independentANUL HI NR. 413

VINERI 12 IULIE 1991 8 PAGINI 3 LEI

mwm mmmkMă simt obligat’ sâ revin asupra unei probleme

ale căi-ei componente publice sînt convins că le-aţi observat şi d-voastră, Scriam recent că se petrece o schimbare vizibilă. în atitudinea statelor vestice

.faţă de România. Sînlem priviţi ţi trataţi acum cu, totul altfel decît în urma cu doar, cîteva săptă­mîni, de parcă ln această scurtă perioadă s-ar. fi petrecut la noi schimbări extraordinare. Ne, vizi- teaza personalităţi politice, ..reprezentanţi ai dife­ritelor guverne* şi organisme internaţionale din S:U.A., O.N.U., Germania, NATO. Va sosi ln cu­rînd . şi - ministrul de externe al Italiei, care s-a iritîlmt re-ccnt.la Budapesta cu omologii săi austri-

. ac şi ungar,-pentru a stabili conduita comună fa- ţă de conflictul din : Iugoslavia,- nereuşind decît-să

. so alinieze la politica GLE.E.;; adică ;să repete,ceea c a ; au făcut şi - pîhă acuin. Sigur,, astă ţiu este problema noastră, cu toate că 1 iarăşi am fost înlă- .

. turaţi de la eforturile da rezolvare a unor situaţii conflicUiaie .din imediata vecinătate Ani putea să

.ne ennsnlăm cu ideea că ţi deniersurile” de/ ade- \ rare la înţelegerea dintre Pol6nia, :Cdioslovacia şi ' Ungaria na-au fost refuzate, Iar,.ac-uin; tratatul res- -.. pectiv s-â dovedit a fi un fir 'aţit de subţire, ln-r

cit n-a rezistat unei realităţi continentale în con­tinuă schimbare. -Astfel se explică vizita secreta­rului general al NATO în România şi, mai ales,.

■ promisiunile sale, făcute pentru fa-I asigura pe ro­mâni de iminenţa acordării pnei-asistenţe > ves- : tice. Dai’, .mat ales, demnitarul -NATO dorea: sâ

; asigure Vestul de posibilitatea extinderii influen- f ţes sale, - inclusiv militare, .pînă fii? acest .. colţ al continentului învecinat cu "marele (fost) imperiu -

1 sovietic, aflat: în convulsiuni şociaîe şi politico, dar înarmat pînă tn dinţi ţi, de aceea, foarte puternic' şi potenţial periculos. ' _ -

. . ţ*e aceeaşi linie, concertată, a Apusului se în* ' icrie-ţl atitudinea1 deferentă a-preşedintelui Oush faţă de M: Gorbaciov, pe care il doreşte cînd mal

''curfrid-;alături la p masă' pe- care şâ se afle, sem-> ; nat, tratatul. de reducere a armamentului strate-

. gic. Sigur,; contribuabilii americani pot'să nu fie - ' de-acord eu: sumele,'nu mici, ale m ai; mult ca si- ■

gurului; ajutor, oferit Uniunii- Sovietice, iar marii ., . democraţi- pot crede că preşedintele Bif-h nu ho-

tănişte sirtgur ce face cu banii americanilor; pînă . la urmă, o parte a acestora trebuie să pjurigă în btirtuiarole goale ale ruşilor. Măcar pentru a plăti

liniştea pe care o doresc inclusiv cei care nii ştiu de sute de ani cum arde o casă aprinsă de explo­zia unei bomfce, Compromisul este, aşadar, obliga­toriu. Inclusiv in atitudinea faţă de Iugoslavia, un­de dL Gorbaciov (şi nu numai) vrea pace şi uni­tate. -

V Voisem să, spun' că . în jocul marii politici mon­diale România a devenit un subiect şi un spaţiu necesare. De aceea, cei care hotărăsc rezultatul jo ­cului vor să fie . prezenţi şl să-şi plieze atitudinea în funcţie şi de interesele României. Un semn sigur al acestei schimbări II constituie vizitele enumerate mai sus şi, mai ales, promisiunile ten­tante făcute românilor. Un semn mai sigur este faptul că Ungaria, care a fost şi este'un seismo­graf foarte sensibil al situaţiei din zonă, se , do­vedeşte interesată, de cultivarea unor relaţii ami­cale cu noi. Şi asta în condiţiile în care, ne amin­tim, ■; am fost puşi de multe ori îh situaţii- je­nante, asistînd neputincioşi lâ refuzul Ungariei de a ne fi parteneri da discuţie. Am dorit să intrăm în înţelegerea ce uneh cele, trei ţări , din centrul Europei Ungaria a refuzat. Preşedintele Iliescu a^avansat' de două ori ideea unei întîlniri cu pre­şedintele; Ungariei pentru a discută problemele în litigiu dintre noi ,— • din fost ’ refuzaţi, fireşte po­liticos „ dar ferm, de fiecare dată. Şi exemplele ar putea fi; înmulţite, creîrid imaginea, repet; cel pu­ţin -jenantă a solicitatorului insistent respins’ cu indiferenţă şi dispreţ. Ungaria dorea să. no ofere nouă şi lumii imaginea pionului avansat al unei Europe care nu ne dorea. Iată insă-că, după «îte se pare. Europa; ne doreşte, iar Ungaria, silită de noua orientare a politicii ţărilor, vestice, ne face propuneri. Numai cŞ’fcls data , aceasta - Ministerul de exterpe român nu- uită să amintească părţii unjar» că-propuneri, asemănătoare cu ale ea, da­că nu identic^ , în spiritul . loiv au . fast făcute de România. în urmă cu două- luni, fără să se pri­mească vreun răspuns.-Mai'mult, este . completată nota 'cu o sugestie Oare, transpusS-Sn practică, ar putea să pună baxeîe unei rezolvări durabile a tuturor- problemelor dintre , oale 4ouSî ţări. Bite vorba despre „un tastat cuprinzător, care ar urma ; sâ fie semnat Ja cei inăi îriaii nîvet Âo- ccptarca propunerii de către Ungaria ar proba bu­nele ei intenţii faţă de România. Dar cum ne-am fript de multe o r i,. probabil cel mai bun lucru pe care îl avehv de făcut este sâ cercetăm' pu­ţin istoria şi sd ţinem seama de învăţămintele el/

Vaier CIIIGREANU

Uomnu! Ailan Green jr .,

ambasaiiorul Statelor Unite

in România, la ClujHotărit lucru, săptămînă în

curs este ‘ cea' a ambasadorilor. După vizita ambasadorului fran­cez,, dl. Renaud Vignal, Slujul, începînd de joi,Vil iulie, este o- norat de "prezenţa. domnului Allan Green jr., ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti. 7 .; In programul celor două zile,

sînt cuprinse întîlniri cu repre-. zentanţi ai Prefecturii şi Pri­măriei C lu j. vizitarea unor obi­ective culturale (joi), iar ' astăzi, vizita la „Iris" şi „Siriterom“, iar la orele 11, la Biblioteca centra­lă universitară — o donaţie de. carte pentru Universitate, U.M.F., Politehnică şl Liceul „Gh. Şin- ca»“ ; în fine, după; masl, întîl- riiri cu reprezentanţi ai partide­lor şl - ai unor organizaţii apoli­tice. -- '■ ■' '

BIBLIOTECA - ■ „TRANSILVANIA"

LA CIUŞINAU ■ Biblioteca • Bogdan Petriceicu

Haşdeu din ChLşinău va* ■ iiiau- gura în capitala Republicii M ol­dova o. nouă filială de carte ro­mânească; donată de .-instituţii de cultură şi persoane' particulare din Roraânia. Noua' bibliotecă se va numi, simbolic, „Transilva­nia". Eacem un apel călduros la toţi.- eei care. doresc să contri­buie- la* îmbogăţirea patrimoniu­lui acesteia eu cărţi şi, alte do­cumente, ruffindu-i să se adrese* ze, pînă la data de 13 'august ac.. Bibliotecii, judeţene Sluj, cu sediu l; îa Piaţa. Ştefan cel Ma­re nr, 1, telefon 11-54-28.

NEAM INFORMAT PENTRUSCHIMBAREA DENUMIRII

UNOR STRĂZI ÎN MUNICIPIUL CtgUJ

Stimaţi cititori, sîntem în' mă­sură să vă comunicăm schimbă­rile numelor unor străzi dia mu­nicipiul nostru. Unele vă Sînt, poate cunoscute. Altele nu. Pre­zentarea noastră: porneşte de la numele actual, în paranteză fiind trecut cel vechi: str. Vasiie Gol- diş, (fostă. Agnita); str. Ion Eri- Dcscu Voiheşti (Alexandru ' M0- ghioroş); str. Jozsel Attila (Brei- ner Bela); str. Liviu Rebreamu (Borhanci); >• str. Andrei Şaguna (DubălarilOr); str. Memorandului (30 Decembrie), str. Constantin Daieovicin (Emile Zola); str, Inocenţiu Mi cu Klein (Florilor); str. Baba Novac (Făcliei); B-dul Constantin Brâncuşi (Glieor- gheni); str. Tache Ionescu (11 Iunie); str. Ştefan Ludwig Roth (Măloasa); str. lullu Ilaţieganu (Muzeului); str. Entil Isac (1 Mai); str. Silviu Dragomir (Nar­ciselor); B-dul Nicolae Titulcscu (Pata); str. Avram Iancu (Pe- tofi); str. General Eremia Gri­gorescu (Rakoczi); str. George Pop d e . Săseşti (Soţii Roseiri- berg); str. Victor Delcu (Săvl- fleşti); str. Pctofi Sandor. (Tutu­nului); Str. Alexandru Borza (Umbroasă); Splaiul Independen­ţei (Aleea Tineretului); Piaţa

.Ion Agârbiceanu (Piaţa Engels).Ar mai fl de schimbat numele

unor străzi cum sînt Marcel 8a- chin, Oleg Coşevoi, Hala Lifs- chitz, Iîerbak. Jozsa Bela, Marx, Kovacs ÎJczsS, Tyukodi Antal, alţi «eroi comunişti1* sau Uuştrl necunoscuţi pentru clujeni

Dem. ŞOFRON

; Declaraţia-„ Societăţii

BoiyaiMinoritatea etnică maghiară

din- România, prin Societatea Bo­iyai, militează pentru reînfiinţa­rea învăţămîntului superior în limba maternă. Un învăţămînt Superior autonom şi complet, cu limba de' predare maghiară, este o condiţie, sine qua non a păs­trării vitalităţii culturii multiss- culare transilvănene maghiare. C a . atare, scopul primordial ; al Societăţii, noastre este obţinerea în condiţii legale, fără lezarea intereselor poporului român, a unui sistem proporţional, com­plet, unitar şi autonom de învă­ţămînt superior în limba maghia­ră, finanţat de stat în Transil­vania. ' . -

Finanţarea de către stat a U-Preşeilinicle Societăţii Boiyai,

prof. dr. BALAZS Sandor'«Continuare tn pag III) .

PUNE PENTRU DIABETiClNu c un sccreţ pentru nimeni :

faptul că suferinzii de diabet trebuie să se supună unui re­gim alimentar specific, de a că­rui respectare depinde, în cele mai multe ca zu r i,în să ş i viaţa celor în cauză. Ca este însă de făcut, cînd nici;, măcar, plinea pe. « care aceştia sînt-.obligaţi să, o consume (ne referim la cea care este comercializată cu specifl- : caţia „pentru diabetici") nu are o calitate corespunzătoare? Ne-a vizitat la .redacţie domnul Deak Vilhelm 'domiciliat în Siuj-Na- poca, str. Pavlov nr. 24, cu o mostră din sortimentul de pline amintit mai sus, cu rugămintea

; să întreprindem ceva în sensul sensibilizării /producătorului' de a nu mai pune în vînzare pîine

; care nu întruneşte parametrii de calitate ccruţi. Am dori să ştim; împreună' - cu cititonil nostru, cine îl „marginalizează“ pe bol­navii de diabet? Credem că a- ceştia, poate chiar mai mult de­cît oamenii sănătoşi,- au dreptul, măcar, lă o pîine ea lumea, pre­parată ■ potrivit recomandărilor

. medicale. Nu mai punem la so­coteală faptul că cu excepţia plinii, 'produsele destinate spe­cial acestei categorii de cetăţeni, lipsesc cu desăvîrşire :

CONSULTARE Dată fiind importanţa cu totul

deosebită . a viitoarei Constituţii a României,’ membrii şi simpati­zanţii , P,U_N.R; sînt invitaţi să comunice în scris, pînă la data de 16 iulie 1991. la sediul Filia­lei din Cluj (strada Moţilor nr. 1—3 ,etaj II, cambra 101), obser- yaţiile pe care le au în legătură, cu Proiectul Constituţiei. CONDUCEREA FILIALEI CLUJ

A l’ .U.N.R.

Cefltraîa Kozlodui se va închide parţialBulgaria a acceptat să închidă

două reactoare nucleare din ca­drul centralei atomoelectrlce do la Kozlodui, considerata de ex­perţi drept extrem de periculoa­se, în schimbul promisiunii ţă­rilor veSt-curopene de a o ajuta să găsească surso. energetice al­ternative, informează agenţiile Reuter, DPA şl France Pressa.

Vicepremierul Alexander To­rn ov a declarat că cela două reactoare de construcţie sovieti­

că, cele mai vechi vor fi oprite într-un interval da şase săptă- mîni. Alto două reactoare, care au fost scoase din funcţiune timp de mai multo luni, vor fi reconectate nuraai după ce stan­dardele de securitate oferite de acestea se vor alinia celor vest- europene. •, „Vom scoate din funcţiune toa­te reactoarele dacă nu corespund standardelor europene", a decla­rat Tomov într-o.. conferinţă d«

DANSURI MODERNE : Duminică, 14 iulie, pe patino­arul artificial din cartierul Ghe­orgheni, ora 21,00, în prezenţa publicului interesat, se va des­făşura o- demonstraţie de .dan­suri moderne, după care se vor face înscrieri la cursul de ini­ţiere în acest domeniu specific tineretului. Demonstraţia va fi susţinută de o trupă de ' dans modern instruită de coregrafa Tatlana Ionaşcu.

presă desfăşurată după reuniu­nea experţilor la Viena, în orga­nizarea Agenţiei Internaţionale peritru Energia Atonjică. Vice- pretnierul bulgar, a mai spus că guvernul ţării salo va tntreprln- tre totul pentru a îmbunătăţi standardele în centrală. .

Ministrul german al mediului înconjurător, Ktaua Topfer, a de­clarat că experţi ai SEElSEse vor Întilni la sfirşitul acestei săp­tămîni pentru a hotărî cum poa­te fi ajutată Bulgaria să gă­sească surse energetice alterna­tive. ; . . . .

(ROMPRES)

• VIZITA. S-a încheiat vizita oficială de patru zile efectuată de preşedintele Romăniei, dom* nul Ion Iliescu,-în Venezuela. Gu acest prilej au fost semnate 11 acorduri cu caracter economic şl cultural-ştiinţiţic. Următoarea e- tapă a vizitei în ţări - latino-arae- ricane este Gosta Rica.

• CARTA. In sala „Dacia1* din Capitală, ieri după-amiază a fost semnată Carta pentru reformă şl democraţie între Frontul Salvării Naţionale, Mişcarea Ecologistă din România, Partidul Democrat Agrar şi Partidul Naţional Libe­rai — aripa tinără. După semna­rea cartei a urmat o conferinţă de presă la care'au răspuns , lide­rii celor patru formaţiuni poli-- ce.' ■ ■ -■ , .....

• I’ RIMIRI, Premierul Petre Roman a primit în cursul zilei de ieri delegaţia parlamentară albaneză condusă d e ' domnul Kastriot Islami, preşedintele Adli- nării Poporului din Albania, res­pectiv delegaţia parlamentară din Republica Zair, condusă de pre­şedintele Adunării Naţionale, ; domnul Anzulmi Bembe Isilon- yony. : ''V; . r:.

;• CONSULTĂRI. Reprezentan­ţi a i . ministerelor da externe francez şi român au avut. la Paris, consultări vizînd: elabora­rea Tratatului bilateral .de inţe- , Iegere amicală şl cooperare, pro- ; lect convenit, în principiu, -cu ; prilejid vizitei preşedintelui Mi- tterrand în România.. • MISIUNE, Statele Unite au anunţat că au trimis o misiune economică specială în Albania pentru. a evalua nevoile urgenta de asistenţă ale acestei.ţări.

» . APEL. Shina a; lansat- u n apel comunităţii internaţionale să o sprijine financiar şi "material pentru, a face . faţă urmărilor ;ca- > taştrofalelor recente - inundaţii, soldata cu peste 1270 de morţi şi distrugerea ia mare parte a re- coltelor. • . ■

» IIOTARIRE. Pentru vacanţa de. vară, elevii -şî studenţi! din ţara noastră voi- beneficia , de o - reducere de 50 la sută pa trans- ,- portul feroviar.' Eliberarea bile­telor. cu reducere şe va face prin , <, prezentarea carnetelor de elev sau student -- , \ ■

• VICTORIE. Garnera Inferioa­ră a parlamentului polonez, Sei­mul, a înregistrat ieri ■ o nouă victorie prin respingerea cu o majoritate zdrobitoare de voturi,a amendamentelor Ia Sonstituţie ... Şi legea electorală pentru prime­le alegeri libere din Polonia, pro­puse' de preşedintele Lech Waîesa.

SITUAŢIA DIN IUGOSLAVIA

• .Miniştrii de externa 'ai ţâ- 1 rilor Ş.E.E. s-au pronunţat pen.- tru „aplicarea completă1* a acor- :s' dulul de Ia Brioni. In legătură ; cu forţa internaţionaîă de supra-' veghere ce urmează a fi trimisă, ; „imediat ce va fi posibil", în zo- na conflictuală, s-a precizat că în componenţa ei vor fi reprezen­tate doar. ţările 0.E.E. şi că res­pectiva forţă va putea opera în Slovenia şi în Croaţia..

• Blindate ale armatei iugo- ; slave au încercuit, ieri diminea­ţă, un post de frontieră în Ir» Sroaţia ş i , Slovenia, la Ilirska Bistriţa, localitate situată lâ 90 km sud de Ljubljana — a anun­ţat postul de radio sloven, care a" calificat această ieşire din ca­zărmi a unităţilor armatei iugo­slave drept „o violare grosolană*a acordurilor de la Brioni.

• Parlamentul iugoslav îşi con­tinuă lucrările ca şi celelalte or- r ganisme federale, în ciuda retra­gerii reprezentanţilor din Slove­nia şi (Sroaţia, considerată do

„Slobodan Gliorievici, preşedinte- . le forului legislativ federal, .ne- ; constituţională şi unilaterală".

• întrunit în sesiune la Stras- bourg, parlamentul european, or­ganul consultativ al G.E.E., a e* xamlnat criza din Iugoslavia, clic* niind părţile angajate In criză „să se abţină de la orice nouă fo­losire a forţei".evltînd să se pro- • nunţo asupra chestiunii unei re­cunoaşteri a independenţei pro­clamate de către Slovenia şi Cro­aţia. •

\

ADEVĂRUL DE CLUJ 2

stagiunii

lirice faSe termină o stagiune destul

de „mişcată”, care a cunoscut că­deri, dar şi spectaculoase reve­niri. O stagiune în care ansam­blul Operei Române din Cluj şi-a (re)confirmat valoarea. Pentru că instituţia clujeană funcţionează în nişte condiţii în care n ic i. un alt teatru liric din lumea civi­lizată nu ar putea; funcţiona şi faco faţă. Şi nu e o afirmaţie gratuită. S-au făcut eforturi foar­te mari. Sâ- luăm ca exemplu „Răpirea din Serai*1 care a cos­tat cinci la sută ca idee de chel­tuieli contabilizate. .Restul de 95 la sută nu e altceva decit mun­ca oamenilor. Ei sint cei care trebuie evidenţiaţi, în adevăratul şi-cel mai bun sens al cuvîntu- lui, de la solişti, trecînd prin orchestră şi ancorînd în corpul tehnic. Opera a scos cinci premi­ere, lucru deloc neglijabil. Cum va arăta noua stagiune e greu' de spus de pe acum. Pentru a fi mai sănătoase, mai lipsită de griji, Opera, ca şi alte instituţii

culturale din ţară, are nevoie de un suport real, de unul financi- ar în primul rînd.. Dar pină la debutul noii stagi­uni, vă reţinem atenţia cu ulti­mul spectacol AIDA, de luni, 15 iulie, orele 18,30. Spectacolul va avea în distribuţie nume cunos­cute ale scenei lirice clujene: Margareta Vîrban (Aida), Ana

. Oros, (Amneris), Valeriu Turcu (Radames), Titus Pauliuc. (Ram fis), Marius' Trulculcscu (Amo' narsro) .Marius Chioreanu (Rege­le Egiptului), Doina Neeulcc (Ma­rea Preoteasă) şi Ion Tordaî (Un sol). Solişti în ’ corpul de balet: Bionica Pintea, Anca Opriş, Dan Orădan, Dan Sas, Carmen Pascu. Dirijor: Emil Maxim; regizor — A.I. Arbore; scenografia — Sil­viu Bogdan.

Cu această ocazie se va des­chide o expoziţie cu vînzare, ce ya etala cele' mai ţeprezentati-

- ve creaţii în porţelan ale colecti­vului S.C. „Iris“ S.A.

Dem. ŞOFRON

In urma unei invitaţii a Con- ' sili ului Europei, Convbnţiei „Ramsar* şi guvernului din • Liechtenstein, dl. Viorel Ştefan, - cercetător. ştiinţific la Institutul, de cercetări - biologice'Cluj, a v { participat la Seminarul asupra : conservării - şi- amenajării zonelor )- umede pentru nevertebrate, des­făşurat la Vaduz (capitala Liech- > tensteinului), în perioada 27—29 iunie a.c. . : , > »: .,

— Ce ne puteţi spune despre , participarea la această reuniune ştiinţifică? . j

— Seminarul se desfăşoară din i ,3 în 3 ani In diferite oraşe eu­ropene. în această vară au

_ participat, oameni de ştiinţă din. 24 de ţări. Prezenţa noastră (din păcate, am fost singurul "dini Ro­mânia) este consemnată pentru, prima dată în istoria manifestă­rii. ■■■ ■ ■

■ —Care sînt obiectivele semi- ; . narului?

— Stabilirea unor' modalităţi de conservare şi protejare a ne- ■

' vertebratelor din mediul umed de la lacuri, riuri şi eleşteia pînă la, mlaştini. • , •

' Cîte lucrări au fost prezen­tate? _

— Din totalul de 50 de lucrări,9 au fost prezentate în plen, • printre care şi cea propusă do noi: „Estimarea dependenţei co- , munităţilor de nevertebrate < de vegetaţie prin testul de similari­tate „Sorensen" în 3 mlaştini de turbă din Carpaţii răsăriterii“

—- Care a fost aportul „nostru"?— Am evidenţiat 186 de', specii ;

de nevertebrate nesemnalate în eonele cercetate (mlaştinile Luci şi Mohoş din Judeţul Harghita şi Poiana Stampei, din judeţul Su­

ceava). Apoi — cel mai impor­tant lucru, — specii necaracteris- tice mlaştinii migrează îri aceas­ta în scopul supravieţuirii din cauza antropofizării manifestată prin exploatarea pădurilor, pă- şunatul excesiv şi datorită de-

, frişărilor, pentru fineţe., — Ce importanţă are conser­

varea nevertebratelor în mediu umed? .r — Mlaştinile constituie ■■ insule

"'tle supravieţuire pentru multe specii de animale, unele chiar dispărute din mediul afectat de âctivitatăţi umane.

— In ce stadiu apreciaţi că-se află cercetarea românească în a- cest domeniu- faţă- de cea euro­peană? ' \ ' :• i — Iri nici un caz, nu se află în urmă. Dimpotrivă, avem1' un oa­recare avans. Din" păcate, sîntem foarte puţip . cunoscuţi,1 fiindcă rezultatele' cercetărilor noastre sînt • publicate doar în reviste, ro­mâneşti care nu sînt: incluse în­tr-un circuit larg european, v —Ce şanse avem pentru sta-f blirea unei colaborări avantajoa­se cu m ele organisme occiden­tale?.. ■;» /.:,<% t.

— In concluziile reuniunii s-au făcut recomandări pentru gu­vernele, ţărilor participante ’■ în vederea -finanţării cercetărilor. Am fost întrebaţi dacă putem fi ajutaţi în cercetări. Am propuso finanţare. Mi s-a răspuns că, dacă guvernul nostru susţine cer­cetările din acest domeniu,; Con­siliul Europei ne va sprijini, ma­terial, în desfăşurarea acestora. Din fericire, este deschisă .deja finanţarea pentru cercetări > în Delta. Dunării.. Deci, putem avea speranţe. , Ion RUS

PRKf AlOUZĂREâ ;C®HEI?TULIJI DE STAT. (II)

STIMAŢI CITITORI!Doriţi sâ participaţi la

propunerea şi. alegerea li­nei conduceri a municipiu­lui, oraşului, comunei dvs., care sâ reprezinte interese­le cetăţenilor? Completaţi cuponul de mai jos, trecînd

in casetâ un cod alcâtuit din trei cifre şi trei litere, la alegere (va fi „cifrul" -dvs. pentru concurs). Recitiţi pre- ,■ cizârile din numărul 410 a! ziarului. Vâ dorim o bună inspiraţie. . . electorală - şi succes!

PRIMARUL NOSTRU„ADEVARUL DE CLUJ"

str. Napoca, 16, 3400 CluJ-Napoca

Propun pe locul de muncâ

Localitatea profesia

func{io vîrstă• 20 de abonamente gratuite (o ziarul nostru pe lunile

ianuarie-martie 1992.

.In partea a doua a discuţiei cu directorul de la Metalo-Chimice a fost de faţă şi domnul Ioan Crişan, inspector ■ gerenal la M.C.T., şi Ştefan Berce, liderul sindical de la Metalo-chimice.

— Aşadar vă ajută mai multă Iunie să daţi faliment. Ministe­rul cc poziţie are? întrebarea mi-a inspirat-o povestea cu ţigă­rile de import.- — Nu este nici o poveste. Este

adevărat. In, 1990,, după libera­lizarea preţurilor am contractat de la magazinele din reţeaua co­mercială de stat, dar şi de la firme particulare, ţigări din im­port pe care, în prima perioadă, le-am vîndut la preţuri inferioa­re celor practicate de particulari. „Assos“-ul, de pildă, l-am cum­părat cu 73 de Iei pachetul. In luna aprilie a acestui an, M.C.T. ne-a stabilit o listă de preţuri pentru ţigări' şi băuturi de im­port cu mult mai mici decît ce­le pe care le-am practicat, noi. Efectul acestei hotărîri urmează â fi aplicat retroactiv, aşa. îricît la ' ora actuală avem de „vărsat" la buget o diferenţă de şase mi­lioana de lei.,

■ — Domnule Ioan Crişan, care esic părerea dumneavoastră des­pre această „metodă"? ,

.— Cred că este o scăpare a celor de. la minister şi nu va fi aplicată această hotărîr'e. Minis­terul nostru vrea să controleze banii proprii pe care i-a investit, ceea ce este; altceva.

—Domnule Popa, de cft nu' comercializaţi televizoare şi a- pâratură electronică de import?

— După experienţai cu ţigările^ ne temeni să nu păţim.* la - fel. Noi am cumpăra şi am vinde te­levizoare, dar statul ne cere pre­ţuri similare cu cele ale produ­selor indigene. Nu ne putem lan­sa în astfel de afaceri păguboase:, — Domnule Crişan, "comerţul

'. Intr-o scurtă notă apărută- tn numărul de joi 11 iulie, în care consemnam succesele obţinute de atleţii veterani clujeni de la „U“

—oameni legaţi pe viaţă de a -, ceâstă disciplină sportivă, regina- Jocurilor Olimpice —, printre cei nominalizaţi a 'fost şi Ferdi­nand Moskovits, băimărean , de baştină şi locuitor al acestui nor­dic oraş al ţârii, uri* veşnic îm- pătmit al alergărilor pe pistă; A - cum, cînd numără peste 60' de ani de viaţă, Ferdinand Mosko­vits a acceptat să fie sponsorizat de Clubul „U“ , pe care-1 repre­zintă . în întrecerile veteraniknv- Şi nu întîmplător, fiindcă a fosto vreme cînd în tinereţea sa şi în plină glorie sportivă central

NOI VEŞTI DIN ATLETISMUL CLUJEAN

• Consemnînd dublul succes al ing. Ioari Dulca („U“-IMMR) la concursul veteranilor, în probele de 200 şi 400 m plat,- am omis un amănunt: pentru timpul în­registrat în ptoba de 400 m plat Ca cel 55 de ani pe care-i are înscrişi pe răbojul vieţii) el a primit un premiu special diri partea juriului de concurs. Feli­citări şi din. partea noastră. ■

• Ca o recompensă pentru bu­nele rezultate obţinute în între­cerile interne. Federaţia Română de Atletism a trimis la întreceri­le „Cupei Europei- de la Frank- furt pc junioarele clujene Melin- da Marton şi Adina Navradi, în soţite de profesoara Melintia Mă-' celâru. Dincolo de prilejul de-a urmări o întrecere de mare an­vergură, Adina Navradi a parti­cipat la proba de 100 m garduri junioare, pe care a clştigat-o cu timpul de 14,51 secunde. De sub­liniat că celo două junioare clu­jen e (in vîrstă de 16, respectiv10 ani) vor participa în această săpUmiînă : la aşa zisa Olimpia­dă a tinerilor, ce va avea. loc la Bruxelles, urinînd ca săptămînă viitoare să participe la Balca­niadă.

particular nil are astfel de; obli- ‘ gajii? V .1 — La magazinele particulare preţul de vînzare îl stabileşte clientul care aduce, marfa, iar magazinul percepe o taxă d e . comercializare. „ ; -

—Sindicatul are, se pare cc- va'dc spus. •./"•' ■,‘ — Da. - Aş vrea să mă -lămu­

rească şi pe mine cineva ce se înţelege - prin privatizare? Să iei

' marfa de la stat şi să o revinzi în particular la preţ de două— trei ori mai mare? Trebuie nea­părat să se dovedească nerenta-- bilitaţea magazinelor, de stat pen­tru a putea fi 'date particulari­lor? De ce se fac controale numai la magazinele noastre, la texti- le-încălţăminte şi la metalo-chi- mice? La privatizaţi‘ totul este' în absolută ordine? Primăria nu a sesizat, că particularii vînd mărfuri luate din depozitele sau magazinele din reţeaua comerţu­lui de stat şi le vînd îa preţ tri­plu? Asta se poate tolera? Nouă ne-au Impus pină şi programul de Ja ora 10, care a dus la- .scăderea desfacerii de mărfuri.

—Să he ■ oprim puţin aici. Domnule Popa, aţi cerut; In nu­mele socictăţii, modificarea pro­gramului dc la ora 19, în loc de 9. ■ '

—Dună ce Textile-încăl tămlnte

PRETTURILE UNOR PRODUSE IN PIAŢA AGROALIMENTAKA

„MIHAI VITEAZUL"

‘ Lapte de vacă — 15-20 lei 1, brîrtză de vacă — 40-50 lei kg, smîntînă — 90 lei .1,; brlnză te- lemeaf-s- 130 le f kg, urdă — 100 lei kg. caş — 140 lei kg.- făină.' albă — 30 lei kg, slănină — 100 lei kg, cîrnat — 200-250 lei kg, ardei iuţi — 1-3 lei buc, ardei graşi — 3-10'lei buc, ceapă —10-15 ‘lei leg sau 30 lei kg, mor-

Scnrtă fişă de portret

de greutate al atletismului româ­nesc de acum 40 de, ani. însemna Clujul, Clubul „U“. ;

Pentru generaţiile de acum se cuvin cîteva detalii despre ce a

■însemnat Ferdinand Moskovits pentru atletismul românesc, fap­tul să această sfintă boală incura­bilă, atletismul, continuă să-l pa -r

îsioneze ca şiîntinerteţeasa'de a- cum patru decenii, iată-le:. de 5 ori campion al României la, pro-

. bele de 400,' 800' şi 1500; m plat,

BARAJUL PENTRU DIVIZIA C DE FOTBAL'

Cu partidele retur, disputate ^duminica trecută, s-a încheiat ba­gaju l pentru promovarea în Di-. ;Vizia C de fotbal. Consemnăm, cu satisfacţie, reuşita echipei din ,

'.judeţului nostru, STICLA ARIE- ŞUL TURDA, care în partida re­tur disputată cu formaţia Meta­lul Sighişoara a cîştigat cu sco­rul net de 4—0 (în partida tur a fo s t . 1—0 pentru sighişoreni), promovînd în divizia C. Urăm ;echipei • de pe Arieş un mers me­reu ascendent şi revenirea. în e - . şalonul secund.

Pentru amatorii de date statis­tice prezentăm şi celelalte echi-

şi-a schimbat programul, am ce­rut şi noi acest lucru. D.upă cît- va timp, cînd am constatat că se aşteaptă mult ■ în faţa magizinu- lui, că ne-au scăzut vînzările, că măsura a creat nemulţumiri de ambele părţi, am revenit cu o adresă prin' care solicitam alte o- , rare de funcţionare. Nu ni s-a acceptat cererea.' /

— După lege, cinc trebuie să hotărască programul?

— -Conform hotărîrii nr. 952 a . guvernului din august 1990, programele de funcţionare se stabilesc dc- agenţii economici comerciali, cu avizul. primăriilor, pe baza consultării cu organele sindicale şi a reprezentanţilor consumatorilor.: A ; efectuat şi Primăria sondaje pentru a vedea consecinţele modificării; progra­mului de funcţionare a magazi­nelor. Noi sperăm să avem ciş- tig de cauză.'

— Mi se pare cam'dificilă dis­puta cu Primăria.' în condiţiile în care această instituţie numeş­te directorii. Este foarte simplu să decidă-înlocuirea celor neas­cultători cu o altă rezervă,'mai "docilă. Numai că intr-o astfel do situaţie nu sc poate vorbi des­pre • autonomia atît de, necesară unei autentice economii de piaţă.

' TH. SANGEORZAN

covj —‘ 10 Iei leg sau 30 lei kg, salată verde — 5 lei buc, varză— 20 lei kg, conopidă — . 50 lei kg, dovlecei — 40-80 lei buc, vi­nete— 40-80 lei buc, gulii— 5 Iei buc, usturoi — 5-10 lei buc, cartofi — 20 lei kg, fasole ver­de — 60 lei kg, roşii — 60 lei kg, castraveţi — 50-60 lei kg, mere — 20—30 Iei kg, strugurei— 30 lei kg, dude — 5 lei paha­rul, cireşe — 60-70 lei kg, caise— 80 lei kg, piersici — 60 lei kg.

FERDINAND MOSKOVITSde 2 ori la 5000 m plat, reali- zînd în perioada competitiva 10 recorduri naţionale; -ca veteran, anul trecut' a cucerit titlul de campion de sălâ la Budapesta. de 4 ori a cîştigat crosul de 12 km de la Bratislava şi de -2 ori a învins în. crosul, de 25 km de la

: Berlin. "vIi urăm-viaţă lungă acestui ve­

teran al atletismului românesc şi - cît mai multe prezenţe la între­ceri pînă "la : âdînci .bătrînsţe.

ii V - ’■*, (v.m.)

pe din ţară'care au reuşit să pro­moveze, în urmai partidelor re­tur, în divizia C: Metalul Boto­şani, S.N. Galaţi, CJ-’.R. Constan­ţa, Calculatorul Bucureşti, Spor­tul IACAPS Călăraşi,' . Lamino­rul Roitian, C.P.L. Buzău,' Carpaţi Braşov, Unirea Urlaţi, Autobu­zul IJTL' Craiova, Petrolul Căr- buneşti, Electrica Fieni, Auto FZB Timişoara, Parîngul Petriia

1 —Lonea, Rapid Jibou, Ardudca- ria Ardud şi C.P.L. Arad,, ta ca­re se adaugă prin promovare di­rectă, fără partide de baraj,_ e- chipele Constructorul Slatina,

'Petrolul Roata de Jos, Sevcmav Drobeta Tr. Severin, Universita­tea Sibiu, ' Minerul Crucea ţi Granitul Babadag.

CUPELE EUROPENE LA* FOTBAL

Ieri, la Geneva, s-a efectuat ; tragerea la sorţi a meciurilor contînd pentru primul tur al cu­pelor europene la fotbal interclu- buri, ediţia 1991/1992.

In Cupa Campionilor Euro­peni, Universitatea Craiova, cam­pioana României, va întîlni (pri­mul meci pe teren propriu) for­maţia Appollon Llmassol, cam- .. pioana Ciprului.

tn Cupa Cupelor, cchipa F.C. Bacău va da replica puternicei formaţii germane Wcrdcr Bre- men (primul meci, se va disputa la Bacău).

In Cupa U.E.F.A., Steaua Bu­cureşti va juca primul meci pe teren propriu în compania echi­pei- Anorlliosîs Famagusta (Ci­pru), iar Dinatno Bucureşti va Intîini pe Sporting Lisabona (partida tur se va disputa la Li­

sabona).Iată şi alte partide din cele

trei cupe continentale:• Cupa Campionilor Europeni:

Sparta Praga — Glasgow Ran- gers; F.C. Barcelona — Hansa Rostock’; Steaua Roşie Belgrad — Port'adown (Irlanda); Arsenal — Austria Viena; Sampdoria Genoa—Rosenborg Trondheim (Norve­

gia); . , / ,. •• Cupa Cupelor: , Ţ.S.K.A.

Moscova — A.S. Roma; Swansea City (Ţara Galilor) — A.S.. Mo­naco; Levski Sofia — Ferencva- ros; '; • Cupa U.E.F.A.: Celtic Glas- gow — Ekeren (Belgia); F.C. llalle — Torpedo'Moscova; IJ- verpool — Kuusisi Lahti; A jax 'Amsterdam — Oerebro S.1C. (Suedia). .

Mcciurile din prima manşă sc vor disputa la septembrie, iar returul la 2 octombrie.

Pag ina 3 ADEVĂRUL DE CLUJRealităţi comentate

CA LA FSN, LA NIMENEA !„Iniţiativa" a pornit, mai întîi, de la

Partidul Democrat Ecologist. La sediul a- cestuia din Turda a început să funcţio­neze (cine ştie în folosul cui?) o activi­tate de înregistrat muzică pe benzi. Şi cînd te gîndeşti că, mereu, domnii de a- ici reclamau micimea spaţiului atribuit!' După un timp, s-a renunţat' la această

activitate, dar a început alta: xerox. Tot în acelaşi spaţiu... strimt!

Ca la F.S.N., însă, la nimenea! In se­diul mare, încăpător, în vitrina acestuia, materialul de propagandă a fost înlocuit cu .. . pungi de cafea, ţigării sucuri, cio­colată, bomboane şi vopsea Vorba aceea- afară-i vopsit gardul, înăuntru-i... leo­pardul! •

în faţa nedumeririi noastre, un anunţ ne edifică: pînă la reorganizarea (?!) se­diului nostru, aici funcţionează un punct' de desfacere al firmei „West Canipany". Alătuiat, de astă dată o firmă în toată regula;; ne dă de înţeles că tot aici îşi mai desfăşoară activitatea „Turtip* SRL - (tipografie şi xerox). Asta se vede de a- fară.~ înăuntru, îmbulzează: cînd este vor­ba de comerţ liberalizat,, se vede treaba, nu se practică, discriminarea politică A- ici poţi întîlrii la tîrguieli şi FSN-işti, şi liberali, şl ţărănişti, şi ecologişti,, cu un cuvînt: toată, lumea'politică a Ţurzll. Că se găsesc de toate: de la chiloţi de damă şi ciorapi, pînă la cele mai fine băuturi. Că pentru cel sau cei ce tutelează aces­te activităţi" în spaţiul acordat partidului FSN. pentru cu totul alte scopuri, se vede treaba! banii n-au... miros! De unde' con­

cluzia: la sediul partidului FSN, de la o vreme politica a căzut pe plan secundar, prioritar devenind comerţul.. . liberalizat. In folosul cui şi în detrimentul cărora, asta contează mai puţin. Deocamdată. •

Totuşi, cineva care, minat de curiozi­tate în faţa abundenţei de mărfuri est-, europene şi nu numai, la preţuri despre care nu mai merită'să ne batem gura, a întrebat:

— Cine-i' patronul acestui punct de desfacere al firmei „West Company“, fă­ră număr de autorizaţie sau de sentinţă civilă, csre se ascunde sub... prelata FSN -ului?’ . -

Fireşte că riu a primit nici un răspuns plauzibil, ci doar o asigurare, dacă, în faţa evidenţelor, mai era necesară.

— Inclusiv băuturile se vînd numai pentru acasă.:. : ' -

La care curiosul (românul nu-şi pierde în nici o ocazie umorul) a replicat:,

— Păi faceţi atunci şi un Aprozar. Că şi produsele de acest gen, tot pen tru ... acasă se cumpără!

Este un semn că oamenii nu se mai lasă duşi cu una cu două, că se-întrea­bă şi întreabă ce-i şi cum, judecă. In a- cest caz, ca şi în multe altele, nu toc­mai îri favoarea FSN-ului.- Bîndurile de faţâ se , vreau a fl doar un

semnal de alarmă. Cine are ochi să va­dă, cine are urechi să audă şi în mîna cui se află puterea, să ia măsurile ce se impun. Vi,'.

Ion CODREÂNU

SPRE Ct St ÎNDREAPTĂ CQOP|RAJIA MEŞTEŞUGĂREASCĂ?Cooperativele meşteşugăreşti. parcurg

în această perioadă o etapă de ample mutaţii, care se reflectă în adaptarea lor la cerinţele economiei de piaţă. S-a scris mult despre necesitatea ca acest sector de activitate să răspundă, cu exigenţă şi promptitudine beneficiarilor de; prestaţii, contribuţia cooperativelor la îmbogăţirea şi diversificarea bunurilor de larg con­sum, realizarea de maşini, instalaţii şl , piese de schimb care să răspundă din punct de'vedere funcţional şi estetic ce­lor mai exigente' cerinţe ale beneficiari­lor interni şi externi. -

Poate cooperaţia meşteşugărească ‘ să răspundă cu adevărat acestor deziderate?

Reorganizarea acestora pe principii noi va permite implicarea lor cu mai multă' responsabilitate în procesul simplu de a* daptare la cerinţele economiei de piaţă. ‘ •Există deja conturat, cadrul legal de, transformare a acestora. Astfel, coopera^ tivele meşteşugăreşti existente, precum şi cele care se constituie prin divizare, se pot transforma în societăţi cooperativă meşteşugărească (SOCOM) sau societăţi comerciale cooperatiste pe acţiuni (SCCA). De asemenea, acestea pot rămîne în con­tinuare sub forma de cooperative meşteşu­găreşti, fără a se mai transforma în cele două forme menţionate. Singura în mă­sură să hotărască forma de organizare es­te numai adunarea generală a cooperato­rilor, pe baza unor studii de eficienţă prezentate de către comisiile desemnate în acest scop de către cooperatori. .

Ţinînd cont de modul de "constituire a patrimoniului cooperativelor,. respectiv *j- cesta dbbîndindu-se In exclusivitate prin aportul financiar şi material al coopera­

torilor, procesul de transformare îmbracă anumite forme specifice. Toate hotăririle privitoare la împărţirea patrimoniului so_ adoptă numai de către adunarea generală, aspect asupra căruia mai există încă per­soane, mai cu seamă unii întreprinzători pe cont propriu, care caută în numele unei pseudodemocraţii să ignore acest principiu statutar de esenţă, încercînd şi uneori reuşind să utilizeze în beneficiu propriu valori comune. In aceste momen­te este imperios necesar ca problema pa­trimoniului să fie soluţionată cu multă exactitate nu numai ca bază de pornire a reorganizării, dar mai cu seamă în cuan­tificarea tuturor bunurilor şi a valorilor noilor cooperative ce se constituie ca ur­mare a divizărilor ce au loc.

In :vederea acordării unui sprijin efi­cient, competent şi operativ noilor unităţi cooperatiste, în domenii de specialitate cum sînt marketing, , aprovizionare, des­facere, juridic, contabilitate, învăţămînt, : imporl-export etc., documentele normati­ve în materie prevăd posibilitatea' creă­rii de- asociaţii cooperatiste, la care aces­tea se asociază. ' ■■ ' 1

Decizia adoptării unei forme de orgar nizare sau a alteia va genera sau hu o revitalizare a acestui important sector din sfera serviciilor atît de necesare în via­ţa noastră cotidiană — o vom constata în viitor prin modul în care se va înregistra un plus de eficienţă în relaţia cu benefi­ciarii prestaţiilor.

Ing. Mariana COZMA, ■ preşedinte al U.J.C.M. Cluj

Octavian CHICHIŞAN, ^ >\ consilier juridic ■-

> o c ie t a t i i(Urmare din pas I)

niversitâţii maghiare este de la sine înţeleasă în condiţiile ega­lităţii în drepturi, minoritatea maghiară fiind contribuabil • în bugetul statului proporţional nu­mărului de indivizi aparţinători acestei etnii* '• -

structura instituţională a în- văţămiritului superior in limba maghiară o concepem realizată echitabil ca un Sistem autonom: numai astfel este garantată in­tegritatea caracterului distinct şi intimitatea culturală a ' minori­tăţii. Acest lucru nu-1 conside­răm separatism, ci doar ca un element de autonomie culturală îndreptăţită a unei etnii libere în ţara sa proprie.

:nainte de toate argumentele etno-culturale, trebuie să preci­zăm că un motiv de prim ordin care justifică în sine pe deplin învăţămîntul i superior în limba maternă: este faptul dovedit că însuşirea noţiunilor şi-a sisteme­lor de'idei este cea mai lesne şi mai profundă în limba maternă. Traducerea - ulterioară în orice limbă a noţiunilor astfel înteme­iate este mai uşoară şi mai 'e- ficace. Prin urmare, însuşirea cu­noştinţelor • în limba maternă nu exclude învăţarea limbii şi a terminologiei de specialitate ro­mâne ci oferă temeinicia şl nu­anţarea cunoştinţelor însuşite.

Totodată, doar printr-un ase­menea învăţămînt superior -sînt posibile pe de o parte crearea necesarului de cadre didactice corespunzătoare nevoilor învăţă- mîntului general şi liceal în lim­ba maternă, pe de , altă parte formarea unei intelectualităţi marcante de. cultură maghiară, capabilă să continue . în mod creativ moştenirea spirituală a etniei maghiare din această ţară.

Este de.precizat că nu sîntem o_ minoritate venetică, lipsită de rădăcini sau care ar renunţa la identitate ,ci o comunitate cu o individualitate culturală preg­nantă, ele rang european, forma­tă şi păstrată aici. pe acest pă- mînt comun al Transilvaniei, de-a lungul 'secolelor. Nu sîntem comparabil! ru populaţiile de diferite origini stabilite de exem­plu in Statele Unite ale Amerl- cil. care. odată cu alegerea pa­triei noi. conştient doresc să devină „americani". Noi; Dăs- trînd identitatea noastră naţio­nală şi culturală, vrem să fim cetăţeni egali al ţării comune: România Pomînita egalitate în­seamnă şanse egale cu poporul roman şi — în condiţiile de mi­

noritate numerică — de păs­trare a identităţii naţionale..

Această năzuinţă presupune sistemul de învăţămînt pretins de noi: Dacă în secolul trecut în Transilvania, şi peste tot în Eu­ropa, chezăşia păstrării identită­ţii culturale a unei naţiuni sau naţionalităţi, a fost ..existenţa şi vitalitatea reţelei liceale în lim­ba maternă,’ la sfirşitul secolului X X rolul ei este univoc- preluat de sistemul universitar. Este ne­cesar să mai adăugăm şi faptul că identităţii culturale a unguri­lor din Transilvania îi aparţine şi o "tradiţie universitară auto­nomă de peste patru secole. .

Doleanţele noastre. au fost for­mulate prin mai multe memorii înaintate atît Ministerului în1* văţămîntului şi Ştiinţei, cît şi personal' primului ministru Pe­tre Roman, însă au rămas fără nici un răspuns.

Nu vrem să supradimensio­năm pe nedrept învăţămîntul superior în limba maghiară din România faţă de cel în limba română, ci crearea unui cadru echitabil raportat la aspiraţiile juste şi la necesităţile reale ale minorităţii noastre. ,' Sîntem conştienţi de condiţiile economice actuale ale ţării, hu cerem satisfacerea imediată a tu­turor cerinţelor, dar vrem să fim asiguraţi de cadrul minim necesar, raportat la condiţii şi legislaţie care într-un viitor pre­vizibil ne va permite realizarea aşteptărilor noastre.

Nu poporul român, ci dictatu­ra comunistă (care a manipulat fără scrupule — cu ecouri am­plificate pînă în prezent — sen­timentul sfint al demnităţii na­ţionale) o acuzăm pentru crunta demolare a învăţămîntului supe­rior în limba maternă (pentru exemplificare vezi graficele ane­xate)*, cît şl pentru handicapul tinereţii minorităţii maghiare' în domeniul învăţămîntului univer­

sitar. In 1943 diri numărul total al studenţilor din România, 5,8 la sută au fost unguri (şi aşa mult sub ponderea populaţiei maghiare — . 7,94 la sută după recensămîntul din 1977), acest procent însă pînă în 1990 a scă­zut la 4,4 la sută (adică, cu ceva mai mult ca Jumătatea, ponderii populaţiei .maghiare din ţară). Şi această cifră încă nu repre­zintă nicidecum procentul stu­denţilor care învaţă în limba maghiară, ci doar al celor de na­ţionalitate maghiară. Dacă în' 1948M949 studenţii maghiari au avut posibilitatea do a învăţa in­tegral în limba maternă nu nu­

mai la Universitatea Bolyai, dar şi la institutele cu profil âgro-- nomic politehnic, medical şi ar­tistic din Cluj şi Tîrgu Mureş, în 1989'90 doar la eîteva facul­tăţi ale Universităţii clujene şi la Institutul de; teatru din Tîr­gu Mureş aveau posibilitatea (parţial) de audiere a cursurilor . în limba maghiară.; (Datele sînt preluate din arhiva M.I.S.).

Nu trebuie să ne înşele fap­tul, că ,1a unele secţii ale Univer­sităţii Babeş-Bolyâi' din Cluj, pondera studenţilor maghiari es­te peste 20 Ia sută sau chiar 30 la sută. Ea reprezintă doar pro­centul particular la numai a- ceastă universitate. Asemenea secţii şi facultăţi însă funcţio­nează la o serie de alte instituţii de învăţămînt superior din ţară, unde ponderea studenţilor ma­ghiari este mult inferioară, sau chiar nesemnificativă. Astfel, în­tr-o perspectivă generală pe ţară numărul studenţilor maghiari şi la aceste specialităţi este mult sub procentajul raportat la pon­derea populaţiei maghiare din ţară. .Totodată la alte facultăţi importante- pentru vitalitatea culturală a minorităţii maghiare, numărul studenţilor maghiari chiar şi la Universitatea din Cluj este mult sub o cifră semnifica­tivă. Pentru o populaţie ma­ghiară de aproape două milioa­ne, cu o conştiinţă etnică pro­nunţată ţ şi o tradiţie culturală

mare, pregătirea a 4 istoricieni,2 psihologi, 2 fi'osofi, 2 pedagogi (cifrele actuale din anul I de studii la Universitatea din Cluj) este mult sub orice minim. Dis­tructivă se suprapune peste a- ceste date pretenţia de limitare (în structura actuală) la mini­mum; 7 studenţi a posibilităţii

-formării grupelor cu predare în limba maghiară.

Aceste circumstanţe şi lipsa unei perspective a- determinat e- xodul tinerilor maghiari din ţară, către universităţile din Un­garia. Independent, ba chiar con­trar intereselor Societăţii noas­tre (care a susţinut doar un ca­dru de compensare minimă a necesităţilor de o sută de stu­denţi, cu garanţia întoarcerii în ţara), • paralel cu admiterea în învăţămîntul superior din Româ­nia, peste trei mii de tineri ma­ghiari din Transilvania au în­cercat pe cale particulară să In­tre în, universităţile din Unga­ria, pierzînd totodată şansa de reuşită la o facultate din ţară. Cei peste 1200 de studenţi reu­şiţi sînt expuşi unei pierderi de­finitive nu numai pentru mino­ritatea -maghiară, dar şi pentru întreaga Românie. Acest exod- poate fi stopat doar prin pers­pectiva ^învăţămîntului în limba maternă în cadrul schiţat.,

înţelegerea năzuinţelor popu­laţiei maghiare din România ' va

crea încredere reciprocă între cele: două popoare. Reconcilierea, nu se obţine; prin permanenta reevocăre- a nedreptăţilor reci-

.proc suferite în trecut, ci prin fructificarea^ în buna credinţă tocmai a experienţei minoritara proprii în folosul comun. Repre­zentanţii românilor, transilvăneni de la Marea . Adunare de la Al­ba Iulia. din decembrie' 1918. în- ţelegînd acest adevăr, au procla­mat dreptul autonomiei şcolare â minorităţilor:; ^Deplină liberta­te pentru toate popoarele conlo­cuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sînul său . . . “ (punctul III/1 pag. 11 — sublinierea noastră).

Este timpul ca acest deziderat să devină realitate.

* Din , motive de spaţiu tipo­grafic n-ani putut publica cele două grafice, dar le, prezentăm cifrele. Cerem cuvenitele scuze . Societăţii Bolyai.

Primul grafic prezintă evolu- „ ţia-cifrică a studenţilor şi pro­fesorilor între 1958'59 şi 1990’91, astfel: studenţi români: 2.917 — 2.304; studenţi maghiari: 1.266 — 703; cadre didactice români: 409— 468; cadre didactice maghiari: 296 — 71. ,

Al doilea grafic prezintă, ace­eaşi situaţie în procente: 100 — ■ 79; 100—55,5; 100—114,4; 100—24.

;i s m PNe vom întoarce în toamna' anului 19-14, cînd

nimeni nu mai 'crcdL-a în forţele hitlcrismuUu şi liorthysmului. Armata română dădea bătălii între Turda şi Cluj. iar noi mai eram sub administraţii horthystă. In acoste condiţii, horthyştii au mo­bilizai mulţi români pe carc i-au'încadrat în de­taşamente de muncă pentru a construi tranşee în taţa frontului. Marea majoritate a acestor de­taşamente era formată din ţărani. Ajunşi în drep­tul , localităţii noastre, patru dintre ci a u , hotă­rît să se desprindă, să aştepte să treacă frontul şi să se întoarcă în localităţile-lor, carc erau eli­berate. S-au desprins şi s-au adăpostit în nişte clăi de paie din satul Fodora, aparţinînd comu­nei VuHurcni. Po cînd sc credeau în siguranţă, le-a ieşit în calo o femeie, V.M., carc i-a tră­dat îa- jandarmeria maghiară. Cei patru au îost arestaţi şi duşi în faţa tribunalului militar ca­re s-a înjghebat... in pripă, ca să-i judece. Dilpă eîteva ore de Ia prindere, tribunalul din Vultu- reni. hotăra ca arestaţii să fie executaţi prin împuşcare in ziua următoare.

Cel patru, arestaţi nu fost ţinuţi în pivniţa lo­cuitoarei Mureşan luliana, care no mărturiseşte despre starea celor. patru condamnaţi. Unui din­tre aresţati i-a transmis din privire femeii să ca­ute în patul în care a dormit. Acolo era adresa a do! din ci (Coşbuc — Năsăud). A doua zi, cei patru nu fost luaţi de opt jandarmi şi duşi po o ridicătură Vizibilă unde au fost puşi să sape

o groapă mare in văzul mulţimii adunate la or- - din. Uneltele cu care au săpat ci atîtca tranşee k săpau acum casa lor veşnică. : .

După ce groapa a fost săpată, au fost aşezaţi- in faţa gropii legaţi lt\ ochi, iar opt honvezi s-au ' instalat în faţa lor. A urmat un ordin şi au răsunat împuşcăturile, iar cei patru s-au prăbu­şit în groapă. Cei opt, împreună cu completul do judecată, au plecat mulţumiţi de faptele lor. Pă- mîntul şi. tăcerea s-au aşternut peste cel patru ţărani «omiini. Lelea luliana a înştiinţat fami­liile cc.lur din Coşbuc despre tragedia celor îm­puşcaţi Ia Vultureni. Dc atunci, cei patru zac fără cruce Ia cap. De accea, noi, locuitorii co­munei dorim să-i aşezăm la un loc de cinste, iar numele lor să rămină . ycşnic în amintirea noastră.

Ca locuitor al comunci Vultureni am trăit une­le evenimente tragice şi mă gîndesc la cei opt. voluntari carc au curmat cele patrU vieţi ome­neşti. Stau şi mă întreb: co guvern şi ce parla­ment din lume îi vor compensa cu pensio şi cu drept dc velerani - de război? Am scris aceste tin- duii nu din nevoia dc răzbunare, ci din dorinţa de a face cunoscut încă un adevăr sumbru din perioada tragică a Transilvaniei de Nord: 1910— 1911.

Trof, Nicolae CIllŞU

ADEVÂRtfkDE CLUJ PAGINA 4

O PREZENŢĂ UTILĂ— Vă rugăm să conturaţi profilul coopera­

ţiei de consum din judeţul Cluj. . ' .—. O călătorie prin judeţul Cluj, unde sint

conccnimtc atîtca frumuseţi ale naturii, Jocuri dc un pitoresc aparte ţi numeroase vestigii ale trccutului, atestă, un inepuizabil potenţial turistic, ne spune dl. Ioan Văsaiu, preşedinte- lo V.J.C.C. Cluj. In această »>hă inclusă fn circuitul turistic naţional, cooperaţia de con­sum a judefului Cluj a construit ţi amenajat cîteva locuri de popas şl recrcerc. Amplasate pe principalele magistrale rutiere sau in ime­diata apropiere n obiectivelor turistice, unită­ţile cooperaţie) dispun de o bază materială modernă, oferind servicii do calitate. ■,

— Vă rugăm să concretizat*-—■ La ora actuală, cooperaţia de consum dis­

pune de un număr de 413 de unităţi-de oii-' mentatie publică dintre care te detaşează. 85

- de .restaurante şi .braserii, 3 cafe-baniri, 97 de ' cofetării, 21 de simigerii — plăcintării cte. Un'

număr de 9 ‘unităţi sînt situate pe arterele; \ principale alo judeţului. Acestea dispun de'

2.450 locuri la mese şi pc terase, prccum ţi de . 236 locuri de'cazare. Necesarul, de produse şi

preparate culinarc sînt asigurate de cele 18 'unităţi dc producţie proprii (laboratoare, de

eofetfiric-patiserie, răcoritoare, carmangerii ş.a.).— La cît se ridică desfacerile?

. — Volumul anual al desfacerilor' sc cifrează la peste 700 milioane lei, oferind prin unită­ţile amintite o gamă variată de produse şi preparate pe gustul tuturor.— -C e alte activităţi mai desfăşoară coopera­ţia? ' --

— Dispunem 'de p agenţie' proprie- de tu­rism şi de an sector de producţie cu o pon­dere fnscmriată In activitatea noastră. ■. -

AGENŢIE P R O P R I E DE TURISM

ţ 'U i C , î * , - i ' - ,S‘’l î .} ■> l i r

K » >*, ■ “ • , ' ' 'i*' f *> >p-^-- i', V * - V m * •** î » * • 1 >r r \

L ^ \ |* 1 «4.

Vt ' , ' >Jf* '* .• al

■ * v . •<r'.. J \U * 1f p w f l l l l l

i

Incepînd din 1990 In cadru! U.J.C.G. Cluj funcţionează o a- genţie proprie, de turism cu se­diul fn bv.. Eroilor, nr. .9. Chiar in condiţiile scăderii : circulaţiei

^turistice, al creşterii preţurilor şi pauperizării unei părţi a popu­laţiei’ agenţia de turism a coo­peraţiei s6 dezvoltă totuşi în ritm

.rapid. Cum se explică acest fapt? Iată cîteva răspunsuri Ia această întrebare. . . ,

• Se practică preţuri de vînza­re a biletelor de odihnă şi tra­tament pe litoral şl în. staţiuni - le.'ide. odihnă şi tratament sub preţul altor agenţii de ■ turism, prin aplicarea unui comision pentru servicii de numai 10 Ja sută; : ':■■■ .. . ' .• Promovarea unui turism ex­

tern civilizat, în special; prin asi­gurarea respectării de către tu­rişti a regulamentelor vamale in vigoare;

e Constituirea şi lărgirea trep­tată a ofertei turistice, promo- vînd acţiuni turistice bine-orga­nizate, la preturi accesibile tu­turor categoriilor sociale;

• Servirea promptă a turişti­lor şi, pe cit posibil, satisfacerea cererilor acestora, indiferent de statiunea dorită şi perioada de sejur solicitată;■ • Informarea permanentă a turiştilor asupra avantajelor ofe­rite de agenţie.. Agenţia a ajuns la derularea u-

nui volum de activitate de 2 mi­lioane lci lunar. Pină la sfirsitul ■ anului se estimează realizarea li­

ft ui volum de valorificare de pro­dus .turistic de circa 10 milioa-

. ne lei. .. ... • . .Bilete de odihnă pe litoral. .VENUS, hotel „Coco'rur, cat.

I., A : ... " , v ‘— 12 zile — 4.686 lei pentru o

persoană; ' ■' • ’ -. ~ ' ...— 10 zile — 3.905 lei pentru 0

persoană; r • "~VEFQRIE-NORD,' hoteluri: Fe-

lix, Azur, Apollo, cât -I A; “— iulie-august — 12 zile —

i .752 lei pentru o persoană;—- septembrie — 12 zile " —

3 828 lei pentru o persoană; ,, NKPTUN-OLIMP, ^hoteluri:

Transilvania şi Maramureş cat. I A : ■' J': :

— iulie-septembrie ^ 10 zile— 2.200 lei pentru ■ o perşeahă;

— 20 august — 31. august — 10 zile — 3.080 lei pentru o per­soană; ' '. '■ — 20 iulie — 20 august r - 10 zile — 4.850 lei pentru, O persoa­nă; ':. ■

Bilete de odihnă în a ltf sfaţiuni— Singcorz-Băi: 12 z ile — 2.244

lei/persoană (hotel); ’ ‘ ‘ 'Jv— Govora — 12 zile — 2.970

îei/persoană (hotel); '— Felix — 12 zile — 4.620 lei/

persoană (hotel);— Sovata — 12 zile — 2.4IC

lei/persoană (hotel);— Hazna — 18 zile — cn tra­

tament 2-178 lei/persoană; \— Stîna de Vale — 32 zile —

3.234 lei/persoană (vilă).- Excursii externe

Cluj ~ Budapesta — l.bOO lei/persoană. ■ '

Cabana Fagului — Huedin

LA DISPOZIŢIA DUM NEAVOASTRĂ'U.J.C.C. CLUJ VA PUNE LA

OISPOZlŢllS prin ^unităţile" - tu­ristice ale cooperaţiei o ", gamă largă de servicii asigurind .-un- sejur plăcut: . •

• Hotelul „VLADEASA* din Huedin situat în centrul oraşu­lui cu 50 de loctiri in camere cu 2 paturi categ. I de confort. Pe lingă unitate funcţionează un cafe-bar şi bar de zi precum şi restaurant cu 180 de locuri la mese. "

• Hanul „IZVORUL CR1ŞU- LUI“ situat lingă localitatea cu acelaşi nume pe şoseaua' naţiona­lă Ciuj-Napoca—Oradea, la km 38, cu 50 locuri de cazare în ho-, tel cu camere de 2 paturi' şi 34 locuri în căsuţe ţip camping.Ba-, rul de zi şi restaurantul au. 4 sa- . Ioane şi terasa are 250 locuri la; mese. ' . -

,• CABANA BURU situată pc şoseaua naţională - ffurda-Cim- penl la km 17, are 44 locuri la cazare în camere de 2—3 paturi şi un restaurant cu terasă de 220 locuri la mese. .

• CABANA ZORENI situată lingă localitatea Mociu pe şo­seaua naţională Cluj-Napoca-Re-

ghin la im 44, arc 10 locuri de ' cazare în camere cu 2 paturi, un restaurant. şi o terasă cu o c a -■ pacitate!'de '200 Jocuri la-mese.. • Hanill „MOŢtLORa din lo­calitatea Mihai Viteazu la 3 sm - de Turda, cu 17 locuri la cazare în camere cu 2 paturi, cu . res­taurant şi ŞURA MOŢILOR şi terasă cu 240 locuri la mese.

• Hotel „POIENI“ situat în centrul localităţii cu acelaşi nu­me are 18 locufi de cazare în ca­mere cu' 2 ' paturi, restaurant ş i ' terasă cu 200 locuri la mese.

; • Popasul turistic.' „TERASA CAPUŞt situat pe şoseaua naţio­nală Ciuj-Napoca-—Oradea la km 25, are 48 locuri de cazare în că­suţe cu 2 paturi, cu grup social propriu, restaurant şi terasă cu 220 locuri la mese. .

CABANE ŞI RESTAURANTECABANE: Fagului — Huedin,

Ardeleana, Brădet — Gherla, Cheile Baciului, Restaurant . şi Cabană —, Rîşca, Dcbarcader- Fîntinelc; '. RESTAURANTE: Gherla: Parc, Someşul, Clujul, M.R.I., Transil­vania, Piaţa Gării, Luna, Cojoc-

na, Feleac, Gilău, Baciu, tara, Mociu, Aghireş, Viişoara, Iclod, Jueu,' Apahida, Sînicoara, Săvă- disla, Floi-eşti, Mănăstircni, Be- liş, Călăţele, Poieni,. Ciucea, Bor- fşa, Panticeu, Frata, Dăbica, A - ghireş.. Oferte avantajoase şi la cooperativele săteşti.

SERVICII PROMPTE, DE CALITATE

Unităţile turistice ale U.J.C.G. Cluj vă oferă o gamă largă de servicii prin recepţiile unităţilor

— servirea micului dejun şi a gustărilor. în cameră;

— spălatul şi călcatul lenjeriei;— curăţatul şi.lustruitul încăl­

ţămintei;— telefon local şi convorbiri

interurbane;— articole de toaletă şi uz per­

sonal;— incliiricri de jocuri distrac­

tive şi aparate vadio-TV in ca-- meră;

— desfacerea de articole de ar­tizanat, cărţi, vederi;

—■ păstrarea bagajelor de mina­şi a obiectelor de valoare;

•— organizarea de banchete, reuniuni, nunţi, zile onomastice;

— informata turistice.

g a w M a H i i

Cabana Ardeleana

OFERTE A V A N T A J O A S E• U.J.C.C. Cluj .prin atelierul,

da proiectare execută urgent şi la preţuri avantajoase: documen­taţii tehnico pentru, avize şi. a-

. corduri extinderi de construcţii pentru locuit,'supraetajări, mnn- sardârl; devize estimative pentru construcţii şi. instalaţii, - docu­mentaţii pentru unităţi comcrcia- le, alimentaţie publică, turism (căsuţe de vacanţă, cabane,, uni­tăţi de producţie, brutării).

• In cadrul atelierului de re­paraţii şi întreţinere al UJ.C.C. din str. Maramureşului nr. fii—

86 se execută reparaţii auto, re­paraţii utilaje frlgo, reparaţii

; maşini de cusut şi tricotat, in-' stalaţii electrice şi sanitare.

Cei interesaţi, societăţi comer­ciale şi persoane particulare, se pot adresa direct pe str. Mara­mureşului nr. 84—86, telefon î 3-27-66. ..

• Se oferă/ cu livrare promp­tă,, agregate de balastieră (pie­triş,’ .nisip etc.), la preţuri foarte

•avantajoase. Informaţii direct la Cooperativa de consum Bonţida. Telefon: 106.

Hanul Izvorul Criţuîul .

Pagină realizată :do .

Gh. P, LAZANU îi Ion RUS

PAGIRĂS ADEVĂRUL DE C lO f

AC DE COJOCUL..: BîSNiTARILORS-a convins ţi Parlamentul câ aşa nu se mai ,

poate. - .S-au sfătuit, s-au certat şi după lungi. discuţii, ari

adoptat Legea nr. 42/91, pentru modificarea şi completarea Legii 12/1990 privind protejarea popu­laţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

La început, Legea precizează că „efectuarea de ecte sau fapte.de comerţ* . . . ciim ar fi: „vînzarca tmbuîantă a oricăror mărfuri în alte locuri decît cele autorizate de primării sau prefecturi", „condi­ţionarea vînzării unor mărfuri de cumpărarea a ltor ' mărfuri", „expunerea spre vînzare, sau vînzareade mărfuri sau orice alte'produse fără specificarea ter­menului de valabilitate sau cu termen de valabi­litate expirat", „efectuarea de acte sau fapte- de comerţ cu bunuri a căror provenienţă nu poate fi dovedită, în condiţiile legii" — constituie activităţi comerciale ilicite. La această categorie sînt cu­prinse şi „nedeclararea de către agenţii economici la organele financiare, înainte de aplicare, a adao-- surilor comerciale şi a celor de comision", „cum- • părarea de mărfuri sau produse în scop de revinza- K, de la unităţile de desfacere cu amănuntul, de alimentaţie publică, cantine, unităţi d e ; turism ţi ■ • alte. unităţi similare" etc.

Legea stipulează că- neafişarea preţurilor.: spre exemplu, sau expunerea mărfii fără specificarea termenului de valabilitate se pedepsesc de la 15 zile închisoare pînă la 2 luni sau cu amendă de' la 10.000 la . 20.000 ■ le i.: Vînzareâ preferenţială, spre exemplu, ţi alte cîteva prevederi şe pedepsesc cu închisoare contravenţională de la 3 luni la 6 luni sau amendă de la 30.000 la CO.OOO lei.

Şi în continuare se spune: „Amenzile pot fi apli­cate ţi persoanelor juridice, iar limitele minime şi maxime se dublează".

Urmează o serie de aspecte procedurale, după ca­re articolul 5 precizcazâ ca infracţiunile de luare demită, trafic de influenţă şi primire de foloase necuvenite.comise do agenţii constatatori,: organe­le de urmărire penală m u de judecată a faptelor ce constituie contravenţii sau infracţiuni se pedep­sesc în conformitate cu dispoziţiile articolelor 254, . 256 şi 257 din Codul penal, ale căror minim şi ma- tim se majorează cu cite'2 ani. ' . . .

Nu vrem să vă plictisim prea mult. _Atragem atenţia că'unele articole . (3) se urmăresc -

şi se judecă după procedura de urgenţă prevăzută pentru acţiunile( îlagrante, toate acestea s cojeşti--~ tuind, sperăm, un semnal serios de al armă, pentru :

ri

*1

- V,

' ,

m

t i

'•w

CAROSABIL

' *\k O parte din „Sna£0v'%urilc destina'tc pieţei negre

ccj care, pînă acum, au crezut că iibertatea înscam- na furt, înşelătorie, speculă ş.a. '

r.S.: Legea. în /totalitatea ei trebuie .citită .numai, d« aceia care, umblînd tu matrapazlicuri,- ţin Cu tot dinadinsul să ajungă după .gratii sau, după caz, să plătească -airienzi atît de usturătoare îneît .să le treacă cheful .de a Jecmăni pe cetăţeanul cinstit.

„ R A T U C ” ~ FIRM Ă S E R IO A S Ă !

în faţa magazinului „Mmcr- va“, un ora — Kiss Dionisic — Încerc» să facă slalom printre vagoanele de tramvai. N-a reu­şit Una din acele mişcări ne­prevăzute a'făcut ca tînărul de 27 de ani să ajungă cu picioa--

rele sub roţile de fior. Ţipete, urlete şi tramvaiul opreşie.

Omul state;) sub roţi şi iu-,. mea aştepta-să fie scos de aco­lo. Poate că scăpa Numai că RATUC — o firmă serioasă, ca­re stă oncînci la dispoziţia oii- :

enţilor — n-a catadixit să vină să ridice roţile tramvaiului. N-a venit decît după 1 oră şî jumă- î atei Omul sa zbătea neputin­cios „sub roţi, lumea, privea în­nebunită în jur, revoltată! îna­inte de venirea „reputatei" fir­me s-â găsit cineva care să în­depărteze groaznicele roti.

Medicii au făcut tot ce au putut.

■-Dar după două zile, omul a ‘decedat.

DOAMNA CU COASA l ’MBL.V PE DEALURI r

Unde mergea? Cine l-a trimis încolo? Parcă n-are nici o im­portanţă. Kâllo Ladislau a con­sumat alcool, s-a urcat lă vola­nul maşinii 5-CJ-9178, a mers c e - a mers, şi în dreptul ' Dealului Dumbrava a văzut-o pe Doamna în negru. N-a mai avut timp să vireze, s-a răsturnat şi a murit.

5'eoretic (s-a dovedit că şi prac­tic) Moartea vine. acolo unde. . . , a slăbit aţa. Vine Ea, vine ori­cum, de ce să-i dăm şi noi o mî- nă de ajutor?!

TOTÎ ALCOOLUL. . .

. Tinereţea îţi dă aripi. Te-face să treci ; nepăsător pe Ungă lu­

cruri, fără' măcar să-ţi pese că nesăbuinţa poate costa. Kiss A- ttila (27 ani) a băut, a mai băut un pic şi din puţin, nu?, se face >mult. Apoi la volanul maşinii, 15-C.J-537'-a: luat-o spre. . . lu­mea largă. Nici nu ştie de ce. s-a răsturnat! S-ă trezit ’, grav " 'acţi.-" dentat. La un pas dc a fi şi, mai'; rau!

N-au făcut nimic. Au băut, ' doar, şi s-au urcat la volan. Dă- " răban Vasiie (6-CJ-3817), Horvatfr Martin (l-CJ-1053) şi Mîrza Li­viu (5-CJ-9348) au fost găsiţi de către organele de control şi li . s-au reţinut permisele de condu-: cerc. De ce a trebuit să se ajun­gă aici,-nu ştim.-Ştim însă, că le* : gen este încă prea blîndă pentru o circulaţie atît .de haotică ;

■■■;.: CIT: P-ACIÎ .

Ilieş Ioan (Cluj-Napoea, stra­da Fabricii de cărămidă 4. ap.6) conducea cu dezinvoltură mo* toreta „Mobra". Să nu vă. închi­puiţi că in poligon sau lâ mămi* ca lui în, curte. Nu! Pe drumuri­le publice. Gu „dexteritatea" lui era să lovească un copil. La con- '

■ trol ,numai permisul de. conduce- re nu l-a putuţ prezenta. Simplu: .

. pentru că aşa ceva n-a‘ avut ni- ‘ ciodatâ.

CINE-l PAGUBAŞUL?

- Plutonierul Gavrîl < Bodca, din Poliţia municipiului Cluj,

-a găsit ;p sumă dc bani Ia’ complexul »Fclcacul" t .Păgu­başul sc poate adresa găsito­rului lâ Poliţia municipiului Cluj. ' •

.- ... (■ ■

PRECIZARE Dintr-o regretabilă greşeală au

lost incriminaţi doi'paznici, care na lucrcază ia „Armătura" S.A.

Paznicii Chita Ioan şi Gambor Frăncisc dormeau p c . . . banii

-oamenilor ' muncii tic Ia ,.Clu- . jana“. ; ; - '■

Viata si aventurile galante ale lui Moaşă•Nu vă speriaţi. ; ,Pentru ca-să, acoperim cu fap­

te scrise ceLe afirmate. în' titlu,.' ar trebui să avem spâţiyl (mi­nim) acordat Enciclopediei brits- : nice. Nu vom .abuza de răbdarea dumneavoastră. Vă vom spune că Mihai Moaşă din Prejmer (Bra- ţov) s-a purtat toată .viaţsf lui ca un nabab. Se zice că a chemat 13 (treisprezece), taxiuri la Prej- roer, le-a încărcat cu flori. şi a plecat cu surle la meciul echi­pei de fotbal preferate, la Bra­şov. Şi to t. . . gurile rele (dar e purul adevăr) spun că la orice miting unde simpatiza, arunca cu flori, ţigări fine, dădea de băut, manevra femei uşoare, mititei şi muştar. . .

Dc unde dom’le atiţia bani? câ abia am scăpat de sărăcie (vor­ba vine!), iar cei cîţiva privati­zaţi ţin cu dinţii de agoniseală, visind să-l ajungă pe Onasls.

A mai' avut Moaşă condam­nări, dar le -a .. . scăldat.

Acum a făcut-o groasă. In Cluj-Napoea, la „Conţi*, Moaşă a dat nas în nas cu lucrătorii po- liţiei economice. Era păzit' de 3 «gorile*, a venit de la Braşov cu3 taximetrişti plătiţi fiecare re­geşte, Iar Moaşă dădea cu vinza- rea. .S-a numărat şi s-au găsit: *0.895 pachete Bucegi şi 5.610

pachete Snagov. Toate în valoa­re de 228.855 lei. Asta la oficia), că lâ negru..';! Moaşă vindea, cit se poate mai scump. - ; ,' Răspundem: acum şi de unde

avea risipitorul nostru bani pen­tru a face pe' grozavul: are în gestiune’ .o lipsă de peste 1 mi­lion de lei.- Bun băiat dnr c u .. . lipsuri!

i H i

Nn parc un dandy şi, cu toate accstca, trăieşte pc picior 47

Pagină realizată de • Radu VIDA

■ ® .

Fotografiile: v Radu SÂNTEJUDEAN

«Brînză buuS şi bălaie /.C c te mîngîic la limba / Şi dirciţia ţi-o. scliimbâ**. . ;

S-a îm p u ţit b rin za- Bărbaţi în jur de. 20 de ani; Vizitiu D; Mihai, Simion Mă­ritiş, Bourean Marius Cătălin-şi Brinduşa Viorel au venit de la Vatra Dornei la Cluj. Scopul: revinzarea (zic ei) a unei can­tităţi de 460 cutii brînză „O- landa“. Calculaţi şl dumnea--

voastră de la 21 lei o revindeau cu 35 leit .;

Legea 42/91 a intrat în func-., ţlune. Marfa a fost confiscată, iar flăcăii amendaţi cu 30.000

■ lei. . • .. ■Cercetările sînt în curs şl da­

că, se dovedeşte că brînza a fost furată şi nu cumpărată,. chiar că se-mput treburile...

M IC R O B f — L A P R O P R IUPoliţia economică a făcut un raid prin pieţe, ma­

gazine, mă rog, prin acele locuri dubioase care, prin însăşi existenţa , lor, atentează la sănătatea populaţiei. Au fost puricaţi 43 de agenţi economici şi persoane fizice.

Un dezastru.- » ■ > . . ; '.Carne alterată, produse perisabile “expuse po un­

de vrei*şi pe u n d e ... apuci, mizerie, promiscuitate şi, mai-ales, focar de infecţie. Nu-mi stă'in inten­ţie să vă povestesc ceea ce am'auzit de la priete­nul, meu, doctorul Nicolae Delcanu Vir s-ar întoar­ce stcmaeul pe dos, şi zău dacă ţ tiu vreun specia­list'care ar putea.să vă facă ordine printre intes­tine. Vreau doar sâ vă sj uri ce a constatat poliţia economică.' .• ' ■, , . - - ;

Pe cit sint de .gustoşi, pe atît sînt de pretenţioşi mititeii. Acum, cînd, e o căldură ca pe vrţmca lui conu' Iancu, acest produs trebuie cu atît mal mult dichisit, ca să-l zicem aşa, ţinut adică în condiţii' speciale de tepiperaturâ, igienă etc; Numai Kovacs Paul nu-şi bătea capul cu aşa. ceva. Vindea la pasT tă de mici alterată. .1 In altă zonă, dar în acc- leaşî condiţii dc vom ă/vindea cîrnaţi (vbrba vine) <Titi Ghcorghiu. :Am'enda totală; 43.700 lei. Mai aveţi poflă?

PĂCĂLICIPopu Marian â început o afacere cinstită. In

str. Clăbucct -2 şi-a deschis, o întreprindere mică, „Transmar", cu autorizaţie în regulă, pentru ser-' vicii casnice şi gospodăreşti, intermediari, co'mi-,

. sioanc etc. La început, cum vă spuneam, a lost băiat de treabă.- Numai că banii ie adunau încet,( iar el vroia sâ fie peste noapte asemănător în con--' turi cu He-nrst. Scrisorile.lui au Început să brăz-' deze Planeta. Căuta şl oferea: unde vrei şi unde' nu vrea nici Dracu';locuri şl forţă de muncă., N-a guţit audienţă pe nicăieri. -'

Dar bani tot lua. A reuşit sâ „tragă în pieRţ" 2.146 do fraieri; în căutare după o . . . pită străine-’ zâ. Domnii căpitani Vasiie Bota şi Ioan Roman au adunat uri‘"dosar ce ar. putea rivaliza cu Shogun-ul (bineînţeles, in ceea ce priveşte numărul de pa -' gini). . . ' i

A adunat vreo 6,2 milioane de lei, şi-a achitat 'obligaţiile", (nu .faţă de .cei care . căutau' de lucru, in orice caz), (t retras o grămadă .de .bani, i-a,schimbat în valută cît mai forte, ă lăsat un _blleţ* concubinei (ceva dc genul: Al grijă de-copiii) _şi - dus a fost. In' lumea largă Sigur că va Intra in funcţiune -Interpolul, sigur că y s fl..prln».;.i‘ ; ; ;

Dar prinde orbul, scoate-1 och ii. . .

ADEVAfcUl DE CiUJ PAGINA 3

„INFOSERVICE" S.A.

Filiala Cluj Execută pe bazâ de comandă fermă MULTIPLEXORUL RS 232

'destinat culegerii de date de la 3 la 15 terminale, pe calculatoare 1BM-PC sau compatibile sub siste­mul de operare DOS.

Informaţii şî demonstraţii practice la sediul fir­mei, Piaţa 1 Mai nr. 4 -5 (Palatul administrativ Î.Clujano"), telefon: 13-06-77. (1027)

SOCIETATEA COMERCIALA DE CONSTRUCŢII „TITAN" S.A. TURDA

Anunţa închirierea prin licitaţie publică, conformH.G. 1228/91 a unor spaţii existente la parterul blocului „H\ str. Rapsodiei nr. 1 B, din municipiul Turda, pentru birouri.

Licitaţia va avea loc în data de 22 iulie 1991, i orele 10. Informaţii suplimentare la sediul societă­ţii, d-na Creta Ileana sau la telefoanele: 953/1-24-53; 1-24-55. (5626)

, _ ANUNJ ' :

Executam circuite imprimate şi alte prestaţii pen­tru electronişti.

Institutul de chimie, telefon: 18-01 -65/122. (6230)

SOCIETATEA COMERCIALA „NAPOSEM" S.A,

• cu sediul în Cluj, str. Fagului nr. 1,telefoane: 15-68-65. 15-60-58

vinde la licitaţie la fermele de producţie din judeţ, în zilele de 13, 15, 16 şi 17 iulie 1991, următoare­le utilaje:' .• tractor U-650 — 3 buc. v • tractor SM-800 — 1 buc.

• tractor T1H-445 — 1 buc.• remorci transport - 3 buc.• remorci dormitor — 19 buc,

>• motoreta Mobra — t buc.• disc pentru vie — 1 buc.• sîrmâ ghimpată

: • stilpi împrejmuire. (6516)

„E1.ECTROSIGMA" S.A. CLUJ-NAPOCA

: . str. Republicii nr. ,109 organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: ■' :■■ ■■,

• director producţie• • director vînzări , -

• director aprovizionare-administrativ• director financiar.Concursul va avea loc în data de 25 iulie 1991,

ora 8. ■;înscrierile se primesc pînă la data de 19 iulie

,1991.Informaţii suplimentare la Biroul personal, tele­

fon 11-34-41, int. 119, 107. (1049)

„PROMPT IMPORT-EXPORT" S.R.L. CLUJ-NAPOCA

str. Castanilor nr. 3 vînchiriază Ia preţu;? avantajoase autovehicule mar­ca VW LT 31 şi MERCEDES pentru transport mar­fă în greutate maximă 2 tone, In parcurs intern şi internaţional.

Relaţii suplimentare la telefon: 12-47-81, fax.: <*2-47-81, zilnic întte orele 7-15. (7006/A) *' ;

S.C „TEHNOFRIG" S A CLUJ-NAPOCA

organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

• ingineri cu experienţă de cel puţin 10 ani in proiectare utilaj alimentar şi frigorific

• economist, de preferinţă comerţ exterior Concursul va avea loc în ziua de 24 iulie 1991,

ora 11. . . . ■'; Solicitanţii trebuie să aibă domiciliul stabil in

municipiul Cluj-Napoca. (1054)

FIRMA ,,ROTTA“

caută pentru cumpărare casă de bani. Telefon: 11-60-94. (7003)

' Z&Z.S.R.L

• vinde apă carbogazoasă (sifon), îmbuteliată.• cumpără sticle goale de apă minerala Adresa: str. Baba Novac (Făcliei) nr. 18, orele

15-18, telefon 11-79-25. (7163)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „V1TA-IMPEX" S.R.L

cu sediu} în Cluj-Napoca, str. Doja nr. 1• angajează:

• doi brutari-patiseri calificaţi, cu experienţă în domeniu. \ ...

ReJuţii în zilele de 12-13 iulie 1991, telefon: 11-71-98, între orele 19-21. (7005)

S.C.P.C.P. JUCU

scoate la licitaţie în data de 25 iulie 1991• închirierea unei clădiri tip vila cu- 15 camere,

sală festivă, hol intrare plus 7 c a m e r e dependinţe, parc 2 ha. amenajat şi posibilităţi de agrement

• CUMPĂRĂ MICROBUZ NOU sau în stare bu­nă, eventual schimb Dacia-1310 Breack 12.000 km., plus diferenţa. ;

Informaţii la sediul S.C.P.C.P. Jucu-Gară sau te­lefon 11-82-45. (1057) • ,

s - . -

ANUNŢ

Asociaţia „Martorii lui lehova" din România (persoană juridică morală) organizează o expune­re biblică în ziua de duminică, 14 iulie 1991, ora 13, la Căminul cultural din Someşeni. Subiectele expunerii sînt următoarele: 1) Creaţiunea, pierde­rea libertăţii şi răscumpărarea ei; 2) Speranţa pen­tru milioanele de morţi;. 3) Cum se ajunge la min- tuire. (7002) .

„PROMPT IMPORT-EXPORT* S.R.L. CLUJ-NAPOCA

str; Castanilor nr. 3• închiriază autovehicul marca „VOLVO" spocial

pentru transport autoturisme.Capacitate 7 buc., în greutate totală de 8 tone. Relaţii suplimentare la telefon: 12-47-81, fax.

12-47-81. (7006)

SOCIETATEA COMERCIALA „FLACĂRA" S.A. anunţă că în data de 24 iulie 1991, la ora, 10, vin­de la licitaţie

• utilaje propuse pentru casare. "Lista cu utilajele disponibile şi informaţii supli­

mentare se pot obţine la sediul societăţii, telefon13-40-77, interior 134.(1056)

SOCIETATEA COMERCIALA „SUINPROD" S.A.BONŢ1DA

angajează prin concurs• doi economişti, de preferinţă bărbaţi, pentru

funcţia de responsabil economic de fermă.Pentru informaţii vă puteţi adiesa la sediul So­

cietăţii comerciale, serviciul personal, sau. la tele­fon 95/13-47-27 sau 952/1-29-88. (1055)

COMUNICAT

Ca urmare a unor comunicate apărute in ulti­mele zile in presa locală privind concesionarea sa­lubrizării cartierelor Mănăştur şi Grigorescu unei fitme particulare, REGIA AUTONOMA DE SALU­BRITATE CLUJ-NAPOCA aduce la cunoştinţa popu­laţiei şi unităţilor deservite că este in măsură sâ asigure în continuare serviciile în aceste zone, populaţia avind libera opţiune de contractare pri­vind prestarea serviciilor respective. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE. (1059)

PRIMĂRIA COMUNEI JUCU 1

Scoate la licitaţie în data de 12 august 1991, ur­mătoarele mijloace fixe:

• moara cu ciocane tip Bonţida• maşină normală de frezat tip B ’

• maşină tîmplârie M. 140 B cu anexe. (1060)

UNIUNEA SINDICATELOR LIBERE DIN JUDEŢUL CLUJ

, B-dul Eroilor nr. 16 . • ' oiganixeazâ concurs pentru ocuparea postului de:

• secrefo-dactilograf pentru o perioadă deter­minată de un an. / ; ■ '

Concursul va avea Ioc în data de 15 iulie 1991, orele 9. <

Relaţii suplimentare la telefon 11-63-17. (1053)

FILIALA „DACIA SERVICE" CLUJ

organizează concurs în data de 22 iulie 1991, ora 10, pentru ocuparea următoarelor posturi:

• doi gestionari piese auto (gestiune comună)• trei tinichigii auto '• patru vopsitori. ' Relaţii la biroul Personal, telefon 14-76-76. Cererile, însoţite de actele de studii, se de­

pun pînă Ia data de 19 iulie 1991, ora 10, la se­diul filialei din str. Dorobanţilor nr. 120. (1052)

' FILIALA „DACIA SERVICE- CLUJ

organizează licitaţie în data de 23 iulie 1991, ora 10, pentru închirierea barului de incintă. ; :

Cererile de participare Ia licitaţie se depun pînâ în_ data de 18 iulie 1991 la sediul atelierului din Galea Dorobanţilor rir. 120. (1051)

CASA DE CULTURA A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

' Piaţa Libertăţii nr. 24, telefon 11-53-22- organizează în perioada august-octombrie a.c.

• CURS DE CROITORIE PENTRU FEMEI înscrieri, începînd cu 15 iulie a.c. - Relaţii suplimentare şi înscrieri Ia secretariat în­

tre orele 10-14. (1039)

„SORETI" S.A. CLUJ-NAPOCA

Calea Dorobanţilor nr. 38 angajează

• instructori practică conducere duto. Relaţii la telefon: 11-22-86, int. 152. (1041)

SOCIETATEA COMERCIALĂ LEGUME-FRUCTE S A CLUJ ■

organizează în data de 25 iulie 1991, concurs pen­tru ocuparea postului de:

• consilier juridic • Condiţii: studii superioare şi minim 5 ani în ac­

tivitate de consilier sau jurist cdnsult..Informaţii la telefon:, 11-68-88; 11-24-54;

11-24-55.(1042)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „NUTREX" S A.

cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 2-3 oferă spre vînzare prin licjtaţie publică următoare*, le fonduri fixe:

• două. tractoare U-650• 3 remorci tractoare. , ,Relaţii- privind condiţiile licitaţiei se pot obţine

ri|nic la sediul societăţii, telefon 18-77-87. Licitaţia va avea loc în data de 25 iulie 1991. (1044)

TEATRUL DE STAT TURDA

o;tjanizeazâ concurs pentru ocuparea următoarelor, posturi:

• şef producţie (tehnician, subinginer, inginer)• croitor bărbaţiInformaţii suplimentare la telefon 953/1-19-52;

1-24-40. (1045)

PAGINA 7 ADEVARUl DECIUJ

'XI

E U E C T H 0 W U M S. A.

B U C U R E Ş T I b d Gh M agheru 2 8 - 3 0 .

pe®4we jndu/^'- 73 bum?» de Sarş e@a/u«ss

o m fâ de/ehîî?@^â fepreiefl- tentei teSe m Cluj-Napoea

\ te te ? a a .1S7784 ore|e i7-22

SOCIETATEA COMERCIALĂ DE INDUSTRIE MICA GHERLA

str. Fizeşului nr. 2, telefon 952/4-19-36 ângajectiă prin concurs: '

• 4 tîropîari binale. ' , linde: - - r ■ ■ m

• ornamente funerare pentru toate confesiunile, coroane şi pinioane de betonieră, sifoone pardo­sea, rezervor WC. (1018)

SOCIETATEA COMERCIALA „ZOOMEC" S.A. CLUJ-NAPOCA

B-dul Muncii nr. 10, telefon 14-20-88 şi ; 14-21-98. int. 95

vinde prin licitaţie • utilaje scoase din funcţiune. ' Licitaţia va avea loc la sediul unităţii în data de

23 iulie 1991, ora 10. Listele utilajelor cu preţul şi caracteristicile sint

afişate la poarta unităţii. (1035) '

W W W V*

. # -

■ •

SOCIETATEA COMERCIALA DE CONSTRUCTII „TRANSILVANIA" S.A.

cu sediul în Cluj-Napoea, str. Deva nr. 1-7 (fostul Trustul de construcţii Cluj)

oferă din stoc, la persoane juridice şi fizice, la pre­ţuri avantajoase:

■ • uşi-ferestre ' prefabricate din beton simplu şi armat tuburi din beton pentru canalizări profile metalice mijlocii, uşoare şi grele tablă groasa': v'-' ' ' plase sudate : 1 feronerie pentru binale scule aşchietoare (burghie, freze) organe de asamblare (şuruburi mecanice, piu­

liţe, şaibe, şuruburi pentru lemn) > . • capace din fonta, pentru cămine de vizitare,

carosabile şi necarosabile • polistiren expandat şi vată minerală• zgură şi granulit pentru izolaţii termice terase• placaj ceramic alb tip Cesarom — înlocuitor de

faianţă ,• mozaic/marmură şi calcar• hîrtie aknbalaj.• geamuri trase d© 4 mm• împletitură bitumată tip l.A.A. 1200• plăci măşti sudură, ochelari sudor• chit romalchit• pervaz P.V.C. : : ' - ■• mânuşi turnător şi şorţuri prelată• alte materiale de construcţii. \ Livrările se fac pe bază de comenzi in ordinea

solicitărilor.; : " ‘ •' ., Informaţii suplimentare la sediul societăţii sau la telefon 11-68 01/107. 126, 127, 133. (1009)

N O U >Jaluzele - rulouri-plasiic. Telefon: 16-39-34. (7001/A)

- m ic a ■PUBLICITATE

VÎNZARI-CUMPARARI• Vînd GE<S Dacia 1310 cu ri­

dicare imediată. Informaţit după ora 17 la telefon 16-65-89. (7053)'

• Vind VW Transporter. In­formaţii Aviator Bădescu 36, du­pă ora 21. Telefon 11-44-96.

• Vtnd TV color Saba, afişe publicitare germane, piese Audi 100, telefoane, Walkman. Tele­fon 16-52-50. (7273)

• Vînd TV Sirius nou. Tele­fon 14-88-22. (7272)

• Vind urgent Dacia 1300 preţ convenabil şi covor import 3X2 m. Telefon 15-58-35. (6928)

• Vînd TV color, ’ diagonala 67 cm. Telefon 15-92-37. orele16—20. (7289)

• Vindem Volkswagen Passat Combi, (95.000 km); Dacia 1300

de 8 arii (98.000 tm ); Dacia 1300 de 3 ani (94.000 km). Reiaţii zil­nic la telefon: 13-60-72. (6938) ;

«i Vînd Volkswagen Passat an ’ fabricaţie' 1980, combi. Solicit , împrumut'100.000 lei pe timp do ■ 4 luni, dobîndă 20, la sută. Vînd ' semicursă . franceză stare excep- : ţionaîă; ‘ Telefon 14-34-36, orele •17—22, zilnici (7176) - ’ ;

• Vind’ convenabil GEC Dacia J cu ' depunere •. 1989. Telefon: ;17-00-91. (7179) • ■

• Vînd Renault 20 Diesel, Re- * nault 18 combi, microbuz Merce- ; des 206 Diesel (9 locuri) micro- ' buz transport marfă VE-LT 28, camionetă 1.6 . t Hanomag, Opel

. Record 28 automatic. Vizibil sîmbătă , ora 17 în str. Traian nr. 76. (7141) ,

• Vînd mobilă sufragerie. Te­lefon 14-88-65. (7263)

• Vind motoscuter transport marfă. Gherla; Al. Vlahuţă nr.2 B,' Emilia Kociş. (129)• «„V în d 383 mp teren cons­

trucţie în Gluj, str. Fabrica de

n is ELECTRONICS S.R.L. 1 ' Cluj-Napoea str.DACIA nr. 3

tel. 95/132264, 134067

VĂ INVITĂ LA EXPOZIŢIA rmţaulzaiâ la sediul IUiiicI imastic Iii zilele «le 15. 16, 17 Iulie ri.c

SE PREZINTĂ: z copiatoare MITA

Olstillnillui ttiitoilzal NIS ELECTRONICS S.lt.L. produse TEKTRONIX,

|ii ezcutute tic rcjti czentanja <lln l'ticiircjtl ţi i.mierclalUaCc «le NIS ELIÎCTRDNICS S.R.t..

ECHIPAMENTE DE CALCUL Şl ANEXECalculatoare compatlbilc IUM PC ( AT2S6,3KG ) lnv|>rÎnmiite matriciale şl cu laser, plnttei c , stauncic Iutei lc|c TELEX sl FAX |>ai(ru calculatoare >

produse soft •-BORLAND -NOVELL ^

Nu uitaţi 15,16,17 Iulie,orele9 - 18 ;vaaşteptam!

chibrituri. Amănunte telefon 95 11-58-93 sau 961/4-27-43. (7244)

© Vînd teren construcţii C lea Turzii. Telefon 15-86-66. o- rele 17—21. (6910)

• Vînd grîu. Str. Dîmboviţei nr. 47, bloc V 21, ap. 56. (6884)

• . Vînd plăci ondulate de az­bociment pentru acoperiş. Tele­fon 13-34-69. (G860)

« Vînd cu preţ avantajos ţin computer, Compatible american ' mode: 89 Atari 1040 ST, 1 KB plus monitor color plus 44. de ; diskete; cu 2 ani garanţia, preţ

'200.000 nediscutabjl. Telefon: 11-53-64. (6903)

• .Vînd cornier pentru balcoa­ne. , Gilău sti*. Branişte 176, tele­fon 13-86-85, după 21,30. (6908) :

• Vînd cal culator IBM com­patibil 386-SX, 45 MB Hard disc, ' 1 MB memorie internă, grafica VGA. Telefon 18-68-55. (6350-A)

• Vînd calculator »Cip“ . Tele- : fon 15-70-31! (6890) -

• Vînd xerox cu patron. Te­lefon 18-58-32. (6894)' *_Vind urgent biblia In ebrai­

că ţi; cărţi de religie pentru • c o - ' lecţionari! Telefon ‘ 15-90-88, du­pă ora 18. (6880) '

® Vind blană vulpe roşcată”, magnetofon1 Tesla. 'Telefon:14-64-06. (7048) ■

• Cumpăr apartament de 3 sau 4 camere In Gluj, cu. pretenţii. Plata în lei sau valută: Telefon 937'2-48-34 • după ora 17. (6797)

• Cumpăr avantajos forinţi şi valută. Telefon 13-73-47. -

, (6318-A) 'O Cumpăr avantajos forinţi şt

valută. Telefon 11-75-09. (7046-D), • Cumpăr frigider şi congela­

tor. noi. Caut femeie pentru în­grijire copil de ua an. Telefon14-14-88. după ora 16. (7169)

• Cumpăr malaxor şi presă de brutărie. Telefon 953/1-44-07. , (7170)

• Vind ţuică mere, de bună calitate; Telefon 18-10-61. (7278) *

• Vtnd €EO Dacia înscriere 1987. Telefon . 11-39-12. (7277)

• Vînd maşini de scris, tele- faxuri, televizoare ,,a!b-negru.

. Offset A 3 cu laborator romplet 5i maşină de fălţuit. Telefon:15-91-98. (7275)

© ‘Vînd Pson‘ ă pentru Cola. .Telefon n r77-4G. (72C6).

• Vînd casă mare-cu grădină

SOCIETATEA COMERCIALA „TEHNOFRIG" S.A. anunţă că în perioada 15-19 iulie 1991 organi­zează o expoziţie cu vînzare şi livrare imediată cu produse din stocurile disponibile:

• motoare electrice• rulmenţi• reductoare• organe de asamblaje -• bucşe şi filtre sinterizate < ‘• curele de transmisie '• ţesături şi benzi -• elemente hidro-pneumatice• aparate de măsură şi control• materiale electrice

materiale din piele şi cauciuc• substanţe chimice. Expoziţia va avea loc la sediul societăţii, str.

F'-cii de Chibrituri nr. 5—11 (in spatele Gârii C.F R.) între orele 8-15.

Informaţii suplimentare Ia telefon: 13-24-88, Int. 236, 155, 264, 180, 215. (1030)

SOCIETATEA COMERCIALĂ T.C.I. CONTRACTOR GENERAL S.A. CLUJ SECJ1A UTILAJ TRANSPORT CLUJ

Calea Baciului nr. 2 -4 execută următoarele lucrări pentru societăţile co ­merciale şt persoqne particulare:

• reparaţii şi rebobinăn motoare electrice • relaţii utilaje şi maşini • reparaţii electropompe

, « reparaţii auto (tinichigerie, vopsitorie, mecani­că pentru Dacia, ARO şi TV) ;

• confecţii metalice şi utilaje• vulcanizări auto şi confecţionat garnituri auto :

? • lucrări de strungărie > £• utilaje agricole (prăşitoare, semănători)• vinde prin licitaţie utilaje de construcţii casate. PRETURI AVANTAJOASEI Informaţii la telefon 18-63-27 sau 18:44-65.

; (1048)

sau str. Gheorgheni. Informaţii la telefon 35-23-29. (7255) :

• Studenţi, "căutăm' locuinţă. Telefon 16-27-52 (numai In lei). (7172) '

• Caut locuinţă 3 camere cu , telefon parter, etaj I sau ' alte nivele cu ascensor pentru închi­riere pe lungă durată. Telefon:14-72-89, seara. (6879) ;

• Dau In chirie apartament 3 ; camere .telefon, garaj, cartier Zorilor în valută. Vînd televizor alb-negru. Informaţii 12-32-73. (6877) .

• Solicit urgent împrumut30.000 lei, ramburs decembrie 1991, dobîndă 30 la sută. Telefon15-90-37. (7157)

• ©aut partener pentru des- • chiderea unui restaurant. Posed terenul. Telefon 13-43-80. (6801)

• Ofer GEG Dacia, septembrie 1987, pentru preluare contract a- partament ICRAL. Telefon: 15-25-64. (6803)

• Caut asociat firmă societa­te, persoane private pentru cons­trucţie, 4 etaje în Constanţa. Re­laţii telefon 17-94-05, familia Gaţela, după ora 16. (6612)

• Tineri căsătoriţi ne anga­jăm să îngrijim bătrînî contra locuinţă. Informaţii, str. Beiuţu-, lui nr. 70, cămin CUG, nr. 8, cam. 5. (6805)

• Dispărut Dacia 1310 alb 40, numărul 5-Cj-2619. Informaţii la poliţie sau telefon 13-47-52. (7146)

• Călătoriţi'-cu noi comod de la Cluj plnă la Budapesta ţi înapoi. Telefon 95/15-04-12. Mol- nar. (6837)

• Economist, cu experienţă fi­nanciară industrială şi bancară, execut lucrări dr> contabilitate, consultaţii economico-financiare pentru firme particulare de pe raza judeţului Gluj. Telefon:17-28-40, după ora 18. (7184)

• Pretenţios, plăteso bine InI lei sau valută apartament cu 2

camere, situat In zona Gheor- gheni, Andrei Mui^şanu, Grigo­rescu. Telefon 15-62*48. (6872) ,

• Caut partener străin ca aso­ciat. Str. îuliu Tlaţieştanu nr. 6 (lîngă clinici). (B900) i

în cartierul Zorilor. Zilnic Intre orele 12—20, str. Pajişiei nr. 20. (6935);

SCHIMBURI• Schimb apartament ‘ central

cu 2 camere IGRAL, cu aparta­m en te camere. Telefon 14-23-48 după ora 16. (6815) ; »

' • Schimb apartament 2—3 ca­mere mari, ultracentral, cu a- partament 2 camere mici. central. Telefon: 18-52-55, orele 18—20,

; (6876)® Schimb apartament 2 came­

re Bucureşti— Cluj, oeupabil i- mediat. Relaţii telefon 953'6-82-06.; (7183)

'• Schimb apartament 4 came­re de stat cu apartament 3 ca­mere. Informaţii la telefon: 15-98-52, după ora 17. (6898)

• Schimb apartament IGRAL2 camere, bucătărie baie cu a- : partament 2—3 camere.; Infor­maţii Moţilor nr. 67, ap. 1 (6857)

• Schimb apartament 2 came­re Cluj-Napoea cu Timişoara. Telefon 7-11-74 sau 961/3-20-73. (6907) x

• Schimb garsonieră confort- mărit, proprietate, ultrafinisată,

' balcon mare Gheorgheni cu si­milar central, semicentral. Tele­fon 15-97-34. (6863)

INCUIKIEKI• Două cadre didactice doresc

să închirieze un apartament cu două camere, în MărăştL Telefon 15-77-36, orele 17,00—20,00.(6102)

• Dau în chirie cameră mobi­lată, bucătărie, baie, pivniţă. In­formaţii la adresa: str. Someşu-. lui nr. 13, ap. 6 pînă la ora 15 sau comuna Baciu sat Mera 314.(6933)

• Ofer chirie pentru studenţi, serioşi In carticrul Zorilor. Te­lefon 12-33-55. (6882) ■<

• Dau în chiric spaţiu comer­cial sau cabinet medical, cen­tral. Turda, telefon 1-24-25.(6918)

• închiriez rochii de miroasă deosebite. Telefon 16-83-42.(G782)

• Studentă, cunosc* perfect limba germană. Caut cazdă con­tra costul meditaţiilor Telefon:18-94-76. (6881) .

• Caut un apartament cu 2• camere şi telefon pc str. Pata

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 8

WOU—t»U~HOU^HCK*—»^>-»WUi--*JOt»~N«> - JtUl/ • H ^ -H T O O : "n ou - -WOU--HOU

acţiune E G A la

SISTEME COMPATIBILE IBM PC/AT la2 3 9 . 0 0 0 i e inumai

A T 2 S 612 M tb . 1 MB fîftM, HD 4 0 MB, 1 u n ita te flo p p y 1.2 M8ţ 5 .2 5 " ,

' - ■ 1 u n ita te f lo p p y 1 ,44 MB 3 .5 " , M on itor c o l o r ECft, î M o u se ,1 s e t d is c h e t e ( « ) b u c ) 3.5". 1 5 « t d is c h e t e (K> b u c ) 5.25",

- 1 in te r f a t a s tr ia ta , t in t e r fa ta p a r s le ia ,T a s ta tu r a 101 t a s fa

A t e n ţ i e ? . V ~ : ■ ■ :P en tru com enzi en-groS1 firm a ,

acorda redu ceri su bsta n ţia le.P en tru alte ech ip a m en te de

catcut pi birotica so licita ţi lista ^noastră c o rn plat fi de p>'*?*+rri.

Garanţie I ÂN cîe îa sivrare!

ftSTEPrm C(»CNZI F£RME tfi UW OW fiOncmE:■ « L . 3 4 0 0 a U J -fW Q C A /M ftG r tZ * i % M o d B -d u f 2 2 O ecen& riî*

V . •. o r . t 3 5 T e le f o n :9 5 /t 5 6 3 5 0V . 3 4 0 0 C f i i j " fW O C A /S « f i ( i c e n (r a ) A bM od S tr .M o îito r r r . l î

' f i a > : Te!f f a ) lr a ' f 9 5 / l ! ) 0 S 0 J e l e > r .3 î « 5 .W m 1 7 0 0 0 n f i0 D > S t f O acis - > . 4 0 , T e le fo n : 9 3 Î /S 0 2 7 B

' - 3 3 1 /4 4 ^ 7 6 r 3K; S 5 1 /5 6 S 8 1

NU UITĂŢIÎStociiî esîe limitat şî ofertă est© valabilă plriâ fa apuizaren stocului-i

• HOU- -HOU--HOtt~MOU~HOii

-micaRUBLliefiFfiTEVINZARl-CUJ!I*.\RAni 'Vînd apartament confort I.

2 camere, parchetat, în forinţi şi Citroen 4, uşi fabricat 1932, sta-

. re excepţională. Telefon 16-48-57. -; {6800) .■ v „v

. • .Vînd casă la stradă '4 came­re, 2 bucătării 2 băi, grădină, po-; sibilităţl de privatizare. Strada Moţilor n r .. 110, informaţii după ora 17. (6809) ■ . , .

• Vind apartament 4 ‘ ‘camere.*, confort* cu telefon, ‘ pe Valută; 6K6. auto din 1937, Rostov nou. Telefon 18-14-30. (7070)

• Vînd urgent , apartament- 3 camere confort şi Renault 20 foarte bun pe lei sau valută. Te­lefon, 17-39-96 şi • 16—01-46, ore­le 16—23. (7173) ; '

. • Vlnd urgent mobilă sufra­gerie, şl bucătărie la preţ con­venabil ţi covor, persan " lînă 2X3 ni, între orele 20—22. Tele­fon 17-38-93. (6915) » '

.• yînd canapeâ-pat, dulap .3 uşî, bibliotecă-birou, rafturi eâ- marâ.'pătuţ metalic, radio Stass-• furt, suport perdele. Telefon: 13-33-54.(7243)

• Da vînzare 1 canapea. Str. Clmpina nr. 27. (0749)

• Vînd dulap cu două uşi cu­loare ‘ natur. nou. Telefon: 11-60-72.(7177)

•..Vind garnitura hol „Lilia- na“ 5 piese, barcă cu vlsle de- montabilă Import, 4 cauciucuri Oltcit. Telefon 16-22-66. (7116).• Vînd linoleum plnzat, 46

nif). Cumpăr chiuvetă inox, nouă. Telefon 16-56-84 după ora 18. (6073). _ • Vînd receiver TV satelit ca­lităţi excepţionale,' garanţie 2 ani. Telefon 16-21-96. (6134-A)

• Vind televizoare color. Cum­păr valută. Telefon 13-29-03. (ÎS185-H)

• Vlnd televizor color şl alb- negru. Informaţii după' ora 18 telefon 1G-03-13. (6846)

• Vînd video. Telefon 15-23-22

după ora 16.- (6389); ■ . . '' • Vlnd . video, : trenuleţ ■ elec­tric, autoturism Daţsuiu Strada Iuliu Haţieganu nr. 6 (Ungă cli­nici). (6900-A) :

• Vînd televizoare. color,' ab­solut; noi cu telecomandă; auto-, turism Renault .5 cu patru uşi şi faruri şi lămpi " semnalizare spate VV.' Jettă. Str.- Olteniei ■ nr.

■16, cartier DlmbuT Rotund.(7250) , V - -

• Vînd televizor Olt 214 B nou, sigilat, in garanţie. ^Telefon;11-66-38. (7153) ' ;

• Vînd televizor color. Telefon :11-44^40, orele 18—21. (7175) -

,;• -Vînd televizor color, diago­nala 68 cm şl combină muzicală. digital: compact . disc . stereo; si­gilat; Telefon 11-34-38. (7180)

• Vind tractor U 650 hou. Pi­teşti. telefon 976/3-10-34. (6829)■ ** Vind Volkswagen Pollo . cu

motor, an de fabricaţie 1986. Te­lefon 11-92-09. (6854) : -

• Vînd GE<3 Dacia .1300, fe­bruarie 1988. Preţ 80.000 lei. Te­lefon 9j2'3-14-45, după ora 21.

• Vînd, Fiat 132 — 2000, stare excelentă, radiocasetofon, gea­muri automatizate, volan regla­bil. sistem de remorcare, 5 vite­ze. Preţ 325.000 lei. Telefon:

-14-28-33. (6867).,Vind CEC' Dacia 1300 an

1987, octombrie, 120.000 lei. Te­lefon 11-00-89. (6870)

• Vind Aro Diesel 244 nou. .Telefon 95J/2-02-09. (6909)

• Vînd CE<5 Dacia din 1939. Telefon 9o2'5-20-40. (6903)

• Vînd CEC Dacia "februarie 1983, motor Fiat (D 115) Diesel. Telefon 12-06-42. (6883)

o ec fcSK. r o m ra ton A Ri• I.a crlm ile cu rg m ereu şl su ­

fletu l n e donre acum , la im p ll- n lrea u n u i an d e cind VEItONICA F o n o n a w a p lecat p e drum ul v eşn tclci. c o p i i i V asile, Ioan şl T ra ian . (7280)

• L a c in c i an i de ia p lecarea d in tre nnl a ce lu i ca re a fost IOAN FO D O REAN , d ra goste |l recunoştin ţă veşn ică pentru «a t le ­tul lu i a les. c o p i i i V asile , Ioan f i T raian . psM -A)

# Cu acelaşi d urere f l trlsto- (a ta ln tm l. ream in tim ei i - a n jc u r » S jă p t im in l doi Îs d isp a ri­ţia dintre n o i a ce lu i ca re a fo s t

ad{, ta t i, so cra ş l b u n ic M IU ALEA AU REL. C om em ora rea va avea lo c du m in ică u iu lie la b iserica din co lon ia B orU ancL N u te ro m uita n iciod a tă . F am ilia Îndoliată. («103)

0 Cu ad in că durere, in su fle te anunţăm incetarca fu lg eră toa re din viaţă a scu m p ei n oa stre m l - tuşi P O P A ILE AN A , in v ir s tă d e î l ani, pensionară, fo s tă s e cre ­tară şefă Ia L iceu l n r . 10 (Ş co a ­la gen era lă nr. 2«). Inm orm inta* rea va avea Ioc azi 13 iu lie 1991, ora 11, din capelă n o u a a c im i­tirului. M ănăştur. D u m n ezeu să -i od ihnească in pace su fle tu l el bun. N u te vom u ita n ic iod a tă . Cristina; Feliei a şl Vi<!i G lig o r . -

■ (6401)

* S « îm plinesc astăzi şase tuni de lacrim i ş i d o r nestin s d e c în d a p lecat dintre n o i iu b itu l n o s ­

tru soţ, fiu ş i fra te IO A N ' 'C A ZA C Ia nu m ai ÎS d e a n i, d u p ă tui tragic a ccid en t d c m u n că Ia C.U .G. F ic -i ţarina u şoa ră . F a ­m ilia Îndoliată. (C936) r ' ‘ . -

0 Cu adincă d urere In su fle t anunţăm jn ce la rca fu lg eră toa re d in viaţă, o lu n g ă şl greasuferinţă a sciim p u îîii n ostru ta ­

tă şl s ocru C O N STA N TIN / V A D A N A . N u te v o m u ita n ic io ­dată. In m orra in tarc» va avea lo e sim bătă, 13 iu lie 1991, îri lo c a l i ­tatea . nom ânt, Jud. N carn f. r a m . V ădana Sorin ş i O tilia , fa m . V ă ­dana V asile şl B o d ica , (8917).

# Cu ad in că tristeţe anun ţăm in cetarca d in v ia ţă a d ra gu lu i şi bunu lu i nostru u n ch i GRÎGO KH M IH A IL A Ş .” D u m n ezeu s ă - l o d ih ­nească In p a ce , L u c i, R o m i şi L iana cu fa m iliile . (719Î-A)

t C u T»d!n«.i d u re re , anun ţ tre ­ce re a In eternitate a scu m p u lu i m eu s o { GRIGO RE M IH A.ILAŞ, in virstă d e 1 3 -ani, fo s t In sp ec­t o r la B .N .R . Im n on a tn ta rea v a avea lo c s im bătă , 13 iu lie , o r a ÎS d e la capela cim itiru lu i C entra l. N it te v o i u ita n ic iod a tă . S oţia aem in gtiată . (1197)

- 0 C u ad in că d u re re tn su fle t anunţăm trecerea la c e le v e şn ice a scu m p ei n oa stre m a m e M A R IA LUPCJ. Inm orm întarea v a avea loc s îm bătă 13 Iulie, o r a 13 Ia c im itiru l C entral. F a m ilia în d u ­rera tă . ((9 «î)

* Cu m are d u rere anun ţăm în ­cetarea din Viaţă a m a m e i ş| b ă ­n ic ii n oa stre tX K V A L U P , d e ti ani. Inm orm întarea v a - a vea io e â i l , 18 iu lie , -■ o re le 11, d ia e a p e - la n ou ă M ănăştur. F a m ilia în d o ­liată. (7233) .

t Cu d urere In su fle t an u n ţă m incetarea din v ia ţă a t a t ă lu r n o s - tru VASELE B A N ,.S n ;v îr s tă d e M ani. In m orm în tarea a re lo c ia data d e 13 iu lio 1991, o re le 13, d in str . T ra ian V u ia IU . Sa te v o m u it a n iciod ată . D u m n ezeu jă -1 od ih n ea scă In p a ce . F a m . f â r c a ş I M atei L , C ră c iu n C . (€932) ' #

• Cu a d lu că d u rere anunţăm în cetarea din v ia ţă a ce le i eare a fo s t ce a m al b u n ă ' m a m ă , so ţie , bu n ică ş l soacră M A R IA G L IG A (IforJoa ie), d ia A p a h ld a . I ivm orm iatarca v a a v e a lo e tn data d c 13 iu lie 1991, ora 13, In satul S în icoara n r . S. L acrim i şi f lo r i v o r că d ca v eşn ic p e m o r - m în tu l e l. F am ilia Îndoliată . (727G)

0 L a crim i, d u rere ş i reg re t ş i a cum la C săptăm in l d e c in a ne-ara despărţit - d e lu b jtu ! n o s ­tru soţ, tată, s o cru şt b u n ic , e - con om lstu l EM IL A N I. C om em o­rarea stmHâtă, 13 iu lie , o ra 9, la b iserica din G r ig o re scu . F am ilia , îndoliată . (7US)

0 S -au scu rt şase săp tăm in l do tristeţe de la trecerea tn e tern i­

tate a d ţaget n oa stre m a m e - fllA R IA TO A D E R . S lu jb a d e - c o ­m em orare v a avea Io c d u m in ică , 14 iu lie , o ra ÎS, la b lscr ica . B ob . D um nezeu i - a od ih n ea scă . F a m i­lia . (7136)

0 A nunţăm e a tristeţe că an trecu t f lu n i d e 1* t r e ce re » ta eternitate a iu b itoa re i noastre m am e, b im ie i, soa cre E A V E C A V IORICA A N D R E I. A m in tirea el va răm în e v e ş n ic v ie In su fle ­tele n oastre . F am ilia . (1191)

0 S -a Îm plin it un an d e cin d n e -a părăsit pentru totdeauna

A N A . M O LD O V A N , soţie , m am ă şl bun ică . N u o v o m nita n ic io ­dată.- P om en irea :va a vea lo c d u - m in i*ă , 14 iu lie , o r a : 13, In sat B ăgaciu . S oţu l, co p ii i ş i n ep oţii. (7181)

0 O ru gă ciu n e , o flo a re ş i o lacrim ă p e m orm în tu l scu m p ei n oastre m am e, so a cre ş l bu n ic i. ILE AN A FENEŞAN , Ia C săptă - m ln l de Ia d eces ; F ilea L enu ţa eu fa m ilia . (68.11)

0 A stăzi, -12 iu lie , s e im pllnese fi luni de cîn d s-'a stins ş i a p leca t d in tre n o i, scu m p a n o a s ­tră N O RI G A V B IL A . M am a, ta ­ta, sora G a b l, b ă la iu l C risti şi soţu l N elu .' (7231)

0 Cu aceea şi d u rere anunţăm îm plin irea un ui an d e la m o a r ­tea ce lu i ce a fOst soţ, tată , s o ­

cru , b u n ic , străb u n ic AU R E L M O RA K U , m e ca n ic IM A IA . F a­m ilia îndurerată . (S923)

0 S -au scu rs S săptăm în i de la crim i şi d u rere de c în d n e -a păr&sit p en tru totd eau n a , ce a

m ai», setim pă m am ă , ILE AN A FENEŞANV C hipul e i d ra g , s u ­fletu l . e i ; b tin v o r răm în e veşn ic Iii In im ile n oa stre . N il te v o m uita n ic io d a t ă .D u m n e z e u să o od ih n ea scă in p a ce . F iu l Ioan , f iu l D um itru^ cu fa m ilia şi fiica a ttnerva . (GS23)

A z i, 12, iu lie 1991, se im p ll- n e jt e un ah d e Ia fu lg e ră to a re i desisarţire de c c l c e a fo s t fiu ,

- tată, so ţ ş i fra te AU ÎtEL ' ŞO M LE A (H E LU ), d e nu m ai St d o an i, d u p ă o grea su ferin ţă . V a ră m în e veşn ic . Sn Inim ile n o a s tr e .. C redem în tre ln tiln ire . F am ilia . (6919) / ;-;.0 C o lectiv u l C lin ic ii d erm a to­

lo g ice transm ite s in cere co n d o le ­anţe fa m ilie i în d oliate , la tvece - re a in n e fiin ţă a d ra ge i co leg e R A F IL A SEBENI (M A M IŢ Î). ' (6MS)-

0 S in te ia a lături d e co leg u l n ostru itara E lem er la d u reroa ­sa d esp ărţire d e m am a sâ. C o ­leg ii de la A t. m etro lo g le -a u to - m atizare . (6S93)

0 S în tem alături d e fa m . B aca M ik lo s ia m a r e a d u rere ca r* II în ce a r c ă . C o leg ii L . 3. («9 9 )

0 S in tem a lături d e co leg an oa stră F e lic la S lom . In m aread u rere eare o în cea rcă . C o leg ii •L 3. (6893-A )

■ 0 S cum iia n oa stră N uţi, s in ­tem ntăturl d e tlue In m area p ierd ere : su ferită prin m oartea soţu lu i tău . E m ilia ş l V iore l P o - ' ru ţiu . (691<) ,

0 S intem a lături d e tine S ică la m area d u rere p ricin u ită d e ' m oartea tatălu i d ra g . C ondolean ­ţe fa m il ie i p rie ten ii. (7253)

0 S intem alături d e . fam ilia G avrll M ureşan în m om en tele gre le p ricin u ite d e m oartea m a ­m ei dragL S in cere con dolean ţe fa m ilie i. F am iliile D ore l D u ca (A VasUe T ritean . (72.V4)

* îm p ă rtă şim durerea co leg e i n oastre- K o lo sz l M aria in aceste m om en te g re le . C oleg ii de ' ia Ş coa la gen era lă n r . 2. (725S)

0 Îm părtăşim durerea p riete ­nu lu i nostru G avrll M ureşan şi a lam llle l sa le tn m nrea d urere p ricin u ită d e m oartea m am ei sa le d ra g i ş i transm item sln eero con dolea n ţe . F am ilia Iile . (7258)

0 S intem alături d e secretara M ioara B ogd an şl fa m ilie In m a­rea d u rere p ricin u ită de m oartea tragică a b u n ic ii. C olectivu l P o ­liclin icii III. (6917)

• S intem alături d e fa m . Ioan S eben l ia m area d u rere p r ic i­nuită do m oartea soţiei d rag i. B uni, n u te vom u ita n iciodată . A socia ţia de loca tari b lo c P 1T.(6971)

9 L a o p t an i d e la despărţir* p ă stră m neştearsă am intirea dra­gu lu i nostru - c o l . (r.) NICOLAJE C U LE A . F am ilia . (<858)

_ S în te m . a lături de colega n oa stră D ca k E caterlna tn m a­r c a d u rere p ricin u ită d e m oartea m am ei d ra g i. 'C o le g ii de la can­tin a ’ „T e lin o fr ig " . (6927)

. 0 A d u cem un ultim om agia ce le i en ţe a fo s t draga noastră d oam n a B O G D AN şl exprim ăm s in cere con d o lea n ţe fam iliei În­d u rerate . L ocatarii, tcă ril A , b lo c V DonatH . (6931). * N u te v o m uita niciodată, d ra g ă b u n i B O G D A N . C bipol Hău v a ră m în e veşn ic v iu In Inimile n oa stre . . S in cere condoleanţe fa m . C o r d o ş .; (6931-A)

0 S in tem a lătu ri de colega n oa stră T itia n a N aş in m area d u rere p ricin u ită de pierderea m a m e i, sa le d rag i. C oleg ii de la O fic iu l d e ca lcu l al neg . CJf. C lu j. (7271) '

0 S in tem a lături de colegul n ostru Ioa n llid lşa n tn m area d u rere p ric in u ită de m oartea ta­tă lu i d ra g . S in cere condoleanţe. C o leg ii d e ia A u tobaza C.U.G. (7259) '

0 s in te m alături d e colegu l n ostru Ioa n n ld işa n tn m area d u rere p ricin u ită de m oartea ta­tă lu i d ra g . S in cere , condoleanţe* C o leg ii d e Ia S erviciu l desfacere ş i • a p rov iz ion a re „U n irea* CluJ- N a p o ca . (7SS9-A)

0 F am ilia îndurerată aduce la c u n o ş t in ţă , trecerea Ia ce le ve ş ­n ic e , du jfă o grea suferinţă , *

c e lu i ca re « fo s t DUMITRU F A G A R A Ş . Inm orm întarea va a - v e a lo c s im bătă , o re le 13, de ta

c a p e la - cim itiru lu i Mănăştur» D u m n ezeu s ă -l od ihnească .(SM1) -V -- 0 ■ C u Inim ile, zdrob ite d e du re ­re , anun ţăm treeerea tn nefiin ţă , d u p ă o lu n gă Jl grea suferinţă, a iu b itu lu r n ostru so (, tată ( i b u n ic IO AN H O LO âl, in etate d e 57 an i. In m orm în tarea va a v e * Ioc v in eri, l î iu lie 1591, ora 1 Si la c im itiru l -M ănăştur. N iciodată n u v o m uita dragostea» dăru irea ş l sa cr ific iile p e ; ca re le -a fă cu t p e n tr u -n o i . D u m n eetu să -l od lli-- n ea scă în p a ce . S oţia Estera, e®- p ill M o o a şi S ică , g in e r e le -D o ­re l f i n e p o ţii D or in e i şt M on ic* . (7287)

0 Cu in im ile z d ro b ite de d u r«* r e . anunţăm stin gerea -d ia v ia ţă , d o p i o s cu rt* ţ l g rea su ferin ţă , a . n e p re ţu itu lu i: -.nostru soţ, ta tă ş l b u n ic C O N ST A N T © ! IIID IŞA N . N a v o m u ita n iclcln d cinstea Şl d ă ru irea Iu l, sa cr ific iile p e c a r e le -a Jaeut pen tru n oL D u m n e e e a să -t od ih n ea scă In p a ce .' lom O r- m în ta rea , v a avea lo e asd l î Iu* lie .1991, in L un a. Soţia , fiu l I « * cu fa m ilia . (7335)

0 U n p ios o m a g iu la trecerea In n e fiin ţă a ee lu i care. a toat Uii su fle t n o b il , d e aleasă « m a ­n ie ş l ' b u n ă ta te ,. IO AN IIO U JW . S in cere con d o lea n ţe fam iliei În­d o lia te . F am ; B otău şi T eO d*- re s cu . (7287-A)

0 C o lectiv u l S erviciu lu i f la a n - ciar-con ta i> il d e la „F ortu r* S .A .

este a lătu ri d * fam ilia Ioan llid lşa n Iu m area durere p r ic i­n u ită d e m oartea tatălui drag. (72SS-A)'

0 S in tem a lături de co le g u l n ostru E ro in a O n ofre lu la trista d esp ă rţire d e tatăl său d rag . S in cere co n d o lea n ţe . Colegii, p ă ­rin ţii şi d irig in ta clasei a VI-a A , Ş coa la gen era lă nr. 3, C lu j. (6400) _________

0 S in ce re con d o lea n ţe fa m ilie i, la trecerea In n e fiin ţă a fostu lu i n o s -

t ru co le g d e mtf&că m s .' IO A N H O L O lf. A t. R eparaţii electrice M ă- rlşe lu . (7283)

0 Cu p ro fu n d regret şl sd fle te le ce rn ite , anunţăm că dragul nostru tra ta ţ l cu m n at IO A N ROTU N D, din ’ Ctiesăti, a p le ca t d in tre n o i Ia vira­ta d e 74 ani. Inm orm întarea în Ctie* său — C lu j, s im bătă , 13 iulie. Fraţii şt cu m n a ţii: San du . V ior ica , S ilvia. Ilean a , VasUe, . N ccu la e , Xon Şl Ma* rtciea . (7281)

COLEGIUL DE REDACŢIE

, Ilie Câlian (redactor ţef), Dan Rebreanu (re* dactoi jftl adiunct), Valor Chioreanu (redactor fe( adjunct), Traian Bara (secretar genetal de redacţie), Ion Ruj, Maria Sângeonan, Radu Vida.

REDACŢIA: Clu], str. Napoca nr. 16, TELEFOANE: 11-10 32 (redactor şef); 11-75-07 (redactor ţef adjunct şl secretariatul de redacţie); 11-74-18 (secţia culturală); 11*73*07 (sec* fia problema soclal-economlce); 11*74-90 (seefia probleme cetâţenejti); 11-73-04 (ad- ministraţia xiarului). Mica publicitate te pr!me;te silnic intre orele 9—16, numai la adm!* nistraţîe, str. Napoca nr. 16 (?a parter), Simbâta $1 duminica Închis,

f i r e )26086

« s s