32584260 6 fracturile membrului inferior
TRANSCRIPT
FRACTURILE MEMBRULUI INFERIORSpitalul Clinic de Urgen BagdasarArseni Catedra de Ortopedie-Traumatologie ef catedr: Prof. Dr. Florian Purghel
FRACTURI TROHANTERIENE
FRACTURI TROHANTERIENE
Anatomie chirurgical
baza colului femural marele trohanter imediat sub micul trohanter
FRACTURI TROHANTERIENE
Clasificare Decoulx i Lavarde:cervicotrohanteriene pertrohanteriene (simple i complexe) intertrohanteriene subtrohanteriene trohanterodiafizare
FRACTURI TROHANTERIENE
Clasificarea Kyle:
Fracturi intertrohanteriene stabile, fr deplasare i fr cominuie Fracturi intertrohanteriene stabile cu deplasare i minim cominuie Fracturi intertrohanteriene instabile cu deplasare i cominuie postero medial Fracturi intertrohanteriene instabile cu deplasare, cominuie posteromedial i component subtrohanterian
FRACTURI TROHANTERIENE
Clasificarea Kyle
FRACTURI TROHANTERIENE
Clasificarea Seinsheimer:
I. Fracturi subtrohanteriene fr deplasare sau cu o deplasare de cel mult 2mm II. Fracturile cu 2 fragmente:
IIa.Fractur transversal IIb.Fractur spiroid cu micul trohanter ataat de fragmentul proximal IIc.Fractur spiroid cu micul trohanter ataat de fragmentul distal IIIa Fractur spiroid n care micul trohanter este al 3-lea fragment IIIb Fractur spiroid cu al 3 lea fragment n arip de fluture
III Fractur cu 3 fragmente:
IV Fracturi cominutive cu 4 sau mai multe fragmente V Fracturi subtrohanteriene i intertrohanteriene
FRACTURI TROHANTERIENE
Clasificarea Seinsheimer
FRACTURI TROHANTERIENE
SIMPTOMATOLOGIEDurere accentuata Impotenta functionala totala Tumefactie ATITUDINE VICIOASA: adductie + rotatie externa + scurtare
FRACTURI TROHANTERIENE
TRATAMENT
CHIRURGICAL !
tije Ender DHS Gamma nail
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE
LOCALIZARE:
3 cm sub micul trohanter 12 cm deasupra marginii superioare a condililor
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE
Clasificare Winquist :Tip I : cu fragment n fluture < 25 % din limea osului Tip II : cu fragment n fluture < 50 % din limea osului Tip III: cu fragment n fluture > 50 % din limea osului Tip IV: cominuie sever Tip V: cominuie cu lips de os
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE
Clasificare Winquist
Tip I Tip V
Tip II
Tip III
Tip IV
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE
SIMPTOMATOLOGIE: durere impoten
funcional totala deformare : crosa cu convexitatea antero-extern examen vasculo-nervos periferic !
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE
TRATAMENT:n urgen:atel membrul pelvin lezat legat de cellalt membru pelvin
n spital:traciune transosoas (doar ca pregtire preoperatorie) osteosintez centromedular pe focar nchis, cu tije nealezate, zvorte static sau dinamic fixator extern
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE
TRATAMENT
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE
COMPLICATII:imediate
generale: oc traumatic, hemoragic locale:fractura deschis leziunea de pachet vascular femural leziunea de nerv sciatic
precoce
oc traumatic i hemoragic embolia grsoas accidente tromboembolice (embolia pulmonar!) generale
tardive
escare infecii urinare, respiratorii redoare de genunchi pseudartroz calus vicios
locale
FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR
FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR
LOCALIZARE
epifiza metafiza portiunea distala a diafizei (12 cm deasupra condililor femurali)
FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR
CLASIFICARE
supracondiliene
supra si intercondiliene
unicondiliene
FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR
CLASIFICAREA AO A FRACTURILOR SUPRACONDILIENETip A fractur extraarticular A1 avulsia epicondilului lateral sau medial A2 fractur supracondilian simpl A3 fractur supracondilian cominutiv Tip B fractur unicondilian B1 condil medial sau lateral B2 fractur condilian cu extensie diafizar B3 fractur posterioar de condil Tip C fractur bicondilian C1 intercondilian C2 intercondilian cu cominuie supracondilian C3 fractur bicondilian cominutiv
FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR
SIMPTOMATOLOGIEtumefiere accentuat a genunchiului prin hemartroz deformarea segmentului scurtare variabil a memebrului inferior deviere (valg, var, recurvatum)
FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR
COMPLICATIIlezarea pachetului vascular popliteu gangren pseudartroz calus vicios artroz de genunchi redoare de genunchi
FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR
TRATAMENT n urgen : imobilizare n spital :traciune continu tratament chirurgical refacerea suprafeei articulare i a axului membrului pelvin:
tije zavorte lam-plac + uruburi DCS (Dynamic Condylar Screw)
FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR
TRATAMENT
FRACTURI DIAFIZARE AMBE OASE GAMBA
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Definitie: fracturi ale tibiei i peroneului, avnd:limita superioar: plan orizontal pe sub tuberozitatea anterioar a tibiei limita inferioar : plan orizontal la 5 cm deasupra interliniului articular tibiotarsian
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Epidemiologie frecvente (aproximativ 20 % din totalul fracturilor)
mai frecvente la brbai aduli
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Etiologie
mecanism direct - fracturi transversale / cominutive
- frecvent deschise
mecanism indirect :inflexiune fracturi oblice / transversale torsiune fracturi spiroide
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Anatomie patologic
Fracturi simple (cu 2 fragmente pe fiecare diafiz) in general stabile:transversale oblice spiroide
Fracturi complexe- instabile:fracturi cu un al 3-lea fragment fracturi bifocale fracturi cominutive
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Fracturi transversale
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Fracturi oblice
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Fracturi spiroide
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Fracturi cu al 3-lea fragment (aripa de fluture)
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Fracturi bifocale (in dublu etaj)
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Fracturi cominutive , complexe
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Deplasarea fragmentelor :translatie lateral deplasare longitudinala angulare rotatie asocieri de deplasari
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Simptomatologie
durere n focarul de fractur tumefacie echimoze, flictene intransmisibilitatea miscarilor intreruperea continuitatii osoase (palparea crestei tibiei) angularea gambei scurtarea gambei pozitie de equin a piciorului Examen neurovascular periferic!
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Diagnostic Se face in conformitate cu examenul clinic si cel radiologic care consta in radiografie gamba (F+P) radiografia trebuind sa vizualizeze atat articulatia genunchiului cat si pe cea a gleznei.
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
TratamentActualmente s-a chirurgicalizat
ortopedic: n fracturile fr deplasare aparat gipsat femuro-podal chirurgical :
osteosintez centromedular cu tije Kuntscher(clasica)doar in fracturile stabile osteosintez centromedular cu tije zavorte static Kuntscher- pe focar inchis cu sau fara alezaj. osteosintez cu plci cu uruburi (n fracturile de 1/3 proximal i distal de tibie)-din ce in ce mai rar folosit. fixator extern in fracturile deschise de tip IIIB sau C
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Tratament osteosintez centromedular cu tij zavort static Kuntscher- pe focar inchis
preoperator
postoperator
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Tratament osteosintez cu plac cu uruburi (n fracturile de 1/3 proximal de tibie)
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Tratamen t fixator extern
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Complicaii imediate:fractura deschis (cea mai frecvent i grav) leziuni vasculare leziuni nervoase sindromul de compartiment
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Fractura deschisa
cea mai frecventa si mai grava complicatie deschiderea focarului se produce prin:fragmente osoase ascutite lovitura directa (risc septic mare !) deschidere secundara prin eliminarea unei zone de necroza (defect tegumentar mare)
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Fractura deschisa Clasificarea Gustilo-Anderson:
Gradul I: fractura deschisa produsa de o forta de energie mica, fractura oblica sau transversala cu plaga cutanata 2 cm, contuzia tegumentelor si musculaturii vecine, poluare mai accentuata Gradul IIIA: fractura produsa de o forta de energie mare, fractura complexa, dilacerari tegumentare, lambouri devitalizate, devitalizare musculara, poluare intensa Gradul IIIB: idem IIIA + smulgerea periostului si expunerea osului Gradul IIIC: idem IIIB + leziuni ale axului vascular principal ce impun reparare chirurgicala pentru salvarea membrului
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Fractura deschisa tip IIIB Gustilo ambe oase gamba
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Complicaii tardive:consolidare ntrziat pseudartroza calus vicios
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Complicaii
pseudartroza
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Complicaii calus vicios
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
Evolutie si prognostic
Cu tratament corect consolideaza in:3
4 luni (fracturile stabile, necomplicate) 4 5 luni (fracturile cominutive) Prognosticul
postoperator este in general favorabil, cu reintegrarea socio-profesionala a pacientului.
FRACTURI MALEOLARE
FRACTURI MALEOLARE
MECANISM DE PRODUCERE: indirectEversiune: abductie + rotatie externa Inversiune: adductie + rotatie interna
FRACTURI MALEOLARE
CLASIFICARE
Monomaleolare Bimaleolare Trimaleolare (fractura bimaleolara + fractura de pilon tibial posterior)
FRACTURI MALEOLARE
Clasificarea AO:
Elementul principal este sediul fracturii fibulare: cu ct acesta este mai nalt, cu att este mai grav deficitul gleznei. Tipul A: fractura fibulei sub sindesmoza tibio-peroniera (infrasindesmotica)
A1: izolata A2: cu fractura maleolei mediale A3: cu fractura posteromediala
Tipul B: fractura fibulei la nivelul sindesmozei (transsindesmotica)
B1: izolata B2: cu leziune de maleola sau ligament medial B3: cu leziune mediala si fractura posterolaterala de tibie
Tipul C: fractura fibulei deasupra sindesmozei (suprasindesmotica)
C1: fractura simpla a diafizei fibulare C2: fractura complexa a diafizei fibulare C3: fractura proximala a fibulei
FRACTURI MALEOLARE
Clasificarea Lauge-Hansen:
SUPINATIE-ADDUCTIE (SA):
Fractura transversa a fibulei sub nivelul articulatiei Fractura verticala a maleolei mediale Ruptura lig. tibiofibular anterior Fractura oblica distala a fibulei Ruptura lig. tibiofibular posterior Fractura maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid
SUPINATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (SRE):
PRONATIE-ABDUCTIE (PA):
Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid Ruptura ligg. tibiofibulare sau fractura prin smulgere a insertiei lor Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid Ruptura lig. tibiofibular anterior Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei Ruptura lig. tibiofibular posterior sau fractura prin smulgere a regiunii posterolaterale a tibiei Fractura maleolei mediale Fractura marginii anterioare a tibiei Fractura supramaleolara a fibulei Fractura transversa a suprafetei tibiale posterioare
PRONATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (PRE):
PRONATIE-DORSIFLEXIE (PD):
FRACTURI MALEOLARE
SIMPTOMATOLOGIE:
fracturi fr deplasare: semne clinice asemntoare cu ale contuziilor sau entorselor fracturi cu deplasare: se asociaz deplasarea postero-lateral sau posteromedial a piciorului
FRACTURI MALEOLARE
COMPLICATII:
imediate:fractura deschis leziuni vasculo-nervoase ireductibilitate prin interpunerea de pri moi
tardive:artroz persistena unor subluxaii
FRACTURI MALEOLARE
TRATAMENT
Ortopedic: fracturi maleolare fara deplasare Chirurgical:
Maleola externa: suruburi, placa cu suruburi Maleola interna: surub de maleola brosa K Diastazis tibio-peronier: surub de diastazis
FRACTURI MALEOLARE
TRATAMENT CHIRURGICAL Maleola externa
FRACTURI MALEOLARE
TRATAMENT CHIRURGICAL Maleola interna
FRACTURI MALEOLARE
TRATAMENT CHIRURGICAL Fracturi bimaleolare
FRACTURI MALEOLARE
TRATAMENT CHIRURGICAL Fractura bimaleolara + diastazis tibioperonier
FRACTURI MALEOLARE
TRATAMENT CHIRURGICAL Fractura trimaleolaraCand fragmentul tibial posterior >30% suprafta articulara
FRACTURILE ASTRAGALULUI
FRACTURILE ASTRAGALULUI
ANATOMIE:astragalul (talusul) intra in componenta mai multor articulatii: tibiotalica, subastragaliana, taloscafoidiana 3/5 este acoperit de cartilaj articular nu are insertii musculare irigatia sanguina este deficitara, iar arterele trec prin sinus tarsi si canalul tarsal, care in fracturi sunt deteriorate, putand determina necroza ischemica avasculara
FRACTURILE ASTRAGALULUI
FRACTURILE ASTRAGALULUI
CLASIFICARE HAWKINS: se refera la fracturile de col astragalian, avand aplicatie asupra indicatiei terapeutice si prognosticului Tip I: fracturi verticale de col astragalian, fara deplasare dureri pe fata anterioara a gleznei la palpare si mobilizare, imposibilitatea sprijinului pe picior, tumefactie anterioara prognostic: favorabil (fara necroza sau pseudartroza) tratament: gips gambier, fara sprijin 8 saptamani Tip II: fractura de col astragalian cu subluxatie sau luxatie subastragaliana deformarea gleznei si piciorului prognostic: necroza avasculara in 40 % cazuri Tip III: fracturi de col astragalian cu luxatie subastragaliana si in articulatia gleznei deformarea gleznei, piciorului; uneori astragalul sparge tegumentul posterior prognostic: pseudartroza 11 % cazuri, NAV 91 % cazuri tratament: tipul II si III beneficiaza de tratament chirurgical, cu reducere sangeranda a fracturii si osteosinteza cu suruburi
FRACTURILE CALCANEULUI
FRACTURILE CALCANEULUI
ANATOMIE:os spongios sustentaculum tali (medial) unghiul tuberoarticular (Bhler) normal 25 40 participa la formarea boltii longitudinale a piciorului, iar modificarea formei lui atrage grave disfunctionalitati ale piciorului (picior plat) intra in componenta articulatiilor talocalcaneana si calcaneocuboidiana
FRACTURILE CALCANEULUI
FRACTURILE CALCANEULUI
SIMPTOMATOLOGIE:calcai tumefiat, largit, scurtat pierderea reliefului bimaleolar si ahilian bolta longitudinala stearsa echimoza numulara Mondor dureri sub si retromaleolare miscari in articulatia subtalara foarte dureroase
FRACTURILE CALCANEULUI
CLASIFICARE: Bhler(radiologica):
tip I: unghiul Bhler < 30 tip II: unghiul Bhler in jur de 0 tip III: unghiul Bhler < 0 extraarticulara: 25-30% din fracturile de calcaneu:
Essex Lopresti:
tuberozitate anterioara sustentaculum tali corp calcanean fractura cu infundare articulara fractura in limba subtalara
intraarticulara: 70-75% din fracturile de calcaneu:
FRACTURILE CALCANEULUI
CLASIFICARE Sanders DiPasquale: pe baza aspectului CT
Tip I
Tip IIA IIC
Tip IIB
Tip
Tip IIIA Tip IIIC
Tip IIIB Tip IV
FRACTURILE CALCANEULUI
COMPLICATII:calus vicios sindrom Sdeck artroza subtalica
FRACTURILE CALCANEULUI
TRATAMENT: fracturi extraarticularecu minim deplasare: gips Graffin
fracturi intraarticulare:
50 ani: tratament functional