n o t d e f u n d a m e n t a r e la guvernului nr. 1083...
TRANSCRIPT
1
Hotărâre 1083
2013-12-11
Guvernul României
pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 27/2012 privind modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.638/2004 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii „Varianta ocolitoare a oraşului Bacău, pe DN 2 - etapa I“, „Varianta ocolitoare a oraşului Braşov, pe DN 1“, „Varianta ocolitoare a oraşului Mediaş, pe DN 14“, „Varianta ocolitoare a oraşului Reghin, pe DN 16 şi DN 15“ şi „Varianta ocolitoare a oraşului Târgu Mureş, pe DN 13 şi DN 15“, precum şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire a municipiului Braşov, Tronson I - DN 1 - DN 11 şi Tronson III - DN 13 - DN 1“
Monitorul Oficial al României nr 20 din 2014-01-11
N O T Ă D E F U N D A M E N T A R E
la Hotărârea Guvernului nr. 1083/2013
pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 27/2012
privind modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1638/2004
pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici ai obiectivelor de investiţii
„Varianta ocolitoare a oraşului Bacău, pe DN 2 - etapa I”, „Varianta ocolitoare
a oraşului Braşov, pe DN 1”, „Varianta ocolitoare a oraşului Mediaş,
pe DN 14”, „Varianta ocolitoare a oraşului Reghin, pe DN 16 şi DN 15” şi
„Varianta ocolitoare a oraşului Târgu Mureş, pe DN 13 şi DN 15”, precum și
declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care
constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Varianta de
ocolire a municipiului Brașov, Tronson I – DN 1 – DN 11 și Tronson III – DN
13 – DN 1”
Secţiunea 1
Titlul prezentului act normativ
Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
27/2012 privind modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.638/2004
pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii
"Varianta ocolitoare a oraşului Bacău, pe DN 2 - etapa I", "Varianta ocolitoare a
oraşului Braşov, pe DN 1", "Varianta ocolitoare a oraşului Mediaş, pe DN 14",
"Varianta ocolitoare a oraşului Reghin, pe DN 16 şi DN 15" şi "Varianta ocolitoare
a oraşului Târgu Mureş, pe DN 13 şi DN 15", precum şi declanşarea procedurilor
de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de
expropriere al lucrării de utilitate publică ,,Varianta de ocolire a municipiului
Braşov, Tronson I - DN 1-DN 11 şi Tronson III - DN13-DN1”
Secţiunea a 2-a
Motivele emiterii actului normativ
1. Descrierea
situaţiei
actuale
Situaţia actuală:
Cadrul general al politicii Guvernului constă în asigurarea
şi susţinerea unei infrastructuri adecvate dezvoltării obiectivelor
2
social – economice prin modernizarea, dezvoltarea şi
administrarea eficientă a sectorului rutier, cu acces pe extinderea
numărului de autorizări, modernizarea drumurilor existente, a
podurilor şi a tuturor facilităţilor aferente.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1.638/2004 au fost aprobaţi
indicatorii tehnico-economici ai variantei de ocolire a oraşului
Braşov pe DN 1.
Tronsonul II – între DN 11 – DN 13, a fost executat şi dat
în exploatare de Primăria Municipiului Braşov, în perioada 2008
– 2009, la 2 benzi de circulaţie. Ca urmare, Studiul de
Fezabilitate aprobat s-a revizuit, prin excluderea tronsonului II
(DN 11 – DN 13) din cadrul documentaţiei tehnico-economice
şi a principalilor indicatori tehnico–economici ai obiectivului,
actualizându–se proiectul şi indicatorii tehnico-economici doar
pentru tronsoanele I (DN 1– DN 11) şi, respectiv, tronsonul III
(DN 13 – DN 1) revizuire, prin Hotărârea Guvernului nr.
27/2012.
Precizăm că, tot prin Hotărârea Guvernului nr. 27/2012 s-a
aprobat declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor
proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al
lucrării de utilitate publică aferentă variantei ocolitoare a
oraşului Braşov, pentru tronsoanele I (DN 1– DN 11) şi
tronsonul III (DN 13 – DN 1).
Prin Hotărârea Guvernului nr. 713/ 2012 privind darea în
administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a
Tronsonului II – DN 11 – DN 13 realizat la 2 benzi, acesta a
trecut din domeniul public al municipiului Braşov în domeniul
public al statului, cu încadrarea în categoria funcţională a
drumurilor de interes naţional, în vederea realizării de către
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România - S.A. a activităţilor de interes naţional în domeniul
administrării drumurilor naţionale.
Totodată, s-a încheiat Procesul verbal de predare –
primire între reprezentanţii Primăriei municipiului Braşov şi
reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri
Naţionale din România - S.A., în aplicarea Hotărârii Guvernului
nr. 713/2012.
Actuala revizuire a Studiului de Fezabilitate constă în
reintroducerea în cadrul obiectivului, a Tronsonului II (DN 11 –
DN 13), pentru realizarea lărgirii la 4 benzi, la fel ca pe
tronsoanele adiacente I şi III şi ranforsarea benzilor existente,
aflate în exploatare, cu adaptarea la condiţiile actuale şi
corelarea lui cu tronsoanele I şi III aflate în execuţie.
3
Din punct de vedere tehnic, soluţiile aprobate iniţial
pentru tronsoanele I şi III se menţin, respectiv lungimea 13,632
km, 5 poduri şi pasaje, o intersecţie denivelată, 4 noduri rutiere.
Prin revizuirea valorii indicatorilor aprobaţi anterior
pentru tronsoanele I şi III, această valoare se reduce (conform
tabelului centralizator şi devizelor anexate), la 371.713 mii lei
faţă de 414.160 mii lei iniţial.
În plan local, varianta de ocolire a municipiului Braşov,
Tronson II (DN 11 – DN 13) va continua traseul centurii
industriale Timişul Sec şi Tronson I (DN 1 – DN 11), respectiv
Tronson III (DN 13 – DN 1), aflate în execuţie.
Lungimea tronsoanelor I şi III este de 13,632 km iar
lungimea tonsonului II este de 4,924 km. Astfel, lungimea
variantei de ocolire a municipiului Braşov va fi de 18,556 km.
Prin prezentul act normativ se propune:
- aprobarea indicatorilor tehnico-economici revizuiţi pentru
tronsoanele I + II + III ai variantei de ocolire a municipiului
Braşov, care includ şi indicatorii tehnico-economici pentru
tronsonul II (DN 11 – DN 13);
- înlocuirea sintagmei "Varianta de ocolire a municipiului
Braşov, Tronson I - DN 1 - DN 11 şi Tronson III – DN 13 – DN
1", din titlul şi din cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 27/2012,
cu sintagma " Varianta de ocolire a municipiului Braşov,
Tronson I + II + III", având în vedere că odată cu revizuirea
indicatorilor prin introducerea tronsonului II s-a schimbat titlul
obiectivului de investiţii;
- declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor
proprietate privată situate pe raza localităţilor Braşov şi
Sînpetru, judeţul Braşov, pe amplasamentul aferent tronsonului
II (DN 11 – DN 13).
11. În cazul
proiectelor de
acte normative
care transpun
legislaţie
comunitară sau
creează cadrul
pentru
aplicarea
directă a
acesteia, se vor
specifica doar
Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.
4
actele
comunitare în
cauză, însoţite
de elementele
de identificare
ale acestora
2. Schimbări
preconizate
DATELE TEHNICE ALE LUCRĂRII
1.1 Descrierea traseului:
Tronsonul II – între DN 11 – DN 13 se desprinde din str.
Timişul Sec la km 2+540 al acesteia, printr-o intersecție în T.
În continuare, traseul se îndreaptă spre Nord-Est,
intersectând liniile de înaltă tensiune aflate pe partea dreapta a
depozitului de gunoi. Imediat după desprindere, traseul
intersectează pârâul Timişul Sec, care va fi traversat cu două
poduri paralele, iar la km 1+605 intersectează la nivel DJ 103A
(km 3+800 al DJ 103A), unde va fi amenajată o intersecţie
giratorie.
Traseul este continuat traversând pârâul Dârbav cu un
pod.
În continuare, traseul iniţial traversează zona triajului
Braşov în dreptul cocoaşei de triere, cu un pasaj superior. În
continuare, traseul întâlneşte CF 400 Braşov – Târgu Secuiesc şi
DN 11, pe care le traversează cu un pasaj superior.
La intersecţia cu DN 11, a fost prevăzută amenajarea unui
nod rutier iar accesul la şi din varianta de ocolire se va realiza
prin bucle şi bretele de acces.
Traseul continuă spre vest, traversând din nou pârâul
Dârbav cu un pod, apoi traversează denivelat DJ 103 printr-un
pasaj, iar apoi traversează pârâul Timiş cu un pod.
În continuare, varianta traversează denivelat CF 300
Braşov - Sighişoara cu un pasaj superior şi DN 13 tot cu un
pasaj superior.
La intersecţia cu DN 13, a fost prevăzută amenajarea unui
nod rutier, iar accesul la şi din varianta de ocolire se va realiza
prin bretele de acces. În continuare, varianta traversează un
canal prin intermediul unui pod. Strada Plugarilor, care face
legătura între cartierul Stupini şi centrul municipiului Braşov,
este traversată denivelat de variantă cu un pasaj, iar valea Cheu
cu un pod.
În continuare, varianta de ocolire este traversată denivelat
de DJ 103C cu un pasaj.
La intersecţia cu DJ 103C a fost prevăzută amenajarea
unui nod rutier, iar accesul la şi din varianta de ocolire se va
5
realiza prin bucle şi bretele de acces. Pe drumul de acces la
Institutul de Cercetări Agricole, a fost prevăzut un pasaj peste
varianta de ocolire.
Traseul se continuă cu o curbă spre dreapta de rază R =
750.00 m, traversează pârâul Ghimbăşel cu un pod pe la sud pe
un teren cu destinaţie specială, existent la stânga pârâului
Ghimbăşel. În continuare, varianta de ocolire este traversată
denivelat de DJ 103C, printr-un pasaj după care traversează
pârâul Bârsa cu un pod. Traseul variantei de ocolire are o curbă
de rază R = 410.00 m şi intersectează denivelat CF 200 şi DN1
cu un pasaj, apoi debuşează în DN 1 prin intermediul unei bucle
la baza căreia s-a prevăzut o intersecţie giratorie la km 24+360,
de sfârşit al variantei.
1.1. Încadrarea obiectivului în politicile de investiţii
generale, sectoriale sau regionale
Obiectivul face parte din strategia C.N.A.D.N.R.-S.A. de
dezvoltare a infrastructurii rutiere şi îmbunătăţirea circulaţiei pe
drumurile publice. Proiectul se intenţionează a fi finanţat din
Fonduri Europene Nerambursabile (FEDR) din cadrul POST şi
din Bugetul de stat al României.
1.2. Impactul Proiectului asupra situaţiei existente;
prognoze pe termen mediu şi lung
Execuţia variantei de ocolire Braşov asigură tranzitarea
facilă a oraşului şi face legătura cu arterele principale (DN 11,
DN 13 şi DN 1).
Devierea traficului pe această variantă de ocolire va
reduce poluarea aerului şi poluarea fonică, va degaja arterele
principale şi va reduce considerabil riscul accidentelor.
Pe termen mediu şi lung, efectele obţinute sunt benefice şi
se materializează prin:
reducerea duratei de transport;
creşterea confortului şi siguranţei în trafic;
dezvoltarea zonelor pe care le va deservi varianta de
ocolire;
economie de combustibil.
1.3. Obiectivele socio-economice ale proiectului
Prin realizarea variantei de ocolire a municipiului Braşov,
cu introducerea Tronsonului II – DN 11 – DN 13, se va fluidiza
traficul din zonă, se vor reduce perioadele şi costurile de
transport, consumul de carburanţi precum şi reducerea costurilor
de întreţinere şi reparaţie a vehiculelor.
6
1.4. Principalele elemente ale cadrului legal care
reglementează domeniul investiţiei şi, după caz, acorduri
internaţionale ale statului care obligă partea română la
realizarea investiţiei
Prezentul proiect este realizat în faza Studiu de
Fezabilitate, în conformitate cu H.G. 28/2008 şi O.G. 43/1997.
În cadrul proiectului au fost respectate cerinţele caietului de
sarcini, respectiv viteza de proiectare, elementele geometrice în
profil transversal, precum şi prevederile diverselor Norme,
Normative şi Standarde în vigoare în România.
1.5. Analiza cererii de transport (date de trafic - cererea
existentă, evoluţia acestuia, modul în care proiectul va
contribui la acoperirea acestei cereri)
Componentele cheie ale modelului de trafic sunt:
- zonificarea;
- modelarea reţelei de străzi şi/ sau drumuri;
- generarea călătoriilor – producţii şi atracţii pentru fiecare
zonă;
- distribuirea călătoriilor între zone;
- afectarea distribuţiei pe reţeaua modelată.
Cererea existentă
1. Date de trafic care au stat la baza modelului de trafic
Pentru a identifica relaţiile de circulaţie de tranzit şi
penetraţie din zona municipiului Braşov şi pentru a putea estima
relaţiile de trafic de penetraţie şi tranzit, s-au utilizat următoarele
categorii de informaţii din Recensământul general de circulaţie
din 2005:
zonificarea teritoriului naţional;
anchete de tip origine - destinaţie (O - D) cu
înregistrările orare din 6 posturi de anchetă O/D din
zona municipiului Braşov;
recensăminte de circulaţie în secțiune, pe categorii
de vehicule, ce au funcţionat în paralel cu cele 6
anchete O - D, în aceleaşi locaţii;
recensăminte de circulaţie în secţiune, pe categorii
de vehicule, pentru drumurile DJ 103, DJ 103A, DJ
103C si DN 1E.
2. Fluxuri actuale de trafic
Din punct de vedere metodologic, modelul de trafic a fost
elaborat in 4 paşi şi anume:
1. generarea cererii de călătorii;
7
2. distribuţia călătoriilor între zonele de trafic;
3. repartiţia modală;
4. afectarea cererii de călătorie pe reţeaua de drumuri.
Evolutia cererii de călătorie
1. Elemente de prognoza traficului
La elaborarea prognozei de trafic s-a ţinut seama de următoarele
elemente:
coeficienţi/rate de creştere a traficului de penetraţie
şi de tranzit;
prevederile de dezvoltare a fiecărei zone de trafic în
municipiul Braşov, conform PUG Brașov.
Tronsonul III (DN 13 – DN 1) al variantei de
ocolire Braşov este inclus în întregime în
intravilanul municipiului Braşov;
propunerile C.N.A.D.N.R.-S.A. privind dezvoltarea
reţelei de drumuri la nivelul întregii ţări pentru
următorii ani.
2. Reţeaua de perspectivă
Pentru orizontul de prognoză 2013, s-au considerat finalizate:
Tronsonul I al variantei de ocolire a municipiului Braşov,
tronson cuprins între DN 1 şi DN 11;
Tronsonul III al variantei de ocolire a municipiului
Braşov, tronson cuprins între DN 13 şi DN 1.
Pentru orizontul de prognoză 2014, s-au considerat finalizate:
Tronsonul I al variantei de ocolire a municipiului Braşov,
tronson cuprins între DN 1 şi DN 11;
Tronsonul II al variantei de ocolire a municipiului
Braşov, tronson cuprins între DN 11 şi DN 13, lărgit la
profil de 4 benzi;
Tronsonul III al variantei de ocolire a municipiului
Braşov, tronson cuprins între DN 13 şi DN 1.
Pentru orizontul de prognoză 2020, s-a considerat că sunt în
funcţiune:
Autostrada Bucureşti – Braşov (A3) şi autostrada
Transilvania (A3);
legătura între varianta de ocolire a municipiului Braşov şi
A3;
3. Fluxuri de trafic de perspectivă, s-au considerat la nivelul
anilor 2013, 2014, 2020, 2034 şi, respectiv 2043.
Modul în care proiectul va contribui la acoperirea
cererii de transport
1. Rapoarte debit capacitate
Modul în care proiectul va contribui la acoperirea cererii
8
de transport se reflecta în analiza debit/capacitate (analiza
condiţiilor de circulaţie).
Pentru analiza debit/capacitate, s-a evidenţiat raportul
între debitul orar corespunzător orei de vârf (ora maximă dintr-o
zi) ce reprezintă cca. 7% din MZA şi capacitatea de circulaţie. În
cadrul proiectului, aceste rapoarte au fost calculate la nivelul
anului de bază, precum şi la nivelul fiecărui orizont de prognoză,
atât în varianta cu proiect, cât şi în varianta fără proiect. Aşadar,
gradul de încărcare al reţelei stradale a fost cuantificat în
raportul debit orar simulat/capacitate, raport ce exprimă de fapt
gradul de saturaţie al reţelei la momentul analizat.
Situaţia actuală
În prezent (la nivelul anului 2010), principalele probleme
ale reţelei stradale majore a municipiului Braşov apar pe:
Centura Braşov (sector DJ 103 A - DN 11), Calea
Bucureşti;
artera str. Stadionului – Calea Făgăraşului – Calea
Cristianului, ajungându-se aici la limita gradului de
saturaţie.
La nivelul anului 2013, lipsa sau întârzierea apariţiei
proiectului va acutiza problemele de pe Centura Braşov (sector
DJ 103A – DN 11), pe DJ 103A la intrarea în municipiul
Braşov, pe Calea Bucureşti, depăşindu-se limita gradului de
saturaţie şi ajungându-se la congestionarea reţelei stradale pe
acele sectoare. De asemenea, pe Calea Făgăraşului, în aceste
condiţii, capacitatea de circulaţie va fi depăşită în anumite
perioade ale traficului orar maxim.
Etapele 2014 - 2020 – 2034 - 2043
În urma analizei fluxurilor de trafic la nivelurile
orizonturilor de prognoza 2014, 2020, 2034 şi 2043, s-a observat
o intensificare a fluxurilor de trafic pe ansamblul reţelei rutiere
din zona de studiu.
Necesarul de benzi de circulaţie şi nivelul de serviciu pe
varianta de ocolire a municipiului Braşov, tronsonul I – DN 1 -
DN 11, tronsonul II – DN 11- DN 13 şsi tronsonul III 0- DN 13
– DN 1
Pentru stabilirea nivelului de serviciu şi estimarea
necesarului numărului de benzi pe varianta de ocolire a
municipiului Braşov, a fost necesară determinarea debitului orar
de calcul conform „Normativul pentru determinarea capacității
de circulație a drumurilor publice PD 189 – 2000”.
Calculul debitului orar s-a făcut în ipoteza unui procent de
7% şi, respectiv, 10% din MZA deoarece în perspectivă ne
putem aştepta la un astfel de procent ca echivalent al traficului,
9
din a 50-a oră.
Debitul orar de calcul aferent sectoarelor variantei de
ocolire Braşov, la diferite orizonturi de timp a fost comparat
(tabelul 2) cu debitul la nivelurile de serviciu C şi D definite în
„Normativul pentru determinarea capacităţii de circulaţie a
drumurilor publice PD 189 – 2000”, avându-se în vedere
paragraful 2.4 din normativ:
Pentru stabilirea condiţiilor de circulație existente pe un
sector de drum sau autostradă, precum şi pentru proiectarea
drumurilor şi autostrăzilor din punct de vedere al capacităţii de
circulație vor fi luate ca debite admisibile debitele de serviciu
corespunzătoare următoarelor niveluri de serviciu:
- nivelul de serviciu C pentru autostrăzi şi drumurile cu patru
sau mai multe benzi de circulaţie;
- nivelul de serviciu D pentru drumurile cu două benzi de
circulaţie.
1.6. Traseul în plan
Traseul existent al Variantei de ocolire tronson II se
desprinde din DN 11 printr-o intersecţie giratorie, traversează
pârâul Dârbav printr-un pod la km 0+561 (pod cu o deschidere L
= 24,00 m), se intersectează la nivel cu DJ 103, traversează
pârăul Timişul Sec la km 3+552 (pod cu o deschidere L = 24.00
m), îndreptându-se către calea ferata Predeal – Teiuş (CF 300)
pe care o traversează la km 5+521 printr-un pasaj superior cu
trei deschideri L = 21,00 + 28,00 + 21,00 m. După traversarea
căii ferate, traseul variantei de ocolire intersectează drumul
naţional DN 13 printr-o intersecţie giratorie (km 6+430).
Dublarea variantei ocolitoare Braşov (sector DN 11 – DN
13) presupune menţinerea actualului traseu (reprezentând prima
cale a variantei cu 2 benzi de circulaţie) şi realizarea celei de–a
doua cale a variantei cu 2 benzi de circulaţie, în partea stângă a
drumului în sensul de creştere a kilometrajului (de la DN 11 spre
DN 13).
Zona mediană se va realiza pe amplasamentul actual al
acostamentului de pe partea stângă, astfel că varianta ocolitoare
Braşov va avea 2 benzi de circulaţie/sens. Separaţia sensurilor
de circulaţie se va realiza prin intermediul unui parapete
prefabricat din beton armat de tip New Jersey.
Traversarea lui DJ 103 la km 2+764 de către varianta de
ocolire se face denivelat prin intermediul unui pasaj superior
având lungimea de 81,30 m. Legătura între cele două căi de
comunicație se realizează prin amenajarea unui nod rutier.
Pe tot traseul descris elementele geometrice adoptate
permit realizarea unei viteze de 80 km/h în conformitate cu
10
STAS 863-1985 – Elemente geometrice.
Valorile curbelor sunt cuprinse între 450 m şi 1 000 m.
1.7. Profilul longitudinal
Elementele geometrice în profil longitudinal sunt
proiectate conform STAS 863-85 pentru viteza de proiectare de
80 km/h.
Profilul longitudinal, urmăreşte cotele carosabilului
existent al variantei.
Au fost adoptate următoarele elemente geometrice:
- declivitatea longitudinală maximă: 2,98%;
- razele minime verticale: concave 5 000 m, convexe 5
500 m.
1.8. Profilul transversal tip
Stabilirea secţiunii transversale tip pentru varianta de
ocolire s-a realizat având în vedere necesitatea satisfacerii unor
debite de viteze de circulaţie ridicate în condiţii de siguranţă şi
confort.
Având în vedere cele mai sus menţionate au fost reţinute
următoarele elemente geometrice ce definesc platforma
profilului transversal tip:
parte carosabilă m 2x7,00 14,00
separator de fluxuri de circulaţie m 1x1,50 1,50
acostamente m 2x1,50 3,00
din care benzi de încadrare m 2x0,75 1,50
Total lăţime secţiune transversală (platformă) m
18,50
fâşie destinată parapetelui m 1,00
şanţuri pereate m 2x2,50
5,00
zonă de siguranţă m 2x1,50 3,00
1.9. Structură rutieră
Pentru realizarea benzilor de lărgire (Calea 2) a variantei
de ocolire a municipiului Braşov, Tronson II, DN 11 – DN 13,
structura rutieră este următoarea:
5 cm mixtură asfaltică stabilizată cu fibre celulozice
MASF 16+r
6 cm beton asfaltic deschis cu bitum modificat BAD
25m+r
15 cm anrobat bituminos AB 2
28 cm piatră spartă amestec optimal
35 cm balast
26 cm strat de formă din balast
r = preluare denivelări
Ranforsarea structurii rutiere existente (Calea 1) este
11
următoarea:
Km 0+291 – km 2+800, L=2 509 m
5 cm mixtură asfaltică stabilizată cu fibre celulozice MASF 16
geocompozit antifisură
6 cm beton asfaltic deschis cu bitum modificat BAD 25m + r
6 cm frezare
r = preluare denivelări
Km 2+800 – km 5+215, L=2 415 m
5 cm mixtură asfaltică stabilizată cu fibre celulozice
MASF 16 + r
geocompozit antifisură
r = preluare denivelări
Structura rutieră propusă este rezistentă la acţiunea
fenomenului de îngheţ - dezgheţ.
1.10. Terasamente
Varianta de ocolire Braşov traversează un relief de câmpie
cu văi relativ largi.
Volumele de terasamente necesare pentru execuţia
lucrărilor la varianta de ocolire şi a drumurilor de legătură cu
reţeaua de transport existentă au fost stabilite prin analiza
modelului digital de teren cu programul Mx, pe baza ridicărilor
topografice.
Tipul lucrării Săpătură de
pământ (mc)
Umplutură de
pământ (mc)
Varianta de ocolire 133 695 133 695
Noduri la varianta de
ocolire (1 buc) 19 555 19 555
Drumuri colectoare 18 900 18 900
TOTAL 172 150 172 150
1.11. Lucrări de colectarea şi evacuarea apelor
Având în vedere lipsa posibilităţii de descărcare a
şanţurilor la emisari s-a prevăzut ca descărcarea acestora să se
facă prin intermediul unor bazine decantoare şi sedimentare şi a
unor puţuri forate, amplasate la o distanţă cuprinsă între 100 –
160 m.
Deoarece apele de pe platforma drumului nu pot fi
evacuate direct pe taluzuri, au fost proiectate rigole de
acostament din beton cu descărcare prin casiuri, în şanţurile de
la baza taluzurilor.
Aceste rigole de acostament sunt proiectate conform
prevederilor STAS 10796/2/79 de la înălţimi ale terasamentelor
de peste 3.00 m.
1.12. Lucrări de consolidări versanţi, terasamente
12
Soluţiile constructive pentru lucrările de consolidare ale
terasamentelor s-au analizat având în vedere următoarele
aspecte:
asigurarea elementelor geometrice ale platformei
drumului;
susţinerea platformei drumului şi consolidarea acesteia;
consolidarea şi stabilizarea versanţilor de rambleu;
sporirea capacităţii portante a terenurilor slabe de fundare;
drenarea apelor subterane;
limitarea amprizei drumului cu structuri de sprijin,
limitare impusă de existenta unor obstacole (proprietăţi,
utilităţi) sau lungimi mari ale taluzurilor.
S-au prevăzut următoarele categorii de lucrări:
Consolidare rambleu H<4.00 m
Consolidare rambleu H=4.00 m – 7.00 m
Consolidare rambleu H>7.00 m
Structuri de sprijin din beton armat cu fundare directă
Structuri de sprijin din pământ armat cu faţa văzută din
elemente prefabricate din beton (rampe DJ 103)
1.13. Noduri rutiere
Legătura variantei de ocolire cu DJ 103 se realizează prin
amenajarea unui nod rutier la km 2+764, nod rutier alcătuit din
bretele la baza rampei pasajului pe DJ 103 peste varianta de
ocolire şi câte o giraţie amplasată la capetele acestor rampe.
Totodată, aceste giraţii împreună cu bretelele, asigură
toate relaţiile de trafic şi de asemenea permite manevra de
întoarcere.
Fluxurile de circulaţie sunt canalizate cu insule denivelate
cu borduri având înălţimea liberă de 15 cm.
La amenajarea acestui nod rutier s-au prevăzut pene de
decelerare şi pene de accelerare.
1.14. Lucrări speciale (tuneluri)
Nu este cazul
1.15. Drumuri colectoare
În lungul variantei de ocolire, atât pe partea stângă cât şi
pe partea dreaptă, au fost prevăzute drumuri colectoare având
lungimea totală de 6501 m.
Profilul transversal tip este alcătuit din:
Platformă (m) 3,50
Parte carosabilă
(m)
2,75
Acostamente (m) 2 x 0,375
Structura rutieră adoptată pentru aceste drumuri
colectoare este următoarea:
13
- 15 cm piatră spartă
- 25 cm balast
- 7 cm nisip
Pe traseul drumurilor colectoare amplasate în lungul
variantei de ocolire s-au proiectat platforme de întâlnire
amplasate la cca. 200 m între ele.
1.16. Lucrări de poduri şi pasaje
Prezentul proiect prevede completarea suprastructurii pe
celelalte două benzi de circulaţie şi executarea racordării cu
terasamentele nou executate pentru podurile de la km 0+550
peste pârâul Dârbav, de la km 3+541 peste pârâul Timişul Sec,
şi pasajul peste calea ferată de la km 4+790, iar la nodul rutier
cu DJ 103 este prevăzut un pasaj nou la km 2+764.
Atât lucrările existente cât şi cele noi propuse sunt
proiectate la clasa "E" de încărcare.
La marginea părţii carosabile sunt prevăzuţi parapeţi
metalici zincaţi de tip foarte greu, cu nivel de protecţie H4b, iar
parapeţii pietonali sunt din ţeava metalică.
Pod peste pârâul Dârbav km 0+550
Podul peste râul Dârbav are lungimea totală de 37,75, iar
suprastructura are 24,40 m lungime.
Podul are infrastructurile executate complet şi
suprastructura montată pentru 2 benzi de circulaţie.
Suprastructura este alcatuită din opt grinzi prefabricate
postcomprimate, solidarizate prin placa de suprabetonare cu
grosimea de min. 15 cm. Placa de suprabetonare se realizează
din beton clasa C35/45). Lăţimea părţii carosabile este de 7,80
m, lăţimea utilă a trotuarelor este de 1,00 m, lăţimea totală a
platformei tablierului fiind de 10,35 m.
Grinzile sunt simplu reazemate pe bancheta cuzineţilor
prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat.
Deoarece plăcile metalice de rezemare a grinzilor nu sunt
poziţionate corect s-a adoptat soluţia de turnare a unei dale din
beton armat pe care să se execute cuzineţii. Aceasta soluţie
presupune ridicarea zidului întors şi a celui de gardă cu
înalţimea dalei monolite.
La rosturile de pe culee se vor monta dispozitive etanşe de
acoperire a rosturilor de dilataţie.
Rampele podului vor fi cu taluz înierbat de 2/3, cu şanţ
pereat la bază şi casiuri pe taluz.
Racordarea cu terasamentele va fi prin sferturi de con şi
14
plăci de racordare cu lungimea de 4,00 m.
La podul existent se vor realiza următoarele lucrări:
- înlocuirea parapeţilor de siguranţă tip combinat cu
parapeţi de tip foarte greu.
- realizarea unui trotuar denivelat şi montarea unor guri
de scurgere;
- frezarea suprafeţei asfaltului pe pod şi turnarea unui
nou strat de asfalt.
- Reparaţii cu mortare speciale şi protecţie anticorozivă
a tuturor suprafeţelor din beton vizibile.
Pod peste râul Timişul Sec km 3+541
Podul peste râul Timişul Sec, cu o singură deschidere de
24,00 m şi o lungime totală de 33,60 m, are infrastructurile
executate complet şi suprastructura montată pentru 2 benzi de
circulaţie.
În secţiune transversală, suprastructura pentru asigurarea
celorlalte 2 benzi de circulaţie are opt grinzi prefabricate
postcomprimate, dispuse joantiv şi solidarizate prin placă de
suprabetonare, cu grosimea de min. 15 cm, cu beton clasa
C35/45). Lăţimea părţii carosabile este de 7,80 m, lăţimea utilă a
trotuarelor este de 1,00 m, lăţimea totală a platformei tablierului
fiind de 10,35 m.
Deoarece plăcile metalice de rezemare a grinzilor nu sunt
poziţionate corect, s-a adoptat soluţia de turnare a unei dale din
beton armat pe care să se execute cuzineţii. Această soluţie
presupune ridicarea zidului întors şi a celui de garda cu
înălţimea dalei monolite.
La rosturile de pe culee, se vor monta dispozitive etanşe
de acoperire a rosturilor de dilataţie.
Grinzile sunt simplu reazemate pe bancheta cuzineţilor,
prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat.
Rampele podului vor fi cu taluz înierbat de 2/3, cu şant
pereat la bază şi casiuri pe taluz.
Racordarea cu terasamentele va fi prin sferturi de con şi
plăci de racordare cu lungimea de 4,00 m.
Pe podul existent se prevăd următoarele lucrări:
- înlocuirea parapeţilor de siguranţă tip combinat cu
parapeţi tip foarte greu;
- realizarea unui trotuar denivelat şi montarea unor guri
de scurgere;
- frezarea suprafeţei asfaltului pe pod şi turnarea unui
nou strat de asfalt;
- reparaţii cu mortare speciale şi protecţie anticorozivă a
15
tuturor suprafeţelor din beton vizibile.
Pasaj peste CF 300 km 4+790
Pasajul peste CF 300 are lungimea totală de 78.60 m, iar
cea a suprastructurii de 71.50 m.
Pasajul dublat va păstra caracteristicile celui existent
privind elementele de gabarit. Se menţin cotele realizate ale
banchetelor de rezemare la pile şi culee şi cota intradosului
tablierului.
Grinzile vor avea lungimi de 21,00 m în deschiderile de
capăt şi 28,00 m în deschiderea centrală, la fel ca pasajul
existent.
Dublarea pasajului se va realiza din opt grinzi
prefabricate postcomprimate, dispuse joantiv, cu înaltimea h =
1,03 m, realizate în soluţie mixtă de conlucrare beton cu beton,
cu conectori elastici. Conlucrarea dintre grinzi se realizează
printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 15 cm.
Antretoazele de reazem şi placa de suprabetonare realizează
continuizarea structurii pe reazemele intermediare (pile).
Lăţimea părţii carosabile este de 7,80 m, lăţimea utilă a
trotuarelor este de 1,00 m, lăţimea totală a platformei tablierului
fiind de 10,45 m.
Pasajul se va realiza cu două benzi de circulaţie auto şi
trotuar pe un sens pentru circulaţia pietonală. Partea carosabilă
va fi delimitată de trotuare prin parapeţi direcţionali de tip foarte
greu.
Atât pasajul existent, cât şi dublarea acestuia, ce va fi
realizată în soluţia de pasaj, independent în raport cu cel
existent, va asigura câte două benzi pe sens şi câte un trotuar
destinat circulaţiei pietonale.
Pe podul existent se prevăd următoarele lucrări:
- înlocuirea parapeţilor de siguranţă tip combinat cu
parapeţi de tip foarte greu;
- frezarea suprafeţei asfaltului pe pod şi turnarea unui
nou strat de asfalt;
- reparaţii cu mortare speciale şi protecţie anticorozivă a
tuturor suprafeţelor din beton vizibile.
Pasaj nod rutier la DJ 103 km 2+764
La km 2+764, drumul judeţean DJ 103 supratraversează
varianta de ocolire printr-un pasaj avaând lungimea totală de
81,30 m, iar cea a suprastructurii de 78,40 m. Suprastructura este
continuizată pe pile şi prezintă 3 deschideri de 24,20 + 30,00 +
24,20 m. În secţiune transversală sunt prevăzute 8 grinzi din
16
beton armat precomprimat, tronsonate cu înalţimea de 1,03 m.
Conlucrarea între grinzi se face cu o placa de suprabetonare din
beton armat, iar continuizarea se realizează printr-o antretoază
de beton armat.
Calea pe pod are o lăţime de 7,80 m şi este încadrată de
trotuare pietonale având lăţimea de 1,50 m fiecare, mărginite pe
interior de parapete direcţionale de tip foarte greu şi spre
exterior de parapete pietonale.
Culeele pasajului sunt de tip masiv din beton armat,
fundate indirect prin intermediul unui radier cu grosimea de 1,50
m pe câte 6 piloţi foraţi de diametru 1,08 m şi lungimea de 12,00
m.
Pilele sunt elemente masive din beton armat cu secţiune
drepunghiulară şi riglă la partea superioară. Fundarea se face
indirect pe câte 6 piloţi foraţi de diamtreu 1.08 m şi lungimea de
12,00 m, prin intermediul unor radiere din beton armat de 1,50
m grosime.
Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri întoarse şi
plăci de racordare.
Pasajul este prevăzut a se ilumina.
1.17. Subtraversări - Nu este cazul
1.18. Dotări ale drumului (parcări, baze de întreţinere şi
deszăpezire)
Pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii variantei de
ocolire în condiţii normale, precum şi pentru asigurarea
serviciilor necesare utilizatorilor drumului sunt necesare
prevederea de parcări.
Acestea au fost amplasate la următoarele poziții
kilometrice:
- km 1+159 - dreapta
- km 1+498 – stânga
Parcarea conţine :
staţie alimentare cu carburanţi
wc public
mic punct comercial
staţie epurare mecano-biologică
staţie pompe ape uzate
parcare autocamioane şi autobuze
parcare autoturisme
mese şi bănci şi copertină
spaţii protecţie
post trafo
puţ împrejmuit
17
rezervor apă
separator produse petroliere
platformă containere ecologice
împrejmuire exterioară
Structura rutieră proiectată este următoarea:
22 cm BcR 3,5
12 cm piatră spartă
30 cm balast
15 cm strat de formă din balast
1.19. Intersecţii la nivel cu alte căi de comunicaţie -Nu
este cazul
1.20. Mutări şi protejări instalaţii
Categoriile de instalaţii pentru care sunt necesare lucrări
de mutări/protejări sunt:
- Electrice de joasă, medie si înaltă tensiune;
Telecomunicaţii; Gaze naturale; Apă; Canalizare
1.21. Lucrări hidrotehnice
Lucrările hidrotehnice pentru 4 (patru) benzi de circulaţie
sunt executate încă de la faza de execuţie a celor 2 (două) benzi
de circulaţie, astfel la această fază nu mai este nevoie de alte
lucrări hidrotehnice.
1.22. Siguranţa circulaţiei
Parapeţi de protecţie
Pentru siguranţa participanţilor la trafic, la marginile părţii
carosabile s-a prevăzut parapete metalic zincat, iar pe zona
mediană s-a prevăzut parapete de siguranţă din beton de ciment
(tip New Jersey). Alegerea tipului de parapete s-a făcut conform
AND 593/2012 – “Normativ pentru sisteme de protecţie pentru
siguranţa circulaţiei pe drumuri, poduri şi autostrăzi” –
Redactarea finală astfel:
Pe zona mediană:
- parapete de sigurantă din beton de ciment (tip New
Jersey) cu crash test.
La marginea platformei:
- parapete de siguranţă metalic zincat permanent cu nivel de
protecţie ridicată H1, H2 conform prevederilor STAS
1948/1 şi SR EN 1317 - 1, 2, 3, 4, 5 în funcţie de
înălţimea rambleului;
- parapete de siguranţă metalic zincat permanent cu nivel de
protecţie foarte ridicată H4b conform prevederilor STAS
1948/1 şi SR EN 1317 - 1, 2, 3, 4, 5 pe zona rampelor
lucrărilor de artă, respectiv pe lucrările de artă.
Lucrări de semnalizare
18
În cadrul prezentului proiect au fost prevăzute indicatoare
rutiere de avertizare, de reglementare, de interzicere sau
restricţie, de obligare, de orientare, de informare şi panouri
adiţionale. Montarea indicatoarelor se va face pe stâlpi sau pe
console, acolo unde acest lucru se impune. Indicatoarele rutiere
sunt alcătuite din panouri din oţel sau aluminiu, protejate
împotriva coroziunii, pe faţa cărora se aplică folie retro-
reflectorizantă din clasa 2 (high intensity grade).
Lucrări de marcaj
Scopul lucrărilor de marcaj este de a asigura dirijarea
traficului atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte, precum şi
pentru presemnalizarea direcţiilor de mers sau a unor zone cu
caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit etc.).
Marcajele longitudinale se execută astfel:
pentru delimitarea zonei mediane pe profilul variantei
de ocolire şi a părţii carosabile cu linie continuă
simplă;
pentru delimitarea benzilor pe acelaşi sens cu linie
discontinuă simplă;
Marcajele transversale se execută la intersecţii pentru a
presemnaliza conturul insulelor sau al zonelor cu caracter
special.
Marcajele diverse reprezintă săgeţile pentru
presemnalizarea direcţiilor de mers, a elementelor verticale ale
infrastructurilor alăturate drumului şi ale altor zone cu caracter
special.
Marcajul rutier se va realiza cu materiale din produse
termoplastice, cu grosime de 3000 microni care au o durata de
viaţă de minimum 2 ani.
1.23. Telefonizare - Nu este cazul.
1.24. Sisteme de taxare - Nu este cazul.
1.25. Iluminat
A fost prevăzut iluminatul nodului rutier cu DJ 103,
inclusiv intersecţiile la nivel tip giraţie şi pasajul superior peste
varianta de ocolire care fac parte din nodul rutier.
Totodată s-au prevăzut lucrări de iluminare a parcărilor de
scurtă durată.
1.26. Plan de operare şi întreţinere
Lucrările de întreţinere se vor face conform Normativului
pentru întreţinerea drumurilor naţionale pe criterii de
performanţă AND 599 – 2010.
1.27. Cost lucrări de întreţinere şi reparaţii
Costurile de întreţinere şi operare au fost estimate pe baza
soluţiei tehnice propuse şi a prognozelor de trafic, în
19
conformitate cu Normativul AND 599 - 2010 pentru întreţinerea
drumurilor naţionale pe criterii de performanţă.
1.28. Influenţele costurilor podurilor, pasajelor, nodurilor,
drumurilor colectoare, lucrărilor speciale în mod
individual şi în costul total al lucrării de bază (%)
Nr.
crt. Categoria de lucrări
Procent % din
total C+M
1 Terasamente 4,60%
2 Suprastructura 19,82%
3 Lucrări de poduri şi pasaje 5,46%
4 Nod rutier DJ 103 inclusiv
pasaj 23.31%
5 Dispozitive de scurgerea şi
evacuarea apelor 2,00%
6 Lucrări consolidări 8,58%
7 Lucrări mutări/protejări reţele 10,09%
8 Lucrări siguranţa circulaţiei 4,37%
9 Parcări de scurtă durată 11,90%
10 Drumuri colectoare 1,90%
11 Lucrări de protecţia mediului 4.48%
12 Iluminat 1,27%
13 Organizarea de şantier 2,12%
TOTAL (exclusiv TVA) 100 %
1.29. Perioada necesară construcţiei tronson II este
propusă la 12 luni.
2. ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
2.1. Lucrări pentru protecţia faunei
Pentru a împiedica accesul necontrolat al faunei pe
platforma variantei de ocolire, evitându-se astfel producerea
accidentelor, s-a prevăzut împrejmuirea traseului cu garduri cu
înălţimea de h = 1,5 m.
2.2. Lucrări pentru protecţia aşezărilor umane
Pentru reducerea nivelului de zgomot până la valoarea de
50 dB(A) în zonele unde se află locuinţe, s-au proiectat panouri
de protecţie împotriva zgomotului. Panourile au înălțimi între
3,00 – 4,00 m.
2.3. Măsuri suplimentare de integrare din punct de vedere
al mediului
Întrucât traseul variantei de ocolire nu străbate zone
valoroase din punct de vedere peisagistic şi al biodiversităţii nu
au fost prevăzute măsuri suplimentare de integrare din punct de
20
vedere al mediului.
2.4. Costul măsurilor adoptate pentru reducerea impactului
negativ asupra mediului, cu precizarea proporţiei acestora
din costul total al proiectului (%) şi descrierea succinta a
provenienţei costurilor.
Costul măsurilor adoptate pentru reducerea impactului
negativ asupra mediului este de 1.308.100 euro, valoare care
reprezintă 5,3 % din investiţia de bază.
3. JUSTIFICAREA FINANŢĂRII PROIECTULUI DIN
FONDURI PUBLICE
3.1. Sursele de finanţare ale investiţiei
- Surse Externe: Fonduri Externe de Dezvoltare Regională –
85%
- Surse Bugetare: Guvernul României – 15%
3.2. Argumentele finanţării proiectului din fonduri publice
Implementarea proiectului contribuie la îndeplinirea
obiectivelor Programului Operaţional Sectorial Transport (POS
– T), respectiv promovarea unui sistem de transport durabil în
România, care să faciliteze transportul în condiţii de siguranţă,
rapid şi eficient, pentru persoane şi mărfuri, cu un nivel de
servicii la standarde europene, la nivel naţional, european, între
şi în cadrul regiunilor din România.
Faptul că proiectul este viabil din punct de vedere
economic şi se justifică finanţarea acestuia din fonduri publice,
este susţinut şi de valorile bune ale indicatorilor economice.
Acestea se datorează beneficiilor economice generate de
implementarea proiectului. Astfel proiectul îndeplineşte
condiţiile unui proiect viabil economic, respectiv:
- VNAE este pozitivă;
- RIRE este mai mare decât rata socială de actualizare
(5,5%);
- R B/C este mai mare decât 1.
Faptul că indicatorii financiari ai investiţiei, respectiv
VANF este negativă, iar RIRF este mai mică decât rata de
actualizare (5%), arată că proiectul are nevoie de finanţare
comunitară nerambursabilă prin FEDR pentru a putea fi
implementat.
Pentru prezentul act normativ este necesară suma de 6.572
mii lei, pentru un număr de 236 imobile, în suprafaţă totală de
84.622 mp., aferentă despăgubirii imobilelor prevăzute în anexa
nr. 3 la prezenta hotărâre.
Suma de 6.572 mii lei aferentă imobilelor prevăzute în
anexa nr. 3 rezultă din raportul de evaluare întocmit de către
21
expert autorizat UNEAR, în conformitate cu dispozițiile Legii
nr. 255/2010 si ale Hotărârii Guvernului nr. 53/2011.
Astfel, în conformitate cu dispoziții legale în materie de
expropriere raportul de evaluare se întocmeşte avându-se în
vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor
publici, potrivit art. 771 alin. 5 din Legea nr. 571/2003 privind
Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,
coroborate cu prevederile art. 8 alin 1 din Hotărârea Guvernului
nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor Metodologice de
aplicare a Legii nr. 255/2010, conform cărora „expertul
evaluator […] este obligat să se raporteze la expertizele
întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art.
771 alin. 5 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare.”
Prin prezentul proiect de act normativ se propune:
- aprobarea indicatorilor tehnico-economici revizuiţi
pentru tronsoanele I + II + III ai variantei de ocolire a
municipiului Braşov, care includ şi indicatorii tehnico-
economici pentru tronsonul II (DN 11 – DN 13);
- înlocuirea sintagmei "Varianta de ocolire a
municipiului Braşov, Tronson I - DN 1 - DN 11 şi Tronson III –
DN 13 – DN 1", din titlul şi din cuprinsul Hotărârii Guvernului
nr. 27/2012, cu sintagma " Varianta de ocolire a municipiului
Braşov, Tronson I + II + III", având în vedere că odată cu
revizuirea indicatorilor prin introducerea tronsonului II s-a
schimbat titlul obiectivului de investiţii;
- aprobarea completării amplasamentului obiectivului
"Varianta de ocolire a municipiului Braşov, Tronson II",
- aprobarea declanşării procedurilor de expropriere
pentru imobilele proprietate privată situate pe raza localităţilor
Braşov şi Sânpetru, judeţul Braşov, pe amplasamentul aferent
Tronsonului II (DN 11 – DN 13), lista proprietarilor sau
deţinătorilor imobilelor aşa cum rezultă din evidenţele Agenţiei
Naţionale de Cadastru si Publicitate Imobiliară sau ale unităţilor
administrativ – teritoriale, sumele individuale aferente
despăgubirilor în cuantum total de 6.572 mii lei, pentru un
număr de 236 imobile, în suprafaţă totală de 84.622 mp, potrivit
anexei nr. 3 la prezentul act normativ.
3. Alte
informaţii
Coridorul de expropriere al lucrării a fost avizat de către
Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Braşov
Lista proprietarilor şi deţinătorilor imobilelor proprietate
privată a fost realizată în baza evidenţei unităţii administrativ –
teritoriale a localităţilor Braşov şi Sânpetru, din judeţul Braşov,
şi confirmată de acestea cu ştampilă şi semnătură.
22
Precizăm faptul că unele dintre imobilele proprietate
privată, ce fac obiectul prezentului proiect de act normativ, au
deschisă carte funciară, informaţiile fiind obţinute de la OCPI
Braşov, iar pentru celelalte, ce nu au încă deschisă Cartea
Funciară, informaţiile au fost obţinute de la primării, întrucât
imobilele nu au fost înscrise în cartea funciară de către
proprietari.
Pe coridorul de expropriere nu există imobile ce ar putea
constitui monumente istorice/zone de protecţie a acestora, în caz
contrar se vor aplica prevederile Legii nr. 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările
ulterioare.
Secțiunea a 3-a
Impactul socio-economic al prezentului act normativ
1.Impactul
macroeconomic
Implementarea prezentului act normativ va avea impact
pozitiv asupra:
– volumului producţiei de materiale de construcţii;
– comerţului cu materiale de construcţii;
– serviciilor de transport;
– ratei de ocupare a forţei de muncă.
11. Impactul asupra
mediului
concurenţial si
domeniului
ajutoarelor de stat
Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.
2. Impactul asupra
mediului de afaceri
Prezentul act normativ nu are impact în acest domeniu.
3. Impactul social Prezentul act normativ are ca scop implementarea unuia din
proiectele de îmbunătăţire şi dezvoltare a infrastructurii de
transporturi de interes naţional.
4. Impactul asupra
mediului
Lucrările proiectate au o influenţă benefică asupra calităţii
mediului prin reducerea poluării fonice, reducerea volumului
de praf antrenat precum şi a noxelor eliminate de mijloacele
de transport.
5. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secțiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,
pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
- mii lei –
Indicatori Anul curent Următorii 4 ani Media pe 5
ani
23
1 2 3 4 5 6 7
1. Modificări
ale veniturilor
bugetare,
plus/minus,
din care:
a) bugetul de
stat, din acesta:
(i) impozit pe
profit;
(ii) impozit pe
venit;
b) bugetele
locale:
(i) impozit pe
profit;
c) bugetul
asigurărilor
sociale de stat:
(i) contribuţii
de asigurări.
Prezentul act
normativ nu
se referă la
acest
domeniu.
2. Modificări
ale
cheltuielilor
bugetare,
plus/minus,
din care:
a) bugetul de
stat, din acesta:
(i) cheltuieli de
personal;
(ii) bunuri si
servicii;
b) bugetele
locale:
(i) cheltuieli de
personal;
(ii) bunuri şi
servicii;
c) bugetul
asigurărilor
sociale de stat:
(i) cheltuieli de
personal;
Prezentul act
normativ nu
se referă la
acest
domeniu.
24
(ii) bunuri şi
servicii.
3. Impact
financiar,
plus/minus,
din care:
a) bugetul de
stat;
b) bugetele
locale.
Prezentul act
normativ nu
se referă la
acest
domeniu.
4. Propuneri
pentru
acoperirea
creşterii
cheltuielilor
bugetare
Prezentul act
normativ nu
se referă la
acest
domeniu.
5. Propuneri
pentru a
compensa
reducerea
veniturilor
bugetare
Prezentul act
normativ nu
se referă la
acest
domeniu.
6. Calcule
detaliate
privind
fundamentare
a modificărilor
veniturilor
şi/sau
cheltuielilor
bugetare
Prezentul act
normativ nu
se referă la
acest
domeniu.
7. Alte
informaţii
Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri
externe nerambursabile alocate de Comisia Europeană prin
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), de la bugetul
de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului,
pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi
Investiţii Străine, în limita sumelor aprobate anual cu această
destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform
programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.
Sumele individuale estimate de către expropriator, aferente
despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe
amplasamentul lucrării de utilitate publică, completat, situate pe
raza localităţilor Braşov şi Sânpetru, judeţul Braşov, sunt în
cuantum total de 6.572 mii lei şi sunt alocate de la bugetul de
25
stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, la
capitolul 84.01 "Transporturi", titlul "Proiecte cu finanţare din
fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare", articolul
"Programe din Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDR)".
Secţiunea a 5-a
Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri
normative
necesare
pentru
aplicarea
prevederilor
proiectului de
act normativ
Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.
2.
Conformitatea
proiectului de
act normativ
cu legislația
comunitara in
cazul
proiectelor ce
transpun
prevederi
comunitare
Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.
3. Măsuri
normative
necesare
aplicării
directe a
actelor
normative
comunitare
Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.
4. Hotărâri ale
Curţii de
Justiţie a
Uniunii
Europene
Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.
5. Alte acte
normative
şi/sau
documente
Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.
26
internaţionale
din care
decurg
angajamente
6. Alte
informaţii
Nu au fost identificate.
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informaţii privind procesul
de consultare cu organizaţii
neguvernamentale, institute de
cercetare şi alte organisme
implicate
Proiectul prezentului act normativ a fost
afişat pe site-ul Departamentului pentru
Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.
2. Fundamentarea alegerii
organizaţiilor cu care a avut loc
consultarea, precum şi a
modului în care activitatea
acestor organizaţii este legată
de obiectul actului normativ
Prezentul act normativ nu se referă la
acest domeniu.
3. Consultările organizate cu
autorităţile administraţiei
publice locale, în situaţia în care
actul normativ are ca obiect
activităţi ale acestor autorităţi,
în condiţiile Hotărârii
Guvernului nr. 521/2005
privind procedura de
consultare a structurilor
asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale la
elaborarea proiectelor de acte
normative
Actul normativ nu are o legătură directă cu
autorităţile administraţiei publice locale.
Documentaţia tehnico-economică elaborată
pentru realizarea lucrărilor de intervenţie
supuse spre aprobare a fost avizată de
autorităţile publice interesate.
4. Consultările desfăşurate în
cadrul consiliilor
interministeriale, în
conformitate cu prevederile
H.G. nr. 750/2005 privind
constituirea consiliilor
interministeriale permanente
Proiectul de act normativ nu este supus
consultărilor comisiilor interministeriale.
Documentaţia tehnico-economică elaborată
pentru realizarea lucrărilor de intervenţie
supuse spre aprobare a fost avizată de:
- Consiliul Tehnico-Economic al
CNADNR cu documentul de avizare
nr. 4276/02.04.2013;
- Consiliul Tehnico-Economic al
D.P.I.I.S cu avizul nr. 9/09.05.2013;
- Consiliul Interministerial de Avizare
27
Lucrări Publice de Interes Naţional şi
Locuinţe cu avizul nr. 8/26.06.2013.
5.Informaţii privind avizarea de
către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a
Ţării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
Actul normativ nu necesită aceste avize.
6. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea
şi implementarea prezentului act normativ
1. Informarea societăţii civile cu
privire la necesitatea elaborării
actului normativ
Menţionăm că au fost întreprinse
demersurile legale prevăzute de Legea nr.
52/2003 privind transparenţa decizională în
administraţia publică.
2. Informarea societăţii civile cu
privire la eventualul impact
asupra mediului în urma
implementării actului normativ,
precum şi efectele asupra
sănătăţii şi securităţii
cetăţenilor sau diversităţii
biologice
Prezentul act normativ nu se referă la
acest domeniu.
3. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în
aplicare a actului normativ de
către autorităţile administraţiei
publice centrale şi/sau locale –
înfiinţarea unor noi organisme
sau extinderea competenţelor
instituţiilor existente
Prezentul act normativ nu se referă la
acest domeniu.
2. Alte informaţii Nu au fost identificate.
28
Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului
pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 27/2012 privind
modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1638/2004 pentru aprobarea
indicatorilor tehnico - economici ai obiectivelor de investiţii „Varianta ocolitoare a
oraşului Bacău, pe DN 2 - etapa I”, „Varianta ocolitoare a oraşului Braşov, pe DN
1”, „Varianta ocolitoare a oraşului Mediaş, pe DN 14”, „Varianta ocolitoare a
oraşului Reghin, pe DN 16 şi DN 15” şi „Varianta ocolitoare a oraşului Târgu
Mureş, pe DN 13 şi DN 15”, precum și declanșarea procedurilor de expropriere a
imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de
utilitate publică „Varianta de ocolire a municipiului Brașov, Tronson I – DN 1 – DN
11 și Tronson III – DN 13 – DN 1”.
Ministrul delegat pentru proiecte de
infrastructură de interes național
și investiții străine
Secretarul general al Guvernului
Dan - Coman Şova
Ion Moraru