muschii membrului inferior

MUSCHII MEMBRULUI INFERIORObiectivele operationale

1. Prezentarea muschilor bazinului2. Prezentarea muschilor regiunii coapsei3. Prezentarea caracteristicilor muschilor piciorului4. Prezentarea muschilor membrului inferior in ansamblu5. Prezentarea muschilor gambei6. Prezentarea muschilor piciorului7. Prezentarea sintezei muschilor pe regiuni

TOPOGRAFIC SE IMPART IN:

m. centurii pelvine (ai bazinului);

m. coapsei;

m. gambei;

m. piciorului

1.1. MUSCHII CENTURII PELVINESunt muschi care au originea pe oasele bazinului si insertia pe femur. Acopera articulatia coxofemurala, realizand un adevarat con muscular al acesteia. In general, sunt muschi mai scurti, dar puternici.

Topografic, ei constituie un grup anterior si unul posterior.

Grupul anterior este reprezentat de urmatorii muschi:

- m. iliopsoas (constituit din m. psoas mare si m. iliac);

- m. psoas mic.

Grupul posterior cuprinde:

- m. fesier mare (gluteul mare);

- m. fesier mijlociu (gluteul mijlociu);

- m. fesier mic (gluteul mic);

- m. piriform;

- m. obturator intern;

1

- m. gemen superior;

- m. gemen inferior;

- m. patrat femural;

- m. obturator extern

CARACTERISTICI

Datorita dispozitiei radiare a muschilor permite realizarea unor actiuni multiple, neexistand, de fapt, muschi care actioneaza numai asupra articulatiei coxofemurale. Din acest considerent, fiecare muschi are mai multe actiuni, dintre care una este principala.

Muschii centurii pelvine actioneaza asupra articulatiei coxofemurale impreuna cu numerosi muschi ai coapsei.

Este posibil ca un muschi, datorita asezarii sale, fata de un anumit ax de miscare, sa actioneze in sensuri opuse.

MUSCHII GRUPULUI ANTERIORM. ILIOPSOAS

Este un muschi lung, care are doua portiuni

- m. psoas mare,

- m. iliac

ORIGINE;

m. iliac: pe fosa iliaca.

m. psoas mare: pe discurile intervertebrale prin arcade tendinoase care se intind peste corpurile vertebrelor lombare L1- L4 , T11-T12(intre acestea si arcadele psoasului trec arterele lombare, insotite de cele doua vene si ramuri comunicante ale nervilor lombari si nervi spinali).

- cele doua insertii de origine se unesc formand m. iliopsoas.

INSERTIE: este comuna pentru ambele fascicule. Prin tendon scurt, dar puternic, se insera pe trohanterul mic.

INERVATIE: ramuri din plexul lombar si colaterale din nervul femural.Fig.1 M. ILIOPSOAS

2

ACTIUNE:

- flexor al coapsei pe bazin, daca punctul fix este pe bazin si coloana vertebrala;

- flecteaza bazinul pe coapsa cand ia punct fix pe femur;

- participa in locomotie: luand punct fix pe coloana si bazin, duce coapsa membrului oscilant dinapoi - inainte.

M. psoas mare actioneaza ca muschi de viteza si amploare, iar muschiul iliac, ca muschi de forta. Lungimea m. psoas este hotaratoare pentru lungimea pasilor si a sariturii.

- rol static: pentru pozitia de „drepti” si „sezand”, este muschi stabilizator al rectitudinii trunchiului;

- flecteaza si inclina lateral trunchiul prin contractie unilaterala;

- flecteaza trunchiul pe coapsa in decubit dorsal;

- este rotator extern al coapsei;

- este un muschi tipic de miscare, fiind important in sporturi (atletism, gimnastica, fotbal, rugby).

M. PSOAS MIC

Origine: fetele laterale ale ultimelor vertebre toracice si prima lombara.

Insertie: creasta pectinee a pubelui, fara a trece la coapsa

Inervatie: ramuri din plexul lombar

Actiune: este un muschi al centurii, care nu actioneaza asupra articulatiei coxo-femurale.

MUSCHII GRUPULUI POSTERIORM. FESIER MARE

Este cel mai voluminos si mai superficial muschi al regiunii fesiere, acoperind muschii pelvitrohanterieni - in nomenclatura franceza

Origine: fata externa a aripii iliace, ligamentul sacrotuberal, muchia laterala a sacrului si coccigelui si fascia toracolombara.

Insertie: pe tuberozitatea gluteala a femurului si pe fascia lata.

3

Inervatie: nerv fesier inferior

Actiune: este unul dintre cei mai puternici muschi ai corpului. Actiunile sale sunt multiple:

extensor al coapsei pe bazin (punct fix pe bazin) sau al bazinului pe coapsa (actiune principala - punct fix pe coapsa)- realizand o forta egala cu ceilalti extensori la un loc. Intervine in lantul triplei extensii, cand intregul membru inferior a fost flectat in prealabil (tripla flexie), fiind principalul muschi extensor antigravitational (ridicarea corpului din pozitia ghemuit sau sezand, in alergare, sarituri).

- rotator extern al coapsei (actiune secundara);

- abductor al coapsei - prin portiunea superioara a muschiului, situata deasupra axului miscarii;

- adductia coapsei - prin portiunea sa inferioara situata sub axul miscarii;

- balansarea pelvisului in frontal (intervenind prin cele doua componente antagoniste).

In afara functiilor dinamice, are si o importanta functie statica, muschiul fesier mare fiind inactiv in statiune verticala comoda. Intervine in statiune doar cand corpul este usor inclinat inainte, impiedicand caderea sa in fata (a trunchiului pe coapsa), prin contractie statica, cu punct fix pe coapsa.

Datorita insertiei sale pe fascia lata, impiedica inclinarea excesiva a trunchiului spre inainte in situatii precum: ski alpin, fuga, dans, ridicatul unor greutati.

Este activ si in miscarile in care pelvisul este intens solicitat: calarie, canotaj, gimnastica - sol).

- M. FESIER MIJLOCIU

Este un muschi puternic, triunghiular, acoperit partial de fesierul mare si fascia gluteala

Origine: fata externa a aripii iliace (intre liniile gluteala anterioara si posterioara) si portiunea corespunzatoare a crestei iliace.

Insertie: trohanterul mare al femurului.

Inervatie: nervul fesier mijlociu (ram din plexul sacrat).

Actiune:

4

http://www.esanatos.com/ghid-medical/igiena/gimnastica-si-igiena-cavitatii62495.php

- abductor al coapsei (actiune principala): in mers (sau alergare), in faza sprijinului unilateral, ia punct fix pe femur, imobilizeaza bazinul pe membrul de sprijin, impiedicand bascularea sa de partea opusa. Paralizia bilaterala a muschiului va determina bascularea pelvisului alternativ in frontal, antrenand si coloana lombara(mers leganat „de rata”).

- rotator extern si extensor al coapsei - portiunea posterioara a muschiului

- rotator intern si flexor al coapsei - prin portiunea anterioara a muschiului - fasciculele anterioare sunt cele mai puternice.

M. FESIER MIC

Este un muschi triunghiular acoperit de fesierul mijlociu

Origine: fata externa a aripii iliace (intre limita gluteala anterioara si inferioara )

Insertie: trohanterul mare femural.

Inervatie: nervul fesier superior (ram din plexul sacrat)

Actiune: identica cu fesierul mijlociu

Muschii posteriori ai bazinuluiM. PIRIFORM (PIRAMIDAL)

5

Delimiteaza spatiul supra si infra piriform

Origine: fata anterioara a sacrului.

Insertie: trohanterul mare femural.

Inervatie: ram propriu din plexul sacrat.

Actiune: rotator extern, abductor si extensor al coapsei.

M. OBTURATOR INTERN

Este un muschi cu forma radiara

Origine: membrana obturatorie si periferie osoasa a gaurii obturate.

Insertie: trohanter mare femural.

Inervatie: nerv obturator intern.

Actiune: rotator extern al coapsei.

MUSCHII GEMENI SUPERIOR SI INFERIOR

Origine: spina ischiatica (gemenul superior)

- tuberozitatea ischiatica (gemenul inferior).

Insertie: comuna cu obturatorul intern- trohanterul mare femural

Inervatie: ramuri separate din plexul sacrat

Actiune: rotatori externi ai coapsei (impreuna cu m. obturatori intern)

M. PATRAT FEMURAL

Este situat inapoia articulatiei coxofemurale

Origine: tuberozitatea ischiatica

Insertie: creasta intertrohanteriana a femurului.

Inervatie: ram din plexul sacrat.

Actiune: rotatie externa a coapsei.

M. OBTURATOR EXTERN

6

Este un muschi turtit, in evantai.

Origine: membrana obturatorie si fata laterala a cadrului osos al gaurii obturate.

Insertie: fosa trohanterica a femurului

Inervatie: ram din nervul obturator.

Actiune: rotator extern al coapsei, dar are si rol de ligament activ care sprijina de jos colul femural, tinand capul femural in articulatie.

MUSCHII COAPSEISunt grupati in jurul femurului, acoperindu-l in totalitate, mai putin marele trohanter si cei doi condili .

Sunt clasificati dupa asezare si actiune in trei grupe

grupul anterior

tensor al fasciei lata

m. Croitor

m. cvadriceps

grupul medial:

m. pectineu

m. adductor lung

m. gracilis

m. adductor scurt

m. adductor mare

7

MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A COAPSEM. TENSOR AL FASCIEI LATA

Este situat in partea laterala a regiunii anterioare a coapsei. Ca actiune, el prezinta insa o unitate de dezvoltare si inervatie cu m. fesier mijlociu.

Origine: spina iliaca antero-superioara si extremitatea anterioara a crestei iliace

Insertie: tractul iliotibial (formatiune fibroasa aflata in partea laterala a coapsei si terminata pe condilul lateral al tibiei).

Inervatie: ram din nervul fesier superior

Actiune: complexa. Prin contractie pune in tensiune fascia coapsei si tractul iliotibial, fixand articulatia genunchiului in extensie. De asemenea

poate fi si flexor al gambei cand miscarea a fost initiata de alti muschi. Cu punct fix pe pelvis, este flexor si abductor al coapsei si imprima o usoara miscare

8

http://www.esanatos.com/naturist/fitoterapia/tratarea-bolilor-prin-plante/hipertensiune-arterial-tratame33512.php

de rotatie laterala a gambei prin contractia sa, el apasa pe trohanterul mare al femurului, comprimand capul femural in acetabul.

Rol in mentinerea echilibrului in statica si mers, pe piciorul de sprijin, prin inclinarea pelv 454b16e isului de aceeasi parte, incercand sa aduca centrul de greutate al corpului deasupra punctului de sprijin.

M. CROITOR (M. SARTORIUS)

Este cel mai lung muschi al corpului, strabatand in diagonala regiunea anterioara a coapsei, trecand peste doua articulatii (este biarticular)

Origine: spina iliaca anterosuperioara (coxal).

Insertie: fata mediala a tibiei (sub condilul medial)- printr-o expansiune aponevrotica („laba de gasca” sau „pes anserinus”- . 65) care reprezinta insertia comuna a trei muschi: croitor, gracilis, semitendinos.

Inervatie: ram din nervul femural.

Actiune: fiind biarticular, este atat flexor, rotator extern, abductor al coapsei cat si flexor al gambei

pe coapsa.

M. CVADRICEPS

Este cel mai voluminos si mai puternic muschi al corpului, fiind principalul extensor al gambei Este compus din:

dreptul femural

vastul medial

vastul lateral

vastul intermediar

Aceste patru portiuni (de origine) se unesc intr-un singur tendon, care inglobeaza patela si se fixeaza prin intermediul ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei.

Origine

9

m. drept femural: pe spina iliaca anteroinferioara (SIAI) si deasupra acetabulului

m. vast lateral: pe trohanterul mare femural si pe buza laterala a liniei aspre

m. vast medial: pe linia aspra (pe toata intinderea ei)

m. vast intermediar: pe 2/3 superioare ale fetei laterale si anterioare femurale.

Insertie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m. cvadriceps ce inglobeaza rotula (prin intermediul ligamentului patelar).

Inervatie: nervul femural

Actiune: m. cvadriceps are un rol de maxima importanta atat in dinamica articulatiei genunchiului (muschiul in intregime) cat si in statica sa (stabilitatea activa a genunchiului). Muschiul drept femural (biarticular) actioneaza atat asupra articulatiei genunchiului cat si asupra articulatiei coxofemurale.

Actiunea asupra genunchiului se realizeaza prin:

extensia gambei pe coapsa- realizata prin actiunea tuturor componentelor, fiind practic de neinlocuit de un alt muschi. Forta extensiei este de trei ori mai mare decat a tuturor flexorilor la un loc.

prin contractia statica, transforma membrul inferior intr-o coloana rigida necesara sprijinului in mers (alergare) si a statiunii verticale, de unde si dezvoltarea mare a cvadricespului;

prin contractie dinamica, actioneaza impreuna cu ceilalti muschi ai triplei extensii, intervenind in toate miscarile in care genunchiul si intregul membru inferior in prealabil flectat, se extinde ridicand trunchiul vertical impotriva gravitatiei (ridicare din sezand, ghemuit, urcatul scarilor, mers pe teren accidentat);

prin contractie dinamica (la nivelul membrului oscilant), cvadricepsul actioneaza, in mers, luand punct fix proximal; in faza pasului urmator, contractia sa contribuie la lungirea pasului prin extensia brusca a genunchiului.

Actiunea asupra articulatiei coxofemurale

In acest caz actioneaza doar m. drept femural (biarticular) realizand:

flexia coapsei pe bazin (in principal- . 66);

abductia si rotatia externa a coapsei (secundar).

cand ia punct fix pe pelvis - m. drept femural intervine in mers realizand flexia coapsei pe bazin (coapsa este dusa dinapoi- inainte din faza pasului

10

http://www.esanatos.com/ghid-medical/obstetrica/pelvisul-matern-si-extremitate32419.php

posterior in cea a pasului anterior, urmata de extinderea brusca a gambei, deci la nivelul membrului oscilant, cvadricepsul actioneaza succesiv ca flexor al coapsei si extensor al gambei;

cand ia punct fix pe tibie - m. drept femural, actioneaza asupra bazinului, realizand balansarea sa in sagital.

Paralizia m. cvadriceps este foarte grava, genunchiul nu se poate stabiliza impotriva greutatii corporale, facand dificila sustinerea trunchiului pe membrul de sprijin.

Lantul triplei extensii a membrului inferior este realizat de m. fesier mare, cvadriceps si triceps sural.

MUSCHII REGIUNII MEDIALE A COAPSEI (ADDUCTORII)

Sunt muschi care ocupa spatiul triunghiular dintre partea inferioara a pelvisului, corpul femurului si linia ce uneste simfiza pubiana cu fata mediala a genunchiului. Sunt mai dezvoltati in partea superioara unde se suprapun in trei randuri, formand o piramida triunghiulara neregulata, cu baza sus si varful in jos, la nivelul epicondilului medial femural

Sunt dispusi in trei randuri:

superficial: m. pectineu, m. adductor lung, m. gracilis

mijlociu: m. adductor scurt

profund: m. adductor mare.

11

http://www.esanatos.com/nutritie/cura-de-slabire/slabeste-sanatos/un-control-de-durat-asupra-gre24691.php

M. PECTINEU

Origine: creasta pectineala (a ramului superior al pubelui)

Insertie: linia pectineala a osului femur.

Inervatie: dubla- ramuri din nervul femural si nervul obturator

Actiune:

flexor al coapsei pe bazin

adductie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului).

M. ADDUCTOR LUNG

Origine: fata laterala a marginii inferioare a pubisului

Insertie: interstitiul liniei aspre a femurului (in 1/3 mijlocie)

Inervatie: ram din nervul obturator

Actiune:

adductie, flexie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului)

participa la pozitia croitorului (adductie si rotatie externa a coapsei)

12

GRACILIS

Este cel mai medial si mai lung din grupul adductorilor si singurul care depaseste articulatia genunchiului (muschi biarticulari)

Origine: ramul inferior al osului pubis.

Insertie: partea superioara a fetei mediale a tibiei (pes anserinus)


Actiune:

flexor si adductor al coapsei;

flexor si rotator intern al gambei.

M. ADDUCTOR SCURT

Origine: ramul inferior al osului pubis

Insertie: 1/3 superioara a interstitiului liniei aspre a femurului.


Actiune: adductor, rotator extern si flexor al coapsei

M. ADDUCTOR MARE

Este cel mai mare, mai posterior si mai profund dintre muschii regiunii

Origine: tuberozitatea ischiatica si ramura ischiopubiana (coxal).

Insertie: interstitiul liniei aspre si tuberculul adductorilor de la nivelul epicondilului medial al femurului.Dupa directia si insertia distala a fasciculelor musculare se disting trei portiuni:

portiunea superioara (bine individualizata);

portiunea mijlocie (mai voluminoasa si posterior de precedenta);

portiunea inferioara (cea mai posterioara si mai groasa, intinsa de la tuberozitatea ischiatica la tuberculul adductorilor).

Inervatie: ramuri din nervii obturator si ischiatic.

13

Actiune:

adductor al coapsei (cel mai puternic);

extensor al coapsei- singurul extensor din grupul medial, datorita faptului ca actioneaza inapoia axului transversal al articulatiei coxofemurale, prin originea sa pe tuberozitatea ischiatica;

rotator extern al coapsei (prin portiunile mijlocie si superioara);

rotator intern al coapsei (prin portiunea inferioara).

Sinteza actiunii adductorilor

Priviti in ansamblu, cei cinci adductori au un rol de maxima importanta atat din punct de vedere dinamic cat si static. Rolul dinamic rezida in a face adductia membrului inferior aflat in abductie, iar secundar, are rolul de flexor si extensor al coapsei pe bazin. In mers si alergare, contractia adductorilor contribuie la miscarea inainte si inapoi a membrului oscilant.

Rolul static consta in stabilizarea echilibrului trunchiului printr-un control constant al pozitiei pelvisului.

1.1.2. MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI

(ischiogambierii / ischiocruralii / hamstrings)

Sunt muschi lungi, biarticulari si se intind intre pelvis si oasele gambei, avand origine comuna pe tuberozitatea ischiatica si insertie pe oasele gambei.

Muschii sunt antagonisti ai cvadricepsului, deci extensori ai articulatiei coxofemurale, dar flexori asupra genunchiului (rol in statiunea bipeda si deplasarea bipeda).

M. BICEPS FEMURAL

14


Situat in partea postero-laterala a coapsei.

Origine: dubla- tuberozitatea ischiatica (capul lung) si 1/2 inferioara a interstitiului liniei aspre (capul scurt).

Insertie: capul fibulei.

Inervatie: nervul ischiatic

Actiune:

extensor al coapsei pe pelvis (prin capul lung)

flexor al gambei

flexor al genunchiului (cand actioneaza ambele capete).

rotator externa (cand gamba este flectata)- miscare importanta in ski-ul alpin.

M. SEMITENDINOS

Este situat in partea postero-mediala a coapsei

Origine: tuberozitatea ischiatica (prin tendon comun cu bicepsul femural).

Insertie: 1/3 superioara a fetei mediale a tibiei (prin pes anserinus), impreuna cu croitorul si gracilisul.

Inervatie: ramuri din nervul ischiatic.

Actiune: extensor al coapsei si flexor al gambei, rotator intern al gambei flectate.

M. SEMIMEMBRANOS

Este situat mai profund decat m. semitendinos.

Origine: tuberozitatea ischiatica.

Insertie: condil medial tibial.

Inervatie: ram din nervul tibial

Actiune: identica cu semitendinosul, cu precizarea ca m. semimembranos este mai puternic.

15


1.2. MUSCHII GAMBEI

Muschii gambei sunt situati asimetric in jurul celor doua oase ale gambei, astfel incat fata mediala si marginea anterioara a tibiei, precum si cele doua maleole (tibiala si peroniera), raman neacoperite de musculatura (. 144). Acesti muschi se impart in trei grupe:

Grupul anterior

- m. tibial anterior;

- m. extensor lung haluce;

- m. extensor lung degete;

- al III-lea peeronier.

Grupul lateral:

M. TIBIAL ANTERIOR (GAMBIERUL ANTERIOR)

Este cel mai medial si mai voluminos al regiunii

Origine: fata laterala a tibiei si membrana interosoasa.

Insertie: baza metatarsianului I si cuneiformul medial.

Inervatie: ram din nervul peronier profund.

Actiune:

- flexia dorsala a piciorului- intervine astfel in locomotie:

- la nivelul membrului de sprijin- trage gamba inainte;

- la nivelul membrului oscilant- actioneaza pe gamba ridicand piciorul, asigurand scurtarea membrului, necesara pendularii;

- prin actiune statica nu permite rasturnarea inapoi a gambei;

- este si rotator si adductor intern al piciorului; impreuna cu peronierul lung formeaza o chinga care sustine bolta tara.

16

M. EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI

(extensorul propriu al halucelui)

Este situat lateral de precedentul

Origine: fata mediala a peroneului si membrana interosoasa.

Insertie: falanga distala a halucelui.


Actiune:

- extensor al halucelui;

- flexor dorsal si rotator intern al piciorului.

M. EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR

(extensor comun al degetelor)

Este situat lateral de precedentii.

Origine: pe tibie, peroneu, membrana interosoasa.

Insertie: pe falangele II si III ale degetelor II-V.


Actiune:

- flexor dorsal al piciorului si rotator extern;

- abductor al piciorului.

M. PERONIER AL III LEA

( peronierul anterior)

Este cel mai extern muschi al lojei anterioare

Origine: pe tibie, peroneu si membrana interosoasa.

Insertie: pe falangele II si III ale degetelor II-V.


Actiune: cand ia punct fix pe gamba, peronierul anterior este flexor, abductor si rotator in afara al piciorului pe gamba, deci este un sinergist al extensorului comun al

17

degetelor. El mai este considerat un fascicul extern al acestui muschi.

Sursa:

http://www.esanatos.com/anatomie/membrul-inferior/Muschii-regiunii-anterioare-a-95415.php

http://www.esanatos.com/anatomie/membrul-inferior/Muschii-membrului-inferior-baz52513.php

A http://www.esanatos.com/anatomie/membrul-inferior/Muschii-regiunii-anterioare-a-95415.phpCOAPSEhttp://www.esanatos.com/anatomie/membrul-inferior/Muschii-regiunii-

18










anterioare-a-95415.phpI ne:

19


muschii membrului inferior

Documents