REI>ACŢHJ?fiF!A.,

îi Tipiriîi■ cov. piua marş a?. 30.

l.L E F O N Nr. Bfi».Starisori neiranont« au m

pnra«ao-/ icaacrlpr* nu ■« «’»trioatt.

I n s e r a t e w* primea* U Administraţi«!»*

Qrayav şi la a rtn n to ars la CSIP9URI U ANUMŢUHI:

in V’.pna la M. Dnk** Nachf., ţ ţy . A ajpn tsld & Kmerio Los- ţer. Koinrioh dohalak. A. O -- re ’ik Naobt.. .‘.nr.on Oppelik. tn Buua»ssta la A. V G olber- ţn. Kkatain fi«rn»t, Tuliu Le» r-poJd < rn 8raaA bef-k8ru t

Propti laserţlwnllor: o aerie jţannond pe o co loană 10 bani pentru o publicare. Pub licări mai den* după cari fă şi tnvo. ia - — EBOLA MK pe pag ina i .» o aerie 20 bani.

A N U L L X X I I ITelefon: Mr. 226.

8AZETA npftre în flecars i ifeiannts paatri Aastrc-öiian?Po un an 21 o ;r ., D « ţaM hv .i

12 sor., pe t:» í nm i *5 oar- M-rll da Dumineiû A oor. ps a»?ntn România si striisihn.Pe un an dO ; ranci, pe yt»s

luni 20 fr., pe tre i lun i 10 t?M-ril de Dumlnaoa 8 fr. qji an.

Se p ren u m rră la to efe oc eiile po şta le din în tru şi di a fară şi la d -od colectori.

Afeonameitil e?arri Braso? :Administraţia 138, P iaţa 31811

tâ rg u l Inu lu i Nr. 30. etnşi.i I. Pe un an 21 cot», po şan« lun i 10 cor.. p.> ttoi luui 5 om. Ou dusul acao i : Pe un an 'li cor., pe şase lun i 12 co t., ça tr e i lun i 6 oo: — On osoin p la r 10 bani. — At&t a bon« m entele . a At ei m se iţiun t nnnr a se plS.’-! ruiictn.

N r . 1 2 . Braşov, Duminecă 17 (301 Ianuarie 1910.

Un în c e p u te >Lupta< ce ne-a so- | sit ieri aduce in frunte un călduros articol ! de d-l Octavian Goga, intitulat >Un suflet j frumos« şi purtând deviza >lnteger vitae, scelerique purus«. Articolul este inspirat' de scrisoarea de mai la vale, unică In felul ei.

Braşov, 4 Ian. ▼. 1910.

Mult Stimate Domnule Preşedinte!îmi iau libertatea a transpune prin

filiala de aci a băncii »Albina« la adresa s.Cassei Asociaţiunei suma de 2400 coroane, ĂTfcpt răsplătire a sumei, ce am primit-o ea stipendiu din partea Asociaţiunei în anii 1878—81, pe timpul studiilor mele universitare, cât am fost ajutat, timp de trei ani, cu câte 400 fl. anual.

S-ar cuveni să întorc şi interesele, dar acum nu sunt în stare. Tot, ce pot face, este să port şi mai departe în inima mea recunoştinţa faţă cu instituţia cern a ajutat în tinereţa mea, şi întrucât mă iartă modesta mea poziţie socială, să-i dau mână de ajutor la realizarea măreţelor sale probleme.

Primiţi, mult stimate d-le Preşedinte, încredinţarea celui mai profund devota­ment. — Cu deosebită stim ă:

Andreiu Bârseanu. profoaor.

După ce publică scrisoarea, d-l Goga mai dă aceste rânduri :

. * »Cetind aceste rânduri simple şi cu-fjSfce, ori-ce comentar şi ori ce laudă sunt

de prisos, fiindcă cu greu s-ar găsi cu­vântul, care ar putea spune mai mult despre înalta cinste a unui om, ca această

» scrisoare. Cât priveşte »interesele« poate fi liniştit d-l Bârseanu, că le-a întors în­sutit, şi că ar fi pe alte cărări astăzi nea­mul nostru, dacă tot cât s-a cheltuit pen­tru ai săi ar aduce astfel de roade.

— Se vor găsi între cei mulţi inimi generoase cari să tresară în faţa acestui gest frumos? Cu deosebire pătura largă a eărturărimii noastre, ieghionul fâiă număr al foştilor bursieri, cari para-şi fi uitat cu totul drumul pe care s-a croit belşugul lor de astăzi, aceşti oameni înţoliţi în pripă din banul public, vor înţelege ei oare îndemnul unui suflet distins?...

Cine ştie ?... Profeţiile cari se pot face astăzi la noi, sunt mai mult amare«.

(Pe noi ar fl fost în stare d-l Bâr- seanu să se supere, dacă scriam aşa. Mul­ţumim d-lui Goga că ne-a scos din rezerva

i^asta... — Red. Gaz,)

Camera ajurnată.(Prin expresa.)

In şedinţa de ieri, Vineri, a Ca­merei s-a întâmplat pe neaşteptate, unul dintre cele mai importante eve­nimente: ajurnarea camerei, şi mai ca seamă protestul partidelor în con­tra ajurnării!

înainte de a se deschide şe­dinţa Andrâssy ca Iusth s-au învoit ca toţi oratorii din partidele lor să renunţe la cuvânt, ca să vină rândul votării cu atât mai curând. Aşa s-a şi întâmplat.

După-ce Bânffy a vorbit timp de un ceas în contra guvernului şi pen­tru bancă, şi dopă-ce Kossoth a spus că moţiunea pentru bancă a prezin- tat-o ca să dea parlamentul, în silele sale cele d in u rm ă , o manifestare a voinţei sale, s-an început votările. Pe lângă moţiunea lui Andrâssy a votat numai partidul seu. Pe lângă moţiu­nea lui Iusth au votat: kossuthiştii, justhiştii, poporalii, sârbii radicali, cei în afară de partide.

Ar fi urmat votarea asupra mo- tiunei lui Kossuth. Atunci s-a ridicat primul ministru şi a cerut cuvânt, dară partidele s-au pus pe strigăte şi pe disordiue, aşa încât primul mi­nistru nici nu a fost Juat în samă, şi în gălăgia aceasta s a făcut votarea asupra motiunei lui Kossuth. (încălca­rea aceasta a regulamentului Came­rei, din partea partidelor, o să se răzbune încă 1 Red.) Timp de câteva minute s-au făcut sgomotoase şi săl­batice demonstraţii pentru banca na­ţională.

Abia după aceasta a ajuns ia cuvânt Hedervâry. El a zis:

„In urma votului de neîncredere s-a creat o situaţie, în care pentru guvern s-a pus alternativa: sau îşi dă dimisia, sau propune disolvarea camerei. Deoarece amândouă acţiunile sunt mult mai importante decât să poată lua hotărâri guvernul, el de sine, am găsit de bine să lăsăm pe mai târziu hotărârea. Pănă atunci îmi

iau voe din încredinţarea Maj. Sale, a Vă prezintă acest autograf.“

Presidentul dă cetire autografului regal numai decât : Maj. Sa ajurnează camera până in 24 Martie, fără de cei mai mic comentar.

O adevărată încăerare a provocat în sală ajurnarea. Nime nu mai era stăpân peste sentimentele sale. In o grindină de înjurături guvernul pă­răseşte sala.

Ceia ce urmase apoi e unic în viaţa parlamentelor.

In loc să închidă presidentul şe­dinţa, incepe a vorbi Teodor Batthiányi şi propune ca onorata cameră să de­clare de anticonstituţională ajurnarea camerei într’un timp când nu e vo­tat nici budgetul nici indemnitatea, şi să oprească aspru pe guvern ca în tim­pul ajurnării să încasseze contribuţii, să încheie convenţii cu statele stre­ine, să numească funcţionari şi să re­guleze constituţia provinciilor anexate. A ppony şi I. M olnár, (poporal) se a- lăturâ la propunerea lui Batthianyi. A n drâssy recunoaşte, că n’are drept guvernul să ajurueze camera în exlex, dar spune, că şi propunerea lui Bat­thiányi este ezagerată.

Zgomot infernal. Urlete: „Te mai pui să-i aperi ! Făţărnicie! Mai vreai să te pocăeşti odată pentru — greşeli ?u Propunerea lui Batthianyi e ridicată la valoare de hotărâre Şe­dinţa se închide la orele 2 şi 30 m.

*

Pe după culise circulă svonul, că justhiştii de-aceia au renunţat la cuvânt şi la obstrucţie, fiindcă aştep­tau să fie disolvată Camera, iar nu ajurnată. Mulţi se plâng că Aodrássy i-a tras pe sfoară, şi că Andrâssy joacă un rol perfid, înţeles pe-ascuns cu Hedervâry şi cu Tisza.

De altă parte se întăreşte tot mai mult convingerea că Hedervâry a ajurnat Camera, în loc de a o disolva, ca în acest tîmp criza să se agraveze j şi apoi să se moaie mai curând oa- j menii şi să se supună mai uşor ia — j octroarea votului universal. Primul mi- j

nistru s’ar fi convins în scurt timp, că votul universal numai prin octroare se poate introduce în Ungaria!- Dar tainele viitorului nu se pot afla. Stăpâneşte o nesiguranţă şi o fierbere, ce în toată clipa pot aduce complicaţii noi şi surprize! Cor.

Noi am regreta sincer, dacă o problem ă atât de capitală pentru v ii- torul acestei ţări, ca s i reform a elec­torală adevărată , n ’am putea-o re­zolva noi de noi, naţionalită ţile ne­m aghiare în bună înţelegere cu n a­ţionalitatea m agh iară , „hegemonă“,— ci sanarea stă r ii bolnave în care zace ţeara, va trebui să se facă cu mijloace drastice , de un operator cu m ână dibace, d a r în definitiv m ână streină. Vina nu va apăsa pe sufle­tele noastre. — Red.

DiDastiCismul — lor. Zilele trecute studenţii maghiari din Budapesta au or­ganizat, la birtul Saskör, o adunare poli­tică. Adunările acestea de obicei se sfâr­şesc cu o — amânare pe un termin mai norocos. In timpul din urmă însă tine*’ mea însufleţită s’a gândit la un mijloc1 atracţie, şi a învitat pe câţi-va deput.â Mai venea câte unul din tabăra stârca extreme, iar năbădăiosul deputat N- György, lua parte regulat, şi vorbea vorbea... Storcea aplauze totdeauna cu jurăturile lui la adresa dinastiei. La c din urmă »adunare« însă o păţi urât. R> prezentantul poliţiei Pa somat în mai multe rânduri să se mulcomească, şi pe urmă se vázü nevoit să intervină la president ca să suprime cuvântul lui Nagy György. S’a în­tâmplat însă o pacoste şi mai mare. Pen­tru adunare a fost angajat şi un steno­graf, eare a luat note despre vorbiri (se zice, că la intervenţia poliţiei; şi se vor­beşte de spionaj), şi pe baza acestora pro­curatura a intentat proces de laesa ma- jestate lui Nagy, cerând suspendarea imu­nităţii lui de la Cameră.

Mâna de fer?

FOILETONUL »GAZ. TRANS.«

Lampo şi Carmela.De E. Castelnuovo.

Să fi fost ceasurile două din noapte. Satul Isoletta dormea în^ă dus, când într’o căsuţă o fetiţă de vre-o zece anişori, tare frumuşică, se scuiă din pat, se îmbrăcă, Îşi luă sandalele în mână şi în vârful pi­cioruşelor părăsi odăiţa de dormit, îndrep- tându se spre cuhnie Aci ea deschise o

\ ladă din care sări plin de bucurie un câine mare şi frumos, — Lampo, mult iubitul ei tovarăş nedespărţit de loc.

Cu el după ea, fetiţa eşi din cuhnie, o luă, printr-un gang îniunecos ce răs-

Mjundea într’o grădină, dar neputând deş­t e veriga uşei, se opri locului, gata să plângă... o clipă doară! Prin minte-i ful­geră ceva. Deschise o fereastră şi în pripă sări în grădină... Lampo după ea. Aci ea îşi puse sandalele în picioruşe şi mergând în curmeziş ajunse la ulucile cele înalte din fundul gradinei, unde cunoştea o spăr­tură mare, făcuta de ştrengarii de băeţi

care veneau să fure mere. Pe aci putea trece de minune în uliţă Aşa şi făcu...

O lacrimă se ivi însă în colţul ochi­şorilor şi în sufleţelul ei nevinovat şi o încinse dorul de cei pe care voia să-i pă­răsească. Dar ce să facă? Ea trebuia să scape cu orice preţ pe Lampo, care o scă­pase şi el odată deia moarte. O ce răută­cios era tatăl e i ! Voia să omoare pe Lam­po 1 Acest lucru l-a auzit în seara trecută dintr’o sfătuire ţinută în taină. Cu urechia la gaura broaştei, mititica auzi:

— îmi pare rău de câinele ăsta! şopti bunica.

— Şi mie... dar n-am ce face, răs­punse posac tatăl.

— Cel puţin nu-i face moartea preagrea.

— O, de asta fii pe pace. Am un braţ de fler şi apoi ochiesc fără greş.

— Şi când ai să-l împuşti ? ^— Chiar mâine, când Carmela va fi

la şcoală. Ii vom spune şi noi o poveste... că s-a îmbolnăvit... că a murit pe negân­dite... şi că..., l-am îngropat...

— N-o să ne creadă, răspunse bu­nica. Fetiţa este prea deşteaptă.

— Fie ce va f i! Lucrul odată făcut aşa... rămâne făcut.-; mortul dela groapă nu se mai înapoiază.

— Bietul Lampo! Ce credincios este e l ! Cât îl va jeli mititica, suspină bunica.

Iată tot ce auzi Carmela. De aceia se j sculase noaptea şi luase pe iubitul ei câine j cu ea, căci voia să-l scape, să-l ducă, să-l j pitească undeva. Dar unde? Gândul ei sbura j la tuşa Nonna, care cunoştea şi ţinea mult j la frumosu' Lampo. Dar ea şedea aşa de- j parte, tocmai în satul Riviera. »Până Ja j mine«, îi spusese într’un rând tuşica, »treci I dealul, cobori o vale. apoi după un mers j de cinci ceasuri, aiungi în satul meu«.

Fata eşise din sat. înaintea ei, mai ! multe dealuri se conturau sure pe orizon- j tul luminat de luna palidă, tot mai palidă. | Care deal trebue să-l urce? Inima fetii se I umplu de frică, dar lătratul vesel al câ- | nelui ce-şi recăpătase libertatea, o însufleţi. : Eu începu să urce cu zor cel dintâiu deal 1 ce-i sta în cale. Curând ajunse pe coama lui şi de aci zări poene şi păduri printre j care sclipeau părâiaşe şi izvoare argintii. ;

Se luminase de ziuă şi soarele prinse a urca încet bolta cerească, aruncând su - . liţeie sale de foc. Păsările începură să I

cânte voioase printre ramuri, numai fata era tristă. Rătăci ceasuri întregi prin acele

| poene şi pădurici fără să mai dea de câmp, sau;de o altă vale după spusa tuşii No-

| rina... până ce sdi obită de oboseală căzu jos pe iarbă şi adormi. La creştetul ei scumpul şi credinciosul Lampo, sta şi veghia. Ar fi dormit muit fata, dacă n’ar fi deşteptat-o tot el, căci văzuse în depăr­tare o vacă, apoi o altă, o cireadă şi în sfârşit un păstoraş venind la păşune. Fata se sculă şi alergă îmbucurată la păstor, pe care-i întrebă într’un suflet:

— >Unde-i satul Riviera? Cunoşti pe tuşa mea Norina?

— Fetiţo, ai greşit drumul, răspunse băiatul. »Satul este tocmai colo«... şi ii arătă cu mâna... '

Fata îi mulţumi şi se îndreptă spre locul arătat trecând iar prin poene şi pă­durici ce părea că nu mai au un sfârşit.

Soaiele ajunsese de trei suliţi sus pe cer şi supărat par’ că de rătăcirea fetii, dogorea cumplit pământul. Dinspre mar- ginele cerului se adunau nori negrii cău­tând să astupe fierbinţeala soarelui.. venea furtuna! Ea se şi deslânţui curând. Fata ajunsese tocmai la poalele unui alt deal şi

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 12.—1910

Alta, cu — mâna de fer. Lui Heder- vâry i s-a strigat de multe ori, în parla­ment şi afară de parlament, când zicea că are încredere în naţiune: »Da, ai încre­dere în baionete şi în aur!! Presa vei mitui-o, pe alegători îi vei teroriza! Te cunoaştem... mână de fer !«

Faima pare a se adeveri acum. Cel puţin cât era pentru pressă. Este intere­sant să vezi, cum aproape toate ziarele, chiar şi cele din provincie, vorbesc într-un ton cuviincios şi chiar moderat despre noul guvern. înjură situaţia, înjură Viena, înjură parlamentul, înjură spiritul public, înjură mai cu seamă corupţia şi desbi- narea, — dar faţă de Hedervâry cele mai multe se mulţumesc cu epitetul de »gra- nicsâr«, şi cu aluzii la încercările de mi­tuire (neisbutite din pricina sumelor cam mici...) ale lui Szapâry-Dienes. Cu deose­bire ciudată e atitudinea academicului ziar >Bud. Hirlap« socotit ca un ziar în adevăr independent. Zi de zi îndrugă, cu multă sofistărie forţată, cele mai suspecte imnuri la adresa »cuminţeniei şi cinstei înalte« a lui Ândrassy. lată de pildă un pasaj din cel din urmă articol de fond:

»...Conservativi şi radicali, în toate partidele. Partidul 48-ist pe tema asta s-a desbinat. In partidul poporal asemenea s-a făcut o desbinare, sau mai la drept, un proces de evoluţie. Al. Zichy face pe con­servativul, Gisswein pe radicalul. Poate va părea un paradox, dar e o realitate: în zilele de azi sunt o jinulţime de catolici radicali şi o mulţime de catolici conser­vativi. Pe toate terenele, în toate asocie­rile, aceste două curente se ciocnesc. Chiar şi în literatură. Ady şi cei din Jurul lui sunt radicali, Rakosi et comp. sunt con­servativi. Ori cum am suci şi am tăinui lucrurile în politică deasemenea numai două partide su n t: un partid radical şi unul conservativ. O rezolvare statornică numai pe aceste două temelii se poate. Toate celelalte sunt o minciună sau o 'nocrizie. Spuneţi, oare ce mai desparte pe

saussuth şi pe .Apponyi de Ândrassy, t8

, ™ Şl^ . e r ă bate împreună. Căci toţi împreună

adevăraţi maghiari şi adevăraţi con- ativi

Ce datorinţă avem aşadar ? Sa infim * m un partid conservativ. Conservativii

Win tabăra 48-istă şi 67-istă pot găsi mult mai multe puncte de apropiere decât con­servativii şi radicalii 48-işti!...«

Asupra celor de făcut vom hotărî împreună cu Maj. Sa«.

— O mulţime de figuri din ceata ve­chilor liberali se pot vedea zi de zi în ca­binetul lui Hedervâry Sunt vacante o mul­ţime de cercuri şi de comitate...

— La cererea mai multor corifei, presidentul camerei a hotărît să pună la ordinea zilei protestul Casei magnaţilor. Camera va da un răspuns energic. — Con­flictul acesta pare a fi născocit numai pen­tru a complica situaţia!

— Un ziar din Germania a dat un interviv luat lui Hedervâry, în care acesta spunea, că »el nu va continua politica de maghiarizare cu sila, urmată de guvernul coaliţiei faţă de naţionalităţi«. Acuma in- tervivul se desminte.

— Se spune că Hedervâry şi Croaţii au ajuns ia înţelegere, ca rezolvirea con­flictului să se facă prin o comisie reytri­cotară.

— Sârbii radicali au hotărât să pur­ceadă în deplină solidaritate cu justhiştii. In şedinţa de alaltăeri Manoilovid s'a ală­turat la moţiunea de blam a lui Justh.

Discursul d-lui T.7

rostit în şedinţa de Miercuri a Camerei.— După note stenografice. —

(Urmare şi fine.)

na, chiar şi de Stefan Tisza ? ! Privindidâncul sufletului lor, nu v^r găsi de-

a cifre roase, dar inima lor caldă

Varia. Se face mare gălăgie în jurul zvonului, că toţi membri cabinetului vor pleca în faţa Moştenitorului de Tron, ca — acesta să-i cunoască. Hedervâry a ple­cat aseară la Viena. La gară a spus unui ziarist: »Am cerut audienţă prin telefon.

Când a ajuns la cunoştinţa ţării a- mintita dorinţă a M. Sale, toate popoarele au prirait-o cu mare bucurie, în speranţă, că în sfârşit se vor elibera de sub iobăgia politică şi vor căpăta drepturi constitu­ţionale.

Pentru că la 1848 s-a dat numai li­bertate individuală; lupta pentru liber­tatea politică abia acuma este în toiul ei. Dar ce a făcut guvernul? A trăgănat lu­crul chiar contra mesagiului de tron, a dat la o parte reforma electorală bazată pe dreptul de vot universal egal şi secret, şi în locul acesteia a venit cu un proiect de pluralitate, silind pe M Sa să-şi dea învoirea prea înaltă pentru acest fel de proiect. Din dreptul electoral universal nu s-a văzut însă, din purtarea atât a guver­nului, cât şi a parlamentului, că nu ţine ca aceasta reformă să r-evie lege, ci numai să se rrâgăneze lucru».

Ou. Cameră ! Partidul naţionalităţilor s a exprimat asupra acestei chestiuni deja la 1906, când în ziua de 3 Iulie, într-o moţiune înaintată biroului camerei, s-a exprimat asupra acestei arzătoare ches­tiuni după cum urmează: (S-auzim ! S-au­zim ! la mijloc) :

»Din parte-ne suntem gata să dăm tot sprijinul guvernului M. Tale, in toate afacerile, pe cari înalta apreciere a M. Voastre le socoteşte ca bune pentru în­tregirea cu noui garanţii a vieţii noastre constituţionale şi pentru desvoltarea în spirit modern şi adevărat democratic a constituţiei ţârii. Salutăm deci din toată inima pe M. Voastră, ca pe nobilul înce­pător al unei opere de reformă epocală. Nu există stat, în care sistemul electoral să se fi învechit atât de mult, ca la noi,

j unde sunt în acest sistem rămăşiţe încă ’ din vremea evului mediu.

începând a picura, se adăposti împreună ş cu Lampo sub un copac mare. Aci începu j a plânge de ţi-se rupea inima. Furtuna nu j ţ'nu însă mult. Soarele se ivi iară, norii j se împrăştiară şi cerul se albaştri tot. Fata porni iară la drum.

— Oare nu-i nici o vindecare, doc­tore pentru animalul acesta atât de cre­dincios? întrebă tatăl fetii.

Tot urcând, ea ajunse pe coama dea­lului şi rămase uimită când, în vale. zări biserica din Isoietta. Lampo dete şi el luga să coboare dealul din partea cealaltă. Fata se luă după el. In vale se auzeau nişte voci, tot mai multe, tot mai respicate...

Carmela! Carmela! Era tatăl fetii, care eâutându-şi zadarnic fata prin sat, luase drumul spre Riviera. Cu un ţipăt sfâşietor fata se aruncă în braţele tatălui şi leşină. Acesta plângând de bucurie c’o găsise, o duse acasă pe braţe. Lairpo îi urma, dar parcă plin de întristare... Când Ambrogio dete ochii cu el, esclamâ îndu­rerat : »Sărmane Lampo! de-ai şti ce te aşteaptă«!

Câinele nu mai voi să se mişte de lângă pătişorul Carmelei. Veni şi doctorul, care pipăind pulsul fetii, zise îngrijoratului ta tă :

— Nenorocirea a trecut, Ambrogio. fata adoarme liniştită...

Câinele pare că înţelesese aceste cu­vinte, căci sări cu labele dinainte pe cear­ceaful patului, cercând să iingă mânuţele fetii. Ambrogio sări deodată speriat şi goni c in e le alară.

— Nici una, răspunse cel întrebat. »Odată muşcat de un alt câine turbat, tără îndoială că peste puţină vreme va turba şi el şi iată nenorocirea gata. De ce să nu-1 împuşti mai bine, ca să-i scapi de chi­nurile turbării ?«

Fără să răspundă ceva, cu faţa po­somorâtă, Ambrogio trecu în odaia alătu­rată, luă o puşcă din părete şi eşi în o- gradă.

— Lampo ! Lampo ! strigă ei porun­citor. Câinele veni sfios cu capul plecat în pământ... şi oprindu-se înaintea stăpânului său, ridică capul privindu-1. Cu ochii mari, rugători... Ambrogio îi mângâie şi apoi se făcu că-i aruncă ceva. Câinele se aplecă... o pocnitură se auzi... şi el se rostogoli la pământ.

Cu ochii plini de lacrimi se întoarse Ambrogio în odăiţa fetii. Ea tocmai gân- gănea în vis şi plângea :

— Mâtuşico Norino ! ţine pe Lampo, tata vrea să-l împuşte ! ascunde-1.. scapă-l.. iubitul meu Lampo!...

...Afară însă zăcea aruncat pe câmp trupul neînsufleţit al credinciosului Lampo.

Trad.: Ricard D. loan.

Reforma aceasta cerută de timpurile j moderne formează dorinţa noastră nestră- j mutată şi ea s-a dovedit ca o necesitate inexorabilă. De aceea suntem gata a da j sprijinul nostru întru aducerea unei re- j iorme bazate pe dreptul de vot universal egal, secret şi pe comune, conform cerin­ţelor adevăratei idei democratice, nefalsi- ficabile, cu excluderea ori căror pretenţii, care nu se unesc cu aceste principii, cu excluderea tuturor restricţiunilor cari ar jigni popoarele de naţionalitate nema­ghiară sau vreo clasă socială a ţării, cu excluderea arondărilor tendenţioase şi cu aducerea de garanţii suficiente pentru a asigura exerciţiul liber al dreptului elec­toral, — pentru că viaţa noastră constitu­ţională numai aşa va fi aşezată pe teme­liile largi şi solide ale totalităţii cetăţe­nilor şi numai aşa va fi reprezentanţa noastră expresia adevărată şi fidelă a voinţii poporului«.

Domnilor deputaţi, acesta a fost punctul de vedere al partidului deputaţilor naţionalişti în ce priveşte reforma elec­torală în momentul când guvernul dea- tunci s-a prezintat. Partidul nostru ob­servă acelaş punct de vedere acum când se prezintă noul guvern.

Domnilor deputaţi (S-auzim !), parti­dul deputaţilor naţionalişti în afară de chestia reformei electorale a cerut dela fostul guvern şi rezolvirea chestiunei na­ţionalităţilor şi a che tiunilor sociale. Cu regret a trebuit să constatăm că fostul guvern n-a făcut nimic în chestiile aceste, ci a complicat şi mai mult atât chestia naţionalităţilor cât şi chestiile sociale. (Aprobări în centru)

Pentrucă în Ungaria naţionalităţile şi clasele muncitorilor n-au fost niciodată în aşa măsură prjgoniîe ca şi în vremea »marelui« guvern »naţional«. Trebue să constatăm că toate stăruinţele noastre pe lângă guvern au rămas fără rezultat; plângerile noastre întemeiate şi dovedite cu acte, atât în chestia naţionalităţilor cât şi în chestiile claselor muncitorilor n-au fost luate în seamă şi ascultate, aşa încât as'ăzi, de ce s-o mai tăgă duim? majoritatea covârşitoare a cetăţenilor ţării se bucură din inimă că, în fine, scapă dea- cest mare guvern naţional (Aprobări sgomo- toase în centru).

Premiţând aceste, daţi-mi voie să fac câteva declaraţii şi despre noul gu­vern. Declar înainte de toate că n-avem încredere în noul guvern. N-avem încre­dere fi'ndcă din programul său ţinut în termeni generali nu ne-am putut convinge despre modul în care vrea să rezolve atât chestiunea reformei electorale, cât şi chestiunea naţionalităţilor, şi chestiunile sociale. Cu toate aceste, in ce priveşte re­forma electorală constatăm oare-care pro­gres în programul guvernului şi anume în declaraţia că reforma electorală va fi în­temeiată pe principiile egalităţii politice şi se va realiza cu exluderea pluralităţii. In ce priveşte însă chestiile sociale şi che­stiunea naţionalităţilor nici decum nu pu­tem fi mulţumiţi cu declaraţiile guvernu­lui; <-u toate acestea constatăm o îmbu­nătăţire şi un progres în declaraţiile că va preciza, prin lege, dreptul de întrunire şi de asociare şi va garanta fi herul exer­ciţiu al acestor drepturi. (Zgomot şi con­testări).

Domnilor, dacă dânsul ne ar făgădui chiar mai mult, totuşi nu i-am vota în­credere, căci multele făgăduinţi nu ne mai pot amăgi. Totdeauna ni s-au făcut mari făgădueli, cari nu au iost înfăptuite. Pen­tru aceia nu aş putea avansa încredere nou­lui guvern, mei dacă s ar rosti în mod fa­vorabil atât în chestia reformei electorale, cum şi în chestiile naţionale şi sociale.

Nu urmează însă că să votăm neîn­credere unui guvern, care vine la putere într-o situaţie atât de anevoioasă, înainte de a-i cunoaşte gândurile Eu şi partidul meu vom suspenda manifestarea încrede­rii până ne vom încredinţa că va realiza reforma electorală conform principiilor de­mocraţiei (Sgomot). Partidul nostru a de- c’arat în nenumărate rânduri în cameră cum că ţara asta nu va avea pace şi li­nişte până nu se va înscrie în lege drep­tul de vot universal, egal, secret şi co­munal şi până când în cârmuirea ţării nu va triumfa ideia democraţiei, »ui i: u deci voie să prezint camerei cu acest prilej o moţiune, pe care o va putea adopta ori­cine (sgomot), în sensul că partidul no­stru, în situaţia de acuma, înlăturând ori­ce altă preocupare naţională sau socială, pune preţul de căpetenie pe ereiarea vo­tului universal, ca chestia cea mai de seamă a situaţiei politice. (Dă citire moţiunii).

Moţiune: Camera primeşte cu închi­nare numirea noului guvern şi va spri­jini guvernul numai atunci, dacă el se angajează a realiza votul universal, e-

ga), secret şi comunal în scopul înfăp­tuirii dreptului adevărat şi al egalităţii politice. Până la prezintarea acestei Fei. camera suspendă hotărârea în chestia încrederii«.

Am onoare a prezintă această mo- ţ ţinne şi rog ton. cameră ca să o voteze, f Declar »lin nou că nu avem, ce-i drepij'V incredere în noul guvern, suspendăm însă f chestia încrederii până la prezintarea pro- * iedului de reformă electorală. (Aplauze). |

Scrisori dintre sârbi.Dr. Mihali si Hedervâry.

Neoplanlu, 26 ian. n. 1910. Deputatul Dr. Polyt publică în nu­

mărul de astăzi (26 lan. n.) al ziarului »Branik« un prim articol, în care apre­ciază venirea la cârma ţării a noului gu­vern Khuen-Hedervâry şi presentarea ca­binetului în camerele ungare. In legătură cu aceasta Dr. Polyt tace unele comuni­cări importante cu privire la conferenţele în curgere ale contelui Hedervâry cu coa­liţia sârbo-croată şi cu partidul naţiona­lităţilor nemaghiare. Vorbind de eonferenţa recentă între Khuen şi preşedintele clubu- bului naţionalist dieta!, Dr. Teodor Mihaif, şeful sârbilor naţiona'işti liberali scrie ur­mătoarele:

»Noui ministru preşedinte a rugat pe preşedintele clubului naţionalist Dr. Mi­hali să-l viziteze într-o dimineaţă cu scop de a conferi cu dânsul, si anume dimi- neaţa, furnică peste zi este ocupat în alte părţi. Dr. Mihali urmând invitării, a vizi­tat pe prira-ministru, cu care a conferit timp de peste o oră.

»Dr. Mihali a raportat în mod amă­nunţit despre conierenţa sa în clubul na­ţionalităţilor. Preşedintele clubului naţio­nalist dietai a înşirat contelui Khuen toati persecuţiile, cărora sunt expuse po­poarele nemaghiare ale Ungariei, in faţa unora din aceste contele Khuen-H£der- vâry a rămas din cale afară foarte ne­plăcut surprins. De încheiere Dr. Mihali a spus prim-ministrului următoarele: * v

»Eu şi soţii mei de principii am să1/ ferit lungi şi grele pedepse, răpindu-ni-se li­bertatea, dar nu ne-am perdut cumpătul. Am rămas loiali şi dinastici, dar pe vii­tor nu mai putem continua acest rol. Po­porul ne cere să-i dăm samă.... Ce valoare mai are loialitatea, dacă din si în si ne merge tot mai rău*l

»La auzul acestor cuvinte contele Khuen-H£dervâry a rămas aproape con­sternat şi i-a zis lui Mihali:

»Eu nu dau mult pe programe, cu atât mai mult însă pe fapte. Trebue si ţin cont de unele consideraţiuni, cuget însă că voi şti să fiu drept. Bărbaţii de stat maghiari, şi însuşi contele Tisza, au astăzi alte păreri în ce priveşte cestiunea de naţionalităţi...«

r

i

Sub titlul *Ce să facem in timpul ex'ex-ului. •— Un exemplu, pe cari «M dau românii« ziarul »Branik« se ocupă în numărul său de eri la loc de frunte cu propunerea salutară a »Revistei Econo­mice« cu privire la blocarea banilor, pe cari bănciie noastre au să-i plătească sta­tului şi iolosirea intereselor după aceste sume în timpul exlex-uiui spre scopuri culturale şi de binefacere. »Branik« rele- vează deosebita importanţă a acestei pro­puneri şi apelează la băncile sârbeşti să urmeze pilda fraţilor români.

Coresp.

Scrisori de aderenţă primite de d-1 Dr- E. Bafceş, dela maghiari.

(Ludovic M o cskry )

»Fără îndoială, că prin acţiunea ta I mare ţi-ai înfipt barda într-un copac pu* f ternic, pe care nu-1 poţi doborî din o sin-1 gură lovitură. j

In aceasta muncă uriaşă, în care iui f s-a frânt şi mie toporiştea, ai nevoie de o j mare forţâ sufletească şi de o stăruinţă; de fier.

Are tot dreptul pretinul meu Aie*> xandru (Mocsonyi), că nici situaţia nu fa- voriseazâ intru nimic întreprinderea ta şică noi Maghiarii ar trebui să luăm iniţia- ti va, deoarece noi suntem partea ofensivă, f

Nr. 12.— 1910, G A Z E T A T H A N S I L V A N I E I. Pagina 3.

Dacă generaţia de azi superficială şi stricată nu are simţ pentru interesele de existenţă alo ţării şi nu vrea să-şi cunoa­scă datorinţa fără de interesele ei proprii, nizuinţa cea bună totuşi nu va fi zădărni­cită. Ba e nevoie chiar să convingem acea­stă generaţie, că în adevăr aşa este.

vS* Alexandru încă nu zice, că păşirea ta nu ar avea rost, el spune numai că nu i*a sosit încă timpul. Părerea lui a fost aceiaşi şi mai nainte, şi de atunci a ars coporişul casei: să aşteptăm oare să ardă casa până în temelii şi numai atunci să ne apucăm să stingem focul?

Foate totuşi vom reuşi să deşteptăm conştiinţa naţiunii (maghiare) amorţită în mod meşteşugit. Maghiari mea totuşi se va trezi odată şi va face uz de mintea ei să­nătoasă — nu azi, nici mâne — vremea şi logica neîndurată va scoate aiurarea din creeri şi va aduce ca urmare pacea naţio­nalităţilor fără care vom fi robii veciniei ai Vienei.

Acestea mă îndeamnă să salut din toată inima acţiunea bravuroasă, în care să nu te conturbe nici iarma celor orbi şi orbiţi, şi să nu te descurajeze nici bă- nuielele şi atacurile nedrepte ale consân­genilor tăi, căci asta este soartea bărbaţi­lor, cari urmând întru toate convingerea lor dreaptă, nu înoată cu curentul; asta

,a fost şi soartea mea, când partidul meu propriu m-a fost desavuat şi alungat din pricina că am constatat de zed de ani ceiace alţii numai azi încep să recunoască«.

tindeau funcţionari români în locul celor daţi a iară ... Red.)

Şi nici să nu-şi schimbe d-1 Széli a- ceastă ţinută, căci e bună, e neapărat de lipsă şi este spre binele public ce trebue să o recunoască ori şi ca^e om cu price­pere şi cu simţ de dreptate.

in comisiunea municipală mai cu to­talitatea voturilor s’a esprimat d-1 ui co­mite suprem Széli încredere.

Eu totdeauna am fost şi sunt neclintit şi cu insistenţă pentru loiala şi acurata esecutare şi aplicare a legei de naţionali­tate, căci singur numai aceasta va aduce cu sine buna înţelegere şi adevărata iu­bire reciprocă între toţi locuitorii ţărei şi puternica consolidare şi ieric:rea patriei.

Cred, că cu putere elementară şi fi­rească trebue sâ urmeze toate acestea, căci neîncunjurabii suntem avizaţi unii la alţii şi cu toţii aici trebue să trăim şi j murim.

Despre cele întâmplate înainte de asta cu 1014 ani la ocuparea ţărei prin maghiari, Anonimus regis Belae nótárius zice, că după o luptă crâncenă (et pugna-

într-un suflet şi picătură de invidie în ce­lălalt? Şi amândouă aceste picături spo­rind cu anii, dând, în viitor, un egoist, gata să treacă peste orice datorii, pentru aşi îndeplini gusturile — şi un invidios în stare să alerge la ori ce mijloace, ca să iasă de-asupra sărăciei, izvor de umilinţe şi nemilqire ?

Unde mai pui că toţi copiii »moderni« sunt crescuţi în felul Lisicâi? Creşterea modernă — în familie — înseamnă a per­fecţiona cât mai mult copilul în maimuţării de salon ; în şcoală a-i îmbuiba capul cu sumedenie de lucruri, de care nici nu-şi mai aduce aminte după ce a întrat în ade­vărata viaţă, pe când, atât şcoala, cât şi familia dau cu totul uitării creşterea su­fletească a copilului, adevărată călăuză în viaţa omului şi care, împreună cu inteli­genţa desvoltată, il ţine pe om pe calea cea dreaptă.

Să fiu eu în măsură, asi mai sacrifica i din ceasurile de matematică, de latină şi

turn est inter eos acriter) cSz&od eroicul | ă tru a ,0 fac(J în ceasuri de duce Gelon (dux Blacorum) şi după foarte ■ r *

Stările din Făgăraş.Făgăraş, în Ianuarie 1910.

Quousque tandem! ?Trebue să încete odată propriile laude

seducătoare. Opinia publică este de multă vreme alarmată şi în continuu amăgită cu publicarea în deosebite jurnale, între cari şi în stimata »Gazeta Transilvaniei«, de ştiri hotărât contrare cu faptele reale ale

> lăudaţilor.In Nr. 227 din 1909 al jurnalului

>Lupta« încă s’a publicat sub titula »Dela Făgăraş«, un atare articol despre adunarea municipală din 23 Decemvre 1909, in care articol, ocupându-se mult cu marea vred­nicie naţională a deputatului Dr. Şerban şi cu nevrednicia lui Dr. Şenchea (dar al­tădată se tace lucrul şi în’ors), între alte ! hnulte se zice şi aceia, că în acea şedinţă >s’a pus la vot cestiunea votului de încre- j dere« faţă de corniţele suprem d-1 Iosif Széli şi nici un român, nici chiar Dr. Turcu \ n’a votat încredere, nici fişpanului nici per- 1 soanei lui«.

Eu şi ca mine toţi românii deia Fă­găraş ştim bine, că toate laudele rachetiş- tilor lăudăroşi nu plătesc o ceapă degerată. Ei poate cred, că acuma iară a sosit tim­pul să mai alarmeze în favorul lor aten­ţiunea marelui public neorientat, ce păuă acuma le-a succes aşa de admirabil de a- tâtea ori. Şi au putut să o tacă aceasta cu atâta mai uşor, că toţi românii serioşi nu s’au pus în calea ambiţioşilor, cu cari nu era de vorbit. Lor nimenea nu le este b»’n, decât persoana proprie şi totul este rău, ce nu fac ei, sau nu vine dela ei.

Convins despre acestea, nu m’am a- mestecat nici eu să le stric bucuria laude­lor proprii. Cugetam şi eu : lasă-i, că se vor isbi ei odată cu capul de zid. Şi cu

‘Arâte acestea cu tonul lor tendenţios s’a- pucă şi chiar ei lovesc în alţii cu apostro­fări maliţioase.

Naţionalismul şi curatul meu Româ­nism este pentru mine o virtute şi o co­moară preţioasă a mea, pe care eu o cul-

Uiv cu sfinţenie şi o păstrez cu mare grijă şi tot aşa este şi patriotismul meu.

Lăudăroşii se vede şi-le ţin toate a- cestea pentru ei de marfă do licitaţie în târg cu doba cea mare.

Cine dă mai m ult! spre câştigarea de popularitate.

Eu, care cunosc şi eu miiitele greu­tăţi şi răspunderea cea mare a serviciului public, faţă de corniţele suprem, d-l iosif Széli, am toată stima şi încrederea cuve­nită, căci dânsul în adevăr este un bărbat activ in ţinuta sa de sine stătător şi acu* tat în lucrările sale oficioase. (Dar pentru noi românii oare ajunge a tâ t?? — Red.)Se vede, că şi pe timpul, cât a fost aici, ca protonotar a observat multe mizerii în dministraţie şi de când ne este fişpan dán­

én stăruinţă lăudabilă a pus cápát la ori şi ce amestec strein în afacerile admi­nistraţiei, de s’ar fi încercat amestecul de ori şi cine. (Chiar şi de aceia cari pretin-

mari perderi din ambe părţile, popoarele beligerante (dexteram dantes etc. etc.) au făcut pace şi frăţie, — pace întărită cu jurăm ânt (juramento firmaverunt).

Pacea şi frăţia trebue să fie şi acuma j şi din o parte şi din alta de visa tuturor,

căci numai pacea şi convieţuirea adevă­rată frăţească ne va fi mântuitoare. Să se caute puncte şi împrejurări, cari cu dragă inimă şi îndestuliţi şi muiţămiţi să ne unească pe toţi ia lucrare rodni ă comună, eară nu tot de acelea, care desbină pe fraţi. — (Asta-i! Dar pentru a ajunge la concluzii atât de frumoase, căutaţi a scuza pe ai noştri, cari au greşit vre-odată, iar nu pe fişpanul... încolo, tonul acesta de rezervă şi conciliantă al d-iui Dr. Turcu, ar fi vrednic să fie luat de pildă ! — Red.)

După partea lăudăroşilor şi în servi­ciu! comitatului la noi azi ar putea să nu fie nici măcar un ronuân, căci ei totdeauna au fost contra românilor neslugarnici lor şi au fost, ei şi cu ai lor, pen'ru nero­mâni, ceea ce s’a întâmplat şi la alegereaprimă a vicecomitelui român de acum, precum şi la alegerile trecute de primpre- tori şi pretori şi la alte multe şi de altă natură.

Trebuosc fapte, fapte româneşti, iară j FllTSd.Sţta lullll D. BardflSSy. Ni se j nu vorbe goale pentru reclame proprii, serie din Turda, că fundaţia iuliu Bardossy, j c|ci suntem până în gât plini de atari ri- j instituită pentru premiarea şi ajutorarea |dicole laude şi huliri seci. ; ce or vrednic» de la şcoala română gr cat. j

Vorbele goale si frazele de reclamă ! a ajuns cu finea anului 1909 Ia 315 cor. jtrebue să înceteze odată. \ 50 bani, capital, depus la institutul de ere- j

Nu so mai pot nebuni si înhSţa oa-I dit economii »Arieşana. de acolo din j menii la gruparea de interese a lâudSro- interesele caru,a conform dispoziţiilor d-luişiior, cari cu ţinuta lor strică şi para«- LnsPector "* • de f oale- ?deaa coţ-zează chiar si regulata activitate cultural- 8 hi' s-au adaus, la capitalul lundaţiona ,socială a Românilor. l i ! , , ? ’ , ™ ' ' ; * 1' 1 ’ ' “ 1. 1909/1910 în cărţi religioase, morale, be-Sapienti sa t! I - - - - ’

| sfat moral, despre îndatoririle omului în j viaţă, faţă de semeni, faţă de patrie, şi ! atunci nu s-ar mai vedea nici români vân­zători de neam, nici politiciani vânzători de patrie. Nu s-ar mai cunoaşte plăcerea de asuprire a celui sărac de cătră cel bo­gat şi nici ura şi veninul celui asuprit.

Trecutul este tatăl viitorului, dar ar trebui ca prezentul să fie un moralist prin pilde, pentru ca astfel copilul să fie bine crescut.

Ce ţi-e bun că mama Lisicai o învaţă maniere frumoase, şi chiar să se închine o învaţă, când adevăratul farmec al ome­nirii : »bunătatea«, — îl ţine ascuns ? (Scri­sori cătră nepoată, de irina G. Lecca, în >N. R.«)

D-1 lo rp despre noi. La matineu! ce-a dat aseară Liga Culturală, cu concursul d-lor C. Nottara, Liciu şi a d-riei Aristîzza Romanescu, precum şi a altor artişti, d-1 Nicolae lorga a cetit o conferinţă aî cărţii subiect se referă la »Ultimele evenimente din viaţa românilor — neliberi !«

P. Sándor a zis ceva. Atunci T. Szokoly i-a strigat lui Sándor:

»Du-te la bursă«.Sándor: »Mă trimiţi la un loc de

cinste, dar domnul deputat n-ar putea merge la bursă. Acolo trebue niţică minte.

Szokoly: »N-am parale, adevărat, dar domnia-ta n-ai onoare !c

Sándor: »Ce vorbe proaste! (Pleacă din sală.)

Un omor crud. In zilele acestea, în urma unor îndelungate certuri familiare, vrajbe, duşmănii şi batjocuri prin crâşmă, Ion Chimucă din Voila (corn. Făgăraş), a murit, după ce mai înainte cu opt zile a fost bătut într-un mod neomenesc şi săl­batic încât a fost scăldat în sânge ală­turea cu moartea în mijlocul casei sale. Făptuitorii acestui fapt mârşav se cred a afl: Ion Cotona socrul său, un bă­trân de 72 ani, care însă mărturiseşte, că singur a comis această fap tă; precum şi fiica acestuia, nevasta răposatu ui, Rozeta Chimucă n. Cotona dimpreună cu un fiu al lui. Pertractarea decurge încă înaintea fo­rurilor judecătoreşti. Vedeţi, oameni buni, ce face vrajba, duşmănia, crâşma, din viaţa unor creştini fără frica lui Dumnezeu, care răsplăteşte fiecăruia după fapta lucruri­lor sale! (»0.«)

Pentru masa studenţilor români din Braşov au întrat:

Pe lista de colectă Nr. 172, (colectant: j Octavian Pop, ştud. cl. VIII. gimn.) Moise | Brumboiu, paroh, Tohanul-vechiu 5 cor.,! Dumitru Pop, înv. 2 cor. Luisa Vodă, To- I hanul-vechiu, 1 cor. Ioan Ştef, Pop, Toha- ! nul-vechiu, 30 bani, Valeriţa I. MuscarV Tohanui-vechiu, 40 bani. Ioan Stoian, Bran 1 cor. Nicolae Popovici, Bran, 1 cor. Emil Reit, înv. Bran 1 cor. Milita Popovici, Bran 40 bani, Aurel Stoian, junior, Bran 60 bani, Romulus Popa, Şinca-nouă 10 bani, Ale­xandru Brotea,"Mateiaş 10 bani. Suma 12 cor. 90 bani.

Primească generoşii donatori since- rile noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoa- lelor medii gr. or. rom. din Braşov.

0 doftoriepenirupopor.se poate numi ca atare spirtul iui Moil şi sarea, care prin fricţiune întăreşte muşchii, alină durerile, precum ţi tot felul de reumatism se vin­decă cu succes sigur. Preţul unei sticle 1 cor. 90 bani. Se trimite zilnic cu ram­bursa poştala de farmacistul şi liferantul curţii c. şi r. A. Mol i , Viena, Tuchlauben 9. In depositele din provincii să se ceară expres preparatul Moil prevăzut cu marca de scut şi subscriere. — (2)

După care On. d-le Redactor Vă rămân cu deosebită stimă

Dr. Ioan Turcu.

letristice şi economice între elevii şcoalei

S T I H16 Ianuarie v.

Lisiea. Ţii minte pe Lisiea, fetiţa d-nei X? Copiliţa ceia blondă şi trandafi-j văzut un astfel de cornet.

i numite.*

»Cometa 1910- « S-a arătat aseară şi I la noi — ni se srrie din comitatul Mureş- j Turda — în apropiere de Venus — de la I acesta spre Nord — între oarele 5 până la [ 6 şi 10 m. Sâmburele a fost de tot lumî- ! nos, iar coada — de o lungime respecta­bilă. Să nu fi fost strălucirea lun i, poate

1 am fi avut un spectacol admirabil. Spun ’ oamenii, că de când ştiu ei nu s-a mai

rie, cu ochi mari albaştri şi ciripind fru­mos pe franţuzeşte şi zicând »Madame« după fiecare »da« ori »nu« şi salutând cu un serios de om mare? Deunăzi mă chea­mă mama ei până la dânsa, să-i dau un sfat de boală. Şi, cum eram acolo, întră fetiţa, târând după ea o copilă cam tot de-o vârstă, însă desculţă, ferfeniţită şi speriată, ca o pisicuţă bătută. E servitoa­rea mea! — îmi zise cu ifos Lisiea, în timp ce o »adevărată servitoare« întră cu dulceaţa. Ne servim cei mari — şi, dupănoi, Lisiea

Yiaic«, Inventatorul nostru, de aero­plane s-a întors iar la Bucureşti de Ia Pa­ris, unde fusese pentru a îngriji el însuşi de construirea motorului pentru aeropla­nul său, şi pe la sfârşitul lunei Martie probabil se vor putea face întâiele încer­cări de.sburat.

Moştenirea ds ia — coaliţie. Cores­pondentul nostru din Budapesta, ne spune o poveste întreagă despre detragerea de­bitului postai a revistei »De ia noi« (Nea­mul românesc). Ci că detragerea au ordo­nat-o miniştri cei vechi coaliţionişti, dar

şi servitoarea iese... I a r ! ezocutarea ordinului dinadins au lăsat-o

B i b l i o g r a f i e .A apărut:Diagnoza, studiu asupra situaţiei pol

litice a românilor din Ungaria, deDr. Emi Babeş. Tip. »Poporul Rorrân« Budapesta* Preţul 3 cor. pentru România 4 lei.

Constatăm cu plăcere:1. Un progres înbucurător în stilul

românesc.2. Ni s-a adeverit convingerea, că d-1

Dr. Babeş trebue să fie combătut, pen­tru ca sâ facă o ispravă bună.

3. Di Babeş a ştiut să deştepte câteva g*asun mai moderate, măcar in taina u- nor scrisori particulare, la câţiva maghiari de senină.

Constatăm cu părere de râu.1. Că nu ni se dovedeşte în deajuns,

de ce — şi cum ? — o »biiurcaţie a lup­tei politice«, sau desbinarea în două par­tide, nu ar fi pentru noi primejdioasă.

2. Că d-1 Dr. Babeş n-are cuvinte mai alese pentru presa română.

3. Că, pe lângă domnii Dr. I. Gali I. Meţianu, 1. Puşcariu, G. Şerb, Dr. Radu, E. Popp, şi V. Hosszú, — d-1 Dr. Babeş înşiră şi pe d-1 P. Cosma în ceata ade­renţilor sei.

Vom neproduee scrisorile, ce-a pri­mit c-l Dr. Babeş dela — maghiari.

colo, în prag, înghiţindu-şi lacrimile des- amăgirii, puiuî celălalt de om urmăria cu ochi mari de poftă fiecare mişcare a stă­pânei de opt ani, de cum apropia lingu-

ca să o facă noul guvern Héderváry, ca; odiul să cada astfel asupra acestui guvern I şi să-l facă antipatic înaintea naţion - Ptătilor.

Proprietar : Ű r. A urei M ureşiaim .Rùm.

Redactor respons.: ű r . Bever D au.

Nu ne face greutate să o credem riţa de buze până da pe gât din deliciosul j adevărată apucătura aceasta. Ne aducem! conţinut.... Mă lovise o jale cât nu încape | aminte doar’ de fraza cu »micile impun ; în vorbe !... îţi închipui tu starea bietei j sături de ac« a marelui bărbat de stat, j copile? Iţi închipui tu ceie două picăturij ce"a Apponyi. |de otravă vărsate de d-na X. în două su- S Scene din parlament. Când a vorbit j fleţeîe nevinovate? Picătură de egoism ’ alaltăeri Nagy Gy., fostul matador liberal

| Ş â c a p e t ă p r e f u . t i n d . e z i i

C rem ă de d in ţi ind ispensab ilăconservă dinţi curaţi, albi şi sănătoşi.

Representaţia celei mai mari fabrici de spălat, cu abur, clin Transilvania „ K r i s t â l y “ din Cluj, am luat-o asupra mea în „ U n io “ mag-ăzin de hârtie, Braşov, strada Porţii Nr. 50. împachetarea şi ex-

............... . . = p e d a re a rufelor se iace fără plată. Preţuri-curente gratuit. ----------------

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

pentm ROMANIAla domenii particulare 3—4

I I I

silvici, (erdöör) cu certi­ficate bune de şcoală spe­cială şi practică.

Am atorii s e vor a d resa D-lui ÜT. Radulescu, in S inaia, S tr . Furnica Nr. 96 - — (905 1—10)

Anunţ de licitaţie.tn 21 ţi 22 Febr. s t n. 1910 se

vor vinde cu licitaţie obiectele ce aau amanetat din 8 Nov. 1908 pănă in­clusive în 16 Iau. 1909 şi anume: sub numărul 14946—1909 pănă inclu­sive cu Nr. 747 — 1909, al căror termin au espirat şi nu s’au rescum- părat.

Licitaţia va avea loc in localul Casei de zăloage, delà 8 oare pană la 11 oare a. m şi In cas de lipsă delà 2 pănă la 4 oare p. m.

Obiectele, cari se vor vinde, sunt : Giuvaericale, Ciasornice de am* şi ar- gint şi alte seule de aramă, Cioaie, Cositor, flanele, haine bărbăteşti şi fe- meiesci, Cisnie, Ghete şi altele

Vânzarea se face în bani gata.Rescumpărarea s'«u înoirea ama­

netelor se poate face numai cu o zi înainte de licitaţie.

în ziua vânzării cu licitaţie nu se permite nici într’un chip a pre­lungi amanetarea.

B r a s s é , 29 Nov. 1910.cb—»1. Oficiul cessei 4e amanetare fin Braşov

Avis.Sunt de vânzare un aranjament

ie prăvălie lucrat masiv acomodat pentru un mgazsn de coloniale, care cdnstă dm un raft cu 124 iădiţ<, pupitru, rafturi deschise şi alte de­pendenţe.

Preţul 700 coroane- Plata se poate face şi în rate. Tot acolo se caută de cumpărat lucruri necesare pentru o butică cu beuturi împre­ună cu 10—15 butoiaşe de 15—20 litre conţinut.

Informaţii se pot lua dela d l K a r l H a n n î n Şercaia corn. Fă-

Pilule purgative zaharisiteale lui

P h î l ip p N e u ste in .(Pilule Elisabetb a Im Nei stein.)

Sui t a se pref ra preparat-lor si­milare în toată pr yif ţa. Aeeste p lule nu o« Dţîn substanţa str'căcioase 8e folosesc CU CSI mai mare efect la b ale de pân­tece suni uşor purgative, curăţă *ângel~. Foarte folositoare nevătsmâtoare ia

===== Constipaţii* =care este causa multor boule. Zaharisite le iau bucuros şi copii.

O cutie eu 15 P ilu le costă n u ­m ai 30 b. 1 Su l eu 9 eutll c a re con ­ţin 130 P ilu le costă n um ai 9 cor.

l i » trim iterea p re ţu lu i de 9 cor. 33 b a n i se espedeaza 1 Sul franco.

Atenţiune! ,tţ,r IirlSe «eSiPilule purgative ale lui Phîlipp Neustein. Veritabile numai când cutia este provăzutâ cu instruc­ţie şi cu marca protocoiată de scut, cu tipar roşu şi negru Sf. Leopold şi subscrierea „Phîlipp Neustein.f rmaciew. Invă'itoarele scutite de tribunalul comercial sunt subsemnat- cu f i r m a

noastrăFarmacia P l i l l i p p M e u f i t e i nla „8f. Leopold“, WIEN I Plankengasse 6.

Deposit în Braşov la farmaciile : E Jekt- lius; F. Kelemen; E Kugler; V. Roth; V. Klein; E. Neustâdter; F. s tener

cea m ai fina MARCA DE

(ÊAIÛ RUSESC.

N Ü N C I D R Iiüserünni şi recîj

*u*»# » «ne su b ssr :3 So OlbbCfil ţs***

- u ■!as9 © oenegai nr»s?* m u Id »• » té «fsca-'*» Oij cât was*,S* m&l ë-S-

iî£T r.'. -vr.1-.' •:

iOOOOOOC C O O 0 0 0 0 * *

» R o m a n a «aste titlul broşurei, care a apărut in editura tipografiei A. Mureşianu, cu descrierea şi aplicarea dansului nos­tru de salon.

„Romana“ dans de coloiiă in 6 figuri, Descrisă şi esplicată împreună cu musica după compunerea ei originală. Ou-o îu-roducere („în loc de prefaţă“,) de Tunarul îin Dumbrău Popa. — Tipografia Aurei Muresianu, Braşov 1903.

Broşura este în cuart mare, hârtie dnâ şi tipar elegant, cu adau­sul unei colo ie note (musica „Roma­nei“ ou esplicărî) şi oosta mimai 2 cor. 50 bani (plus 5 bani porto-pos- tai) pentru România 3 lei.

„Romana“ se pote procura de la tipografia A. Mureşianu, Braşov.

A bonam ente la„Gazeta Transilvaniei4 ■

3© p o t face o ri şi cân d pa tim p m at îo d e iu u g a t sau lu nare .

- ţ W O W R A f » / J

Am Muresianuatraţov, I ^ rj?|iJ Mr. SO. |

icest stabiliment este provedut cu cele mai îi bune mg idee teh u ice ^ fi£d bine asorta t cu t o t |ieiul de caractere de litere din cele mai moderne ^ este pus m posîţi\1Ile (je a pUte esecuta Gri-C81 Comande cil promptitudine şi acurateţa, precum: -

IMPRIMATE ARTISTICEn* aitr .. ăîw»i>rv « ............ ^m AlTR,

l HŢt DE s n i s ţ ii-'KEATUEi «şl DlDàCTiè*

P*

găraşului. (9C9,i-s.)

warsul ta bursa diu .an*.Din 29 Ianuarie n. 1910.

denia ung. de ur i n/0. 113 95Rent» de toroue ung. 4l,/0 2 60i sapi. c*V . ter. uns:. în aur 311° e 82 40I apt. căii. fer, ung. în argint 4t:.. 3 40Bonuri rurale oroate-sUvone 94 -oepr. ang. ou premb 216 0Rasuri pentru reg. Tisei şi Segb.ed.iu 155.95Lmnta de hârtie austr. 95.05Rinta. de argmt austr 4*iu 95 05Renta <ie aur austr. 4% 17 3 ! ,Renta de oorbne austr. 4^ 9u 05Bonuri rurale ungare 3!/,% 85 60 iLosnrî din 1860 67 ,50 !Aoţii de-aie Bancei ung. de creoii 1775 — !Aoţiî de--*ie Ba unei austr. de oredn 804 —A ţa dt-aie Bânoei autsro-ung 672 59Napoioendort . . . l * 10Mărci imperiale germane . .77.52 !London vista 240.45

Cursus P:eţii Braşov-Dm 30 Ianuarie i< 191i)

Bancnote rom. Oump. 18.84 Vând. 8 90Argint român „ 18.70 „ 18 90.ue turcesc! , îi 1.50 , 21 8o«îs. fonc.A ibine 57c îtK) 2 8

255 -vapoleondori. m 19 06 6 5

1 ÿbeni „ 11.20 40; Mărci ger ne 1 1 1 50

FOI PERIODICI.lULSTE »E VISITA

' VORMATK

PH öGH'AME

8ILETÊ SE L06ÖÜI §1 OE n n » >-‘T 'P a r-OÂÎNTĂ -«I tw Of U .oU i °

* % :c în F r m k .

REGISTRE $ ’ IMPRIMATE pentru tote speciile de serviciurî.3 X X J^ i s r T ? " c r .

Corupturi, A drese, C irculare, S crisori.

i& u .ve -Z 'td , î n l o l ă m â v i n u a -

tkSSft SâM SSSÎâhl!,INDUSTRIALE, de HOTELURI

p RESTAURANTE.

P E E ia B l-C o im SI DIVERSESIESTE DE INVORHfiNTAKI.ne primesc în biurouloinanueie eveutuale

tipografiei, Braşov TSrgul Inului Nr. 30, în eta- triuî. înderept în curte. — Preţurile moderate. —< omaiMlcie 4m afara rugăm a le adresa ia ~

tipografia A. MUREŞIANU, Braşov,’W 'W IW W W '

P rafu rile-S eid litz ale tai MOLL%'eritablle numai decâ fie-care cutiă este prowâdutâ eu m arca de

..... -- apărare a lui A. MOLL şi cu subscrierea sa. ....Priu eţectul de lecuire durabilă ai Prafarilor-Seidlitz de A. Moli în contragreutăţi­

lor celor mai ce bicose Ia stomac şi pântece, în '-ontra cârceilor şi acrelei ia stomac, con- stipaţiu' ei cronice, suiermţei de ficat, congestiunel de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite boie femeesci a luat acest medicament de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai mu re decerni încoce. Preţui unei cutii originale sigilate Corone 2-— Faisificaţiile se vor urmări pe cale judecătorescă.

Franzbranntwein şi sare a ini Moli.Veritabil numai ducă fle-care sticlă este provâzute cu marca ----------------- do seu ire si cu plumbul lui A. Moli ___________

F r a n z b r a n n tw e in -u l ş i s a r e a este forte bine cunos­cută ca un remediu popular cu deosebire prin tras (trotat), alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de röcö ă. —

Preţui unei cut»i original* pl um bate cor, 2.—.

f v1;.^

p u n d e c o p i iO l mai fin săpun de copii şi Danie, fabricat după metodul cel mai nou, pentru cultivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţul unei bucăţi cor. —.40 b.

Cinci bucăţi cor. 1.80= Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provedută cu marca de apărare A. Moli. =Trimiterea principală prin F a r n iâ c M u l A . M O L L Wien, LTnchlanHeo 9

c. şi reg. furnisor al curţii imperiale— Comande din provincii se efectudză dilnic prin raptbursâ poştală —

La deposite să se cerâ anumit preparatele pro văzute cu iscălitura şi marca de apă­rare a lui A. MOLL.

Deposite In Braşov: la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Victor Roth.

a lu i M o li.

r

0 val! plisai, rá g á sa la şi flegma o vin : decâ iute şi sigur ::

Lll

Trăiască

51are gust bun şi nu strică apetitul.Per Karton 1 cor. şi 2 corcane.

M arfo n de p r o b » 30 ban i.

Depjsiî prncipsl da trimitere:Farmacia „Reichspalatin“

Badapest, Vâ:zi-ko:ut 17.Forsodo I t^â L Jauus H »raong.

Pastile Egger m’a vindecat !

Emil JVkshuä. Franz

Tuşea blăstămată o să mă înece!Se capătă în r'rasoo. ■ — „ rr , r „ln RK q einen. Vi;ô0r Rnioir K«gi*r. Lang & l hwil. drogaene. Edoarl

NenstädiVr. H-i»*rioh G. Ober Vi H>r Roth. Stenner Frideric. Teuts -h si Tartier, droir^-ede . . .esnov ; So ef S n Pasteun-r. D-. Poschs Erben, d o ga r i - .

Tipografia A Mureç:?-nu, Braşcv.