inlocui organe afectate (rinichi, ficat) sau pentru a regenera nervi sau a produce implanturi care sa redea simturi pierdute, precum vederea sau auzul.Se preconizeaza o contributie majora pe care nanomedicina ar putea s-o aduca in ceea ce priveste domenii precum: definirea si clasificarea bolilor, diagnosticul si tratamentul acestora si, in ultima instanta, imbunatatirea structurii si functionarii organismului uman[6].In ultimele decenii nanotehnologia si-a gasit nenumarate aplicatii in sfera medicala, incepand cudomeniul farmaceutic(terapia medicamentoasa tintita) si continuand cu domeniulmedicinii regenerative(nano-robotii si dipozitivele utilizate in regenerarea celulara),preventiei bolilor, diagnosticarii (inclusiv prin metodele imagistice ultraperformante)siterapiei bazate pe nano-tehnologie[1].Rolulnanodiagnosticuluieste acela de a identifica boala in stadiul cel mai incipient posibil, iar nanotehnologia poate oferi instrumente de diagnostic cu sensibilitate, specificitate si validitate superioare metodelor actuale, clasice. Progresul inregistrat in domeniul diagnosticarii in-vivo are la baza cercetari in domeniul tehnicilor de imagistica moleculara, metodelor minim invazive sau implantologiei de nanodispozitive (figura 1). Scopul imagisticii moleculare consta in crearea de agenti de detectare cu sensibilitate inalta, care sa poata, de asemenea, sa transporte si sa monitorizeze tratamentul. Acesta reprezinta conceptul de theranostics find, fight and follow (gaseste, lupta si urmareste), focalizat pe diagnosticarea precoce, tratamentul bolii si controlul acestuia. Dupa diagnosticarea prin imagistica moleculara a afectiunii, prin intermediul nanostructurilor specifice decontrast, acestea se pot combina cu un agent farmacologic activ si, astfel, pot fi folosite in tratamentul tintit al bolii respective, iar in final se realizeaza monitorizarea in timp a rezultatelor tratamentului prin imagistica secventiala.Scopulmedicinei regenerativeeste acela de a folosi propria capacitate de regenerare a organismului uman pentru preventia si tratamentul conditiilor cronice invalidante, precum: diabetul zaharat, osteoartrita, afectiunile degenerative ale aparatului cardiovascular si sistemului nervos central, traumatismele/accidentele. Gratie nano-tehnologiei, pacienti cu astfel de afectiuni pot beneficia de ajutor prin dezvoltarea unor terapii revolutionare de regenerare tisulara in-situ cu ajutorul chirurgiei minim invazive.

Domeniile posibile de aplicatie ale Nanomedicinei

Prevenia,diagnosticarea i monitorizarea boliiPrevenia bolii: Nanodispozitive implantate n organism ce pot conduce printr-o programare adecvat la prevenirea unor boli i rezolvarea unor probleme de sntate nainte ca acestea sa devin serioase.Diagnostic prenatal:Nanotehnologia poate fi util n diagnosticul prenatal,beneficiul metodelor nanotehnologice constatnd n noninvazivitatea acestora,cu toate c se ptrunde n uter i n interiorul fetusului.Imagistica medical:Nanodispozitivele folosite n imagistica molecular pot conduce la o mai bun diagnosticare ntr-o varietate larg de boli i condiii patologice;Realitatea virtual:Medicii ar putea explora organismul uman mai uor prin intermediul unor nanoroboi,o astfel de realitate virtual va fi de ajutor n procesul de nvaare,n dobndirea rapid a unor deprinderi practice i n exersarea unor intervenii n condiii virtuale.

Medicina individual:Prin posibilitatea de a interveni asupra genomului uman aceasta poate ajuta medicii s gseasc tratamente i s elaboreze un plan terapeutic n funcie de nevoile i rspunsul individual.Cercetare:Nanotehnologia se afl n avangarda cercetrii medicale i furnizeaz instrumente pentru o mai bun cunoatere a mecanismelor fizico-chimice,structurii i fiziologiei organismului uman.Monitorizarea medical:Creterea capacitii pacientului de a-i monitoriza propriul organism prin mici nanocipuri implantate n organism ce pot urmri/evalua starea de snatate i apoi transmit datele unui alt dispozitiv/computer.Fiele/nregistrrile medicale:n plus fa de monitorizarea propriuliu organism,nanotehnologia poate fi folosit pentru a transmite,informaiile medicale nregistrate medicului personal i n acest mod,s creasc eficiena fielor medicale electronice.

Medicina regenerativRegenerarea celular:Nanoroboii sau alte dispositive ar putea fi folosite pentru a manipula molecule sau atomi realiznd astfel reparaii celulare,n cazuri de distrugere a AND-ului sau deficit enzimatic celular.Regenerarea osoas:Nanoparticulele construite din diverse compoziii chimice pot ajuta la sudarea oaselor i n unele cazuri de leziune a mduvei spinrii.mbtrnire:Nanodispozitivele pot fi folosite i pentru a terge unele dintre semnalele de mbtrnire(riduri,pete).Terapia genetic:Nanotehnologia poate crea structuri destul de mici pentru a intra n organism i a rescrie genomul uman.Celule stem:Nanotuburile pot ajuta celulele stem adulte s devin neuroni funcionali n creierul afectat(evidene/studii pe obolani)Bolile de inim:Nanoroboii ar putea repara,reconstrui esutul cardiac afectat sau cura arterele de depunerile de colesterol.Diabet zaharat:Nanotehnologia furnizeaz o modalitate nou de testare a glucozei n snge prin intermediul purtrii lentilelor ce i schimb culoarea,indicnd nivelul glucozei n snge.Crize epileptice/inconvulsii:Nanocipuri create pentru controlul convulsiilor n epilapsie.Feed-backul/rspunsul senzorial:Nanocipuri care cresc rspunsul senzorial,furniznd oportunitatea ca impulsurile electrice s fie interpretate i chiar amplificate (pentru pacienii cu paralizii).Controlul membrelor:ncercri de a utiliza nanocipuri ce pot ajuta pe cei care nu au control asupra membrelor,pentru a-i folosi mintea pentru a trimite semnale n scopul de a obine o anumit micare.Chirurgie:Chirurgia robotic prin folosirea unor lasere ca i a unor nanodispozitive programate s preia anumite atribuii/funii chirurgicale.Fiind capabil s intervin n cel mai mic nivel,poate determina o serie de beneficii n medicin pe termen lung.Domeniul farmeceutic-NanobiofarmaceuticaTerapia medicamentoas:Sistemele de transport ale medicamentelor pot fi reglementate utiliznd nanotehnologia pentru a avea certitudinea c anumite tipuri de medicamente sunt eliberate n timpul potrivit eliminnd astfel eroarea uman legat de administrarea neregulat a medicaieiTratamentul cancerului:Exist sperane c utilizarea nanotehnologiei ar putea fi util n terapia oncoloogic.

Nanoparticulele sunt matrite polimerice biodegradabile sau biorezistente,cu un diametru mediude aprox. 200 nm. Din punct de vedere structural, nanoparticulele cuprind: nanosfere (nanopelete), cu matrita compacta, de forma sferica; nanocapsule, cu ocavitate interna, de tip rezervor.

De la nanoparticulela nanomedicamenteNanoparticulele, care se obtin prin polimerizareaunor monomeri sau direct din structuri(matrite) polimerice prelucrate, prezintaurmatoarele avantaje: preparare relativ simpla;asigura protectia principiilor active la degradareachimica si enzimatica; limiteaza efectelesecundare ale substantelor active; asigura transportul si eliberarea la tinta, prin matritabiodegradabila. Dezavantajele nanoparticulelorconstau in costurile mari ale tehnologiei(echipamente, materii prime) si in toxicitateaunor substante auxiliare. Nanoparticulele seadministreaza mai ales pe cale parenterala (antibiotice, citostatice), dar si p.o. (peptide,proteine,vaccinuri) sau la nivel ocular (antiinflamatoare,beta-blocante, imunosupresoare).Cercetarile privind transportul si eliberarea la tinta cu ajutorul nanoparticulelor sunt de mare importanta in nanotehnologia farmaceutica. Medicamentele administrate pe cale orala, sau injectabila, nu sunt neaparat cele mai eficiente formulari pentru o anumita substanta activa. De exemplu, peptidele, proteinele si acizii nucleici necesita noi tehnologii de transport pentru optimizarea eficacitatii, reducerea efectelor secundare si cresterea compliantei. Avand o suprafata foarte mare raportata la volumul lor, nanoparticulele prezinta o biodisponibilitate crescuta, asigura eliberarea controlata a substantei active si permit vectorizarea la nivel intracelular si molecular.Datorita dimensiunilor extrem de mici, vectorii de tip nanoparticule traverseaza cu usurinta barierele biologice (bariera hematoencefalica, caile pulmonare, jonctiunile epiteliale dense de la nivel cutanat), care in mod normal impiedica transportul substantei active la locul de actiune.Fata de formularile clasice, nanomedicamentele au numeroase avantaje: Protectia mai buna la degradarea indusa de mediul biologic,biodisponibilitate crescuta, Actiune la nivelul unui anumit tesut, Penetrare intracelulara. Astfel, prin aplicarea nanotehnologiei farmaceutice creste eficacitatea, specificitatea, tolerabilitatea si indicele terapeutic al substantelor active.

Nanoterapia antitumoralaCercetarile de ultima ora au in vedere acoperirea (functionalizarea) suprafetei unei nanocapsule cu situsuri de legare specifice pentru markerii de pe suprafata celulelor tumorale.In acest fel, dupa injectare, nanocapsulaprogramata se fixeaza in tesutul tumoral si elibereaza citostaticul.In scopul tintirii celulelor tumorale si reducerii efectelor adverse ale chimioterapiei,nanosfere de aur, cu dimensiuni subcelulare,au fost acoperite cu paclitaxel. Cercetarile au evidentiat eficacitatea sporita a medicamentului,prin cresterea specificitatii de legare a substantei active de microtubuli, cu blocarea diviziunii celulare.Pentru transportul vectorizat, nanoterapia antitumorala are in vedere si utilizarea sistemelorconjugate nanoparticule-apta meri.Aptamerii sunt liganzi specifici pentru acizi nucleici si peptide, care permit tintirea si eliberareacontrolata a citostaticelor la nivelul masei tumorale. Primele cercetari cu rezultate incurajatoare au fost efectuate pe culturi celulare de cancer prostatic.

Nanoprotectia neuronalaNeuroprotectia este un alt domeniu de varf al nanotehnologiei farmaceutice, care vizeaza prevenirea sau incetinirea disparitiei neuronilor, prin actiunea medicamentului vectorizat la nivelul mecanismelor celulare si moleculare implicate in moartea neuronala.Pentru un beneficiu terapeutic maxim, strategiile terapeutice trebuie aplicate inca din fazele incipiente ale starii neurodegenerative (de exemplu, in bolile Alzheimer, Parkinson,Huntington).

NanoantibioterapiaPentru prevenirea infectiilor cutanate, din cauza agresiunilor la nivelul pielii (arsuri,ulceratii, diverse rani), in prezent este cercetataposibilitatea utilizarii asa-numitelor bandajeinteligente care contin nanocapsule cu antibiotic si un colorant sensibil la toxinele bacteriene.Astfel, nanocapsulele elibereaza antibioticul doar in contact cu aceste toxine, iar bandajul incepe sa se coloreze avertizand asupra infectiei locale. Eliberarea controlata a antibioticuluidetermina limitarea riscului aparitiei unor bacterii rezistente la antibiotice, cum ar fi, de exemplu, stafilococul auriu rezistent la meticilina (MRSA Methicillin-resistant Staphylococcus aureus).Nanosisteme de transport in terapia genicaIn prezent, terapia genica se orienteaza catre utilizarea nanoparticulelor in locul vectorilor biologici (cum ar fi virusurile). Cel putin teoretic, fata de vectorii virali, nanoparticulele sunt mai putin susceptibile imunologic si permit transferul unei cantitati mai mari de material genetic catre celulele tinta. In acest scop, in experiment pe animal, au fost folosite structuri macromoleculare, ramificate simetric, de tip dendrimeri. S-a constatat ca dendrimeriipot transfera ADN in nucleul celulei tinta fara declansarea unor reactii de natura imuna.

NanovaccinuriPrin faptul ca induc raspuns imun atat umoral, cat si mediat celular, nanovaccinurile sunt mult mai eficiente decat vaccinurile conventionale. De asemenea, complianta este mult mai buna in primul caz, deoarece nanovaccinurile pot fi aplicatesi sub forma de picaturi nazale. Noile tehnologii de preparare, aflate inca in stadiu experimental, permit reducerea timpului de cultivare a tulpinilor virale de la 60 la 28 de zile, aspect extrem de important daca se au in vedere pandemiile de gripa. In Canada, cercetarile preclinice au condusla obtinerea unui nanovaccin impotriva diabetului zaharat de tip 1. La soarecii de laborator, nanovaccinul a restabilit nivelul normal al glicemiei prin eliminarea celulelor T hiper-reactive, responsabile de distrugerea autoimuna a celulelor beta-pancreatice. Vaccinurile pe baza de nanoemulsii cu administrare intranazala s-au dovedit netoxicesi eficiente contra virusurilor gripal, al hepatitei B, HIV, variolei.

Nanodiagnosticul molecularAparitia unor noi substante de contrast, markeri pentru diagnosticul tumoral, care au la baza formulari de tip nanoparticule, a condus la cresterea sensibilitatii si specificitatii detectiei in vivo a carcinoamelor, contribuind la imbunatatirea tehnicilor de imagistica medicala de inalta rezolutie, noninvazive la nivel celular si molecular: ecografie (US Ultrasonography), tomografie computerizata (CT Computed Tomography), imagistica prin rezonanta magneticanucleara (MRI Magnetic Resonance Imaging), imagistica optica (OI Optical Imaging),tomografie cu emisie de pozitroni (PET Positron Emission Tomography).Nanoimagistica are o contributie importanta la detectarea precoce a tumorilor. Aceasta tehnologie reprezinta viitorul in diagnosticarea cancerului. In prezent, tehnicile imagistice au o rezolutie maxima de 1 mm; cu ajutorul nanoparticulelor, rezolutia poate creste de cel putin 10 ori. Nanoparticulele sunt capabile sa traverseze bariera hematoencefalica si sa se acumuleze in tumorile cerebrale, fara a determina leziuni la nivel local. Prin injectarea in patul vascular a unor nanoparticule fluorescente, s-a obtinut iluminarea unor tumori cerebrale la soarece. Pentru tintirea celulelor tumorale a fost utilizata clorotoxina, o peptida cu masa moleculara mica, izolata din veninul de scorpion. Metoda are si aplicatii terapeutice, pornind de la constatarea ca in combinatie cu nanoparticulele clorotoxina a limitat drastic raspandirea tumorii.Tumorile cerebrale sunt foarte invazive, afectand si tesuturile inconjuratoare, fara o delimitare clara intre tesutul cerebral normal si cel afectat. Astfel, prin imbunatatirea contrastului, nanoparticulele permit chirurgilor sa vizualizeze mult mai bine limitele tumorii.

Chirurgia intracelularasi nanodoctoriiInca de domeniul fantasticului, conceptul de chirurgie intracelulara se bazeaza in intregimepe nanotehnologie. Astfel, nanodoctorii (nanorobotii) pot identifica structurile intracelulare si caile de semnalizare moleculara,interventia lor avand un grad extrem de ridicat de specificitate: prevenirea degradarii si repararea ADN, eliminarea proteinelor denaturate, stimularea activitatii lizozomale, tratarea anevrismelor cerebrale etc.In locul medicinei actuale, care trateaza simptome si incearca doar o intarziere a progresului bolii, terapiile viitorului se preocupa de corectarea conditiilor patologice folosind mecanismele proprii de regenerare ale organismului. Exemple in acest sens pot fi: stimularea regenerarii cartilajului articular in cazul osteoartritei, restabilirea profilului de eliberare fiziologica a insulinei la nivelul insulelor pancreatice sau stimularea mecanismelor proprii de regenerare la nivelul sistemului nervos central si al inimii. Nanotehnologia este esentiala in dezvoltarea terapiilor cost-eficiente pentru regenerarea tisulara in-situ, acest lucru implicand nu numai o intelegere profunda a biologiei celulare, dar si identificarea modalitatilor efective de a declansa si controla procesul regenerativ. Aceasta strategie nanobiomimetica depinde de trei elemente de baza: biomateriale inteligente, molecule de semnalizare bioactive si celule. Biomaterialele sunt concepute pentru a reactiona pozitiv la schimbarile din mediul de proximitate, stimuland evenimentele regenerative specifice la nivel molecular, dirijand proliferarea si apoi diferentierea celulara, precum si productia si organizarea matricei extracelulare. Moleculele de semnalizare bioactive, care declanseaza procesele regenerative la nivel celular sunt si ele necesare in regenerarea tisulara. Nanotehnologiile ar putea activa eliberarea secventiala a proteinelor, peptidelor si genelor mimand reactia naturala declansatoare, in cascada. Ca rezultat al acesteia sunt produse materialele bioactive ce elibereaza molecule semnalizatoare la valori/nivele controlate, care la randul lor activeaza celulele in contact cu stimulii.Eforturile viitoare in medicina regenerativa se vor concentra pe exploatarea, in mod eficient, a potentialului enorm de autoregenerare, proces observat in cazul celulelor stem adulte. Nanotehnologiile vor fi utile in indeplinirea a doua obiective majore: identificarea sistemelor de semnalizare pentru controlul potentialului de autovindecare a celulelor stem adulte endogene si dezvoltarea unui sistem tintit, eficient pentru terapia cu celule stem. Un impact urias il va avea si capacitatea de a implanta celule, materiale bioactive inteligente, care sa declanseze procesul de autovindecare prin propriile celule stem ale pacientului [1].Obiectivul pe termen lung al sistemelor de transport amedicamentelorconsta in dezvoltarea capacitatii lor de a tinti receptorii celulari vizati. In prezent, dezvoltarea unor noi astfel de transportori deriva din nevoia pentru terapii tintite catre organele afectate de boala, terapii care sa aiba o eficienta crescuta, din nevoia cresterii acceptabilitatii pacientului, precum si necesitatea reducerii costurilor ingrijirilor de sanatate. Pe de alta parte, este nevoie de identificarea de noi metode de transport pentru noi clase de produse farmaceutice, lucru ce nu se poate realiza prin metode clasice, nanotehnologia fiind esentiala in atingerea acestui obiectiv. De asemenea, astfel de transportori pot fi folositi in cazul produselor farmaceutice putin solubile. Acest sistem de transport tintit este caracterizat de o inalta eficacitate terapeutica, prin imbunatatirea proprietatilor farmacologice si terapeutice ale medicamentelor utilizate in terapia cancerelor, dar si a unor afectiuni care necesita medicatie de inalta potenta. Asadar, prin introducerea nanoparticulelor transportoare a substantelor farmaceutice, se tinde spre o maximizare a biodisponibilitatii, atat din punct de vedere al tesutului/organului tintit, cat si din punct de vedere al momentului/perioadei de timp in care se elibereaza medicamentul. Progresul inregistrat este deosebit de important avand in vedere faptul ca in fiecare an, din cauza biodisponibilitatii reduse, se pierd mai mult de 65 de miliarde $ [13].Nanoparticulele pot transporta medicamente sau continut genetic in mediul intern celular fara a produce efecte adverse intrucat, nanoparticulele devin active numai dupa ce ating destinatia finala.De asemenea, se previn si fenomenele de supradozare evitandu-se astfel intoxicatia medicamentoasa.Pentru nanoparticule, ca si in cazul medicamentelor, in paralel cu eficacitatea, se evalueaza si siguranta utilizarii. In ultimii 30 de ani, numarul si varietatea sistemelor de transport medicamentos cu eliberare controlata a crescut foarte mult, dar cu toate succesele obtinute, sistemele de transport nu au fost pe deplin acceptate, din cauza unor probleme privind procesul de reglementare.Dimensiunile mici ale nanoparticulelor le confera proprietati utile in cazul bolilor oncologice, in special in imagistica oncologica. Nanostructuri precum quantum dot (nanoparticule cu proprietati cuantice, precum capacitatea de modificare a dimensiunii in functie de emisia luminoasa), folosite in imagistica prin rezonanta magnetica, pot reda imagini exceptionale ale localizarii tumorale.Nanoparticulele de acest tip sunt mult mai stralucitoare comparativ cu substantele de contrast si necesita numai o sursa de lumina pentru excitarea particulelor. Acest lucru semnifica faptul ca utilizarea de nanoparticule tip quantum dot fluorescente poate conduce la obtinerea unei imagini mult mai bune, cu contrast mult mai puternic si la un cost mai redus comparativ cu metodele de rezonanta magnetica cu substanta de contrast folosite astazi.Dezavantajul este reprezentat de toxicitatea elementelor care alcatuiesc particulele quantum dot fluorescente.O alta proprietate a nanoparticulelor este capacitatea de a lega numeroase substante, gratie unei suprafete mari raportata la volum, substante ce pot fi transportate astfel cu usurinta la nivelul tumorii si care, datorita dimensiunilor mici (intre 10 si 100 nanometrii), pot ramane si se pot acumula preferential la nivelul acesteia, lucru facilitat si de drenajul limfatic deficitar in zona respectiva. Cercetatorii investigheaza posibilitatea crearii de nanoparticule multifunctionale care dupa detectarea in organism a tumorii sa poata proceda si la tratarea acesteia, fapt ce ar revolutiona practica oncologica, inlocuind metodele terapeutice clasice de tipul chimio- si radioterapiei careafecteaza nu numai celulele canceroase, ci si pe cele sanatoase, distrugandu-le. Cu ajutorul nanotehnologiilor, celulele canceroase ar putea fi distruse tintit, fara a dauna in niciun mod tesutului sanatos.Cateva exemple de aplicare a nanotehnologiei in terapia cancerului sunt enumerate mai jos.Terapia Kanziusfoloseste nanoparticule din carbon sau aur ce se fixeaza la nivelul celulelor tumorale, iar prin intermediul undelor radio nanoparticulele ca si celulele carora le sunt atasate vor fi incalzite, tumora fiind distrusa in interiorul organismului. Detectarea in stadii initiale ale tumorilor este posibila prin utilizarea unor nanosenzori ce ar detecta proteinele si alti biomarkeri ai celulelor tumorale din sangele pacientilor.Studiile efectuate la Rice University de catre Prof. Jennifer West au demonstrat eficienta nanoparticulelor acoperite cu aur in distructia tumorala la soareci. Acestea se ataseaza suprafetei celulelor tumorale prin intermediul unor peptide sau anticorpi, iar la iradierea zonei de localizare a tumorii cu ajutorullaserului cu infrarosiiaurul care inveleste nanoparticulele se va incalzi suficient pentru a determina moartea celulelor canceroase. Laserul utilizat nu incalzeste si nu distruge restul tesuturilor pe care le traverseaza.In chirurgia oncologica se pot utiliza nanoparticule din cadmiu si seleniu, de tip quantum dot, care injectate in organism patrund in tumori, iarexpunerea la lumina ultravioletale face stralucitoare, favorizand astfel excizia tumorala de mare acuratete.Dendrimeriiau fost utilizati pentru a localiza si apoi elimina tumora, fara a afecta tesuturile sanatoase (studii efectuate la Universitatea Michigan de catre James Baker). Dendrimerii, prin intermediul celor peste o suta de carligepot fixa o serie de substante si/sau se pot atasa celulelor organismului pentru a indeplini diferite functii.Terapia fotodinamicautilizeaza particule plasate in organism si iluminate din exteriorul corpului, lumina fiind absorbita decatre particule, iar daca acestea sunt constituite din metal, lumina va incalzi metalul si, in consecinta, tesutul de care este atasata particula. Lumina mai poate fi folosita pentru a produce molecule de oxigen de mare energie care vor reactiona chimic si distruge celulele tumorale din jur. Aceasta metoda este promitatoare intrucat nu prezinta reactii adverse de tip toxic, este tintita spre tesutul vizat si este o procedura noninvaziva [13].In sfera oncologica,nanomedicina se aplica in:preventia si controlul bolii, prin dezvoltarea de nano-dispozitive de transport a agentilor folositi in preventia bolii si crearea unor vaccinuri plurivalente anticancer;diagnostic precoce si proteomica, prin dezvoltarea de platforme inteligente de analiza in masa a markerilor tumorali;imagistica oncologica, prin imbunatatirea rezolutiei imaginilor obtinute prin utilizarea unor agenti speciali de contrast;terapie multifunctionala, prin intermediul unor dispozitive terapeutice cu eliberare controlata a chimioterapicelor antitumorale [9].Asadar, spectrul aplicatiilor nanomedicinei cuprinde o gama larga de interventii in: medicina interna (boli cronice degenerative); oncologia; medicina de urgenta (noi metode de prim ajutor in cazul traumatismelor fizice/accidentelor, arsurilor si expunerii la radiatii); chirurgia; cardiologia si chirurgia cardio-vasculara (metode rapide de interventie si reabilitare); neurologia si neurochirurgia (noi metode neurografice, de regenerare spinala si interventii reparatorii cerebrale); gastroenterologia si domeniul bolilor de nutritie (imbunatatirea nutritiei si digestiei); sexologia, sfera reproducerii umane; geriatria/gerontologia (controlul fenomenului de imbatranire); genetica (procesele de crestere a organismului uman, terapie genica, reconstructie si regenerare celulara); alte domenii:recreere si petrecerea timpului liber; cosmetologie; aspecte de reglementare si probleme sociologice, viitorul profesiei medicale, al spitalelor si companiilor farmaceutice[5].RISCURITinand cont de progresul actual al tehnologiilor medicale, va fi necesara o abordare a multiplelorprovocari, inclusiv de ordin etic si legal. Principalele provocari in domeniu sunt legate de aspecte precum asigurarea calitatii, evaluarea riscului, programarea nanodispozitivelor sau provocarile tehnologice din industria moleculara. Expertii au identificat si probleme privind gestionarea cerintelor interdisciplinare, reglementarea perioadei de validare, protectia proprietatii intelectuale etc. Evaluarea riscului nanotehnologiilor vizeaza, in principal, aspecte legate de toxicitate, carcinogeneza, stabilitate pe termen lung sau cai de excretie pentru nanostructuri [1].Deseurile generate de nanodispozitive sau cele rezultate in urma procesului de fabricatie al nanomaterialelorpot fi deosebit de periculoase; din cauza dimensiunii lor, acestea pot pluti in aer si pot patrunde cu usurinta in celule animale sau vegetale producand efecte necunoscute. Fenomenul este generic cunoscut sub termenul deNanopoluare.Nanotoxicitatea.Intrucit cele mai multe nanoparticule nu se regasesc in natura, este posibil ca organismele vii sa nu aiba mijloacele adecvate pentru a le neutraliza sau a se debarasa de ele. Pericolul este amplificat de o mai mare reactivitate chimica si activitate biologica, cauzate de dimensiunile mici ale particulelor si suprafetei mari in raport cu volumul. Reactivitatea chimica mai mare a nanomaterialelor determina cresterea productiei de specii de oxigen reactive (ROS), inclusiv radicali liberi. Productia ROS s-a regasit intr-o gama diversa de nanomateriale, inclusiv in fullerene de carbon, nanotuburi de carbon si nanoparticule din oxizi metalici. ROS si producerea de radicali liberi este unul dintre mecanismele primare ale toxicitatii nanoparticulelor, aceasta putand conduce la stres oxidativ, inflamatie, precum si distructii consecutive a proteinelor, membranelor si ADN-ului. Alte proprietati care influenteaza toxicitatea includ: compozitia chimica, forma, structura de suprafata, suprafata de schimb, agregare si solubilitate, precum si prezenta sau absenta altor grupe functionale a altor substante chimice.Carcinogeneza.Studiile demonstreaza potentialul nanomaterialelor de a cauza mutatii ale ADN-ului si de a induce deteriorari structurale majore la nivel mitocondrial, chiar conducand la moartea celulara.Dintreriscurile socialelegate de dezvoltarea nano-tehnologiei se poate aminti posibilitatea dezvoltarii de aplicatii militarein domeniul armelor biologice sau chimice, darsiimbunatatirea capacitatii de supraveghereprin intermediul nano-senzorilor,ceea ceproduceingrijorare pentru dreptul la viataprivata[8].POTENTIAL DE DEZVOLTARENanotehnologii.Domeniul nanotehnologiilor s-a impus in ultimii ani ca unul dintre domeniile de mare actualitate, cu un ritm sustinut de dezvoltare si aplicare si un impact revolutionar asupra industriei si societatii. Aparitia pe plan mondial a programelor de investitii guvernamentale in domeniul nanotehnologiilor anuntate de SUA in 2000 (Initiativa Nationala in Nanotehnologie - NNI), Japonia si Coreea in 2001, Comunitatea Europeana, Germania si China in 2002, constituie dovezi certe ale interesului la nivel mondial in acest domeniu. Astfel, la nivel global, evolutia cheltuielilor publice din domeniul cercetarii-dezvoltarii nanotehnologice inregistreaza un trend ascendent, in perioada 1997 (432 milioane $/an)2003 (crestere de 6,79 ori);in2003, cele mai mari sume au fost alocate de guvernul din Japonia (aprox. 810 milioane dolari/an), urmat de Statele Unite ale Americii (aprox. 774 milioane dolari/an) si tarileEuropei occidentale, incluzand aici tarile Uniunii Europene si Elvetia (aprox. 600 milioane dolari/an). Preocuparea pentru domeniu este generala, alte state precum Australia, Canada, China, tarile din Europa de est, Israel, Corea, Singapore, Taiwan insumand o cifra de aprox. 750 milioane dolari/an [10].In ceea ce priveste finantarea domeniului nanotehnologiilor din fonduri private, aceasta depaseste nivelul finantarii guvernamentale, apropiindu-se de o valoare mai mare cu circa 50%in USA, Japonia, Germania si Coreea [14].Asadar, se poate nota larga preocupare pentru acest domeniu nu numai la nivel mondial, dar si pe arii regionale, Uniunea Europeana detinand o pozitie puternica in domeniu.Conform Comisiei Europene, evolutiile potentiale ale cercetarii-dezvoltarii in domeniul nanotehnologiilor, pana in 2015, sunt urmatoarele:-jumatate dintre noile materiale care vor apareavor fi obtinute cu ajutorul nanotehnologiilor, in sectoare ca: electronica, industria chimica, industria grea, industria farmaceutica si industria aeronautica;-reducerea suferintei in cazul unor boli cronice: prin cresterea capacitatii de a diagnostica si trata tumori in primul an de aparitie, circa jumatate dintre produsele farmaceutice vor utiliza nanotehnologia, va fi posibila modelarea interactiunilor neuron-neuron;-dezvoltarea stiintei si ingineriei nanobiosistemelorva permite o intelegere mai buna a sistemelor vii, dezvoltarea unor noi solutii in ingrijirea sanatatii si a unor materialebiocompatibile mai bune, intelegerea proceselor din interiorul celulei sau a sistemului nervos;-aplicarea si integrarea nanotehnologieiin domenii de activitate precum biologia, electronica, medicina etc, domenii care includ organele artificiale, prelungirea duratei de viata, creerea de noi sisteme prin utilizarea principiilor biologice, a legilor fizicii si a proprietatilor diferitelor materiale;-urmarirea biocompatibilitatiila crearea de noi produse;-invatarea si educatia,fundamentate la nivel de nanoscala [4].Nanomedicina.In prezent, datele de piata despre nano-medicina publicate sunt relativ putine; cu toate acestea, o analiza a segmentelor de piata pentru dispozitive medicale, respectiv medicamente si produse farmaceutice, ofera o idee despre ponderea acestor segmente pe piata specifica.Aceste doua segmente de piata reprezentau in anul 2003 aproximativ 535 miliarde euro, din care:- piatadispozitivelor medicale= 145 miliarde euro in 2003; valoarea sistemelor de diagnostic in vitro a fost de 18 miliarde de euro, reprezentand 13% din total; sistemele de imagistica medicala au reprezentat 14,5 miliarde euro, respectiv 8% din valoarea totala a pietei dispozitivelor medicale, iar instrumentele si agentii utilizati in imagistica medicala (inclusiv agentii de contrast si produsele radiofarmaceutice) au reprezentat 4 miliarde de euro, adica 3% din valoarea pietei pe acest domeniu;- piata mondialafarmaceutica= 390 miliarde de euro; aproximativ 11% din piata farmaceutica a fost reprezentata de sistemele de transport a agentilor farmacologici, valoarea absoluta fiind de 42,9 miliarde euro (aproximativ jumatate din aceasta piata fiind reprezentata de sistemele de eliberare controlata, sisteme polimer injectabile/implantabile, lipozomi transportori de agenti farmaceutici sau terapie genica).Prin prisma furnizarii unor servicii precise, rapide si minim invazive dediagnosticare,a unor solutii inovatoare de ingrijire medicala si utilizarii de noi informatii utile pentru medicina preventiva, se asteapta ca nanotehnologia sa aiba o aplicabilitate din ce in ce mai mare in cadrul sectorului de ingrijiri medicale.Acest trend asteptat se poate deja evidentia prin cresterea medie anuala la de 7 - 9% [10].In perspectiva, dezvoltarea rapida a nanomedicinei ar putea fi stimulata si printr-o buna colaborare multidisciplinara intre sectoare de activitate, precum industria, cercetarea stiintifica in general si cercetarea medicala in particular, sectorul medical (spitalele, organizatii pacienti, decidenti), organisme legislative, investitori etc.

ConcluziiNanotehnologia, respectiv constructia si aplicatiile la nivel celular si molecular a unor sisteme sau dispozitive, este un domeniu interdisciplinar care a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare extraordinara. In acest sens, nanomedicinaeste, fara indoiala, una din aplicatiilede mare valoare ale nanotehnologiei. Daca amintim doar terapia la tinta, nanotehnologiafarmaceutica urmareste obtinerea unor medicamente cat mai eficiente, cu efecte adverseminime si care sa beneficieze de o complianta cat mai buna. De asemenea, in ultimii 20de ani, nanosistemele au condus la cresterea sensibilitatii, vitezei si flexibilitatii diagnosticuluimedical. Detectarea in stadiu incipient creste sansele de vindecare a unor boli grave,cum ar fi cancerul.In cadrul sistemelor de sanatate, centrate pe pacient si pemanagementul eficient al pacientului si pe dezvoltarea de politici sanitare inovatoare, nanomedicina reprezinta un segment a carui dezvoltare si exploatare poate duce la obtinerea de noi solutii cost-eficace si cost-eficiente ce vor aduce beneficii mari la nivel individual, precum si la nivelul sistemului sanitar si a societatii in general.Numeroasele domenii de aplicatie ale nanomedicinei, in care cercetatorii obtin deja rezultate promitatoare pentru care medicii se arata foarte interesati, reprezinta premize pentru continuarea cercetarilor privind utilitatea si aplicabilitatea in medicina a nanotehnologiilor.Focalizarea pe aspecte precum evaluarea posibilitatii de implementare, evaluarea riscului, evaluarea cost-eficacitatii, evaluarea acceptabilitatii in randul populatiei, dar si aspecte de ordin financiar, etic si legislativ, trebuie sa reprezinte una dintre directiile de dezvoltare viitoare, completandsi amplificand astfel beneficiile descoperirilor practice obtinute.Nanomedicina se va dezvolta exploziv n urmtorii 20 de ani i va preveni apariia bolilor nainte ca ele s devin simptomatice. Impactul va fi enorm i va duce la regndirea nvmntului medical iniial i continuu i a organizrii i funcionrii instituiilor medicale Viziunea lui Feynman va prinde via n loc de medicamente medicii vor utiliza soluii cu nanoroboti, laptopul i un emitor de unde electromagnetice pentru a preveni i trata cele mai complicate suferine. Nu este nc stabilit cum se vor elibera nanorobotii contra cost, pe reete gratuite sau compensate i astzi m ntreb: suntem oare pregtii pentru o asemenea revoluie nano dac ne trebuie att de mult timp s implementm o nou lege sanitar sau dosarul/reeta electronic, etc?

Bibliografiehttps://www.monitorulsv.ro/Sanatate/2014-11-08/Tehnologie-de-ultima-ora-pentru-tratarea-cancerului-cu-mai-putine-efecte-secundarehttp://www.revista-hipocrate.ro/index.php?section=content&view=art&id=37http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/99/220http://medicalnet.ro/blog/olaroiu-vandenheuvel/nanomedicina-si-nanomedicamentele/1307http://medlive.hotnews.ro/nanomedicina-eliberare-controlata-si-directionata-a-medicamentelor.html