în contact copilul cu sistemul de justiţie - cnpdc.gov.md · 19 ce este bine de luat în...
TRANSCRIPT
Ghid pentru profesioniştii
din domeniul protecţiei copilului
în contact cu sistemul de justiţie
Uniunea Europeană
COPI
LUL
Ghidul pentru profesionişti „Copilul în contact cu sistemul de justiţie” a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea competenţelor organelor de drept și a coordonării intersectoriale, a societăţii civile pentru combaterea discriminării și a relelor tratamente aplicate copiilor în cadrul sistemului de justiţie al Republicii Moldova”, implementat de Reprezentanţa Fundaţiei Elveţiene „Terre des hommes – Lausanne” în Republica Moldova.
Autor și coordonator: Liliana AstrahanAu contribuit: Iveta Bartunkova, Dorina Ardeleanu, Daniela Buzatu, Ana Racu, Cristina Triboi, Arina Creţu, Veronica Pelivan, Inna Stoian Terre des hommes Moldova mulţumeşte profesioniştilor din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Inspectoratului General al Poliţiei și din instituţiile cu atribuţii în protecţia copilului din raioanele Ungheni și Fălești (Inspectoratului Teritorial de Poliţie, Direcţia de Asistenţă Socială și Protecţia Familiei, Direcţia Generală de Învăţământ și Sport, Instituţia Medico-Sanitară Publică) pentru contribuţia la elaborarea acestui Ghid.
Acest ghid a fost elaborat și publicat cu susţinerea fi nanciară a Uniunii Europene. Conţinutul acestuia este în responsabilitatea exclusivă a Terre des hommes Moldova şi în niciun caz nu se poate considera că refl ectă punctul de vedere al Uniunii Europene.
Acest ghid este distribuit GRATUIT şi poate fi găsit la adresa:
Terre des hommes MoldovaStr. Nicolae Iorga, nr. 6, ap. 3, MD-2009, Chişinău, MoldovaTel.: +373 22 23 80 39 / 23 86 37E-mail: offi [email protected]: www.tdh-moldova.md
© Reprezentanţa Fundaţiei Elveţiene „Terre des hommes – Lausanne” în Republica Moldova
ISBN 978-9975-4497-4-8
342.72/.73-053.2:364.44A 89
Editare și tipar: Casa Editorial-Poligrafi că „Bons Offfi ces”
Uniunea Europeană
GH
ID P
EN
TR
U P
RO
FE
SIO
NIŞ
TI
CUI ESTE ADRESAT ACEST GHID?
Acest ghid este destinat profesioniştilor din diferite domenii de activitate, cu responsabilităţi în protecţia copilului, cum ar fi : angajaţii poliţiei, asistenţii sociali/specialişti în protecţia copilului, profesori/educatori, medici/asistenţi medicali, primari, societatea civilă etc.
DE CE ESTE UTIL ACEST GHID?
În fi ecare an, aproximativ 2000 de copii intră, direct sau indirect, în contact cu sistemul de justiţie al Republicii Moldova. Fie că sunt victime, martori sau infractori, pentru toate cazurile este la fel de importantă existenţa unui sistem ce înţelege vulnerabilităţile specifi ce ale copiilor şi le respectă drepturile. Deşi Republica Moldova dispune de un cadru legislativ general de protecţie a copilului pe durata urmăririi penale sau a judecării cazului, mai multe rapoarte de activitate anuală a sistemului de justiţie denotă incidente repetate de desconsiderare, victimizare secundară şi acces limitat la informaţii a copiilor victime, martori sau a celor afl aţi în confl ict cu legea. Datele disponibile şi consultările experţilor relevă faptul că cele mai frecvente cazuri de maltratare şi discriminare pot apărea anume la primul contact cu sistemul de justiţie. În acest context, ghidul răspunde necesităţilor profesioniştilor cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului privind consolidarea: competenţelor de identifi care, respectare, precum şi de garant al
drepturilor şi de a răspunde necesităţilor copiilor ce intră în contact cu legea;
cooperării dintre toţi actorii responsabili de bunăstarea copiilor.
Şi nu în ultimul rând, ca rezultat al consolidării competenţelor profesioniştilor, necesităţile copiilor vor fi satisfăcute, drepturile copiilor vor fi respectate şi per total aceștia vor benefi cia de o protecţie mai bună.
CUM ESTE ORGANIZAT ACEST GHID?
Subiectele au fost grupate conform următoarele aspecte: generale, informaţii despre copii, indiferent de statutul pe care îl deţin
când intră în contact cu legea: victimă, copil în confl ict cu legea, martor. În continuare: Cine este un copil? Care sunt necesităţile şi drepturile copilului? Care sunt particularităţile de vârstă ale copilului? Care sunt factorii de risc şi vulnerabilităţile copilului, dar factorii protectori? Ce reprezintă sistemul de protecţie a copilului? Care sunt metodele și tehnicile de lucru cu copiii?
specifi ce, informaţii despre fi ecare categorie de copii ce intră în contact cu legea. Prin urmare: Care sunt caracteristicile copilului victimă, celui afl at în confl ict cu legea, dar copilului martor? Care sunt responsabilităţile specialiştilor din domeniul protecţiei copilului corelate categoriei de copii afl aţi în contact cu legea?
Informaţia prezentată în broşură are drept scop de a ghida specialiştii în anumite situaţii de lucru cu copiii afl aţi în contact cu legea.
Broşura este însoţită de un DVD ce conţine informaţii suplimentare.
GH
ID P
EN
TR
U P
RO
FE
SIO
NIŞ
TI
CU
PR
INS
CUPRINS
A S P E C T E G E N E R A L E
1 Cine este un copil?
2 Care sunt necesităţile copilului pentru a se dezvolta armonios şi drepturile ce le asigură?
3 Care sunt factorii de risc şi vulnerabilităţile copilului?
4 Cum poate fi evaluat nivelul de risc şi necesitatea de intervenţie la situaţia copilului?
5 Ce este un sistem de protecţie a copilului?
6 Ce reprezintă Sistemul de Protecţie a Copilului în Republica Moldova?
C O P I L U L V I C T I MĂ
7 Cum ar putea să reacţioneze copilul la situaţiile violente?
8 Care sunt paşii de asistenţă a copilului victimă a violenţei, neglijării, exploatării, trafi cului?
9 Cum se implică Autoritatea Tutelară Locală în protecţia copilului victimă a violenţei, neglijării, exploatării, trafi cului?
10 Cum se implică managerul de caz în protecţia copilului victimă a violenţei, neglijării, exploatării, trafi cului?
11 Cum se implică lucrătorii instituţiilor medico-sanitare în protecţia copilului victimă a violenţei, neglijării, exploatării, trafi cului?
12 Cum se implică lucrătorii instituţiilor de învăţământ în protecţia copilului victimă a violenţei, neglijării, exploatării, trafi cului?
13 Cum se implică angajaţii poliţiei în protecţia copilului victimă a violenţei, neglijării, exploatării, trafi cului?
C O P I L U L Î N C O N F L I C T C U L E G E A
14 Care este profi lul copilului în confl ict cu legea?
15 Cum se intervine în cazul copilului bănuit de săvârşirea unei infracţiuni?
16 Cum se intervine în cazul copilului bănuit de săvârşirea unei contravenţii?
17 Cum se implică specialiştii în protecţia drepturilor copilului în confl ict cu legea?
C O P I L U L M A R TO R
18 Care sunt condiţiile de lucru cu copilul martor?
M E TO D E Ș I T E H N I CI D E L U C R U C U C O P I I I
19 Ce este bine de luat în considerare când comunicăm cu un copil?
20 Care sunt strategiile de comunicare specifi ce pentru fi ecare perioadă de vârstă a copilului?
21 Cum poate fi utilizat interviul în asistenţa copilului în contact cu legea?
22 Cum intervenim efi cient în cazurile copilului afl at în contact cu legea?
23 Ce înseamnă activităţi de prevenire?
C A D R U L L E G A L Ş I B I B L I O G R A F I E
CU
PR
INS
AS
PE
CT
E G
EEN
ER
AL
E
03
AN
I
creşterea fi zică rapidă (în greutate, înălţime, stă în picioare, merge);
începutul dezvoltării limbajului, capacităţii de cunoaştere şi comunicare;
dezvoltarea atenţiei voluntare este strâns legată de dorinţele şi intenţiile copilului.
încrederea începe să se dezvolte în timp ce necesităţile de bază sunt satisfăcute, precum hrana, căldura, afecţiunea;
dezvoltarea ataşamentului puternic faţă de persoanele apropiate, neîncrederea în persoanele străine;
învaţă să comunice destul de bine, cunoscând gesturile şi cuvintele, apelează la persoana ce îl îngrijeşte ca o bază pentru studierea mediul înconjurător.
47
AN
I
creşterea lentă, comportament energic; lipsă de forţă la nivelul muscular; supleţe la nivelul articulaţiilor; dezvoltarea rapidă a limbajului.
este mai receptiv; puţin agitat, un caracter jucăuş; apar primele elemente de cooperare în joc; este curios, adresează multe întrebări; folosește jocul imaginar; începe să facă schimb de impresii cu alţii; devine tot mai încrezător în sine.
812
AN
I creşterea rapidă, luarea în greutate şi, respectiv, comportament mai puţin energic;
mişcări din ce în ce mai precise, echilibru mai bun; cunoaşterea mai bună a propriului corp.
gândire logică, manifestarea spiritului critic, căutarea dreptăţii;
descoperirea şi învăţarea regulilor; instaurarea spiritului de competiţie.
131
8 A
NI
corpul în schimbare; apariţia caracterelor sexuale primare şi secundare; schimbări hormonale, ce condiţionează schimbările bruşte de
dispoziţie, uneori inexplicabile; modifi carea scheletului corpului; instabilitate şi o impulsivitate mai mare a mişcărilor; coordonare slabă a corpului.
structurarea personalităţii, a spiritului critic, o mai bună capacitate de analiză;
jenă în raport cu schimbările corpului; confruntare, opoziţie faţă de lumea adultă (familie, şcoală
etc.); fl uctuaţia emoţiilor, trecere de la entuziasm la depresie.
Jenă sau exagerarea emoţiilor, schimbări de dispoziţie, susceptibilitate, chiar agresivitate;
maturizare tardivă sau precoce, modifi carea statului în grup şi relaţionarea cu ceilalţi;
adolescentul are impresia că în grup (gaşcă) se simte mai în largul său și astfel se poate opune mai cu determinare adulţilor.
Care sunt caracteristicele copilului la diferite perioade de vârstă?
Cunoașterea particularităţilor de vârstă ale copilului permite specialiștilor:să înţeleagă comportamentul copilului; să faciliteze interacţiunea cu copilul; să sporească calitatea intervenţiei în cazurile copiilor în contact cu legea.
R EŢ I N EŢ I :
COPIL: orice persoană din momentul nașterii până la vârsta de 18 ani.
1. Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului; 2. Legea Nr.338 din 15.12.1994 privind drepturile copilului.
11
AS
PE
CT
E GG
EEN
ER
AL
E
11
AS
PE
CT
E G
EEN
ER
AL
E
22
Necesitatea este ceea ce simte copilul şi ce trebuie facilitat pentru o creștere, dezvoltare şi o viaţă sănătoasă şi armonioasă.Necesităţile devin drepturi când sunt recunoscute ca cerinţe întru protecţia şi calitatea vieţii copilului.Fără sprijinul adulţilor, necesităţile copilului nu pot fi satisfăcute!
Vulnerabilitatea, lipsa de putere a copiilor, îi fac să fi e dependenţi de adulţi. Copiii au nevoie de o familie sănătoasă, o comunitate activă, un sistem efi cient de protecţie a copilului.Protecţia efi cientă are loc atunci când se ia în considerare opinia copilului şi este încurajat să participe activ în soluţionarea proble-melor care îl privesc. Astfel:
copiii vor fi puternici şi responsabili, mai bine protejaţi, respectuoşi faţă de ceilalţi;specialiştii vor lua decizii corecte cu privire la acţiunile de protecţie a copilului.
R EŢ I N EŢ I :
ÎNGRIJIREArt. 18, 20-23, 27
(Convenţia ONU cu privire la drepturile
copilului)
loc de trai sigur şi protector (oferă adăpost, hrană, odihnă, igienă, protecţie de la pericol);
afecţiune oferită de părinţi/familie lărgită/adulţi de încredere (manifestată prin mângâiere, îmbrăţişare, susţinere, încurajare, înţelegere, răbdare, toleranţă);
a fi lângă copil atunci când are nevoie (astfel adulţii oferă susţinere, îndrumare, supraveghere adecvată).
ACTIVITATEArt. 31
(Convenţia ONU cu privire la drepturile
copilului)
oportunitatea de a lua parte în activităţi ludice, în cadrul atât a jocurilor de grup, cât şi celor individuale, recreative şi sportive, desfășurate acasă, dar şi la şcoală/grădiniţă/în comunitate.
SIGURANŢĂArt. 16, 19, 32-36, 25-26,
(Convenţia ONU cu privire la drepturile
copilului)
protecţie împotriva violenţei, neglijării, exploatării prin muncă în mediul familial şi comunitar (la grădiniţă/şcoală, în stradă).
RESPONSABILITATEArt. 29,
(Convenţia ONU cu privire la drepturile
copilului)
oportunitate şi încurajare pentru implicarea activă în educaţia lor şi în comunitate;
îndrumarea privind cunoaşterea diferenţei dintre ce e corect şi ce e greșit;
încurajarea în recunoaşterea greșelilor şi să acţioneze în viitor în conformitate cu învăţămintele obţinute.
SĂNĂTATEArt. 24
(Convenţia ONU cu privire la drepturile
copilului)
acces la cele mai înalte standarde posibile de asistenţă medicală fi zică şi mentală;
acces la asistenţă medicală adecvată;
sprijin în procesul de învăţare, pentru a face alegeri sănătoase şi sigure.
RESPECTArt. 12-14
(Convenţia ONU cu privire la drepturile
copilului)
oportunitatea să fi e auzit de adulţi (părinţi/persoana care îl îngrijeşte, specialişti) şi participarea la deciziile ce îl afectează.
EDUCAŢIEArt. 17, 28, 29 (Convenţia ONU
cu privire la drepturile copilului)
acces la educaţie sau formare profesională;
susţinere prin laudă, încurajare şi îndrumare prin joc, oferirea răspunsurilor la întrebări în fa-cilitarea procesului de învăţare şi de dezvoltare a propriilor competenţe.
INCLUDEREArt. 15, 30, 37-40
(Convenţia ONU cu privire la drepturile
copilului)
acceptarea din partea comunităţii în care locuieşte, de familie, instituţia de învăţământ;
susţinere în depăşirea inegalităţilor sociale, educaţionale, fi zice şi economice.
AS
PE
CT
E GG
EEN
ER
AL
E22
AS
PE
CT
E G
EEN
ER
AL
E
33De obicei, copilul este caracterizat de:
RISC
pericol pentru dezvoltarea copilului, ce poate fi de ordin social, economic, psiho-emoţional, afectarea sănătăţii.
Factorii de risc pentru copil (FR)
Abuzul de alcool şi alte substanţe în mediul familial/de semeni/comunitate;
Violenţă/neglijare din partea membrilor familiei/semenilor/profesioniştilor;
Situaţia economic-socială precară a familiei;
Lipsa cooperării din partea membrilor familiei/semenilor/profesioniştilor;
Prejudecăţi/stereotipuri/excluderea copilului de către membrii familiei/semeni/profesionişti;
Adulţii nu pun în prim plan necesităţile copilului;
Incitarea şi expunerea prin intermediul Internetului la provocări cu conotaţie sexuală/pornografi că/violentă;
Probleme de sănătate ale părinţilor/persoanelor în grija cărora se afl ă copilul (de ex.: dezabilităţi psihosociale, intelectuale, fi zice).
Vulnerabilităţile copilului (V)
Vârsta cuprinsă între 0-10 ani şi 13-18 ani;
Nașterea prematură;
Difi cultăţi, dezabilităţi de învăţare;
Dezabilităţi fi zice;
Izolare, nesociabil cu semenii;
Difi cultăţi în comunicare;
Comportament difi cil;
Dezabilităţi psihosociale, intelectuale;
Abuz de substanţe stupefi ante/toxice;
Comportament autodistructiv, vătămare proprie.
VULNERABILITATE
incapacitatea copilului de a se proteja, lipsa siguranţei şi protecţiei.
Copilul poate fi vulnerabil în mod diferit în diferite situaţii. Uneori copilul poate deveni victimă sau să comită unele acţiuni antisociale.
Din aceste considerente, pentru o înţelegere mai bună a copilului este necesar de ţinut cont de următoarele:
GRADUL DE VULNERABILITATE,
ÎN FUNCŢIE DE TRĂSĂTURILE PERSONALE
FIZICE ŞI SOCIALE
COMPORTAMENTUL MANIFESTAT
SITUAŢIA ÎN CARE SE AFLĂ FACTORII DE RISC/
FACTORI PROTECTORI
AS
PE
CT
E GG
EEN
ER
AL
E33
AS
PE
CT
E G
EEN
ER
AL
E
FACTORI I PROTECTORI FP
INTERNI COPILEXTERNI
Familia/rudele Mediul apropiat Mediul extins
maturitate emoţională; dezvoltare morală matură; deprinderi vizibile de
siguranţă personală; auto-apreciere înaltă; fl exibilitate şi ataşament
puternic vizibile.
ataşament şi interacţiuni pozitive părinte-copil;
organizare şi reguli acasă; relaţii armonioase în familie; responsabilităţi acasă.
relaţie pozitivă cu adulţii; frecventarea şcolii; participare la activităţi
extraşcolare, hobby-uri; experienţe pozitive la şcoală/
grădiniţă; relaţii de prietenie; responsabilităţi la şcoală/
grădiniţă.
implicare în viaţa comunităţii.
max.
max
.
Vu
lne
rab
ilit
ate
(V
)
F a c t o r i d e r i s c ( F R )0
V max.+ FR min.Bunăstarea copilului şi
susţinerea din partea familiei/
comunităţii
V min.+ FR min.Nici o
intervenţie
V max.+ FR max.Măsuri obligatorii de
intervenţie/ Supraveghere intensă
V min.+ FR max.Asistenţă/
Monitorizare
44
Pentru satisfacerea necesităţilor copilului și respectarea drepturilor lui, fi e că este victimă, martor sau în confl ict cu legea, este nece-sar de ţinut cont de:
nivelul de risc pentru victimizarea copilului;nivelul de risc pentru comiterea infracţiunii/contravenţiei de către copil.
Pentru planifi carea și realizarea intervenţiei adecvate/prompte, este necesar de luat în considerare nivelul de risc:
Risc înalt – dacă sunt prezenţi mulţi factori de risc pentru copil și vulnerabilitatea lui este mare;Risc mediu – dacă sunt prezenţi mulţi factori de risc pentru copil și vulnerabilitatea lui este redusă;Risc mic – dacă factorii de risc pentru copil sunt reduși și vulnerabilitatea lui este mare; Nici un risc – dacă factorii de risc și vulnerabilităţile copilului sunt minime.
N o tă : În procesul de evaluare trebuie consideraţi factorii de risc, vulnerabilităţile copilului și factorii protectori. Factorii protectori (interni/externi) pot contribui la reducerea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor, de aceea este necesar să fi e identifi caţi și fortifi caţi.
R EŢ I N EŢ I :
AS
PE
CT
E GG
EEN
ER
AL
E
44
AS
PE
CT
E G
EEN
ER
AL
E
SISTEMUL DE PROTECŢIE A COPILULUI reprezintă principiile, cadrul normativ-juridic, procedurile, instituţiile, specialiștii, metodele și tehnicile pentru promovarea și protecţia drepturilor copilului.
PROTECŢIA COPILULUI
SISTEMULPROTECŢIEI
SOCIALE
ALTE SISTEME
SISTE
SISTEMULSĂNĂTĂŢII
SISTEMULJUSTIŢIEI
SISTEMULPOLIŢIEI
SISTEMULEDUCAŢIEI
Care sunt principiile de bază ale politicii de protecţiei a copilului?
ELIMINAREA DISCRIMINĂRII FAŢĂ DE COPII
Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, Art. 2
INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI
Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, Art. 3
COPIII AU DREPTUL LA VIAŢĂ, SUPRAVIEŢUIRE ȘI DEZVOLTARE
Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, Art. 6
RESPECTAREA OPINIILOR COPILULUI
Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, Art. 12
JUSTIŢIA PENTRU COPII
Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, Art. 40
55
AS
PE
CT
E GG
EEN
ER
AL
E
Pentru a asigura o protecţie corectă copilului este necesar ca toate sistemele din domeniul protecţiei copilului să coopereze întru asigurarea bunăstării lui.
Infracţiune – faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală. Nu constituie infracţiune acţiunea sau inacţiunea care, deşi, formal, conţine semnele unei fapte prevăzute de Codul Penal al RM, dar, fi ind lipsită de importanţă, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracţiuni.
Contravenţie – constituie fapta ilicită (acţiunea sau inacţiunea) cu un grad de pericol social mai redus decât infracţiunea, săvârşită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, prevăzută de Codul Contravenţional şi este pasibilă de sancţiune contravenţională;
N o tă : Potrivit specialiştilor, până la vârsta de 14 ani, conform particularităţilor de vârstă, se prezumă absolut că copilul nu are capa-citate de conştientizare a gravităţii şi impactului acţiunilor comise şi nu poate fi atras la răspundere penală/contravenţională. Pentru prevenirea şi recuperarea comportamentului deviant al copilului este necesar de oferit asistenţă cu abordare psihosocială întru asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare.
R EŢ I N EŢ I :
Când copilul poate fi în contact cu legea?
COPIL VICTIMĂ COPIL ÎN CONFLICT CU LEGEA COPIL MARTOR
Copilul căruia, prin acţiuni sau inacţiuni, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale;
Copilul poate fi victimă la orice vârstă (0-18 ani).
Copilul căruia i se pretinde că ar fi comis o infracţiune/contravenţie sau care a fost depistat că a comis o infracţiune/contravenţie;
Limita de vârstă pentru răspunderea penală (Codul Penal al RM) – 16 ani, iar în cazul comiterii infracţiunilor grave, deosebit de grave și excepţional de grave – 14 ani;
Limita de vârstă pentru răspunderea contravenţională (Codul Contravenţional al RM) – 18 ani, iar în cazul comiterii contravenţiilor stipulate în art.228-245 şi la art.263-311 ale aceluiaşi cod – 16 ani.
Copilul căruia îi sunt cunoscute, direct sau indirect, fapte referitoare la o infracţiune/contravenţie;
Nu este prevăzută o limită minimă de vârstă pentru depunerea declaraţiilor de către copilul martor.
Sistemul de Justiţie pentru Copii
Care sunt serviciile necesare copilului în contact cu legea?
Promovează: bunăstarea copiilor prin reducerea necesităţii de intervenţie în condiţiile legii; principiul proporţionalităţii – moderarea sancţiunilor punitive pentru copii în confl ict cu legea, ţinându-se cont
atât de gravitatea infracţiunii, cât şi de mediul personal al copilului, prin mobilizarea resurselor posibile (copil, familie, instituţii, comunitate).
asistenţă medicală; asistenţă juridică; asistenţă psihologică; protecţie socială; documentarea copilului cu acte de identitate; informare şi consiliere competentă; educaţionale la nivel formal/informal/profesional, activităţi recreative.
55
AS
PE
CT
E G
EEN
ER
AL
E
66
Sist
emul
de
Just
iţie
Sist
emul
Soc
ial
COPI
LUL
gând
uri •
em
oţii
sent
imen
te •
valo
ri
Fam
ilie
• R
ude
• P
riete
ni
Com
unita
tea
• S
peci
alișt
ii
Proc
urat
ura
Terit
oria
lă
as
igură
prev
enire
a şi
prot
ecţia
cop
ilulu
i în
situaţii
de
risc;
co
oper
ează
cu
inst
ituţii
le, s
truc
turil
e şi
serv
iciil
e cu
atr
ibuţ
ii în
dom
eniu
l pro
tecţ
iei
copi
lulu
i la
nive
l loc
al/te
ritor
ial/c
entr
al;
co
ordo
nează
proc
esul
de
anal
iză ş
i m
onito
rizar
e a
situaţie
i cop
iilor
.
AUTO
RITĂ
ŢI P
UBLI
CE D
E N
IVEL
UL I
AUTO
RITĂ
ŢI P
UBLI
CE D
E N
IVEL
UL II
AUTO
RITĂ
ŢI P
UBLI
CE C
ENTR
ALE
as
igură
prev
enire
a şi
prot
ecţia
cop
ilulu
i în
situaţii
de
risc;
as
igură
coop
erar
ea d
intr
e in
stituţii
le,
stru
ctur
ile ş
i ser
vici
ile c
u at
ribuţ
ii în
do
men
iul p
rote
cţie
i cop
ilulu
i la
nive
l te
ritor
ial/c
entr
al;
de
zvol
tă ş
i ofe
ră s
ervi
cii s
peci
aliza
te p
entr
u pr
otecţia
cop
ilulu
i în
situaţii
de
risc.
el
abor
ează
pol
itici
în d
omen
iul p
rote
cţie
i co
pilu
lui s
pecifi c
e pe
ntru
fi ec
are
sect
or;
el
abor
ează
mec
anism
e de
impl
emen
tare
a
polit
icilo
r;
coor
done
ază/
mon
itoriz
ează
act
ivită
ţile
de
impl
emen
tare
a p
oliti
cilo
r.
Insp
ecto
ratu
l Ter
itoria
l de
Poliţ
ie
Inst
anţe
de
Jude
cată
Min
ister
ul Ju
stiţi
ei
Insp
ecto
ratu
l Gen
eral
al P
oliţi
ei
al M
inist
erul
ui A
face
rilor
Inte
rne
Inst
ituţie
Med
ico-
Sani
tară
Pub
lică
Proc
urat
ura
Gene
rală
Min
ister
ul Sănătăţ
ii
Dire
cţia
Gen
erală
de În
văţă
mân
t şi S
port
Min
ister
ul E
ducaţie
i
Dire
cţia
de
Asist
enţă
Soc
ială
şi
Prot
ecţia
Fam
iliei
–
Auto
ritat
e Tu
tela
ră T
erito
rială
Min
ister
ul M
unci
i, Pr
otecţie
i Soc
iale
și F
amili
ei –
Au
torit
ate
Cent
rală
pen
tru
Prot
ecţia
Cop
ilulu
i
Anga
jaţii
Pol
iţiei
Lucrăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re
Lucrăt
orii
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t
Asist
ent s
ocia
l com
unita
r
Prim
ar –
Au
torit
ate
Tute
lară
Loc
ală
Spec
ialis
t în
prot
ecţia
dre
ptur
ilor c
opilu
lui
Alte
str
uctu
riAl
te m
inist
ere
Org
aniz
aţii
Non
-Guv
erna
men
tale
PREVENIRE/ASISTENŢĂ
AS
PE
CT
E GG
EEN
ER
AL
E
66
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
Ă
* Rezilienţa – capacitatea de a reveni (sau de a rezista) după un şoc sau o problemă. Rezilienţa se construieşte prin existenţa şi întărirea factorilor protectori care ne înconjoară în mediul şi în relaţiile noastre – familiale şi sociale – cât şi prin resursele şi puterile noastre interioare.
77
Copilul victimă poate fi identifi cat conform semnelor la nivel:
FIZIC
hematoame;
arsuri;
tăieturi;
vânătăi;
zgârieturi;
echimoze;
plăgi;
leziuni interne;
fracturi;
greţuri;
vomă;
transpiraţii;
dureri de cap;
sarcină;
oboseală;
ticuri.
tristeţe;
agitaţie;
frică;
sentiment puternic de insecuritate;
sentimente de vinovăţie pentru ceea ce i se întâmplă;
nelinişte;
iritare.
protecţia abuzatorului, în special dacă abuzatorul este o persoană apropiată copilului;
comportament de vătămare proprie: tentative de suicid, comportament autodistructiv, consum de alcool sau substanţe psihotrope;
comportament agresiv faţă de alţi copii/adulţi: agresivitate verbală sau acţiuni violente propriu-zise;
schimbări ale stării emoţionale: impulsivitate şi violenţă, izolare, nu se implică în activităţi de joc/recreative, neîncrederea în sine şi în ceilalţi, instabilitate emoţională, autoînvinuire, frica de anumite persoane/încăperi/activităţi care s-au manifestat violent;
schimbări la nivel de relaţionare, adaptare şi integrare socială: difi cultăţi de adaptare şcolară, incapacitate de menţinere a unei relaţii de prietenie cu semenii, fuga de acasă, vagabondaj;
schimbări la nivel educaţional: scăderea reuşitei şcolare, lipse nemotivate de la ore/instituţia preşcolară, neşcolarizarea/neîncadrarea în instituţia preşcolară, abandonul școlar.
PSIHOLOGIC COMPORTAMENTAL
Este necesar să facem tot posibilul să observăm şi să auzim copilul cât mai bine!COPILUL ESTE CEL CARE CUNOAŞTE SITUAŢIA REALĂ!
Pentru a înţelege copilul mai bine este necesar să cunoaștem:
Pentru a înţelege de ce copilul uneori poate reacţiona într-un anumit mod la situaţiile violente, este necesar să ţinem cont de următoarele:
percepţiile şi reacţiile copilului corelate situaţiilor violente;
modurile prin care copiii încearcă să facă faţă situaţiilor în care se afl ă;
strategiile de supravieţuire la care apelează copiii în relaţiile lor cu părinţii şi cu lumea externă.
tipul şi caracteristicile violenţei, neglijării, exploatării, trafi cului;vârsta copilului, când a fost supus violenţei, neglijării, exploatării, trafi cului;capacitatea de înţelegere/percepere a copilului a cazului de violenţă;susţinerea pe care o primeşte copilul din partea familiei, prietenilor, rudelor,
specialiştilor;caracteristicile copilului victimă (vulnerabilităţile copilului sau capacitatea de
rezilienţă* la situaţii traumatizante).
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
Ă
77
un copil victimă a unei forme de violenţă, neglijare, exploatare, trafi c poate fi identifi cat prin observarea şi analiza schimbărilor în comportamentul lui faţă de cel cunoscut până la acel moment;
prezenţa unui singur semn nu înseamnă în mod obligatoriu că copilul este victimă. Oricare dintre aceste semne pot fi găsite la orice copil într-un moment sau altul.
Când semnele apar în mod repetat sau combinate, ele trebuie să-i determine pe specialişti să acorde atenţie sporită situaţiei şi să ia în considerare posibilitatea unei situaţii de violenţă, neglijare, exploatare, trafi c al copilului.
R EŢ I N EŢ I :
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
Ă
*
IDENTIFICAREA CAZULUI
DE C
E es
te n
eces
ar d
e id
entifi
cat
un
caz?
pe
ntru
a p
reve
ni s
ituaţ
iile
de v
iole
nţă
asup
ra c
opiil
or;
pe
ntru
a in
terv
eni p
rom
pt în
pro
tecţ
ia c
opilu
lui v
ictim
ă.CI
NE
poat
e se
siza
un
caz?
co
pilu
l/unu
l din
păr
inţi/
pers
oana
în g
rija
căru
ia s
e afl
ă c
opilu
l/spe
cial
iştii.
CÂN
D es
te n
eces
ar d
e se
siza
t un
caz?
se o
bser
vă a
num
ite s
emne
la c
opil
ce a
r ind
ica
că e
ste
vict
imă
sau
pote
nţia
lă
vict
imă:
leziu
ni c
orpo
rale
nee
xplic
abile
, sch
imbă
ri la
niv
el d
e să
năta
te,
com
port
amen
t, em
oţio
nal;
ex
istă
susp
iciu
ni s
au s
unt c
unos
cute
situ
aţii
de v
iole
nţă/
negl
ijare
/exp
loat
are
prin
m
uncă
/trafi
c a
l cop
ilulu
i.
CUM
poa
te fi
ses
izat
un
caz?
se
sizar
ea d
in p
arte
a co
pilu
lui/păr
inte
lui s
au p
erso
ana
în g
rija
căru
ia s
e afl
ă (p
lâng
ere
scrisă/
orală,
prin
ape
l tel
efon
ic);
au
tose
sizar
e (în
cad
rul a
udie
nţei
/vizi
tei l
a do
mic
iliu,
prin
mas
s-m
edia
, Int
erne
t);
sesiz
are/
auto
sesiz
are.
CE u
rmea
ză d
e re
aliz
at o
dată
ce
a fo
st id
entifi
cat
un
caz?
înre
gist
rare
a ca
zulu
i (Fişa
de
sesiz
are)
;
info
rmar
ea A
utor
ităţii
Tut
elar
e Lo
cale
:
im
edia
t prin
tele
fon;
e
xped
iere
a fi ş
ei d
e se
sizar
e (2
4 or
e).
in
form
area
sup
limen
tară
:
ins
pect
orat
ului
terit
oria
l de
poliţ
ie/p
rocu
ratu
ra, d
acă
se s
uspe
ctă
că u
n co
pil e
ste
vict
imă
a un
ei in
fracţiu
ni/c
ontr
avenţii
;
ser
vici
ul d
e as
istenţă
med
icală
de u
rgenţă
, dacă
sesiz
area
conţin
e in
form
aţii
priv
ind
exist
enţa
per
icol
ului
imin
ent p
entr
u vi
aţa
sau
sănă
tate
a co
pilu
lui,
a te
ntat
ivel
or d
e su
icid
din
par
tea
copi
lulu
i;
ins
pect
orat
ul d
e st
at a
l mun
cii,
dacă
ses
izare
a ca
zulu
i sus
pect
conţin
e in
form
aţii
priv
ind
utili
zare
a m
unci
i cop
ilulu
i la
lucrăr
ile c
u co
ndiţi
i de
mun
că g
rele
, vătăm
ătoa
re ș
i/sau
per
icul
oase
, luc
rări
care
pot
să
aducă
prej
udic
ii să
nătăţii
sau
in
tegr
ităţii
mor
ale
a co
piilo
r.
EVALUAREA INIŢIALĂ A CAZULUI
DE C
E es
te n
eces
ar d
e re
aliz
at e
valu
area
iniţi
ală
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
pe
ntru
ver
ifi ca
rea
cred
ibili
tăţii
şi c
orec
titud
inii
info
rmaţ
iei;
pe
ntru
iden
tifi c
area
şi s
oluţ
iona
rea
nevo
ilor i
med
iate
ale
cop
ilulu
i, ţin
ând
cont
de
nive
lul d
e sig
uranţă
, sănăt
ate şi
îngr
ijire
a c
opilu
lui;
pe
ntru
eva
luar
ea ri
scur
ilor ş
i a g
radu
lui d
e pe
ricol
pen
tru
copi
l şi i
nstit
uire
a un
ui
med
iu s
igur
pen
tru
el.
CIN
E re
aliz
ează
eva
luar
ea in
iţială
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
m
anag
erul
de
caz*
*;
spec
ialiş
tii d
in d
omen
iul o
crot
irii sănătăţ
ii, e
ducaţie
i, or
gane
lor d
e oc
rotir
e a
norm
elor
de
drep
t, fi i
nd im
plic
aţi d
upă
caz.
CÂN
D se
real
izea
ză e
valu
area
iniţi
ală
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
im
edia
t – în
caz
ul în
car
e în
ses
izare
se
conţ
in in
form
aţii
desp
re e
xiste
nţa
unui
pe
ricol
imin
ent p
entr
u vi
aţa şi
sănă
tate
a co
pilu
lui;
în
dec
urs
de 2
4 or
e –
cele
lalte
caz
uri.
CUM
se
real
izea
ză e
valu
area
iniţi
ală
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
di
scuţ
ii cu
cop
ilul (
inte
rviu
de
prot
ecţie
) şi păr
inţi/
pers
oana
în g
rija
căru
ia s
e afl
ă c
opilu
l/alte
per
soan
e re
leva
nte
pent
ru c
az;
co
nsul
tare
a co
pilu
lui p
entr
u pl
anifi
care
a şi
asig
urar
ea p
rote
cţie
i ace
stui
a.
CE u
rmea
ză d
e re
aliz
at d
upă fi n
isar
ea e
valuăr
ii in
iţial
e?
luar
ea d
ecizi
ilor:
m
anag
erul
de
caz i
a la
evi
denţă
cazu
l (de
schi
de d
osar
ul),
dacă
se
confi
rmă
info
rmaţ
ia s
esiza
tă;
s
e as
igură
măs
uri u
rgen
te d
e pr
otecţie
a c
opilu
lui d
e că
tre
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă, d
acă
există
peric
ol im
inen
t pe
ntru
viaţa
şi sănăt
atea
cop
ilulu
i:
asis
tenţă
med
icală
urge
ntă;
sec
urita
tea
copi
lulu
i;
luar
ea c
opilu
lui d
e la
păr
inţi/
pers
oana
în g
rija
căru
ia s
e afl
ă (s
e in
form
ează
Pro
cura
tura
în ti
mp
de 2
4 or
e şi
se
înai
ntea
ză c
erer
ea în
Inst
anţa
de
jude
cată
priv
ind
luar
ea c
opilu
lui d
e la
păr
inţi,
fără
sau
cu
decă
dere
a di
n dr
eptu
ri pă
rinteşt
i, în
tim
p de
3 zi
le);
p
lasa
men
t de
urge
nţă
(72
ore
– 45
zile
);
ord
onanţă
de
prot
ecţie
;
cla
sare
a se
sizăr
ii –
dacă
se
infi r
mă
info
rmaţ
ia.
* Ho
tărâ
rea
nr.2
70 d
in 0
8.04
.201
4 cu
priv
ire la
apr
obar
ea In
stru
cţiu
nilo
r priv
ind
mec
anism
ul in
ters
ecto
rial d
e co
oper
are
pent
ru id
entifi
car
ea, e
valu
area
, ref
erire
a, as
istenţa
şi m
onito
rizar
ea c
opiilo
r vict
ime şi
pote
nţia
le v
ictim
e al
e vio
lenţ
ei,
negl
ijării
, exp
loatăr
ii şi
trafi c
ului
.
** M
anag
er d
e ca
z – s
pecia
listu
l în
prot
ecţia
dre
ptur
ilor c
opilu
lui d
in c
adru
l prim
ărie
i, iar
în li
psa
aces
tuia
asis
tent
ul s
ocia
l com
unita
r (H
otăr
ârea
nr.2
70 d
in 0
8.04
.201
4). 88
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
ĂEVALUAREA COMPLEXĂ
DE C
E es
te n
eces
ar d
e re
aliz
at e
valu
area
com
plexă
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
pe
ntru
inve
stig
area
det
alia
tă/m
ultid
imen
siona
lă a
: med
iulu
i fam
ilial
şi s
ocia
l în
care
trăi
eşte
cop
ilul; s
tării
sănătăţ
ii; n
ivel
ului
de
educ
aţie
; gra
dulu
i de
adap
tare
ps
ihos
ocia
lă a
cop
ilulu
i;
pent
ru id
entifi
car
ea c
auze
lor c
e au
con
dus
la a
pariţ
ia v
iole
nţei
, fac
toril
or d
e ris
c/pr
otec
tori şi
vuln
erab
ilităţil
or c
opilu
lui;
pe
ntru
iden
tifi ca
rea
nece
sităţ
ilor c
opilu
lui ce
treb
uie
satis
făcu
te im
edia
t şi p
e te
rmen
lung
. CI
NE
real
izea
ză e
valu
area
com
plexă
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
m
anag
erul
de
caz;
sp
ecia
liştii
din
dom
eniu
l ocr
otiri
i sănătăţ
ii, e
ducaţie
i, or
gane
lor d
e oc
rotir
e a
norm
elor
de
drep
t, fi i
nd im
plic
aţi d
upă
caz.
CÂN
D se
real
izea
ză e
valu
area
com
plexă
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
od
ată
ce a
fost
des
chis
dosa
rul ş
i se
eval
uează
com
plex
în te
rmen
de
cel m
ult 1
0 zil
e.
CUM
se
real
izea
ză e
valu
area
com
plexă
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
desfăș
urar
ea in
terv
iulu
i cu
copi
lul ş
i păr
inţi/
pers
oana
în g
rija
căru
ia s
e afl
ă c
opilu
l/alte
per
soan
e re
leva
nte
pent
ru c
az;
ob
serv
area
com
port
amen
tulu
i cop
ilulu
i/păr
inţil
or/p
erso
anel
or în
grij
a că
ruia
se
afl ă
;
cons
ulta
rea
acte
lor ş
i doc
umen
telo
r rel
evan
te p
entr
u ca
z;
efec
tuar
ea e
xam
inăr
ilor s
peci
aliza
te a
cop
ilulu
i: ex
amin
area
med
ico-
lega
lă, p
sihia
tric
o-le
gală
, eva
luar
ea p
sihol
ogică
a co
pilu
lui.
CE u
rmea
ză d
e re
aliz
at în
baz
a re
zulta
telo
r eva
luăr
ii co
mpl
exe?
co
nclu
zii:
s
tabi
lirea
dia
gnos
ticul
ui c
u pr
ivire
la e
xiste
nţa
unei
form
e de
vio
lenţă,
neg
lijar
e, e
xplo
atar
e, tr
afi c
al c
opilu
lui;
i
dent
ifi ca
rea
nece
sităţ
ilor c
opilu
lui l
a ni
vel d
e sig
uranţă
, îng
rijire
, sănăt
ate,
edu
caţie
, inc
luziu
ne, r
espo
nsab
iliza
re;
i
dent
ifi ca
rea
prio
rităţ
ilor d
e in
terv
enţie
pen
tru
copi
l, fa
mili
e, a
buza
tor.
ELABORAREA PLANULUI INDIVIDUALI DE ASISTENŢĂ*
ȘI INTERVENŢIA
DE C
E es
te n
eces
ar d
e el
abor
at u
n PI
A şi
de
real
izat
inte
rvenţia
?
pent
ru id
entifi
car
ea ş
i des
fășu
rare
a acţiu
nilo
r de
inte
rvenţii
şi s
ervi
ciilo
r nec
esar
e pe
ntru
sat
isfac
erea
nec
esită
ţilor
cop
ilulu
i.CI
NE
part
icipă
la e
labo
rare
a PI
A şi
des
fășo
ară
activ
ităţil
e de
inte
rvenţie
?
man
ager
ul d
e ca
z;
spec
ialiş
tii d
in d
omen
iul o
crot
irii sănătăţ
ii, e
ducaţie
i, or
gane
lor d
e oc
rotir
e a
norm
elor
de
drep
t, fi i
nd im
plic
aţi d
upă
caz.
CÂN
D se
ela
bore
ază
un P
IA p
entr
u îm
bună
tăţir
ea s
ituaţ
iei c
opilu
lui?
od
ată
ce a
fost
real
izată
eva
luar
ea c
ompl
exă.
CUM
se
elab
orea
ză u
n PI
A pe
ntru
îmbu
nătăţir
ea s
ituaţ
iei c
opilu
lui?
im
plic
area
act
ivă
a co
pilu
lui/păr
inţil
or/p
erso
anei
în g
rijă
căru
ia s
e afl
ă c
opilu
l şi a
spe
cial
iştilo
r în
elab
orar
ea P
IA;
de
term
inar
ea ş
i ier
arhi
zare
a acţiu
nilo
r nec
esar
e de
a fi
într
eprin
se;
di
strib
uire
a sa
rcin
ilor î
ntre
mem
brii
echi
pei m
ultid
iscip
linar
e şi
pres
tato
rii s
ervi
ciilo
r soc
iale
;
stab
ilire
a in
terv
alul
ui d
e tim
p pe
ntru
real
izare
a fi e
căre
i acţ
iuni
.CE
urm
ează
oda
tă c
e a
fost
ela
bora
t PIA
?
inte
rvenţia
con
form
PIA
;
refe
rirea
caz
ului
căt
re S
ervi
ciile
spe
cial
izate
de
asist
enţă
, con
silie
re p
sihol
ogică,
asis
tenţă
jurid
ică și
med
icală
la n
ivel
ra
iona
l;
mon
itoriz
area
act
ivită
ţilor
real
izate
con
form
PIA
.
REEVALUAREA CAZULUI/REVIZUIREA PIA
DE C
E es
te n
eces
ar d
e re
aliz
at re
eval
uare
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui
şi/s
au re
vizu
irea
PIA?
pe
ntru
eva
luar
ea ş
i ana
liza
schi
mbă
rilor
inte
rven
ite p
rivin
d sit
uaţia
cop
ilulu
i şi
fam
ilia
aces
tuia
;
pent
ru re
vizu
irea
acţiu
nilo
r de
inte
rvenţie
la n
eces
itate
. CI
NE
part
icipă
la re
eval
uare
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui/r
eviz
uire
a PI
A?
man
ager
ul d
e ca
z;
spec
ialiş
tii d
in d
omen
iul o
crot
irii sănătăţ
ii, e
ducaţie
i, or
gane
lor d
e oc
rotir
e a
norm
elor
de
drep
t, fi i
nd im
plic
aţi d
upă
caz.
CÂN
D es
te n
eces
ar d
e re
eval
uat s
ituaţ
ia c
opilu
lui/r
eviz
uit P
IA?
ce
l puţ
in o
dată
la 6
luni
.
CUM
se
real
izea
ză re
eval
uare
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui/r
eviz
uire
a PI
A?
disc
uţii
cu c
opilu
l şi păr
inţi/
pers
oana
în g
rija
căru
ia s
e afl
ă c
opilu
l/alte
per
soan
e re
leva
nte
pent
ru c
az;
ob
serv
area
com
port
amen
tulu
i cop
ilulu
i/păr
inţil
or/p
erso
anel
or în
grij
a că
ruia
se
afl ă
.CE
urm
ează
de
real
izat
în b
aza
rezu
ltate
lor r
eeva
luăr
ii?
luar
ea d
ecizi
ilor:
î
nchi
dere
a ca
zulu
i, da
că to
ate
obie
ctiv
ele
prevăz
ute
de P
IA a
u fo
st a
tinse
şi r
ezul
tate
le d
orite
au
fost
obţ
inut
e;
ela
bora
rea/
revi
zuire
a PI
A şi
refe
rirea
caz
ului
căt
re s
ervi
cii s
peci
aliza
te, d
acă
obie
ctiv
ele
PIA
n-au
fost
atin
se ş
i au
fost
id
entifi
cat
e şi
alte
nec
esită
ţi de
cât î
n ca
drul
eva
luăr
ii co
mpl
exe;
r
efer
irea
cazu
lui căt
re a
ltă A
utor
itate
Tut
elară
Loca
lă, d
acă
copi
lul,
împr
eună
cu
fam
ilia
sa, îşi
schi
mbă
dom
icili
ul.
Înai
nte
de a
inte
rven
i în
cazu
rile
copi
ilor v
ictim
e, în
cal
itate
de
spec
ialiş
ti, a
r fi b
ine
să găs
im ră
spun
s la
une
le în
trebăr
i cum
ar fi
:
Care
est
e pr
oble
ma?
– s
peci
aliş
tii tr
ebui
e să
recu
noas
că ş
i să
iden
tifi c
e pr
oble
ma
cu c
are
se c
onfr
untă
cop
ilul v
ictim
ă;
Ce
se
întâ
mplă?
– s
peci
aliş
tii tr
ebui
e să
eva
luez
e, să
anal
izez
e şi
să
expl
ice
situ
aţia
cop
ilulu
i;
Ce
treb
uie
de fă
cut?
– s
peci
aliş
tii îm
preu
nă c
u co
pilu
l şi
părin
ţii/p
erso
ana
în g
rija
căru
ia s
e afl
ă tr
ebui
e să
cla
rifi c
e in
tenţ
iile,
să
stab
ileas
că o
biec
tivel
e şi
să
plan
ifi ce
urm
ător
ii paşi
de
inte
rvenţie
, baz
ându
-se
pe c
onst
atăr
ile e
valuăr
ii in
iţial
e;
Cu
m tr
ebui
e de
pro
ceda
t? –
spe
cial
iştii
treb
uie
să s
tabi
leas
că
met
odel
e/te
hnic
ile d
e in
terv
enţie
în v
eder
ea a
sigu
rării
pro
tecţ
iei
copi
lulu
i, lu
ând
în c
onsi
dera
re in
tere
sul s
uper
ior a
l cop
ilulu
i;
S-a
făcu
t tot
ce
treb
uia?
– s
peci
aliş
tii tr
ebui
e să
eva
luez
e re
zulta
tele
fi na
le a
le in
terv
enţie
i.
REŢ
INEŢ
I:
88
* Pl
anul
Indi
vidua
l de
Asist
enţă
– P
IA.
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
Ă
IDENTIFICAREA CAZULUI
CÂN
D se
iden
tifi că
un c
az?
ex
istă
susp
iciu
nea
sau
cazu
l con
cret
de
viol
enţă
/neg
lijar
e as
upra
cop
ilulu
i.CU
M p
oate
fi id
entifi
cat
un
caz?
pe b
aza
sesizăr
ii de
la c
opil/
adul
t/spe
cial
ist;
au
tose
sizar
e.CE
urm
ează
oda
tă c
e a
fost
iden
tifi c
at u
n ca
z?
re
cepţ
iona
rea/
înre
gist
rare
a ca
zulu
i în
Regi
stru
l de
evid
enţă
a c
opiil
or afl aţi
în s
ituaţ
ie d
e ris
c;
ATRI
BUŢI
ILE
AUTO
RITĂŢI
I TUT
ELAR
E LO
CALE
(1)*
as
igură
rece
pţio
nare
a şi
înre
gist
rare
a se
sizăr
ilor p
rivin
d în
călca
rea
drep
turil
or c
opilu
lui ş
i/sau
se
auto
sesiz
ează
pe
rson
al în
caz
ul id
entifi
căr
ii co
piilo
r în
situaţie
de
risc;
co
ordo
nează
exam
inar
ea s
esiză
rilor
priv
ind
încă
lcare
a dr
eptu
rilor
cop
ilulu
i;
într
eprin
de, î
n lim
ita a
trib
uţiil
or s
ale,
în c
oope
rare
cu
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Terit
oria
lă, a
cţiu
nile
nec
esar
e pe
ntru
pre
veni
rea
sepa
rării
cop
ilulu
i de
med
iul f
amili
al
sau
pent
ru (r
e)in
tegr
area
cop
ilulu
i în
fam
ilie;
asig
ură
eval
uare
a fa
mili
ilor c
u co
pii î
n sit
uaţie
de
risc şi
a co
piilo
r sep
araţ
i de
părin
ţi;
as
igură
luar
ea c
opilu
lui d
e la
păr
inţi
sau
pers
oane
le
în g
rija
căro
ra s
e afl
ă a
cest
a, în
caz
ul e
xiste
nţei
unu
i pe
ricol
imin
ent p
entr
u vi
aţa şi
sănă
tate
a lu
i;
asig
ură
plas
amen
tul d
e ur
genţă
al c
opiil
or s
epar
aţi d
e pă
rinţi;
asig
ură
inst
ituire
a tu
tele
i/cur
atel
ei a
supr
a co
piilo
r ai
căro
r păr
inţi
sunt
ple
caţi
pest
e ho
tare
;
asig
ură
luar
ea ş
i sco
ater
ea d
in e
vide
nţă
a fa
mili
ilor c
u co
pii î
n sit
uaţie
de
risc şi
a co
piilo
r sep
araţ
i de
părin
ţi;
pa
rtic
ipă
la p
roce
dura
de
luar
e a
copi
lulu
i de
la păr
inţi;
elib
erea
ză ş
i tra
nsm
ite A
utor
ităţii
Tut
elar
e Te
ritor
iale
av
ize p
rivin
d pl
asam
entu
l pla
nifi c
at a
l cop
iilor
;
coop
erea
ză c
u in
stituţii
le, s
truc
turil
e şi
serv
iciil
e cu
at
ribuţ
ii în
dom
eniu
l pro
tecţ
iei c
opilu
lui l
a ni
vel l
ocal
;
coor
done
ază
proc
esul
de
mon
itoriz
are
a sit
uaţie
i fa
mili
ilor c
u co
pii î
n sit
uaţie
de
risc şi
a co
piilo
r sep
araţ
i de
păr
inţi;
EVALUAREA INIŢIALĂ A CAZULUI
CÂN
D es
te d
esfășu
rată
eva
luar
ea in
iţială
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
imed
iat d
upă
prim
irea
sesizăr
ii te
lefo
nice
sau
aut
oses
izării
.CU
M e
ste
desfăș
urată
eval
uare
a in
iţială
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă d
ispun
e ef
ectu
area
eva
luăr
ii in
iţial
e;
Au
torit
atea
Tut
elară
Loca
lă in
dică
spe
cial
iştii
care
urm
ează
să
part
icip
e în
pro
cesu
l de
eval
uare
iniţi
ală;
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă in
form
ează
sup
limen
tar:
I
nspe
ctor
atul
Ter
itoria
l de
Poliţ
ie/P
rocu
ratu
ra, d
acă
cuno
sc, o
ri su
spec
tează
că u
n co
pil e
ste
vict
imă
a un
ei in
fracţiu
ni/c
ontr
avenţii
;
Ser
vici
ul d
e as
istenţă
med
icală
de u
rgenţă
, dacă
sesiz
area
conţin
e in
form
aţii
priv
ind
exist
enţa
per
icol
ului
imin
ent p
entr
u vi
aţa şi
sănă
tate
a co
pilu
lui,
a te
ntat
ivel
or d
e su
icid
din
par
tea
copi
lulu
i;
Ins
pect
orat
ul d
e St
at a
l Mun
cii,
dacă
ses
izare
a co
nţin
e in
form
aţii
priv
ind
expl
oata
rea
copi
lulu
i la
mun
ci în
con
diţii
gre
le, vătăm
ătoa
re, p
eric
uloa
se
pent
ru c
opil.
CE u
rmea
ză d
upă fi n
isar
ea e
valuăr
ii in
iţial
e?
lu
area
dec
iziilo
r:
man
ager
ul d
e ca
z ia
la e
vide
nţă
cazu
l (de
schi
de d
osar
ul),
dacă
se
confi
rmă
info
rmaţ
ia s
esiza
tă;
s
unt a
plic
ate
măs
urile
urg
ente
de
prot
ecţie
a c
opilu
lui,
dacă
exi
stă
peric
ol im
inen
t pen
tru
viaţ
a şi
sănăt
atea
cop
ilulu
i.Au
torit
atea
Tut
elară
Loca
lă:
î
nain
tează
o ce
rere
în In
stanţa
de
Jude
cată
priv
ind
solic
itare
a em
iterii
ord
onanţe
i de
prot
ecţie
a c
opilu
lui t
imp
de 2
4 or
e, d
acă
unul
din
tre
părin
ţi m
anife
stă
com
port
amen
t abu
ziv ş
i altu
l unu
l pro
tect
or;
a
sigură
plas
area
cop
ilulu
i şi păr
inte
lui c
u co
mpo
rtam
ent p
rote
ctor
, dacă
agre
soru
l nu
pără
seşt
e lo
cuinţa
;
disp
une
luar
ea c
opilu
lui d
e la
păr
inţi/
pers
oana
în g
rija
căru
ia s
e afl
ă, d
acă
ei m
anife
stă
com
port
amen
t abu
ziv fa
ţă d
e co
pil.
Info
rmea
ză P
rocu
ratu
ra, î
n tim
p de
24
ore,
şi î
nain
tează
cere
rea
în In
stanţa
de
jude
cată
priv
ind
luar
ea c
opilu
lui d
e la
păr
inţi
fără
sau
cu
decă
dere
a di
n dr
eptu
ri pă
rinteşt
i pe
dura
ta
a 3
zile;
asig
ură
plas
area
de
urge
nţă
a co
pilu
lui (
72 o
re -
45 zi
le),
dacă
cop
ilul e
ste
luat
din
fam
ilie
sau
iden
tifi c
at în
str
adă şi
nu s
e cu
noaş
te lo
cul a
fl ării
pă
rinţil
or/p
erso
anel
or în
grij
a că
ruia
se
afl ă
;
sol
icită
de
la A
utor
itate
a Tu
tela
ră T
erito
rială
ser
vici
i spe
cial
izate
.
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă c
lase
ază
sesiz
area
– d
acă
se in
fi rmă
info
rmaţ
ia.
99
* Le
gea
nr. 1
40 d
in 1
4.06
.201
3 pr
ivind
pro
tecţ
ia s
pecia
lă a
cop
iilor a
fl aţi
în s
ituaţ
ii de
risc
şi a
cop
iilor s
epar
aţi d
e pă
rinţi
din
02.0
8.20
13.
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
ĂEVALUAREA COMPLEXĂ
CÂN
D es
te d
esfășu
rată
eva
luar
ea c
ompl
exă
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
odată
ce a
fost
des
chis
dosa
rul ş
i se
eval
uează
com
plex
cel
mul
t 10
zile.
CUM
est
e de
sfăș
urată
eval
uare
a co
mpl
exă
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă d
ispun
e:
lu
area
la e
vide
nţă
a co
pilu
lui;
d
esch
ider
ea d
osar
ului
cop
ilulu
i de
cătr
e m
anag
erul
de
caz;
r
ealiz
area
man
agem
entu
lui d
e ca
z de
cătr
e m
anag
erul
ui d
e ca
z cu
impl
icar
ea, d
upă
nece
sitat
e, a
spe
cial
iştilo
r din
dom
eniu
l sănătăţ
ii, e
ducaţie
i, po
liţie
i.
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă s
olic
ită re
aliza
rea
eval
uării
psih
olog
ice,
dacă
se s
uspe
ctea
ză s
au s
-a c
onfi r
mat
că
copi
lul e
ste
supu
s vi
olenţe
i, ne
glijă
rii,
expl
oată
rii, t
rafi c
ului
;
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă p
artic
ipă
la p
roce
dura
de
exam
inar
e m
edic
o-le
gală
, la
solic
itare
a or
ganu
lui d
e ur
măr
ire p
enală;
Au
torit
atea
Tut
elară
Loca
lă c
ontr
ibui
e la
asig
urar
ea c
ondiţii
lor d
e de
sfăş
urar
e a
audi
erii
copi
lulu
i, la
sol
icita
rea
orga
nulu
i de
urmăr
ire p
enală.
CE u
rmea
ză d
e re
aliz
at în
baz
a re
zulta
telo
r eva
luăr
ii co
mpl
exe?
luar
ea d
ecizi
ilor:
m
enţin
erea
cop
ilulu
i în
fam
ilie;
rei
nteg
rare
a co
pilu
lui î
n fa
mili
e;
p
lasa
men
tul p
lanifi c
at a
l cop
ilulu
i, sa
u, d
upă
caz,
menţin
erea
cop
ilulu
i în
plas
amen
tul p
lanifi c
at.
ATRI
BUŢI
ILE
AUTO
RITĂŢI
I TUT
ELAR
E LO
CALE
(2)
co
ordo
nează
proc
esul
de
anal
iză a
situ
aţie
i la
nive
l loc
al
în d
omen
iul p
rote
cţie
i cop
iilor
în s
ituaţ
ie d
e ris
c şi
a co
piilo
r sep
araţ
i de
părin
ţi;
pl
anifi
că ş
i dec
ide
în p
rivinţa
des
fășu
rării
măs
urilo
r de
info
rmar
e a
popu
laţie
i priv
ind
drep
turil
e co
pilu
lui;
în
trep
rinde
măs
urile
nec
esar
e, în
lim
ita a
trib
uţiil
or s
ale,
pe
ntru
resp
ecta
rea
drep
turil
or p
atrim
onia
le a
le c
opiil
or
răm
aşi fără
ocro
tire
părin
teas
că;
co
labo
rează
cu A
utor
ităţil
e Tu
tela
re T
erito
riale
şi
Cent
rale
, priv
ind
prot
ecţia
cop
iilor
în s
ituaţ
ie d
e ris
c şi
a co
piilo
r sep
araţ
i de
părin
ţi, in
clusiv
prin
info
rmar
ea
reci
procă
pe p
robl
emel
e de
inte
res
com
un.
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă e
xerc
ită a
trib
uţiil
e sa
le
dire
ct s
au p
rin in
term
ediu
l spe
cial
istul
ui p
entr
u pr
otecţia
dr
eptu
rilor
cop
ilulu
i, an
gaja
t în
cadr
ul p
rimăr
iei.
ELABORAREA PLANULUI INDIVIDUAL DE ASISTENŢĂ*
ȘI INTERVENŢIA
CÂN
D se
ela
bore
ază
PIA
pent
ru îm
bună
tăţir
ea s
ituaţ
iei c
opilu
lui?
odată
ce a
fost
efe
ctua
tă e
valu
area
com
plexă.
CUM
se
elab
orea
ză P
IA p
entr
u îm
bună
tăţir
ea s
ituaţ
iei c
opilu
lui?
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă a
sigură
proc
esul
de
elab
orar
e a
PIA
de căt
re m
embr
ii ec
hipe
i mul
tidisc
iplin
are;
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă a
sigură
real
izare
a/m
onito
rizar
ea in
terv
enţie
i PIA
;
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă c
oope
rează
cu A
utor
itate
a Tu
tela
ră T
erito
rială
priv
ind
asig
urar
ea s
ervi
ciilo
r spe
cial
izate
cop
ilulu
i. CE
urm
ează
oda
tă c
e a
fost
ela
bora
t PIA
?
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă în
trep
rinde
acţ
iuni
pen
tru:
menţin
erea
cop
ilulu
i în
fam
ilie;
rei
nteg
rare
a co
pilu
lui î
n fa
mili
e;
p
lasa
men
tul p
lanifi c
at a
l cop
ilulu
i.
REEVALUAREA CAZULUI/REVIZUIREA PIA
CÂN
D es
te n
eces
ar d
e a
reev
alua
situ
aţia
cop
ilulu
i?
ce
l puţ
in o
dată
la 6
luni
.CU
M s
e re
eval
uează
situ
aţia
cop
ilulu
i?
Au
torit
atea
Tut
elară
Loca
lă a
sigură
proc
esul
de
reev
alua
re a
caz
ului
/revi
zuire
a PI
A.CE
urm
ează
de
real
izat
în b
aza
rezu
ltate
lor r
eeva
luăr
ii a
situ
aţie
i cop
ilulu
i?
lu
area
dec
iziilo
r:
Aut
orita
tea
Tute
lară
Loc
ală
disp
une
înch
ider
ea c
azul
ui, d
acă
se în
regi
stre
ază
prog
rese
dur
abile
la n
ivel
ul c
opilu
lui;
A
utor
itate
a Tu
tela
ră L
ocală
iniţi
ază
proc
edur
a de
apl
icar
e a
măs
urilo
r urg
ente
de
prot
ecţie
a c
opilu
lui,
dacă
se
cons
tată
per
icol
ul im
inen
t pen
tru
viaţ
a şi
sănă
tate
a co
pilu
lui;
A
utor
itate
a Tu
tela
ră L
ocală
refe
ră c
azul
căt
re a
ltă A
utor
itate
Ter
itoria
lă, d
acă
copi
lul,
împr
eună
cu
fam
ilia
îşi s
chim
bă d
omic
iliul
.
99
* Pl
anul
Indi
vidua
l de
Asist
enţă
– P
IA.
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
Ă
IDENTIFICAREA CAZULUI
CÂN
D se
iden
tifi că
cazu
l?
există
susp
iciu
nea
sau
cazu
l con
cret
de
viol
enţă
/neg
lijar
e as
upra
cop
ilulu
i.CU
M p
oate
fi id
entifi
cat
un
caz?
pe
baz
a se
sizăr
ii de
la c
opil/
adul
t/spe
cial
ist;
au
tose
sizar
ea în
tim
pul v
izite
i la
dom
icili
u, a
udie
nţei
, în
stra
dă, p
rin m
ass-
med
ia.
CE u
rmea
ză o
dată
ce
a fo
st id
entifi
cat
caz
ul?
m
anag
erul
de
caz c
ompl
etea
ză F
işa d
e se
sizar
e;
m
anag
erul
de
caz i
nfor
mea
ză A
utor
itate
a Tu
tela
ră L
ocală
imed
iat p
rin te
lefo
n şi
prez
intă
fi şa
de
sesiz
are
(în ti
mp
de 2
4 or
e);
m
anag
erul
de
caz i
nfor
mea
ză s
uplim
enta
r:
ser
vici
ul d
e as
istenţă
med
icală
de u
rgenţă
, dacă
viaţ
a şi
sănă
tate
a co
pilu
lui e
ste
în p
eric
ol;
I
nspe
ctor
atul
Ter
itoria
l de
Poliţ
ie, d
acă
se c
unoaşt
e sa
u se
sus
pect
ează
că
copi
lul e
ste
vict
imă
a un
ei in
fracţiu
ni/c
ontr
avenţii
.
Indi
cato
rii v
izib
ili la
cop
ilul v
ictim
ă sa
u po
tenţ
ială
vic
timă:
in
dica
torii
fi zi
ci:
le
ziuni
cor
pora
le n
eexp
licab
ile (v
ânătăi
, cic
atric
e şi
sem
ne d
e m
uşcă
turi,
ars
uri e
tc.);
s
chim
bări
în sănăt
ate
(dur
eri d
e ca
p/ab
dom
inal
e, o
bose
ală,
tic
uri,
foam
e et
c.).
in
dica
tori
psih
ocom
port
amen
tali
(pro
test
ează
sau
plân
ge în
pre
ajm
a an
umito
r per
soan
e, izo
lat,
agre
siv, c
erşeşt
e, va
gabo
ndea
ză e
tc.).
sc
him
bări
ale
aspe
ctul
ui fi
zic
(neî
ngrij
it, m
iros
resp
ingă
tor,
vest
imen
taţie
mur
dară
/nec
ores
punzăt
oare
ano
timpu
lui e
tc.).
co
pilu
l lăs
at fă
ră s
upra
vegh
ere.
EVALUAREA INIŢIALĂ A CAZULUI
CÂN
D es
te d
esfășu
rată
eva
luar
ea in
iţială
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
im
edia
t – în
caz
ul în
car
e în
ses
izare
se
conţ
in in
form
aţii
desp
re e
xiste
nţa
unui
per
icol
imin
ent p
entr
u vi
aţa și
sănă
tate
a co
pilu
lui;
în
dec
urs
a 24
ore
– c
elel
alte
caz
uri.
CUM
est
e de
sfăș
urată
eval
uare
a in
iţială
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
m
anag
erul
de
caz d
iscută
cu c
opilu
l (in
terv
iul d
e pr
otecţie
) şi păr
inţi/
pers
oana
în g
rija
căru
ia s
e afl
ă c
opilu
l/alte
per
soan
e re
leva
nte
pent
ru c
az;
m
anag
erul
de
caz i
dent
ifi că
şi s
oluţ
ione
ază
nevo
ile im
edia
te a
cop
ilulu
i, ţin
ându
-se
cont
de
nive
lul d
e sig
uranţă
, sănăt
ate şi
îngr
ijire
a c
opilu
lui.
CE u
rmea
ză d
e re
aliz
at d
upă fi n
isar
ea e
valuăr
ii in
iţial
e?
man
ager
ul d
e ca
z ia
următ
oare
le d
ecizi
i:
luar
ea la
evi
denţă
a ca
zulu
i (de
schi
dere
a do
saru
lui)
– în
caz
ul în
car
e se
con
fi rmă
info
rmaţ
ia re
ferit
or la
exis
tenţ
a un
ei s
ituaţ
ii de
vio
lenţă
asup
ra c
opilu
lui;
o
feră
sup
ort A
utor
ităţii
Tut
elar
e Lo
cale
în a
plic
area
măs
urilo
r urg
ente
de
prot
ecţie
a c
opilu
lui,
dacă
exis
tă p
eric
ol im
inen
t pen
tru
viaţ
a şi
sănă
tate
a co
pilu
lui;
c
lasa
rea
sesizăr
ii –
în c
azul
în c
are
se in
fi rmă
info
rmaţ
ia re
ferit
or la
exis
tenţ
a un
ei s
ituaţ
ii de
vio
lenţă
asup
ra c
opilu
lui.
Aspe
cte
impo
rtan
te în
des
fășu
rare
a ev
aluă
rii in
iţial
e, e
fect
uate
în
coo
pera
re c
u m
embr
ii ec
hipe
i mul
tidis
cipl
inar
e:
este
cop
ilul î
n sig
uranţă
? Da
că n
u, c
are
sunt
măs
urile
urg
ente
de
prot
ecţie
ce
treb
uie
aplic
ate
pent
ru in
stitu
irea
unui
med
iu s
ecur
izat?
ex
istă
nece
sităţ
i urg
ente
la n
ivel
ul c
opilu
lui,
nece
sităţ
i car
e tr
ebui
e ne
apăr
at s
atisfăc
ute?
es
te re
prez
enta
ntul
lega
l vin
ovat
de
acea
stă
situaţie
vio
lentă?
Cin
e es
te a
gres
orul
?
există şi
alte
vic
time?
es
te p
osib
il ca
situ
aţiil
e de
vio
lenţă
să s
e re
pete
?
EVALUAREA COMPLEXĂ
CÂN
D es
te d
esfășu
rată
eva
luar
ea c
ompl
exă
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
od
ată
ce a
fost
luat
caz
ul la
evi
denţă şi
se e
valu
ează
, în
term
en d
e ce
l mul
t 10
zile.
CUM
est
e de
sfăș
urată
eval
uare
a co
mpl
exă
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
m
anag
erul
de
caz d
iscută
cu c
opilu
l şi păr
inţii
/per
soan
a în
grij
a că
ruia
se
afl ă
cop
ilul/a
lte p
erso
ane
rele
vant
e pe
ntru
caz
, spe
cial
işti e
tc.;
st
abileşt
e gr
adul
de
sigur
anţă
a c
opilu
lui p
rin id
entifi
car
ea ş
i ana
liza
fact
orilo
r de
risc şi
prot
ecto
ri, v
ulne
rabi
lităţ
ilor c
opilu
lui;
id
entifi
că
nece
sităţ
ile im
edia
te, ţ
inân
du-s
e co
nt d
e ni
velu
l de
sigur
anţă
, sănăt
ate şi
îngr
ijire
a c
opilu
lui ş
i nec
esită
ţi pe
term
en lu
ng, c
um a
r fi :
educ
aţia
, im
plic
area
în a
ctiv
ităţi,
resp
onsa
biliz
area
etc
. CE
urm
ează
de
real
izat
în b
aza
rezu
ltate
lor e
valuăr
ii co
mpl
exe?
m
anag
erul
de
caz r
ecom
andă
:
sol
uţii
pent
ru s
atisf
acer
ea n
eces
ităţil
or c
opilu
lui,
iden
tifi c
ate
în p
roce
sul d
esfășu
rării
eva
luăr
ii co
mpl
exe;
p
ropu
ne A
utor
ităţii
Tut
elar
e Lo
cale
, după
nece
sitat
e, să
asig
ure
efec
tuar
ea e
xam
inăr
ii sp
ecia
lizat
e a
copi
lulu
i.
Aspe
cte
impo
rtan
te în
des
fășu
rare
a ev
aluă
rii c
ompl
exe
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui:
de
zvol
tare
a co
pilu
lui (fi z
ic, m
enta
l, em
oţio
nal);
re
laţii
le c
u m
embr
ii fa
mili
ei/fa
mili
a lă
rgită
/sem
eni;
ab
ilităţil
e şi
inte
rese
le c
opilu
lui;
ab
ilităţil
e pă
rinţil
or d
e a
creş
te c
opii.
1010
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
ĂELABORAREA PLANULUI
INDIVIDUAL DE ASISTENŢĂ* ȘI INTERVENŢIA
CÂN
D se
ela
bore
ază
PIA
pent
ru îm
bună
tăţir
ea s
ituaţ
iei c
opilu
lui?
od
ată
ce a
fost
real
izată
eva
luar
ea c
ompl
exă.
CU
M s
e el
abor
ează
PIA
pen
tru
îmbu
nătăţir
ea s
ituaţ
iei c
opilu
lui?
m
anag
erul
de
caz e
labo
rează
PIA
cu im
plic
area
act
ivă
a co
pilu
lui/păr
inţil
or/p
erso
anei
în g
rija
căru
ia s
e afl
ă c
opilu
l şi a
spe
cial
iştilo
r;
dete
rmină şi
iera
rhize
ază
acţiu
nile
nec
esar
e de
a fi
într
eprin
se;
di
strib
uie
sarc
inile
într
e m
embr
ii ec
hipe
i mul
tidisc
iplin
are şi
pres
tato
rii d
e se
rvic
ii so
cial
e;
stab
ileşt
e in
terv
alul
de
timp
pent
ru re
aliza
rea fi e
căre
i acţ
iuni
în p
arte
;CE
urm
ează
oda
tă c
e a
fost
ela
bora
t PIA
?
man
ager
ul d
e ca
z int
ervi
ne c
onfo
rm P
IA;
m
anag
erul
de
caz r
eferă
cazu
l căt
re S
ervi
ciile
spe
cial
izate
de
asist
enţă
, con
silie
re p
sihol
ogică,
asis
tenţă
jurid
ică și
med
icală
la n
ivel
raio
nal;
m
anag
erul
de
caz m
onito
rizea
ză a
ctiv
ităţil
e re
aliza
te c
onfo
rm P
IA.
La e
labo
rare
a PI
A ţin
eţi c
ont d
e ur
măt
oare
le:
ca
re s
unt o
biec
tivel
e ce
treb
uie
atin
se?
ca
re d
intr
e fa
ctor
ii de
term
inanţi
ai v
iole
nţei
treb
uie
elim
inaţ
i?
ce p
oate
fi s
chim
bat î
n di
nam
ica
fam
iliei
?
care
sun
t prio
rităţ
ile în
favo
area
cop
ilulu
i?
care
sun
t paş
ii pe
ntru
atin
gere
a ob
iect
ivel
or?
ca
re s
unt l
imite
le d
e tim
p?
care
sun
t act
orii şi
ce ro
luri
au a
ceşt
ia?
Not
ă: m
anag
erul
de
caz c
onvo
acă şi
coor
done
ază şe
dinţ
ele
echi
pei
mul
tidisc
iplin
are
pe to
t par
curs
ul a
siste
nţei
caz
ului
.
REEVALUAREA CAZULUI/REVIZUIREA PIA
CÂN
D es
te n
eces
ar d
e a
reev
alua
situ
aţia
cop
ilulu
i?
cel p
uţin
oda
tă la
6 lu
ni.
CUM
se
reev
alue
ază
situ
aţia
cop
ilulu
i?
man
ager
ul d
e ca
z disc
ută
cu c
opilu
l şi păr
inţii
/per
soan
a în
grij
a că
ruia
se
afl ă
cop
ilul/a
lte p
erso
ane
rele
vant
e pe
ntru
caz
;
man
ager
ul d
e ca
z coo
rdon
ează
cu
spec
ialiş
tii a
cţiu
nile
rele
vant
e, în
cad
rul ş
edinţe
i ech
ipei
mul
tidisc
iplin
are.
CE
urm
ează
de
real
izat
în b
aza
rezu
ltate
lor r
eeva
luăr
ii si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
m
anag
erul
de
caz i
a ur
măt
oare
le d
ecizi
i:
înc
hide
rea
cazu
lui,
dacă
toat
e ob
iect
ivel
e pr
evăz
ute
de P
IA a
u fo
st a
tinse
şi r
ezul
tate
le d
orite
au
fost
obţ
inut
e;
ela
bora
rea/
revi
zuire
a PI
A şi
refe
rirea
caz
ului
căt
re s
ervi
ciile
spe
cial
izate
, dacă
obie
ctiv
ele
PIA
n-au
fost
atin
se ş
i pe
parc
urs
au fo
st
iden
tifi c
ate şi
alte
nec
esită
ţi;
r
efer
irea
cazu
lui căt
re o
altă
Aut
orita
te T
utel
ară
Loca
lă, d
acă
copi
lul,
împr
eună
cu
fam
ilia
sa, îşi
schi
mbă
dom
icili
ul.
La re
eval
uare
a ca
zulu
i ţin
eţi c
ont d
e ur
măt
oare
le:
co
pilu
l est
e în
sig
uranţă
?
ce s
chim
bări
au a
păru
t la
nive
lul f
acto
rilor
de
risc?
ce
pro
gres
e au
fost
atin
se la
niv
elul
obi
ectiv
elor
şi r
ezul
tate
lor
stab
ilite
în P
IA?
câ
t de
efi c
ient
e au
fost
ser
vici
ile p
ropu
se în
atin
gere
a ob
iect
ivel
or ş
i re
zulta
telo
r?
care
est
e ni
velu
l act
ual d
e ris
c în
fam
ilie?
fa
ctor
ii de
risc
au
fost
reduşi
sufi c
ient
pen
tru
ca fa
mili
a să
-şi p
oată
pr
otej
a sin
gură
cop
ilul ş
i să
răsp
undă
în m
od p
otriv
it la
nev
oile
lui
de d
ezvo
ltare
?
1010
* Pl
anul
Indi
vidua
l de
Asist
enţă
– P
IA.
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
Ă
IDENTIFICAREA CAZULUI
CÂN
D se
iden
tifi că
un c
az?
ex
istă
susp
iciu
nea
sau
cazu
l con
cret
de
viol
enţă
/neg
lijar
e as
upra
cop
ilulu
i.CU
M p
oate
fi id
entifi
cat
un
caz?
pe
baz
a se
sizăr
ii de
la c
opil/
adul
t/spe
cial
ist;
au
tose
sizar
ea lu
crăt
orilo
r ins
tituţ
iilor
med
ico-
sani
tare
în c
adru
l con
trol
ului
pro
fi lac
tic (v
izită
la d
omic
iliu
sau
inst
ituţia
med
ico-
sani
tară
). CE
urm
ează
oda
tă c
e a
fost
iden
tifi c
at u
n ca
z?
în
regi
stra
rea
cazu
lui.
I. În
situ
aţia
caz
ului
sus
pect
sau
con
fi rm
at d
e vi
olenţă
sex
uală
, vătăm
are
corp
orală,
neg
lijar
e, fo
rme
grav
e de
exp
loat
are,
lucrăt
orii
inst
ituţii
lor
med
ico-
sani
tare
:
com
plet
ează
Fişa
de
sesiz
are;
info
rmea
ză im
edia
t prin
tele
fon
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă;
in
form
ează
sup
limen
tar:
I
nspe
ctor
atul
Ter
itoria
l de
Poliţ
ie, d
acă
se c
unoaşt
e sa
u se
sus
pect
ează
că
copi
lul e
ste
vict
ima
unei
infr
acţiu
ni/c
ontr
avenţii
;
Min
ister
ul Sănătăţ
ii, d
acă
viol
enţa
faţă
de
copi
l est
e co
misă
de
cătr
e lu
crăt
orii
inst
ituţii
lor p
ublic
e m
edic
o-sa
nita
re p
ublic
e;
expe
diază fi ş
a de
ses
izare
căt
re A
utor
itate
a Tu
tela
ră L
ocală
(în ti
mp
de 2
4 or
e).
II. În
situ
aţia
caz
ului
de
viol
enţă
fi zic
ă şi
psih
olog
ică
într
e co
pii î
n ca
drul
inst
ituţii
med
ical
e, lu
crăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re s
oluţ
ione
ază
cazu
l în
cadr
ul in
stituţie
i.
Indi
cato
rii v
izib
ili la
cop
ilul v
ictim
ă sa
u po
tenţ
ială
vic
timă:
in
dica
torii
fi zi
ci:
le
ziuni
cor
pora
le n
eexp
licab
ile (v
ânătăi
, cic
atric
e şi
sem
ne d
e m
uşcă
turi,
ars
uri,
sarc
ină,
bol
i sex
ual t
rans
misi
bile
, lez
iuni
ale
or
gane
lor g
enita
le/a
nusu
lui,
frac
turi
etc.)
;
sch
imbă
ri în
sănăt
ate
(dur
eri d
e ca
p/ab
dom
inal
e, ob
osea
lă, t
icuri,
fo
ame,
subd
ezvo
ltare
fi zică,
sca
bie,
pedi
culo
ză, o
trăvi
re e
tc.).
in
dica
torii
psi
hoco
mpo
rtam
enta
li (p
rote
stea
ză s
au p
lâng
e câ
nd
este
în p
reaj
ma
anum
itor p
erso
ane,
agr
esiv,
nu
com
unică,
irita
t, te
ntat
ive
de s
uici
d, c
onsu
m d
e al
cool
/dro
guri
etc.)
;
schi
mbă
ri al
e as
pect
ului
fi zi
c (n
eîng
rijit,
miro
s re
spin
găto
r, ve
stim
entaţie
mur
dară
/nec
ores
punzăt
oare
ano
timpu
lui e
tc.);
co
pilu
l lăs
at fă
ră s
upra
vegh
ere.
EVALUAREA CAZULUI
CÂN
D es
te n
eces
ar d
e a
eval
ua s
ituaţ
ia c
opilu
lui?
im
edia
t după
iden
tifi c
area
caz
ului
.CU
M e
ste
desfăș
urată
eval
uare
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
lu
crăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re in
vest
ighe
ază
copi
lul î
n ce
l mul
t 24
ore;
lu
crăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re c
ompl
etea
ză d
ocum
entaţia
med
icală;
lu
crăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re re
alize
ază
inte
rviu
l de
prot
ecţie
, doa
r în
cazu
l lip
sei A
utor
ităţii
Tut
elar
e Lo
cale
/man
ager
ului
de
caz s
au
dacă
insp
iră în
cred
ere
copi
lulu
i și e
ste
învo
it de
mem
brii
echi
pei m
ultid
iscip
linar
e.CE
urm
ează
de
real
izat
în b
aza
rezu
ltate
lor e
valuăr
ii?
lucrăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re s
oluţ
ione
ază
cazu
l în
cadr
ul in
stituţie
i;
lucrăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re c
olab
orea
ză c
u m
embr
ii ec
hipe
i mul
tidisc
iplin
are
priv
ind
eval
uare
a in
iţială/
com
plexă
a ca
zulu
i;
lucrăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re re
feră
caz
ul căt
re a
lţi s
peci
alişt
i, se
rvic
ii so
cial
e pr
imar
e sa
u sp
ecia
lizat
e.
1111
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
ĂASISTENŢA CAZULU
CÂN
D se
ofe
ră a
sist
enţă
cop
ilulu
i?
odată
ce a
fost
eva
luat
caz
ul.
CUM
est
e as
ista
t cop
ilul?
lu
crăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re o
feră
asis
tenţă
med
icală
copi
lulu
i con
form
pro
toco
alel
or c
linic
e;
lucrăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re s
oluţ
ione
ază
cazu
l în
cadr
ul in
stituţie
i;
lucrăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re p
artic
ipă,
la s
olic
itare
a Au
torităţ
ii Tu
tela
re L
ocal
e, în
cad
rul p
roce
sulu
i de
gest
iona
re a
caz
ului
(e
labo
rare
a şi
impl
emen
tare
a Pl
anul
ui In
divi
dual
de
Asist
enţă
/mon
itoriz
are/
reev
alua
rea/
revi
zuire
a Pl
anul
ui In
divi
dual
de
Asist
enţă
).CE
urm
ează
după
ofer
irea
asis
tenţ
ei c
opilu
lui?
lu
crăt
orii
inst
ituţii
lor m
edic
o-sa
nita
re m
onito
rizea
ză c
opiii
în s
ituaţ
ie d
e ris
c pr
in v
izite
la d
omic
iliu/
inve
stig
aţia
e pr
ofi la
ctică.
Aspe
cte
impo
rtan
te în
asi
stenţa
cop
ilulu
i vic
timă,
pen
tru
a ev
ita
trau
mat
izar
ea c
opilu
lui:
as
igur
area
unu
i spaţiu
sig
ur p
entr
u ex
amin
area
cop
ilulu
i – u
nde
copi
lul s
e sim
te c
onfo
rtab
il (d
e ex
.: la
dom
icili
ul c
opilu
lui –
oda
ia
pref
erată
a co
pilu
lui;
biro
ul m
edic
ului
să fi e
am
enaj
at c
ât m
ai
prie
teno
s co
pilu
lui);
pr
egăt
irea
copi
lulu
i pen
tru
exam
inar
ea m
edic
ală
– ce
ea c
e va
redu
ce s
tres
ul c
opilu
lui v
ictim
ă în
pro
cesu
l exa
minăr
ii (d
e ex
: ab
ordaţi
copi
lul î
n ca
litat
e de
par
tene
ri de
dia
log;
asig
uraţ
i-l p
e co
pil
că vă
preo
cupă
sănăt
atea
lui ş
i că
doriţ
i să-
l aju
taţi;
vor
biţi
cu e
l de
spre
pro
blem
ele
med
ical
e fo
losin
d un
lim
baj a
cces
ibil;
răsp
undeţi
imed
iat l
a în
trebăr
ile p
e ca
re v
i le
adre
sează)
;
cons
ulta
rea
copi
lulu
i în
prez
enţa
per
soan
elor
lui d
e în
cred
ere.
1111
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
Ă
1212
IDENTIFICAREA CAZULUI
CÂN
D se
iden
tifi că
un c
az?
ex
istă
susp
iciu
nea
sau
cazu
l con
cret
de
viol
enţă
/neg
lijar
e as
upra
cop
ilulu
i.CU
M p
oate
fi id
entifi
cat
un
caz?
pe
baz
a se
sizăr
ii de
la c
opil/
adul
t/spe
cial
ist;
au
tose
sizar
ea lu
crăt
orilo
r ins
tituţ
iilor
de
învăţă
mân
t. CE
urm
ează
oda
tă c
e a
fost
iden
tifi c
at u
n ca
z?
în
regi
stra
rea
cazu
lui.
I. În
situ
aţia
caz
ului
sus
pect
sau
con
fi rm
at d
e vi
olenţă
sex
uală
, vătăm
are
corp
orală,
neg
lijar
e, fo
rme
grav
e de
exp
loat
are,
lucrăt
orii
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t:
com
plet
ează
Fişa
de
sesiz
are;
info
rmea
ză im
edia
t prin
tele
fon
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă;
in
form
ează
sup
limen
tar:
I
nspe
ctor
atul
Ter
itoria
l de
Poliţ
ie, d
acă
se c
unoaşt
e sa
u se
sus
pect
ează
că
copi
lul e
ste
vict
ima
unei
infr
acţiu
ni/c
ontr
avenţii
;
Ser
vici
ul d
e as
istenţă
med
icală
urge
ntă,
dacă
viaţ
a şi
sănă
tate
a co
pilu
lui e
ste
în p
eric
ol;
D
irecţ
ia G
ener
ală
de În
văţă
mân
t Tin
eret
şi S
port
/Min
ister
ul E
ducaţie
i, da
că v
iole
nţa
faţă
de
copi
l est
e co
misă
de
cătr
e lu
crăt
orii
inst
ituţie
i de
învăţă
mân
t.
expe
diază fi ş
a de
ses
izare
căt
re A
utor
itate
a Tu
tela
ră L
ocală
(în ti
mp
de 2
4 or
e).
II. În
situ
aţia
caz
ului
de
viole
nţă fi z
ică şi
psih
olog
ică în
tre c
opii
în c
adru
l ins
tituţ
iei d
e în
văţă
mân
t, lu
crăt
orii
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t sol
uţio
nează
cazu
l în
cadr
ul in
stituţie
i.
Indi
cato
rii v
izib
ili la
cop
ilul v
ictim
ă sa
u po
tenţ
ială
vic
timă:
in
dica
torii
fi zi
ci:
le
ziuni
cor
pora
le n
eexp
licab
ile (v
ânătăi
, ci
catr
ice şi
sem
ne d
e m
uşcă
turi/
arsu
ri et
c.);
s
chim
bări
în sănăt
ate
(dur
eri d
e ca
p/ab
dom
inal
e, o
bose
ală,
ticu
ri, fo
ame,
so
mno
lenţă,
otrăv
ire, d
ifi cu
ltate
de
a m
erge
sa
u a șe
dea
etc.)
;
indi
cato
rii p
siho
com
port
amen
tali
(pro
test
ează
sa
u pl
ânge
cân
d es
te în
pre
ajm
a an
umito
r pe
rsoa
ne, a
gres
iv, n
u co
mun
ică, i
ritat
, ten
tativ
e de
sui
cid, c
onsu
m d
e al
cool
/dro
guri,
nu
doreşt
e să
se
schi
mbe
pen
tru le
cţia
de
educ
aţie
fi zică,
cu
noşt
inţe
sau
com
porta
men
t sex
ual n
eobişn
uit,
scăd
erea
reuş
itei ş
cola
re, li
pse
nem
otiv
ate
de la
or
e, ab
ando
n şc
olar
, izo
lare
, etc
.)
schi
mbă
ri al
e as
pect
ului
fi zi
c (n
eîng
rijit,
m
iros
resp
ingă
tor,
vest
imen
taţie
mur
dară
/ ne
core
spun
zăto
are
anot
impu
lui e
tc.).
co
pilu
l lăs
at fă
ră s
upra
vegh
ere.
Aspe
cte
impo
rtan
te în
pro
tecţ
ia c
opilu
lui:
as
igur
area
sec
urită
ţii în
căpe
rilor
, ter
enur
ilor ş
i lo
curil
or a
fere
nte
inst
ituţii
de
învăţă
mân
t;
pune
rea
la d
ispo
ziţia
cop
iilor
a in
form
aţiil
or,
mijl
oace
lor ş
i ins
trum
ente
lor d
e ra
port
are
a ca
zuril
or;
cu
noaş
tere
a pa
rtic
ular
ităţil
or d
e vâ
rstă
a
copi
lulu
i vă
poat
e aj
uta
în id
entifi
car
ea
cazu
rilor
de
viol
enţă
, neg
lijar
e, e
xplo
atar
e,
trafi
c a
l cop
ilulu
i şi i
nter
venţ
ia p
rom
ptă
la
aces
te c
azur
i;
atun
ci c
ând
copi
lul e
ste
afec
tat,
el a
re n
evoi
e de
pre
zenţ
a un
ei p
erso
ane
care
îl v
a as
culta
cu
adevăr
at, p
entr
u a
pove
rsti
ce i
se în
tâm
plă.
EVALUAREA CAZULUI
CÂN
D es
te n
eces
ar d
e a
eval
ua s
ituaţ
ia c
opilu
lui?
im
edia
t după
iden
tifi c
area
caz
ului
.CU
M e
ste
desfăș
urată
eval
uare
a si
tuaţ
iei c
opilu
lui?
lu
crăt
orii
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t disc
ută
cu c
opilu
l şi păr
inţii
/per
soan
a în
grij
a că
ruia
se
afl ă
;
real
izează
inte
rviu
l de
prot
ecţie
, doa
r dacă
insp
iră în
cred
ere
copi
lulu
i şi e
ste
învo
it de
mem
brii
echi
pei m
ultid
iscip
linar
e.CE
urm
ează
de
real
izat
în b
aza
rezu
ltate
lor e
valuăr
ii si
tuaţ
iei c
opilu
lui v
ictim
ă?
lucrăt
orii
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t sol
uţio
nează
cazu
l în
cadr
ul in
stituţie
i;
lucrăt
orii
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t col
abor
ează
cu
mem
brii
echi
pei m
ultid
iscip
linar
e cu
priv
ire la
eva
luar
ea c
azul
ui;
lu
crăt
orii
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t ref
eră
cazu
l căt
re a
lţi s
peci
alişt
i sau
ser
vici
i spe
cial
izate
prim
are/
spec
ializ
ate.
ASISTENŢA CAZULUI
CÂN
D se
ofe
ră a
sist
enţă
cop
ilulu
i?
odată
ce a
fost
eva
luat
caz
ul.
CUM
est
e as
ista
t cop
ilul?
lu
crăt
orii
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t par
ticipă,
la s
olic
itare
a Au
torităţ
ii Tu
tela
re L
ocal
e, în
cad
rul p
roce
sulu
i de
gest
iona
re a
caz
ului
(ela
bora
rea şi
impl
emen
tare
a pl
anul
ui in
divi
dual
de
asist
enţă
/mon
itoriz
area
/reev
alua
rea/
revi
zuire
a pl
anul
ui in
divi
dual
de
asist
enţă
);
lucrăt
orii
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t par
ticipă,
la s
olic
itare
a or
gane
lor d
e ur
măr
ire p
enală şi
de d
rept
, în
cadr
ul p
roce
duril
or le
gale
;
lucrăt
orii
inst
ituţii
lor d
e în
văţă
mân
t elib
erea
ză, l
a so
licita
rea
Auto
rităţ
ii Tu
tela
re, d
ocum
ente
le c
opilu
lui p
entr
u a fi
tran
sfer
at la
altă
inst
ituţie
de
învăţă
mân
t.CE
urm
ează
după
ofer
irea
asis
tenţ
ei c
opilu
lui?
m
onito
rizar
ea a
cţiu
nilo
r de
prev
enire
şi p
rote
cţie
.
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
Ă
1212
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
Ă
IDENTIFICAREA CAZULUI
CÂN
D se
iden
tifi că
un c
az?
ex
istă
susp
iciu
nea
sau
cazu
l con
cret
de
viol
enţă
/neg
lijar
e as
upra
cop
ilulu
i.CU
M p
oate
fi id
entifi
cat
un
caz?
pe b
aza
sesizăr
ii de
la c
opil/
adul
t/spe
cial
ist;
au
tose
sizar
ea a
ngaj
aţilo
r pol
iţiei
(prin
mas
s-m
edia
, Int
erne
t, vi
zite
la d
omic
iliu)
. CE
urm
ează
oda
tă c
e a
fost
iden
tifi c
at u
n ca
z?
an
gajaţii
pol
iţiei
info
rmea
ză D
ispec
erat
ul/S
ervi
ciul
de
Gardă
al In
spec
tora
tul T
erito
rial d
e Po
liţie
pen
tru
înre
gist
rare
a se
sizăr
ii*;
an
gajaţii
pol
iţiei
înre
gist
rează
sesiz
area
în R
egist
rul d
e ev
idenţă
a a
ltor i
nfor
maţ
ii cu
priv
ire la
infr
acţiu
ni ş
i inc
iden
te/R
egist
rul d
e ev
idenţă
a s
esiză
rilor
cu
priv
ire la
infr
acţiu
ni;
an
gajaţii
pol
iţiei
com
plet
ează
Fişa
de
sesiz
are;
anga
jaţii
pol
iţiei
info
rmea
ză im
edia
t prin
tele
fon
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă;
an
gajaţii
pol
iţiei
info
rmea
ză s
uplim
enta
r Ser
vici
ul d
e as
istenţă
med
icală
urge
ntă,
dacă
viaţ
a şi
sănă
tate
a co
pilu
lui e
ste
în p
eric
ol;
an
gajaţii
pol
iţiei
com
plet
ează
Fişa
de
sesiz
are şi
o ex
pedi
ază
cătr
e Au
torit
atea
Tut
elară
Loca
lă (î
n tim
p de
24
ore)
.
Indi
cato
rii v
izib
ili la
cop
ilul v
ictim
ă sa
u po
tenţ
ială
vic
timă:
in
dica
torii
fi zi
ci /
leziu
ni c
orpo
rale
nee
xplic
abile
(vânătăi
, ci
catr
ice şi
sem
ne d
e m
uşcă
turi,
ars
uri,
frac
turi
etc.)
;
indi
cato
rii p
siho
com
port
amen
tali
(tent
ativ
e de
sui
cid,
fu
ga d
e ac
asă,
aba
ndon
şco
lar,
vaga
bond
aj, c
erşit
, con
sum
de
alco
ol/d
rogu
ri, a
gres
ivita
te e
tc.);
sc
him
bări
ale
aspe
ctul
ui fi
zic (n
eîng
rijit,
miro
s re
spin
găto
r, ve
stim
entaţie
mur
dară
/nec
ores
punzăt
oare
ano
timpu
lui e
tc.);
co
pilu
l lăs
at fă
ră s
upra
vegh
ere.
INTERVENŢIA (1)
CÂN
D se
inte
rvin
e la
un
caz
iden
tifi c
at?
im
edia
t după
iden
tifi c
area
caz
ului
. CU
M s
e in
terv
ine
la c
azul
iden
tifi c
at?
an
gajaţii
pol
iţiei
pre
zintă
info
rmaţ
ia la
Disp
ecer
atul
/Ser
vici
ul d
e ga
rdă
al In
spec
tora
tulu
i Ter
itoria
l de
Poliţ
ie p
entr
u in
vest
igar
ea s
uple
men
tară
a c
azul
ui;
an
gajaţii
pol
iţiei
efe
ctue
ază
cerc
etar
ea la
faţa
locu
lui;
an
gajaţii
pol
iţiei
exa
min
ează
circ
umst
anţe
le ş
i acu
mul
ează
mat
eria
lul p
roba
toriu
;
anga
jatu
l pol
iţiei
sau
după
caz,
orga
nul d
e ur
măr
ire p
enală,
sol
icită
efe
ctua
rea
exam
inăr
ii m
edic
o-le
gale
a c
opilu
lui d
e că
tre
Cent
rul d
e m
edic
ină-
lega
lă;
an
gajaţii
pol
iţiei
info
rmea
ză p
rocu
roru
l des
pre
caz,
care
ulte
rior v
a so
licita
efe
ctua
rea
exam
inăr
ii ps
ihia
tric
o-le
gale
a c
opilu
lui d
e că
tre
inst
ituţii
le
med
ico-
sani
tare
, în
scop
ul c
onst
atăr
ii şi/
sau
apre
cier
ii gr
avită
ţii vătăm
ărilo
r;
solic
ită d
e la
Inst
ituţii
le d
e în
văţă
mân
t par
ticip
area
ped
agog
ului
/psih
olog
ului
în c
adru
l pro
cedu
rilor
lega
le d
e au
dier
e, e
xper
tize
în c
are
este
impl
icat
co
pilu
l;
solic
ită a
siste
nţă
med
icală
de u
rgenţă
, dacă
viaţ
a şi
sănă
tate
a co
pilu
lui e
ste
în p
eric
ol;
re
alize
ază
inte
rviu
l de
prot
ecţie
, doa
r în
cazu
l lip
sei A
utor
ităţii
Tut
elar
e Lo
cale
/man
ager
ul d
e ca
z sau
dacă
insp
iră în
cred
ere
copi
lulu
i şi e
ste
învo
it de
m
embr
ii ec
hipe
i mul
tidisc
iplin
are;
in
form
ează
cop
iii, păr
inţii
sau
repr
ezen
tanţ
ii le
gali
ai a
cest
ora
cu p
rivire
la a
cţiu
nile
ce
urm
ează
a fi
într
eprin
se;
in
form
ează
cop
ilul ş
i rep
reze
ntan
tul l
egal
cu
priv
ire la
pos
ibili
tate
a so
licită
rii a
siste
nţei
jurid
ice
ofer
ită g
ratis
de
cătr
e av
ocaţ
ii di
n ca
drul
Ofi c
iulu
i Te
ritor
ial a
l Con
siliu
lui N
aţio
nal p
entr
u As
istenţă
Jurid
ică
Gara
ntată
de S
tat (
în c
ontin
uare
Ofi c
iul T
erito
rial)*
*;
Aspe
cte
impo
rtan
te în
lucr
ul c
u co
pilu
l vic
timă
(1):
as
igur
area
unu
i spaţiu
sig
ur/p
riete
nos
pent
ru d
iscuţii
cu
copi
lul –
und
e co
pilu
l se
simte
con
fort
abil
(de
ex.: d
omic
iliul
co
pilu
lui –
oda
ia p
refe
rată
a c
opilu
lui;
alt s
paţiu
am
enaj
at
cât m
ai p
riete
nos
copi
lulu
i).În
caz
ul a
udie
rii c
opilu
lui d
e că
tre
orga
nul d
e ur
măr
ire
pena
lă, P
rocu
ratu
ră –
ace
asta
are
loc
în c
amer
a de
aud
iere
a
copi
ilor v
ictim
e/m
arto
ri ai
infr
acţiu
nilo
r, am
plas
ată
în
inci
nta
Proc
urat
urii
(la n
ivel
regi
onal
). Sa
u, la
sol
icita
rea
orga
nulu
i de
urmăr
ire p
enală,
Aut
orita
tea
Tute
lară
Loc
ală
cont
ribui
e, în
măs
ura
posib
ilităţil
or, l
a as
igur
area
con
diţii
lor d
e de
sfăş
urar
e a
audi
erii
copi
lulu
i, in
clusiv
pre
gătir
ea c
opilu
lui p
entr
u pa
rtic
ipar
ea la
aud
iere
.
* Co
nfor
m p
reve
deril
or le
gale
şi a
ctel
or n
orm
ative
în d
omen
iu (H
otăr
ârea
nr.2
70 d
in 0
8.04
.201
4 cu
priv
ire la
apr
obar
ea In
stru
cţiu
nilo
r pr
ivind
mec
anism
ul in
ters
ecto
rial d
e co
oper
are
pent
ru id
entifi
car
ea, e
valu
area
, ref
erire
a, as
istenţa
şi m
onito
rizar
ea c
opiilo
r vict
ime şi
pote
nţia
le v
ictim
e al
e vio
lenţ
ei, n
eglijă
rii, e
xplo
atăr
ii şi
trafi c
ului
).
** C
erer
ea p
oate
fi d
epusă
de căt
re c
opil/
repr
ezen
tat l
egal
la O
fi ciu
l Ter
itoria
l, org
anul
de
urmăr
ire p
enală
sau
la in
stanţă
de
jude
cată
, co
nfor
m L
egii
198
din
26.0
7.20
07 c
u pr
ivire
la a
siste
nţă
jurid
ică g
aran
tată
de
stat
, cer
erea
poa
te fi
dep
usă
la O
fi ciu
l Ter
itoria
l, or
ganu
l de
urmăr
ire p
enală
sau
la in
stanţă
de
jude
cată
..
1313
CO
PILL
UUL
VIC
TIM
ĂINTERVENŢIA (2)
an
gajaţii
pol
iţiei
asig
ură
secu
ritat
ea c
opilu
lui,
prin
:
reţ
iner
ea a
gres
orul
ui;*
e
vacu
area
cop
ilulu
i din
fam
ilie
sau
a co
pilu
lui î
mpr
eună
cu
părin
tele
pro
tect
or.
da
că a
fost
con
fi rm
ată
exist
enţa
vio
lenţ
ei/n
eglijăr
ii, e
xiste
nţa
situaţie
i de
risc
pent
ru c
opil:
a
ngaj
aţii
poliţ
iei a
sigură
acum
ular
ea m
ater
iale
lor n
eces
are
pent
ru a
plic
area
măs
urilo
r de
cons
trân
gere
faţă
de
bănu
iţi/a
buza
tori;
a
ngaj
aţii
poliţ
iei p
rezin
tă m
ater
iale
le In
spec
tora
tulu
i Ter
itoria
l de
Poliţ
ie/In
stanţe
i de
Jude
cată
.
part
icipă
la a
plic
area
măs
urilo
r urg
ente
de
prot
ecţie
a c
opilu
lui d
e că
tre
Auto
ritat
ea T
utel
ară
Loca
lă;
pa
rtic
ipă
la s
olic
itare
a Au
torităţ
ii Tu
tela
re L
ocal
e în
cad
rul p
roce
sulu
i de
real
izare
a m
anag
emen
tulu
i de
caz.'
CE u
rmea
ză d
upă
inte
rvenţie
?
anga
jaţii
pol
iţiei
iau
următ
oare
le d
ecizi
i:
înc
eper
ea u
rmăr
ii pe
nale
, dacă
fapt
a co
misă
est
e pr
evăz
ută
de C
odul
Pen
al;
i
niţie
rea
proc
esul
ui c
ontr
avenţio
nal,
dacă
fapt
a co
misă
est
e pr
evăz
ută
de C
odul
Con
trav
enţio
nal ş
i est
e pa
sibilă
de
sancţiu
ne c
ontr
avenţio
nală
;
cla
sează
sesiz
area
, dacă
se in
fi rmă
info
rmaţ
ia in
iţială
desp
re o
infr
acţiu
ne/c
ontr
avenţie
.
anga
jaţii
pol
iţiei
într
eprin
d măs
urile
pre
văzu
te în
pla
nul i
ndiv
idua
l de
asist
enţă
, con
form
com
pete
nţei
, după
cum
urm
ează
:
mon
itoriz
ează
în c
omun
cu
mem
brii
echi
pei m
ultid
iscip
linar
e, s
ituaţ
ia c
opilu
lui,
pent
ru p
reve
nire
a sit
uaţii
lor r
epet
ate
de v
iole
nţă,
neg
lijar
e,
expl
oata
re, t
rafi c
până
la s
oluţ
iona
rea
defi n
itivă
a c
azul
ui; r
espe
ctar
ea d
e că
tre
abuz
ator
a p
reve
deril
or o
rdon
anţe
i de
prot
ecţie
şi r
espe
ctar
ea
măs
urii
prev
entiv
e de
are
st la
dom
icili
u;
a
sigu
ră e
vide
nţa
nom
inală
a ag
reso
rilor
, pro
tecţ
ia v
ictim
elor
vio
lenţ
ei în
fam
ilie şi
supr
aveg
hează
exec
utar
ea o
rdon
anţe
i de
prot
ecţie
;
coo
pere
ază
cu e
chip
a m
ultid
iscip
linară
pent
ru a
sigur
area
par
ticipăr
ii un
ui p
edag
og/p
sihol
og/p
sihop
edag
og la
pro
cedu
rile
lega
le d
e au
dier
e,
expe
rtize
în c
are
este
impl
icat
cop
ilul.
Aspe
cte
impo
rtan
te în
lucr
ul c
u co
pilu
l vic
timă
(2):
co
mun
icar
ea c
u co
pilu
l. Su
gest
ii:
m
enţin
eţi c
onta
ctul
vizu
al; fi
ţi li
nişt
it, re
cept
iv la
cee
a ce
vă
com
unică
copi
lul; fi
ţi p
reze
nţi „
aici
şi a
cum
” şi
ascu
ltaţi
copi
lul c
u at
enţie
; fi ţi
ate
nţi a
tât l
a sp
usel
e co
pilu
lui,
cât ş
i la
gest
urile
, em
oţiil
e lu
i; ad
resaţi
într
ebăr
i des
chise
, cee
a ce
vă
perm
ite să
afl aţi
mai
m
ulte
des
pre
caz;
î
n ca
drul
disc
uţiil
or c
u co
pilu
l, as
igur
aţi p
reze
nţa
pers
oane
lor l
ui d
e în
cred
ere;
cop
iii im
plic
aţi î
ntr-
un p
roce
s pe
nal,
în c
alita
te d
e vi
ctim
e, a
u dr
eptu
l să
bene
fi cie
ze d
e as
istenţă
jurid
ică
gara
ntată
de s
tat,
făcâ
nd a
bstr
acţie
de
veni
tul păr
inţil
or
sau
al c
opiil
or. P
reze
nţa
avoc
atul
ui în
cad
rul p
roce
selo
r pe
nale
est
e o
cond
iţie
oblig
ator
ie p
entr
u ca
pro
cesu
l să
fi e c
onsid
erat
legi
tim.
* C
onfo
rm p
reve
deril
or a
lin.3
, 4 a
art.
273 şi
a ar
t.165
, 166
CPP
RM
1313
CO
PIL
UL
ÎN
CO
NF
LIC
T C
U L
EG
EA
1414
Pentru a înţelege mai bine ce l-a determinat pe copil să comită o infracţiune/contravenţie, trebuie să ţinem cont de:
FA C TO R I I N D I V I D U A L I
FA C TO R I D E R I S C
atitudine, concepţii antisociale/pro criminale: nesubordonarea faţă de regulile şi normele din cadrul familiei/instituţiei de învăţământ/comunitate, lipsa de interes faţă de cerinţele şi obligaţiile şcolare;
asocierea la semenii cu comportament deviant;temperament şi personalitate: agresivitate, egocentrism,
incapacitatea de a soluţiona confl ictele în mod constructiv, lipsa autocontrolului;
antecedente de comportament antisocial şi incapacitatea de a învăţa din experienţele negative;
preluarea modelor de comportament antisocial din mediul familial/social;
starea sănătăţii: debilitate mintală, organică sau întârzierea în dezvoltarea intelectuală, efecte la bolile somatice (depresie, anxietate, stare de tensiune, ostilitate, atitudine disperată, ură);
lipsa sentimentului de vinovăţie;incapacitatea de a forma relaţii bazate pe afecţiune şi
respect;eşecul școlar şi incapacitatea de a se adapta mediului
şcolar;stereotipizarea sau discriminarea la care a fost supus din
varii motive.
mediul familial: competenţele reduse ale părinţilor/persoanei în grija căruia
se afl ă copilul în identifi carea şi satisfacerea necesitărilor copilului;
competenţele reduse ale părinţilor/persoanei în grija căreia se afl ă copilul privind disciplinarea pozitivă a copilului;
lipsa supravegherii copilului de către părinţi/persoana în grija căruia se afl ă copilul;
antecedente penale/comportament deviant al părinţilor/persoanelor în grija cărora se afl ă copilul;
recăsătorirea persoanelor văduve sau divorţate, poate exercita o infl uenţă negativă asupra copiilor din familii anterioare;
situaţiile de violenţă/neglijare atât asupra copilului, cât şi între membrii familiei.
mediul şcolar:implicarea redusă a copilului în activităţile extraşcolare;motivarea redusă a copilului întru participarea activă în
mediul şcolar.
mediul social:implicare redusă a instituţiilor din domeniul protecţiei
copilului în asigurarea protecţiei copilului în confl ict cu legea;
infl uenţa negativă a emisiunilor şi fi lmelor cu scene de violenţă asupra copilului – situaţie ce poate infl uenţa, alimenta starea infracţională, incitând copiii la săvârşirea unor fapte antisociale.
COPILUL NU SE NAŞTE INFRACTOR, ÎNSĂ COMPORTAMENTUL DEVIANT POATE FI O CONSECINŢĂ A RĂSPUNSULUI ADULŢILOR LA NECESITĂŢILE LUI DE DEZVOLTARE.
Condiţiile care au favorizat săvârşirea infracţiunii/contravenţiei; Gradul de pericol social al faptei săvârşite de copil; Mediul în care a crescut şi a trăit copilul; Riscul săvârşirii, din nou, de către copil, a unei fapte ilicite
prevăzute de legea penală/contravenţională; Orice alte elemente ce ar caracteriza situaţia copilului.
DE LUAT ÎN CONSIDERARE: factorii de risc (mediul
familial/social); factorii individuali
(vulnerabilităţile copilului); factorii protectori
(interni/externi).
RE EST
CO
PIL
UL
ÎN
CO
NF
LIC
T C
U L
EG
EA
1414
preocuparea cea mai importantă trebuie să fi e răspunsul la întrebările: Ce a contribuit la apariţia comportamentului deviant al copilului? Ce va deveni el în viitor? Și mai puţin: Ce a săvârșit copilul?
scopul protecţiei copilului în confl ict cu legea trebuie orientat spre: crearea oportunităţilor prin care aceşti copii să adopte un model de viaţă prosocial (prin activităţi extra-curriculare, progra-
me de reducere a agresivităţii, activităţi de prevenire etc.); susţinerea copiilor în dezvoltarea abilităţilor prosociale, prin cooperarea cu ONG-urile de profi l şi organizaţiile de caritate; motivarea copiilor de a folosi oportunităţile create în comunitate sau în mediul şcolar.
R EŢ I N EŢ I :
CO
PIL
UL
ÎN
CO
NF
LIC
T C
U L
EG
EA
IDENTIFICAREA CAZULUI
DE C
E es
te im
port
ant d
e id
entifi
cat
un
caz?
pe
ntru
pro
tecţ
ia p
erso
anei
vic
time;
pe
ntru
pos
ibili
tate
a de
a in
terv
eni p
rom
pt în
exa
min
area
circ
umst
anţe
lor p
rivin
d să
vârş
irea
infr
acţiu
nii.
CIN
E po
ate
sesi
za u
n ca
z?
vict
imel
e/m
arto
rii/s
peci
alişt
ii ca
re c
unos
c in
form
aţii
refe
ritor
la săv
ârşir
ea u
nei i
nfra
cţiu
ni;
an
gajaţii
pol
iţiei
;
proc
uror
ul.
CÂN
D se
ses
izea
ză u
n ca
z?
imed
iat c
e su
nt băn
uiel
i rez
onab
ile c
u pr
ivire
la săv
ârşir
ea u
nei i
nfra
cţiu
ni d
e că
tre
un m
inor
. CU
M p
oate
fi s
esiz
at u
n ca
z?
prin
plâ
nger
e/de
nunţ
/aut
oden
unţ;
pr
in d
epist
area
nem
ijloc
it de
căt
re o
rgan
ul d
e ur
măr
ire p
enală/
proc
uror
a u
nei băn
uiel
i rez
onab
ile c
u pr
ivire
la săv
ârşir
ea
unei
infr
acţiu
ni.
CE u
rmea
ză d
upă
iden
tifi c
area
caz
ului
?
este
info
rmat
Disp
ecer
atul
/Ser
vici
ul d
e Ga
rdă
al In
spec
tora
tulu
i Ter
itoria
l de
Poliţ
ie p
entr
u în
regi
stra
rea
sesizăr
ii în
Re
gist
rul d
e ev
idenţă
a s
esiză
rilor
cu
priv
ire la
infr
acţiu
ni;
es
te in
form
at re
prez
enta
ntul
lega
l al c
opilu
lui;
es
te in
form
at p
rocu
roru
l.*
Aspe
cte
impo
rtan
te în
pro
cesu
l de
urmăr
ire p
enală:
vâ
rsta
min
orul
ui (z
iua,
luna
, anu
l naş
terii
);
cond
iţiile
în c
are
locu
ieșt
e şi
este
edu
cat m
inor
ul, g
radu
l de
dezv
olta
re in
tele
ctua
lă,
volit
ivă şi
psih
olog
ică
a lu
i, pa
rtic
ular
ităţil
e ca
ract
erul
ui ş
i tem
pera
men
tulu
i, in
tere
sele
şi
nece
sităţ
ile lu
i;
infl u
enţa
adu
lţilo
r sau
a a
ltor m
inor
i asu
pra
min
orul
ui;
ca
uzel
e şi
cond
iţiile
car
e au
con
trib
uit l
a să
vârş
irea
infr
acţiu
nii;
în
caz
ul c
ând
se c
onst
ată
că m
inor
ul s
uferă
de d
ebili
tate
min
tală
, car
e nu
est
e le
gată
de
o bo
ală
psih
ică,
treb
uie
să s
e st
abile
ască
, de
asem
enea
, dacă
el a
fost
pe
depl
in c
onşt
ient
de
săvâ
rşire
a ac
tulu
i. Pe
ntru
a s
e st
abili
ace
ste
circ
umst
anţe
, vor
fi
inte
rogaţi
părin
ţii m
inor
ului
, învăţăt
orii,
edu
cato
rii lu
i şi a
lte p
erso
ane
care
ar p
utea
co
mun
ica
info
rmaţ
ii im
port
ante
, pre
cum
şi s
e va
cer
e ef
ectu
area
une
i anc
hete
soc
iale
, pr
ezen
tare
a do
cum
ente
lor n
eces
are şi
se v
or e
fect
ua a
lte a
ctiv
ităţi
de u
rmăr
ire p
enală
şi ju
dici
are;
**
star
ea sănătăţ
ii;
ante
cede
ntel
e pe
nale
.
Reţin
eţi:
co
piii
nece
sită
o ab
orda
re d
iferită
decâ
t adu
lţii;
sp
ecia
liştii
treb
uie:
să-și
adap
teze
lim
baju
l şi c
ompo
rtam
entu
l vâr
stei
cop
ilulu
i şi n
ivel
ului
său
de
dezv
olta
re, m
atur
ităţii
şi c
once
pţie
i sal
e de
spre
bin
e şi
rău;
să
dea
dova
dă d
e pă
sare
în c
adru
l act
ului
de
com
unic
are,
cu
o at
enţie
spe
cială
com
port
amen
tulu
i ver
bal ş
i non
verb
al a
dopt
at;
să
nu a
plic
e vi
olenţa
psih
olog
ică
sau fi z
ică,
mijl
oace
le s
peci
ale
sau
arm
a de
foc;
să
resp
ecte
dre
ptur
ile c
opilu
lui l
a m
omen
tul r
eţin
erii
(să fi e
info
rmat
des
pre
mot
ivul
reţin
erii,
să fi e
info
rmat
des
pre
drep
turil
e pe
car
e le
are
, să fi e
exa
min
at m
edic
al,
să a
ibă
acce
s la
un
avoc
at, să
info
rmez
e pă
rinţii
sau
repr
ezen
tanţ
ii le
gali
desp
re
reţin
ere)
.
Copi
ii im
plic
aţi î
ntr-
un p
roce
s pe
nal î
n ca
litat
e de
băn
uiţi
au d
rept
ul să
bene
fi cie
ze d
e as
istenţă
jurid
ică
gara
ntată
de s
tat,
făcâ
ndu-
se a
bstr
acţie
de
veni
tul păr
inţil
or s
au
al c
opiil
or. P
reze
nţa
avoc
atul
ui în
cad
rul p
roce
selo
r pen
ale
este
o c
ondiţie
obl
igat
orie
pe
ntru
ca
proc
esul
să fi e
con
sider
at le
gitim
.
INTERVENŢIA
DE C
E es
te n
eces
ar d
e a
inte
rven
i la
un c
az id
entifi
cat
?
pent
ru c
onst
atar
ea fa
ptei
pre
judi
ciab
ile;
pe
ntru
des
cope
rirea
şi p
relu
crar
ea u
rmel
or in
fracţiu
nii,
a m
ijloa
celo
r mat
eria
le d
e pr
obă
pent
ru s
tabi
lirea
circ
umst
anţe
lor
infr
acţiu
nii o
ri al
te c
ircum
stanţe
impo
rtan
te p
entr
u ca
z.CI
NE
inte
rvin
e la
caz
ul id
entifi
cat
?
ofi ţe
rii d
e ur
măr
ire p
enală*
** d
in c
adru
l Ins
pect
orat
ului
Ter
itoria
l de
Poliţ
ie;
Pr
ocur
atur
a.CÂ
ND
se in
terv
ine
la u
n ca
z id
entifi
cat
?
imed
iat c
e a
fost
iden
tifi c
at c
azul
;
imed
iat c
e a
fost
luată
deci
zia p
rivin
d în
cepe
rea
urmăr
irii p
enal
e.CU
M s
e in
terv
ine
la u
n ca
z id
entifi
cat
?
sunt
efe
ctua
te a
cţiu
nile
de
urmăr
ire p
enală
ce n
u su
feră
am
ânar
e.**
**
CE u
rmea
ză d
upă
inte
rvenţie
?
se ia
dec
izia:
i
med
iat,
dar n
u m
ai tâ
rziu
de
3 zil
e, c
azul
est
e tr
ansm
is pr
ocur
orul
ui c
are
exer
cită
con
duce
rea
urmăr
irii p
enal
e pe
ntru
a o
tr
ansm
ite o
rgan
ului
com
pete
nt.**
***
* C
onfo
rm c
omp
eten
ţei p
revă
zute
la li
t. h
) alin
.1) a
rt.2
70 C
odu
l de
Proc
edu
ră P
enal
ă al
RM
(CPP
RM
).**
C
onfo
rm C
PP R
M, a
rt.4
75, a
lin.1
-2.
***
Org
anel
e d
e u
rmăr
ire p
enal
ă su
nt
rep
reze
nta
te d
e ofi
ţer
ii d
e u
rmăr
ire p
enal
ă an
um
e d
esem
naţ
i în
cad
rul i
nst
ituţii
lor:
Min
iste
rul A
face
rilor
Inte
rne,
Ser
vici
ul V
amal
, Cen
tru
l Naţ
ion
al A
ntic
oru
pţie
(con
form
CPP
RM
, art
.252
). O
rgan
ul d
e u
rmăr
ire
pen
ală
al M
inis
teru
lui A
face
rilor
Inte
rne
efec
tuea
ză u
rmăr
irea
pen
ală
pen
tru
oric
e in
frac
ţiun
e ca
re n
u e
ste
dat
ă p
rin le
ge
în
com
pet
enţa
alto
r org
ane
de
urm
ărire
pen
ală
sau
est
e d
ată
în c
omp
eten
ţa lu
i prin
ord
onan
ţa p
rocu
roru
lui (
con
form
CPP
RM
, ar
t.266
).**
**
Proc
esel
e-ve
rbal
e p
rivin
d a
cţiu
nile
efe
ctu
ate
în c
adru
l caz
uril
or s
e an
exea
ză la
dos
aru
l caz
ulu
i inv
estig
at, c
are
se re
mite
p
rocu
roru
lui î
n c
onfo
rmita
te c
u p
reve
der
ile a
lin.(2
) al a
rt.2
71 C
PP R
M.
****
* C
onfo
rm a
lin.1
al a
rt.2
71 C
PP R
M.
1515
CO
PIL
UL
ÎN
CO
NF
LIC
T C
U L
EG
EA
1515
CO
PIL
UL
ÎN
CO
NF
LIC
T C
U L
EG
EA
IDENTIFICAREA CAZULUI
DE C
E es
te im
port
ant d
e id
entifi
cat
un
caz?
pe
ntru
pro
tecţ
ia p
erso
anei
vic
time;
pe
ntru
pos
ibili
tate
a de
a in
terv
eni p
rom
pt în
exa
min
area
circ
umst
anţe
lor p
rivin
d să
vârş
irea
cont
rave
nţie
i.CI
NE
poat
e se
siza
un
caz?
vi
ctim
ele/
mar
torii
/spe
cial
iştii
care
cun
osc
info
rmaţ
ii re
ferit
or la
săv
ârşir
ea u
nei c
ontr
avenţii
;
anga
jaţii
pol
iţiei
.CÂ
ND
poat
e fi
sesi
zat u
n ca
z?
imed
iat c
e su
nt băn
uiel
i rez
onab
ile c
u pr
ivire
la săv
ârşir
ea u
nei c
ontr
avenţii
de
cătr
e un
min
or.
CUM
poa
te fi
ses
izat
un
caz?
pr
in p
lâng
ere/
denu
nţ/a
utod
enunţ;
pr
in d
epist
area
con
trav
enţie
i de
cătr
e an
gajaţii
pol
iţiei
. CE
urm
ează
după
iden
tifi c
area
unu
i caz
?
sunt
info
rmaţ
i păr
inţii
sau
repr
ezen
tanţ
ii le
gali
ai c
opilu
lui;
ofi
ţeru
l de
sect
or ia
prim
ele
decla
raţii
cop
ilulu
i (în
pre
zenţ
a pă
rinte
lui/r
epre
zent
antu
lui l
egal
) şi păr
inte
lui s
au
repr
ezen
tatu
lui l
egal
al c
opilu
lui;
es
te in
form
ată
Unita
tea
de G
ardă
/Disp
ecer
atul
din
cad
rul I
nspe
ctor
atul
ui T
erito
rial d
e Po
liţie
;
sunt
luat
e de
cizii
priv
ind
într
eprin
dere
a măs
urilo
r pen
tru
cons
tata
rea
cont
rave
nţie
i.
Aspe
cte
impo
rtan
te c
u pr
ivire
la măs
urile
de
cons
trân
gere
cu
cara
cter
edu
cativ
pe
ntru
cop
il:*
av
ertis
men
tul;
în
cred
inţa
rea
copi
lulu
i pen
tru
supr
aveg
here
păr
inţil
or/p
erso
anel
or c
are
îi în
locu
iesc
/or
gane
lor s
peci
aliza
te d
e st
at;
ob
ligar
ea c
opilu
lui să
repa
re d
aune
le c
auza
te, d
acă
star
ea m
ater
ială
a c
opilu
lui p
erm
ite;
ob
ligar
ea m
inor
ului
de
a ur
ma
un tr
atam
ent m
edic
al d
e re
abili
tare
psih
olog
ică;
pl
asar
ea c
opilu
lui î
n ce
ntru
l de
plas
amen
t.
Copi
ii im
plic
aţi î
ntr-
un p
roce
s co
ntra
venţ
iona
l în
calit
ate
de băn
uiţi
au d
rept
ul
să b
enefi
cie
ze d
e as
iste
nţă
jurid
ică
gara
ntată
de s
tat,
făcâ
ndu-
se a
bstr
acţie
de
veni
tul păr
inţil
or s
au a
l cop
iilor
.
Stra
tegi
i de
succ
es în
com
unic
area
cu
copi
lul:
m
enţin
eţi c
onta
ctul
vizu
al, fi
ţi c
alm
, rec
eptiv
şi a
scul
taţi
copi
lul;
fi ţ
i pre
zent
„aic
i şi a
cum
” de
faţă
cu
copi
lul;
înţe
legeţi
mes
ajul
tran
smis,
em
oţiil
e ex
prim
ate
de c
opil şi
acce
ptaţ
i-le;
refo
rmul
aţi c
ele
rela
tate
, dacă
este
caz
ul;
ad
resaţi
într
ebăr
i des
chise
, car
e îl
încu
raje
ază
pe c
opil
să ră
spun
dă;
ev
itaţi
într
ebăr
ile în
chise
, car
e nu
au
drep
t răs
puns
dec
ât u
n „d
a” s
au „n
u” ş
i înt
rebă
rile
dire
cţio
nate
, car
e nu
ofe
ră o
pţiu
ni p
entr
u ră
spun
suri;
în
cura
jaţi
copi
lul să
vorb
ească.
INTERVENŢIA (1)
DE C
E es
te n
eces
ar d
e a
inte
rven
i la
un c
az id
entifi
cat
?
pent
ru c
onst
atar
ea c
ontr
avenţie
i;
pent
ru id
entifi
car
ea c
opilu
lui c
e a
com
is o
cont
rave
nţie
şi s
tabi
lirea
răsp
unde
rii a
cest
uia şi/
sau
a pă
rinte
lui;
pe
ntru
apă
rare
a va
loril
or o
crot
ite d
e le
ge în
sol
uţio
nare
a ca
uzel
or c
ontr
avenţio
nale
;
pent
ru p
reve
nire
a să
vârş
irii a
noi
con
trav
enţii
.CI
NE
inte
rvin
e la
caz
ul id
entifi
cat
?
agen
tul c
onst
atat
or.**
* Pr
evăz
ute
în C
odu
l Pen
al, a
rt.1
40
** S
un
t în
dre
pt
să e
xam
inez
e ca
zuri
con
trav
enţio
nal
e şi
să
aplic
e sa
ncţ
iun
i în
lim
itele
com
pet
enţe
i şefi
i d
e d
irecţ
ii şi
ad
jun
cţii
lor,
şefi i
insp
ecto
rate
lor d
e p
oliţi
e şi
ad
jun
cţii
lor,
şefi i
sec
ţiilo
r de
pol
iţie,
şefi
i se
ctoa
relo
r de
pol
iţie,
şefi
i p
ostu
rilor
de
pol
iţie,
ofi ţ
erii
prin
cip
ali d
e se
ctor
, ofi ţ
erii
sup
erio
ri d
e se
cto
r, ofi
ţer
ii d
e se
ctor
, an
gaj
aţii
secţ
iilor
sec
urit
ate
pu
blic
ă, a
ng
ajaţ
ii se
rvic
iilor
pat
rula
re, a
ng
ajaţ
ii se
cţiil
or s
up
rave
gh
ere
tran
spor
t şi
circ
ula
ţie ru
tieră
, an
gaj
aţii
serv
iciil
or s
up
rave
gh
ere
teh
nic
ă şi
acc
iden
te
rutie
re a
le in
spec
tora
telo
r de
pol
iţie,
an
gaj
aţii
Insp
ecto
ratu
lui N
aţio
nal
de
Patr
ula
re ş
i ai I
nsp
ecto
ratu
lui N
aţio
nal
de
Inve
stig
aţii
din
cad
rul I
nsp
ecto
ratu
lui G
ener
al a
l Pol
iţiei
(Cod
ul C
ontr
aven
ţion
al, a
rt.4
00, a
lin.2
), p
rocu
roru
l şi j
ud
ecăt
oru
l
1616
CO
PIL
UL
ÎN
CO
NF
LIC
T C
U L
EG
EA
INTERVENŢIA (2)
CÂN
D se
inte
rvin
e la
caz
ul id
entifi
cat
?
imed
iat c
e a
fost
luată
deci
zia p
rivin
d în
trep
rinde
rea
măs
urilo
r pen
tru
cons
tata
rea
cont
rave
nţie
i, pe
dur
ata
a 3
zile.
CU
M s
e in
terv
ine
la u
n ca
z id
entifi
cat
?
este
efe
ctua
tă c
erce
tare
a la
faţa
locu
lui;
su
nt o
bţin
ute și
prel
ucra
te p
robe
le;
su
nt e
xam
inat
e ci
rcum
stanţe
le c
azul
ui;
es
te in
form
ată
Auto
ritat
ea T
utel
ară,
dacă
copi
lul a
re n
evoi
e de
ser
vici
i soc
iale
şi/s
au o
oar
ecar
e fo
rmă
de p
rote
cţie
(p
lasa
men
tul c
opilu
lui) şi
solic
itată
apl
icar
ea măs
urilo
r edu
cativ
e co
pilu
lui;
co
pilu
l şi r
epre
zent
antu
l leg
al s
unt i
nfor
maţ
i cu
priv
ire la
pos
ibili
tate
a so
licită
rii a
siste
nţei
jurid
ice
grat
is of
erită
de
cătr
e av
ocaţ
ii di
n ca
drul
Ofi c
iulu
i Ter
itoria
l al C
onsil
iulu
i Naţ
iona
l pen
tru
Asist
enţă
Jurid
ică
Gara
ntată
de S
tat (
în c
ontin
uare
–
Ofi c
iul T
erito
rial)
pe d
urat
a pr
oced
urii
în c
azur
i con
trav
enţio
nale
;
este
sol
icita
tă p
artic
ipar
ea p
edag
ogul
ui/p
sihol
ogul
ui în
cad
rul a
udie
rii c
opilu
lui;
es
te s
olic
itată
efe
ctua
rea
anch
etei
soc
iale
de
cătr
e as
isten
tul s
ocia
l com
unita
r/spe
cial
istul
în p
rote
cţia
dre
ptur
ilor c
opilu
lui.
CE u
rmea
ză d
upă
inte
rvenţie
?
sunt
luat
e ur
măt
oare
le d
ecizi
i:
apl
icar
ea fa
ţă d
e m
inor
a măs
urilo
r de
cons
trân
gere
edu
cativ
e, c
onfo
rm d
ecizi
ei in
stanţe
i de
jude
cată
;
apl
icar
ea s
ancţ
iuni
lor c
ontr
avenţio
nale
min
orul
ui d
acă
cont
rave
nţia
săv
ârşită
este
pre
văzu
tă la
art
.228
-245
(con
trav
enţii
în
dom
eniu
l circ
ulaţ
iei r
utie
re) ş
i la
art.2
63–3
11 (c
ontr
avenţii
ce
afec
tează
activ
itate
a de
într
eprin
zăto
r, fi s
calit
atea
, ac
tivita
tea
vam
ală şi
valo
rile
mob
iliar
e) a
Cod
ului
Con
trav
enţio
nal a
l RM
;
apl
icar
ea s
ancţ
iuni
lor c
ontr
avenţio
nale
păr
inţil
or, d
acă
copi
lul n
u ar
e vâ
rstă
pen
tru
răsp
unde
re c
ontr
avenţio
nală
, co
nfor
m a
rt.6
3 Co
dul C
ontr
avenţio
nal a
l RM
;
cla
sare
a se
zisăr
ii, d
acă
fapt
a co
misă
nu
într
uneş
te e
lem
ente
le c
ontr
avenţie
i.
Stra
tegi
i de
eşec
în c
omun
icar
ea c
u co
pilu
l:
într
erup
erea
cop
ilulu
i;
man
ifest
area
nerăb
dării
sau
lips
a de
inte
res
faţă
de
situaţia
cop
ilulu
i;
min
imal
izare
a sp
usel
or c
opilu
lui s
au c
ontr
azic
erea
lui;
in
terv
enţia
prin
exp
licaţ
ii sa
u sf
atur
i fără
ca c
opilu
l să
le c
eară
;
inte
rvenţia
prin
într
ebăr
i ind
iscre
te s
au in
dece
nte;
m
anife
star
ea a
titud
inii
criti
ce, e
xpun
erea
jude
căţil
or fa
ţă d
e co
pil.
1616
CO
PIL
UL
ÎN
CO
NF
LIC
T C
U L
EG
EA
AUTORITATEA TUTELARĂ
LOCALĂ
LUCRĂTORUL INSTITUŢIEI MEDICALE
ANGAJATUL POLIŢIEI
LUCRĂTORUL INSTITUŢIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ASISTENTUL SOCIAL COMUNITAR
acordă ajutor medical de urgenţă; internează copilul pentru tratament; investighează starea sănătăţii, leziunile corporale; informează cu privire la serviciile medicale; duce evidenţa copiilor în situaţii de risc; realizează activităţi de prevenire cu copii/părinţi; oferă consultaţii copilului și părintelui/persoanei în grijă
căruia se afl ă; păstrează confi denţialitatea.
protejează și promovează drepturile copilului; efectuează vizite la domiciliu; asigură protecţia și supravegherea copilului; realizează activităţi de prevenire; referă cazurile către alte instituţii; cooperează cu alţi specialiști în asistenţa copilului; investighează faptele comise de către copil.
asigură şcolarizarea copilului; se implică în activităţi extra-curriculare; realizează ședinţe cu părinţii; realizează activităţi tematice educative cu copiii; realizează discuţii individuale cu copilul/părinţii; referă cazurile către alte instituţii; cooperează cu alţi specialiști în asistenţa copilului; realizează activităţi de diagnostic şi prevenire; efectuează vizite la domiciliu; promovează comportamentul prosocial al copilului.
oferă informaţii cu privire la ajutorul social şi material; referă cazurile către servicii specializate/instituţii; ia la evidenţă şi monitorizează cazurile copiilor în situaţii
de risc; efectuează vizite la domiciliu; implică specialiştii de la nivel teritorial în asistenţa
copiilor în situaţii de risc și facilitează cooperarea cu ONG-urile de profi l şi organizaţiile de caritate;
cooperează cu alţi specialiști în asistenţa copilului; realizează discuţii cu copilul/părinte; realizează activităţi de prevenire.
Specialistul în protecţia drepturilor copilului
AUTORITATEA TUTELARĂ
LOCALĂ
1717
CO
PIL
UL
ÎN
CO
NF
LIC
T C
U L
EG
EA
Pentru a oferi intervenţii efi ciente în cazurile copiilor în confl ict cu legea se impune respectarea următoarelor principii:
principiul necesităţii, răspunde la întrebarea: Care sunt necesităţile ce trebuiesc satisfăcute?
principiul riscului, răspunde la întrebarea: Cine trebuie să benefi cieze de o intervenţie/asistenţă intensivă? Pe cât riscul este mai mare, cu atât asistenţa trebuie oferită cu o intensitate sporită.
principiul responsivităţii, răspunde la întrebarea: Care sunt metodele de satisfacere a necesităţilor copilului în confl ict cu legea? Asistenţa oferită copilului presupune facilitarea deprinderii de către copil a unor abilităţi prosociale, fi ind întrebuinţaţi factorii protectori interni/externi.
R EŢ I N EŢ I :
Serviciile specializate la nivel teritorial:
M E D I C A L E
Instituţiile Medico-Sanitare Publice: spitale, centre de sănătate
P S I H O LO G I C E
Direcţia Generală de Învăţământ, Tineret şi Sport; Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei;Organizaţii Non-Guvernamentale
A S I S T E NŢĂ J U R I D I CĂ
Ofi ciul Teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat; Biroul de Avocaţi; Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei; Organizaţii Non-Guvernamentale
P R O T E CŢ I E S O CI A LĂ
Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei: asistenţă parentală profesionistă; Centre de plasament; Centre de zi etc.
O R I E N TA R E P R O F E S I O N A LĂ
Agenţia Teritorială pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Organizaţii Non-Guvernamentale
P E R F E C TA R E A A C T E LO R D E I D E N T I TAT E
Ofi ciul Teritorial de Stare Civilă; Biroul de Evidenţă a Populaţiei
I N F O R M A R E / P R E V E N I R E
Instituţiile din domeniul protecţiei copilului/Organizaţii Non-Guvernamentale
1717
CO
PIL
UULL
MA
RTT
OR
S U G E S T I I P E N T R U FA CI L I TA R E A A U D I E R I I C O P I L U L U I M A R TO R
Pregătirea asiguraţi-vă că nu vor interveni întreruperi (de exemplu,
deconectaţi telefonul); îndepărtaţi totul ce vă poate distrage atenţia; asiguraţi-vă că sunt disponibile toate echipamentele
necesare şi că sunt aranjate într-o manieră prietenoasă copilului (camera de audiere).
Prezentarea prezentaţi-vă copilului, menţionând numele, ocupaţia, rolul; explicaţi-i faptul că audierea va fi înregistrată; obţineţi consimţământul copilului pentru audiere, dacă nu a
acceptat deja; permiteţi-i copilului să se aşeze.Prezentaţi regulile de bază copilul va vorbi cel mai mult; explicaţi-i copilului că nu aţi fost de faţă şi de aceea aveţi
nevoie de ajutorul lui ca să înţelegeţi mai bine ce s-a întâmplat;
copilul are dreptul să răspundă prin „nu ştiu” sau „nu îmi amintesc”;
copilul să evite tălmăcirea răspunsurilor, să spună doar adevărul (de exemplu, ceea ce ştie din ce a văzut, auzit etc.);
dacă repetaţi întrebările, acest fapt nu diminuează din veridicitatea primului răspuns al copilului, însă, în unele situaţii, este necesară concretizarea anumitor informaţii.
Elemente importante destinate specialistului întrebările trebuie adaptate la vârsta şi nivelul de înţelegere
a copilului; fi ţi îngăduitor faţă de pauzele şi tăcerea copilului, el are
nevoie de timp pentru a răspunde; fi ţi atent la semnele ex primate de copil, de exemplu:
oboseală, pierderea concentrării; înștiinţaţi copilul despre durata audierii şi când sunt permise
pauzele; folosiţi propoziţii scurte şi simple; folosiţi propoziţii afi rmative („Tu i-ai spus?”); folosiţi întrebări clare; evitaţi interogativele cu negaţie dublă („Nu ţi-a spus mama
ta să nu ieşi afară?”); folosiţi o abordare directă („Eşti obosit?”); fi ţi deschis.
Audierea copilului martor în vârstă de până la 14 ani în cazurile penale privind infracţiunile cu caracter sexual, trafi cul de copii sau violenţa în familie se efectuează de către judecătorul de instrucţie în spaţii special amenajate, dotate cu mijloace de înregistrare audio și video, prin intermediul unui intervievator (conform art.109-110 CPP RM )
R EŢ I N EŢ I :
CONDIŢIILE DE LUCRU CU COPILUL MARTOR
ASPECTE IMPORTANTE ÎN LUCRUL CU COPILUL MARTOR
copilul poate refuza să dea declaraţii împotriva rudelor sale cercetate penal şi legea protejează acest drept;
la orice acţiune efectuată de către copilul martor, participă în mod obligatoriu reprezentantul său legal şi/sau pedagogul;
dacă se impune audierea copilului martor, acesta trebuie să fi e citat în prealabil în mod corespunzător, în scris sau telefonic, prin intermediul părinţilor sau reprezentanţilor legali;
utilizarea forţei fi zice împotriva copilului martor, inclusiv aducerea forţată este interzisă în toate fazele procesului penal/contravenţional/civil;
audierea copiilor martori se realizează în camera de audiere a copiilor victime/martori ai infracţiunilor, amplasată în incita Procuraturii.
în primul rând, copilul trebuie informat vizavi de drepturile sale şi trebuie explicat motivul discuţiei. Informaţia dată este oferită în scris şi explicată astfel încât să fie clară copilului;
oferirea informaţiilor cu privire la etapele procedurii; oferirea explicaţiilor cu privire la reprezentarea sa la toate
etapele procesului: reprezentantul legal, avocatul, pedagogul, psihologul;
informarea cu privire la modalitatea de exprimare a opiniei sau tăcerii. Copilul nu poate fi impus să declare ceva împotriva rudelor apropiate. Copilul nu poate fi tras la răspundere pentru că refuză să vorbească, fapt ce nu indică vina sa;
să fi e asigurat copilului dreptul la apărare/asistenţă în timpul procesului penal;
să fi e asigurată copilului prezenţa traducătorului sau interpretatorului, în caz de necesitate.
1818
CO
PIL
UULL
MA
RTT
OR
1818
ME
TO
DE
ȘII
TE
HN
ICI
DE
LUU
CR
U C
U C
OOPP
III
A FI: prezenţă, deschidere Găsiţi un loc liniştit în care copilul se va simţi liber să vorbească;
Aşezaţi-vă în faţa copilului şi înclinaţi-vă puţin înspre el;
Mişcaţi aprobativ din cap şi utilizaţi expresii şi gesturi ce încurajează copilul să spună mai multe şi ilustrează faptul că îl înţelegeţi („spune-mi mai multe”, „haide să vorbim”, „înţeleg, dar eu cred că e mai mult decât atât”, „explică mai în detaliu”, „aş vrea să înţeleg mai bine ce ai spus”);
Acordaţi copilului toată atenţia dumneavoastră (alungaţi toate celelalte gânduri și preocupări);
Evitaţi întreruperile şi devierile de la discuţie;
Manifestaţi interesul cuvenit copilului, fi ţi respectuos;
Concentraţi-vă asupra copilului şi nu asupra propriilor probleme sau a ceea ce aţi vrea să spuneţi/să auziţi.
A VEDEA: observare Menţineţi contactul vizual cu copilul, dar nu exagerat de insistent;
Observaţi poziţia, gesturile, expresia feţei copilului;
Încercaţi să înţelegeţi cele ce nu au fost spuse de copil;
Încercaţi să înţelegeţi adevăratele emoţii care se ascund în spatele celor spuse şi al limbajului nonverbal al copilului.
A ASCULTA: atenţie, concentrare Ascultaţi atent şi încercaţi să memorizaţi cele spuse de copil;
Reformulaţi spusele copilului, pentru a da dovadă că aţi înţeles;
Adresaţi întrebări, pentru a preciza anumite lucruri sau a înţelege mai bine copilul;
Faceţi comentarii potrivite, daţi sugestii sau răspunsuri încurajatoare copilului.
A SIMŢI: afecţiune, încredere, respect Fiţi răbdători şi oferiţi sufi cient timp copilului să vă prezinte informaţiile;
Fiţi demni de încredere, arătaţi că ştiţi să păstraţi un secret;
Daţi dovadă de atitudine empatică;
Fiţi tolerant şi acceptaţi copilul așa cum este, fără a-l judeca;
Evitaţi interpretarea anumitor informaţii despre copil, care ar putea să vă infl uenţeze înţelegerea mesajului transmis;
Aveţi curajul de a tolera reacţiile şi comportamentul ce ar putea părea dezgustător şi nu uitaţi că întotdeauna există un motiv în spatele unui anumit comportament;
Admiteţi că fi ecare copil are tot timpul înainte şi calităţile sale pozitive;
Luaţi în considerare opinia copilului.
Reproşurile, acuzaţiile;
Minimizarea, subestimarea celor spuse de copil;
Oferirea sfaturilor, soluţiilor;
Povestirile personale despre o experienţă asemănătoare;
Minciunile sau expunerea parţială a adevărului;
Promisiunile pe care nu puteţi să le garantaţi (veţi pierde încrederea copilului);
Impunerea disciplinei sau intimidarea copilului;
Interpretarea celor spuse de copil fără a aduce lămuriri.
B I N E D E E V I TAT
1919
ME
TO
DE
ȘȘII
TE
HN
ICI
DE
LUU
CR
U C
U C
OOPP
III
1919
ME
TO
DE
ȘII
TE
HN
ICI
DE
LUU
CR
U C
U C
OOPP
III
47 ANI
aşezaţi-vă la nivelul copilului (de exemplu, pe podea, pe o saltea sau pe un scaun mic);
limitaţi lungimea şi complexitatea întrebării;folosiţi întrebări cu răspuns deschis, pentru a investiga situaţiile
specifi ce şi familiare;folosiţi jucării;folosiţi cuvintele/expresiile copilului;folosiţi numele și nu prenumele persoanelor;oferiţi copilului timp sufi cient să răspundă.
nu încercaţi să menţineţi controlul absolut asupra discuţiei;propoziţiile/frazele lungi;întrebările închise, care implică răspunsuri de tipul „da” sau „nu”;întrebările după fi ecare răspuns al copilului.
712 ANI
construiţi relaţia în timp;ascultaţi empatic;îngăduiţi exprimarea sentimentelor;urmaţi fi rul de discuţii al copilului;folosiţi întrebări deschise;uneori puteţi oferi răspunsuri multiple, în vederea aducerii unor
clarifi cări;vorbiţi despre activităţile familiare copilului;oferiţi indicatori contextuali (de exemplu, fotografi i, înregistrări
audio sau video);reformulaţi sau simplifi caţi întrebarea, în cazul în care copilul nu
a înţeles-o sau nu a răspuns;solicitaţi direct trecerea la subiecte/sarcini noi.
comentariile critice;acordarea a prea multor întrebări factologice;interogatoriul direct;contactul vizual permanent; întrebările abstracte;întrebările cu răspuns sugerat;întrebările retorice;întrebările de tip „de ce”, referitoare la motive.
1318 ANI
clarifi caţi limitele confi denţialităţii;daţi dovadă de respect;solicitaţi şi fi ţi receptiv la punctul de vedere şi sentimentele
adolescentului;fi ţi pregătit pentru situaţiile de stres emoţional;solicitaţi alternative de soluţionare a problemei;fi ţi atent la orice indicator al riscului de suicid.
termenii psihologici;judecăţile/evaluările bazate doar pe normele adulţilor.
Fiecare copil este unic, circumstanţele în care copilul ajunge în faţa dumneavoastră sunt diferite. Prin urmare, pentru fi ecare copil este important să aveţi o abordare individuală.
Copiii pot fi la diferite niveluri de dezvoltare emoţională şi morală sau de responsabilitate. Faptul că se afl ă într-o situaţie difi cilă este consecinţa unor împrejurări de care nu pot fi făcuţi responsabili; toţi copiii merită respect şi înţelegere.
R EŢ I N EŢ I :
E B I N E SĂ FA C EŢ I E B I N E SĂ E V I TAŢ IE E
2020
ME
TO
DE
ȘȘII
TE
HN
ICI
DE
LUU
CR
U C
U C
OOPP
III
2020
ME
TO
DE
ȘII
TE
HN
ICI
DE
LUU
CR
U C
U C
OOPP
III
SinceritateÎncurajaţi copilul să fi e mai deschis, să vorbească liber
despre situaţia lui, să fi e sincer;Permiteţi-i să-şi exprime gândurile şi sentimentele prin
faptul că tu procedezi la fel, dar într-un mod prietenos şi neameninţător;
Exemplu: „Am observat că ai vânătăi pe mâini. De unde le ai?”, „Am observat că nu-mi zici anumite lucruri. Care e motivul?”
Empatie Puneţi-vă în pielea copilului, cum v-aţi simţi…?Meditaţi asupra următoarelor situaţii: „Dacă aş fi în locul
copilului, cum aş dori ca să se vorbească cu mine şi ce aş aştepta de la cei care vin să discute cu mine despre situaţia mea?”
Exemplu: „Sunt aici să ascult ce ai de spus. Înţeleg că acest lucru poate fi difi cil, dar eu sunt aici să ascult şi să te ajut.”
DeschidereFiţi prezenţi „aici și acum”;Recurgeţi la cuvintele: „Și…”, „Spune mai multe…”, „Sunt
cointeresat să ştiu mai multe...”;
Exemplu: „Am auzit ce ai spus. Dar vrea sa afl u mai multe. De ce crezi astfel?”.
I. PregătireaGândiţi-vă la interviu, ce vreţi să obţineţi;Ce vreţi să afl aţi şi să cunoaşteţi;Planifi caţi-vă discuţia;Pregătiţi un set de întrebări generale;Afl aţi cât mai multe posibil despre situaţia copilului
înainte de interviu.
II. Stabilirea contactului cu copilulFiţi deschis spre dialog;Prezentaţi-vă şi spuneţi-i care este rolul Dvs.;Oferiţi-i o scurtă explicaţie despre scopul discuţiei;Demonstraţi copilului că sunteţi cointeresat să-l
ascultaţi.
III. Înţelegerea copiluluiFiţi atent la ce auziţi, ce observaţi, ce simţiţi;Fiţi atent la invitaţiile copilului (de exemplu, acţiunile
copilului; sentimentele; gândurile; aspectul lui fi zic; comportamentul acestuia);
Permiteţi situaţiile de tăcere;Exploraţi ce aţi auzit pentru a demonstra că aţi înţeles
ce vi s-a spus.
IV. Stabilirea acţiunilor ulterioareCreaţi un plan sigur;Prezentaţi copilului ce aţi auzit şi înţeles;Implicaţi-l într-un plan de acţiuni imediate;Explicaţi-i care va fi rolul Dvs., rolul lui şi ce aştepţi de la
el;Explicaţi-i care vor fi consecinţele acţiunilor şi lipsa unor
acţiuni:Întrebaţi-l dacă are careva neclarităţi:Informaţi-l referitor la ce se va întâmpla în continuare şi
oferiţi datele Dvs. de contact.
De ce depindee eficcienţa interviului?
INTERVIUL este o tehnică ce presupune: Comunicarea directă cu copilul; Culegerea informaţiei despre situaţia copilului; Susţinerea copilului în vederea soluţionării problemei.
CALITĂŢILE SPECIALISTULUI RESPECTAREA ETAPELOR DE REALIZARE A UNUI INTERVIU
2121
Tehnica interviului este utilizată în toate etapele de asistenţă a copilului în contact cu legea.
ME
TO
DE
ȘȘII
TE
HN
ICI
DE
LUU
CR
U C
U C
OOPP
III
Pentru realizarea unui interviu este nevoie de: un spaţiu adecvat, unde copilul s-ar simţi confortabil; scaunele plasate în așa fel încât intervievatorul să fi e la acelaşi nivel cu copilul. Acest lucru va permite copilului să se simtă în largul său; intimitatea este importantă, mai ales când convorbirea atinge subiectele personale sau dureroase; un mediu liniştit este important pentru a nu fi deranjat; opriţi sunetul telefonului mobil.
Luarea de notiţe în timpul întrevederii ar putea să distragă copilul şi să-i provoace întrebări şi incertitudini privind confi denţialitatea. Dacă se impune luarea de notiţe, trebuie de explicat copilului motivele şi de cerut acordul lui în prealabil.
Dacă un copil plânge, să nu puneţi capăt convorbirii imediat. În funcţie de vârsta copilului, este necesar de acordat timp şi întrebaţi-l dacă doreşte ca întrevederea să aibă loc altă dată. De asemenea, poate fi întrebat despre motivele stării de tristeţe. Acordaţi spaţiu copilului, linişte şi manifestaţi bunăvoinţă, astfel copilul să înţeleagă că poate fi trist şi că va fi aşteptat până când se va linişti. Evitaţi copleşirea copilului, prin imediată consolare sau gesturi fi zice, pe care copilul le-ar putea considera nepotrivite.
R EŢ I N EŢ I :
2121
ME
TO
DE
ȘII
TE
HN
ICI
DE
LUU
CR
U C
U C
OOPP
III
Intervenţia efi cientă într-o anumită situaţie prevede respectarea următoarelor trei etape:
Ce se întâmpllă daacă una din etape eeste omisă?
Dacă ne limităm doar la observare şi acţionăm, fără a analiza situaţia, riscăm să cădem în capcana activismului şi intervenţia noastră nu va fi pe măsura necesităţilor.
Dacă acţionăm imediat după examinarea situaţiei, fără a observa conţinutul iniţial al acesteia, riscăm să aplicăm modele nepotrivite pentru anumite etape.
Dacă doar observăm şi analizăm lucrurile, fără a iniţia şi o acţiune, vom stagna la nivelul modelelor teoretice, care nu vor fi niciodată utile oamenilor pe plan practic.
Specialistul ce lucrează cu copilul trebuie să-şi dezvolte următoarele calităţi: obiectivitate, imparţialitate, echilibru.
Înainte de a interveni într-o situaţie, atât în relaţia cu copiii, cât şi cu adulţii, faceţi o pauză, calmaţi-vă, îndepărtaţi-vă de propria realitate şi nu ezitaţi să solicitaţi din nou și din nou informaţii suplimentare înainte de a acţiona.
R EŢ I N EŢ I :
„Niciodată nu vedem lucrurile prin prisma lor.
Le vedem prin prisma noastră”.
Anais Nin
ETAPA 1
OBSERVAREA
presupune reprezentare obiectivă a lucrurilor, capacitatea de a accepta o situaţie sau o persoană, fără a interpreta sau a judeca;
implică următoarele condiţii: conştientizarea existenţei propriilor fi ltre; obiectivitate maximă la etapa observării; confruntarea propriei percepţii asupra realităţii cu percepţiile altor persoane.
ETAPA II
ANALIZA CONTEXTUALĂ
de cele mai dese ori presupune ajutorul altor persoane, pentru a dispune de toate informaţiile şi instrumentele necesare;
presupune înregistrarea răspunsurilor ale diferitor persoane şi păstrarea abordării faptice, fără a recurge la interpretări.
În acest sens, poate fi utilă metoda celor „5 W” (fi ve who):
WHO (cine?)WHAT (ce?)WHEN (când?)WHERE (unde?)HOW (în ce mod?)
ETAPA III
ACŢIUNE
orientarea şi adaptarea conform necesităţilor;
presupune, în primul rând, consultarea altor persoane care văd lucrurile diferit şi, deseori, posedă informaţii adiţionale;
mijloacele utilizate să fi e cunoscute şi adaptate persoanelor şi situaţiei.
Este foarte importantă aplicarea acestor trei etape în ordinea prezentată, dacă dorim ca intervenţia să fi e bine orientată şi efi cientă!
2222
ME
TO
DE
ȘȘII
TE
HN
ICI
DE
LUU
CR
U C
U C
OOPP
III
2222
ME
TO
DE
ȘII
TE
HN
ICI
DE
LUU
CR
U C
U C
OOPP
III
ACTIVITĂŢILE DE PREVENIRE sunt un ansamblu de măsuri întreprinse în vederea anticipării, cunoaşterii şi evaluării unui risc, precum şi iniţierea acţiunilor pentru înlăturarea sau reducerea efectelor acestuia.
A C T I V I TĂŢ I L E D E P R E V E N I R E P O T F I D E D I C AT E :
informarea despre fenomenul de violenţă, neglijare, exploatare, trafi c; modalităţile de sesizare a situaţiilor de violenţă; profesioniştii ce pot să-l ajute şi serviciile de asistenţă la care poate apela; fortifi carea rezilienţei etc.
COPILULUI VICTIMĂ
informarea cu privire la drepturile copilului, modalitatea de adresare către organele de drept şi serviciile de care poate benefi cia etc.
COPILULUI MARTOR
informarea privind drepturile copilului, serviciile de care poate benefi cia, consecinţele recidivei şi modalităţile de depăşire a situaţiei etc.
COPILULUI ÎN CONFLICT CU LEGEA
A C T I V I TĂŢ I L E D E P R E V E N I R E S U N T Î N T R E P R I N S E D E :
ONGuri PRIMARULASISTENTUL
SOCIAL COMUNITAR
ANGAJAŢII POLIŢIEI
LUCRĂTORIIMEDICALI
CADRELE DIDACTICE
Î N A C T I V I TĂŢ I L E D E P R E V E N I R E S E L U C R E A ZĂ C U :
activităţi de sensibilizare; mese rotunde; întruniri de grup.
COMUNITATEA
Comunitate activă în identifi carea copiilor în situaţii de risc şi protecţia lor.
Impact scontat
Familie capabilă să identifi ce necesităţile copilului şi să le satisfacă.
Impact scontat
Copilul are abilitate de a depăşi situaţiile difi cile.
Impact scontat
discuţii; şedinţe; implicare în activităţi educative.
PĂRINŢII
discuţii; ore de curs; educative; activităţi de grup.
COPIII
Sugestii referritor la subiectele refl ecctate în caadrul actiivităţilor dde pprevenire:
Activităţile de prevenire sunt parte a activităţilor profesionale. Cu cât mai mult accentul se pune pe prevenire, cu atât copii
au acces la informaţie şi protecţie.
Ce specialişti te pot ajuta? Explicarea fenomenului de violenţă, neglijare, exploatare, trafi c al copiilor. Ce înseamnă să fi i martor? Care sunt riscurile unui comportament deviant? Responsabilitatea – alegerea fi ecăruia. Reguli. Rolul părinţilor în dezvoltarea armonioasă a copilului. Modul sănătos de viaţă. Comunicarea efi cientă şi constructivă. Înţelegerea sentimentelor şi acceptarea punctului de vedere al persoanei alăturate. Soluţionarea situaţiilor confl ictuale sau difi cile. Prejudecăţile şi confl ictele. Gestionarea emoţiilor. Motivaţia personală.
2323
ME
TO
DE
ȘȘII
TE
HN
ICI
DE
LUU
CR
U C
U C
OOPP
III
„Prevenirea nu este doar opera unui specialist, ci solicită efortul tuturor celor implicaţi. Dincolo de recomandări, chiar foarte limitate, acestea, ea implică și apelul la o schimbare de mentalităţi... O societate unde se reînnoadă actul de comunicare, unde constrângerile sunt restrânse până la maxim, unde omul este constant în centrul atenţiei, această societate va refuza violenţa. Refuzând această sfi dare, va lua naștere o lume nu fără violenţă, dar una mai liniştită.”
(Răspuns violenţei, tomul 1, Presses Pocket, Paris, 1977, pag.222)
R EŢ I N EŢ I :
2323
CA
DR
UL
LE
GA
L Ș
I B
IBL
IOG
RA
FIE
CADRUL LEGAL
1. Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului. 2. Codul Educaţiei al RM, nr. 152 din 17.07.2014.3. Codul Penal al RM, nr. 985 din 18.04.2002.4. Codul de Procedură Penală al RM nr. 122 din 14.03.2003.5. Codul Contravenţional al RM, nr. 218 din 24.10.2008.6. Legea privind drepturile copilului, nr.338-XIII din 15.12.1994.7. Legea privind protecţia specială a copiilor afl aţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, nr.140 din 14.06.2013.8. Legea asistenţei sociale, nr.547-XV din 25.12.2003. 9. Legea cu privire la serviciile sociale, nr.123 din 18.06.2010.10. Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, nr.45 din 01.03.2007.11. Legea ocrotirii sănătăţii, nr. 411-XIII din 28.03.1995.12. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, nr. 1585-XIII din 27.02.1998.13. Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, nr. 320 din 27.12.2012.14. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru
identifi carea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi trafi cului, nr.270 din 08.04.2014.
15. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate a echipelor multidisciplinare teritoriale din cadrul Sistemului naţional de referire, nr.228 din 28.03.2014.
16. Ordinul MPSFC, Managementul de caz (Ghidul Asistentului Social), nr.71 din 03.10.2008.17. Ordinul MPSFC, Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale (Ghidul de aplicare practică), nr. 55 din
12.06.2009.18. Ordinul MMPSF, Mobilizarea comunităţii (Ghidul de aplicare practică), nr. 022 din 04.12.2009.
BIBLIOGRAFIE
1. Guidelines of the Committee of Ministers of the Council of Europe on child-friendly justice and their explanatory memorandum (Adopted by the Committee of Ministers on 17 November 2010 at the 1098th meeting of the Ministers’ Deputies) mGuidelines and Explanatory memorandum - version edited 31 May 2011.
2. Lucrul cu copiii şi mediul lor. Material de competenţe psihosociale, Terre des Holmes, 2011.3. Manual de instruire „Consolidarea capacităţilor profesioniştilor din domeniul protecţiei copilului” Terre des Hommes 20134. Politici de protecţie a copilului, Terre des hommes.5. Copilăria durează generaţii la rând, Kari Killen, Editura First pentru versiunea in limba romana, Timişoara 2003.6. Copilul maltratat, Kari Killen, Ed Eurobit, 1998.7. Ghid de bune practici, Salvaţi Copii.8. Manual de practică în domeniul reintegrării sociale și supravieţuire, Ministerul Justiţiei Romania, Ed. Oscar Print, București
2004.9. Manualul comunităţii terapeutice. Ghid pentru lucru în grup cu infractorii recidivişti violenţi in procesul de schimbare
cognitiv – comportamentala, Coordonator Mihaela Săsărman, Bucureşti 2003.10. Reabilitarea psiho-sociala a copiilor retraşi din trafi c si alte forme grave de munca. Manual elaborat pe baza experienţei si
datelor furnizate de organizaţii din Europa Centrala si de Est, Tipărit la Bucureşti 2007.11. Manual de probaţiune, Coordonatori: Valentin Shiacu, Rob Canton, Proiect înfrăţire între România și Marea Britanie –
PHARE RO 2005 IB JH O4 – ”Continuarea spijinului pentru consolidarea serviciilor de probaţiune și asistenţă a victimelor din România”.
12. Identifying and Reporting Child Abuse and Neglect A MANDATED REPORTER HANDBOOK For More information call: Prevention Information Resource Center.
CA
DR
UL
LE
GA
L Ș
I B
IBL
IOG
RA
FIE
www.tdh-moldova.md