MEMORIU DE PREZENTARE

pentru obtinerea

ACORDULUI DE MEDIU

pentru proiectul

“EXTINDEREA SI MONITORIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA IN JUDETUL BUZAU”

- Extinderea retelei de alimentare cu apa in Comuna Vernesti, Municipiul Buzau -

Acest Memoriu de prezentare a fost elaborat de S.C. ECOREC ENVIRONMENT srl si Ghineraru Ana PFA in conformitate cu legislatia in vigoare si cu termenii contractelor dintre parti.

Toate drepturile asupra Memoriului de prezentare ”Extinderea si modernizarea Sistemelor de Alimentare cu Apa in Judetul Buzau – Extinderea retelei de alimentare cu apa in Comuna Vernesti, Municipiul Buzau” apartin elaboratorilor mai sus mentionati.

Reproducerea integrala sau partiala a textului din acest Memoriu de prezentare este interzisa fara acordul prealabil scris al autorilor.

Colectiv de redactare:

Dr. chim. Mariana GHINERARU – Manager proiect

Ing. Ana GHINERARU – expert mediu

Ing. Petre GHINERARU – expert mediu

MEMORIU DE PREZENTARE

pentru obtinerea

ACORDULUI DE MEDIU

pentru proiectul

“EXTINDEREA SI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA IN JUDETUL BUZAU” – Extinderea retelei de alimentare cu apa in Comuna Vernesti,

Municipiul Buzau

Acest Memoriu de Prezentare pentru obtinerea Acordului de Mediu a fost realizat in conformitate cu Ordinul 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, Anexa nr. 5 la metodologie – Continutul cadru al memoriului de prezentare.

I. DENUMIREA PROIECTULUI:

Proiectul promovat de catre Operatorul Regional SC. COMPANIA DE APA SA BUZAU poarta denumirea „EXTINDEREA SI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA IN JUDETUL BUZAU – Extinderea retelei de alimentare cu apa in Comuna Vernesti, Municipiul Buzau”. Prezentul memoriu este inaintat pentru extinderea retelei de alimentare cu apa in Comuna Vernesti, Buzau si are in vedere obtinerea acordului autoritatii competente pentru executia lucrarilor ce vor fi proiectate in detaliu dupa adjudecarea licitatiei.

II. TITULAR:

Titularul proiectului este Operatorul Regional SC. COMPANIA DE APA SA BUZAU, CUI 22987337 , Nr.Reg.Comertului: J10/1610/2007, avind sediul social in Str. Unirii, bloc 8FGH, Cod postal 120197, Buzau, judetul Buzau.

Mijloace de comunicare: Tel. 0238/720356; 0238/715438 , Fax 0238/445786, E-mail office@cabuzau.ro, infopublic@cabuzau.ro, Pagina Web www.cabuzau.ro

Persoane de contact:

- Director Adjunct - Cristea Dumitru – Tel. 0744.53.62.26

- UIP - Responsabil Acorduri/Avize Mediu – Mirela Brotescu Necula

- Secretariat 0744.53.62.26

III. DESCRIEREA PROIECTULUI:

Rezumat al proiectului

Prezentul proiect este amplasat in Municipiul Buzau, Comuna Vernesti, Judetul Buzau. Municipiul Buzau este situat in zona centrala a judetului, pe malul drept al raului Buzau, in dreptul iesirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbura, intr-o zona cu clima temperate. Coordonatele Municipiului Buzau sunt 45°09" lat. N si 25°5" long. E. Comuna Vernesti are in component satele: Candesti, Carlomanesti, Mierea, Nenciu, Niscov, Sasenii Noi, Sasenii Vale, Vernesti, Zoresti.

Investitia propusa a se realize in cadrul prezentului proiect, consta in:

Extinderea retelei de alimentare cu apa din Comuna Vernesti, Municipiul Buzau

Aceasta consta in:

- Conducte de transport si retele de distributie apa cu lungimea aprox. 75 km., cu diametre cuprinse intre 100 mm si 250 mm, din PEID, PE100, PN 6 si PN10;

- Statie de pompare apa potabila;- Rezervoare de inmagazinare.

Pentru conformarea cu Directiva Europeana 98/83/CEE privind apa potabila, transpusa in legislatia romaneasca prin Lega 458/2002, modificata prin Legea 311/2004, se propune proiectarea si executia statiei de tratare in incinta gospodariei de apa existenta, pentru eliminarea ferului (Fe) si manganului (Mn). Capacitatea de tratare a statiei va fi de 100 l/s, iar suprafata construita va fi de aproximativ mp

Obiectivul general al proiectului este acela de:

A imbunatati accesul la servicii de alimentare cu apa de calitate in aria de proiect, in conformitate cu prevederile Directivei de Apa 98/83/CEE, la 93,37% in 2013;

A asigura necesarul de apa potabila in aria proiectului.

Justificarea necesitatii proiectului

Necesitatea promovarii prezentului proiect a fost identificata ca urmare a faptului ca in cadrul proiectului aflat in implementare „Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Dolj”, conectarea consumatorilor la serviciile de alimentare cu apa si canalizare (bransamente si racorduri) a fost finantata doar in limita fondurilor existente la data aprobarii proiectului (proportie de 30 – 40%), insuficient pentru atingerea indicatorilor de performanta preconizati, urmind ca diferenta sa fie acoperita de operator si autoritatile locale din alte surse de finantare. Ca urmare a aparitiei posibilitatii de alocare a economiilor rezultate in baza contractelor de lucrari din cadrul proiectului aflat in implementare (conform Autoritatii de Management – Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice) pentru finantarea de noi investitii eligibile in cadrul Axei 1 POS Mediu 2007 – 2013, se considera oportuna promovarea prezentului proiect, care, prin lucrarile prevazute, asigura indeplinirea indicatorilor de performanta (rata de conectare de 100% in aria proiectului).

-Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente);

In anexa la prezentul proiect

-Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc.)

Racorduri de canalizare, precum si organizarea de santier aferenta lucrarilor de baza.

Elemente specifice caracteristice proiectului

In cele ce urmeaza se face mai intai o scurta descriere a situatie actuale, urmata mai apoi de o descriere a proiectului.

Situatia existenta

Comuna Vernesti, ce are in componenta satele: Candesti, Carlomanesti, Mierea, Nenciu, Niscov, Sasenii Noi, Sasenii Vale, Vernesti, Zoresti, dispune de urmatorul sistem de alimentare cu apa:

Localitatea Vernesti:

Nu are sursa proprie. Alimentarea cu apa se face din Statia de tratate – pompare ce apartine societatii SC Apaprima – Berca.

Reteaua de alimentare cu apa are o lungime de 18 km, este din PE, cu diametrul cuprins intre 70 – 125 mm si alimenteaza 1527 locuitori, prin 809 bransamente la populatie. Exista, deasemenea 35 bransamente la agentii economici si 9 bransamente la institutile publice.

Localitatea are o populatie de 2112 locuitori si 726 gospodarii.

Localitatea Candesti

Nu are sursa proprie. Alimentarea cu apa se face din Statia de tratate – pompare ce apartine societatii SC Apaprima – Berca.

Reteaua are o lungime de 12.070 km, este din PE, PVC, OI, cu diametrul cuprinse intre 50 – 110 mm si alimenteaza 1799 locuitori prin 959 bransamente. Exista, deasemenea 11 bransamente la agentii economici si 3 bransamente la institutile publice.

Localitatea are o populatie de 3154 locuitori si 1010 gospodarii.

Localitatiile Niscov si Sasenii Vechi

Aceste doua localitati se alimenteaza din forajul F3, inchiriat de la societatea SC Apaprima – Berca, si din captarea La Plopi, astfel:

- forajul F3 alimenteaza localitatiile Niscov si Sasenii Vechi;- captarea La Plopi suplimenteaza necesarul de apa, pe timp de vara in localiatea Niscov.

In localitatea Niscov, reteaua are o lungime de 11.315 km, este din PE cu diametrul cuprins intre 40 – 110 mm si alimenteaza 649 locuitori prin 344 bransamente. Exista, deasemenea 4 bransamente la agentii economici si 2 bransamenete la institutile publice.

Localitatea are o populatie de 898 locuitori si 431 gospodarii.

In localitatea Sasenii Vechi, reteaua are o lungime de 3.195 km, este din PE cu diametrul de 32 mm si alimenteaza 159 locuitori prin 84 bransamente. Exista, deasemenea 1 bransament la agentii economici si 1 bransamenet la institutile publice.

Localitatea are o populatie de 164 locuitori si 81 gospodarii.

Localitatea Sasenii Noi

Se alimenteaza din sursa proprie, ce consta dintr-un foraj situat in curtea Scolii din Sasenii Noi. Reteaua are o lungime de 4.295 km, este din PE cu diametrul cuprins intre 75 - 90 mm si alimenteaza 216 locuitori prin 138 bransamente. Exista, deasemenea 1 bransamenet la institutile publice.

Localitatea are o populatie de 308 locuitori si 187 gospodarii.

Localitatea Zoresti

Se alimenteaza din sursa proprie, ce consta din foraje situate in zona Gospodariei de Apa Zoresti.

Reteaua are o lungime de 11.625 km, este din PEHD cu diametrul cuprins intre 25 - 125 mm si alimenteaza 1035 locuitori prin 548 bransamente. Exista, deasemenea 3 bransamenete la agentii economici si 2 bransamente la institutile publice.

Localitatea are o populatie de 1247 locuitori si 559 gospodarii.

Nu sunt problem legate de cantitatea si de calitatea apei furnizate.

Localitatea Carlomanesti

Reteaua are o lungime de 2,8 km, este din PEHD cu diametrul cuprins intre 50 – 63 m. Aceasta nu a fost pusa in functiune, din cauza lipsei sursei (PIF 2011).

Localitatea Mierea

Nu are retea de alimentare cu apa.

Situatia proiectata

Datorita situatiei prezente in Comuna Vernesti, Municipiul Buzau, se propune realizarea unui sistem de alimentare unic (centralizat), avand ca sursa frontul de captare Buzau. Motivele realzarii investitiei sunt prezentate in cele ce urmeaza:

- insecuritatea surselor de alimentare, asigurate de un alt operator, respetiv:- forajul F3 inchiriat, pentru alimentarea cu apa a Satelor Niscov si Sasenii Vechi;- alimentarea cu apa a Localitatilor Vernesti si Candesti din sursa operatorului;- riscul intreruperii alimentarii cu apa in perioada verii, in conditiile cresterii curbei de

consum, ne mai asigurandu-se cantitatea suficienta.- existenta unor sate, componenete ale Comunei Vernesti, unde nu exista alimentare cu apa;- existenta de consumatori nebransati, la reteaua de alimentare cu apa;- dinamica extinderii activitatii economice si a zonelor rezidentiale de-o parte si de alta a DN 10;- vechimea conductelor, cere genereaza pierderi si interventii in retea, cu consecinte nefavorabile

asupra calitatii serviciului si a apei;- disponibilul de apa existent in Municipiul Buzau;- inexistenta altor surse de alimentare cu apa a U.A.T. Vernesti, pentru o populatie de 7078

locuitori, din 2663 gospodarii si pentru 51 angajati economici si 15 institutii publice;- inexistenta rezervei de apa de compensare si incendiu.

Avand in vedere cele mentionate anterior, sistemul de alimentare unic, avand ca sursa frontul de captare Buzau, se va realiza prin urmatoarele lucrari:

- conducta de aductiune din frontul de captare Lipia, care are capacitate suficienta si o calitate conforma a apei;

- gospodarie de apa in Localitatea Vernesti, compusa din rezervor de inmagazinare, cu o capacitate estimata de 2 x 750 mc. Statie de pompare / clorinare;

- retele de distributie din statia de pompare in retelele existente in Localitatile Vernesti, Candesti, Niscov, Carlomanesti;

- extinderea retelei de distributie pentru Localitatea Mierea, cu o populatie de 471 locuitori, 261 gospodarii, 6 agenti economici si o institutie publica.

Se estimeaza ca reteaua de distributie va avea urmatoarele lungimi:

- intravilan Buzau = 2.200 km;- extravilan Buzau = 2.750 km;- intravilan Buzau = 4.750 km;- extravilan Buzau = 17.300 km.

In cadrul proiectului sunt prevazute si lucrarile de refacere a sistemului rutier la situatia existenta, fiind identificate tipurile existente aferente fiecarei strazi (trotuar si carosabil). Pentru executia lucrarilor propuse, se vor utiliza planurile de situatie ale proiectului aflat in implementare, aferente localitatilor si strazilor incluse in aria de proiect.

Situatia terenurilor ocupate

Pentru executia lucrarilor propuse, se vor utiliza planurile de situatie ale proiectului aflat in implementare, aferente localitatilor si strazilor incluse in aria de proiect.

- Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare;

Nu este cazul.

- Alte activitati care pot apare ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminare apelor uzate si a deseurilor);

Nu este cazul.

- Alte autorizatii cerute pentru proiect.

Conform Certificatului de Urbanism anexat.

Localizarea proiectului

Prezentul proiect este amplasat in Municipiul Buzau, Comuna Vernesti, Judetul Buzau. Municipiul Buzau este situat in zona centrala a judetului, pe malul drept al raului Buzau, in dreptul iesirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbura, intr-o zona cu clima temperate. Coordonatele Municipiului Buzau sunt 45°09" lat. N si 25°5" long. E. Comuna Vernesti are in component satele: Candesti, Carlomanesti, Mierea, Nenciu, Niscov, Sasenii Noi, Sasenii Vale, Vernesti, Zoresti.

Investitia propusa a se realize in cadrul prezentului proiect, consta in:

Extinderea retelei de alimentare cu apa din Comuna Vernesti, Municipiul Buzau

Aceasta consta in:

- Conducte de transport si retele de distributie apa cu lungimea aprox. 75 km., cu diametre cuprinse intre 100 mm si 250 mm, din PEID, PE100, PN 6 si PN10;

- Statie de pompare apa potabila;- Rezervoare de inmagazinare.

Fig.1 – Imaginea Vernesti

Conform proiectului derulat prin POS Mediu 1 Fondul de Coeziune, localitatea face parte din sistemul zonal de alimentare cu apa Calarasi, prevazindu-se lucrari aferente extinderii retelei de distributie apa cu 10.989 m (diametre cuprinse intre De 63 – De 160) si 383 bransamente noi (din totalul de 981 buc.). La nivelul localitatii exista si o retea de 7.670 m (diametre cuprinse intre De 63 – De 200) avind 154 bransamente.

Prin prezentul proiect se prevad executia a 319racorduri de canalizare, asigurind astfel acoperirea 100% a ratei de conectare la servicii apa-canal.

Ca urmare, pentru executia lucrarilor propuse, se vor utiliza planurile de situatie ale proiectului aflat in implementare, aferente localitatilor si strazilor incluse in aria de proiect. Coordonarea si supravegherea executiei ambelor lucrari va fi asigurata prin „Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor” desemnata prin proiectul finantat din Fondul de Coeziune si Unitatea de Implementare a Proiectului din cadrul Companiei de Apa Oltenia.

- Distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001;

Nu este cazul.

- Harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului,atat naturale, cat si artificiale si alte informatii:

Planuri anexate prezentei documentatii.

- Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament, cat si pe zone adiacente acestuia;

Terenurile pe care se implementeaza investitia se afla pe domeniul public. Acolo unde configuratia strazii si a gospodariei la care se realizeaza conectarea nu permite realizarea lucrarii pe domeniul public, aceasta se va executa pe domeniul privat, la limita proprietatii, dar numai in cazuri exceptionale.

- Politici de zonare si de folosire a terenului;

Nu este cazul.

- Arealele sensibile;

Nu este cazul. Investitia se efectueaza intr-un mediu puternic antropizat, pe strazile localitatii si in curtile gospodariilor ce vor fi legate la sistemele de alimentare cu apa.

- Detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luatain considerare.

Nu este cazul.

Caracteristicile impactului potential

O scurta descriere a impactului potential, cu luarea in considerare a urmatorilor factori: - impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural si asupra interactiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ);

Se estimeaza ca dupa terminarea executiei lucrarilor propuse, acestea nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu, asupra bunurilor materiale, peisajului, patrimoniului istoric si cultural si asupra interactiunilor dintre aceste elemente.

Lucrarile propuse prin prezentul proiect vor avea un impact pozitiv permanent asupra calitatii apei, asa cum s-a aratat mai sus si implicit, asupra sanatatii populatiei din aria proiectului. Impactul pozitiv rezulta prin accesul locuitorilor din aria proiectului la o apa potabila, oferind siguranta consumarii unei ape de calitate si confort sporit locuitorilor.

In timpul lucrarilor de executie se va manifesta un oarecare impact negativ, asupra mediului prin ocuparea temporara a unor suprafete din trama stradala datorata sapaturilor aferente bransamentelor si racordurilor, prin disconfortul temporar pricinuit salariatilor de un oarecare nivel de zgomot si vibratii, de praf, precum si de afectarea temporara a traficului rutier si pietonal pe strazile incluse in proiect.

Impactul se va manifesta pe o perioada scurta, doar pe durata efectuarii lucrarilor, fiind deci temporar si nesemnificativ.

- Extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei / habitatelor / speciilor afectate) ;

Nu este cazul

- Magnitudinea si complexitatea impactului;

Nu este cazul

- Probabilitatea impactului;

Impactul pozitiv al realizarii investitiei pe perioada de operare este sigur.

Eventualele inconvenientece ce ar putea apare pe durata executiei lucrarilor vor putea fi controlate astfel incat impactul lor sa fie minim.

- Durata, frecventa si reversibilitatea impactului;

Impactul pozitiv este permanent dupa realizarea lucrarilor.

Impactul negativ din timpul executiei lucrarilor este temporar si afecteaza numai portiunidin traseul drumului. Populatia va resimti un oarecare impact negativ cel mult cateva saptamani.

Potentialul impac negativ este reversibil.

- Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;

Sursele de poluanti precum si masurile de evitare, reducere sau ameliorare a eventualului impact asupra mediului sunt descrise in Cap IV pentru fiecare factor de mediu in parte, atat pentru perioada de executie a proiectului, cat si pentru perioada de operare.

Se vor lua masuri de diminuarea a impactului negativ prin mentinerea unui mediu umed in zonele cu potential de emisii de praf, se vor lua masuri pentru diminuarea zgomotelor si vibratiilor. inclusiv adaptarea ritmului de lucru la orele de odihna ale populatiei. Toate masurile adoptate vor fi in sarcina executantului.

Mentionam ca proiectul de fata este de utilitate publica si ca prin implementarea lucrarilor prevazute se vor aduce imbunatatiri sistemului de apa, fata de situatia actuala, contribuind la ridicarea starii de comfort si sanatate a populatiei.

- Natura transfrontiera a impactului.

Nu este cazul. Lucrarile preconizate in cadrul proiectului (executie statie tratare apa potabila) NU intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

IV.1. Protectia calitatii apelor

- Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

In cadrul proiectului, practic nu exista surse de poluanti care sa afecteze apele de suprafata si/sau apele subterane.

Lucrarile efectuate pentru bransamente la reteaua de apa potabila si cele de racord la reteaua de canalizare au fost descrise detaliat in Cap. III. Descrierea proiectului; acestea sunt lucrari obisnuite ce necesita saparea santurilor in vederea pozarii conductelor de bransament si a celor de racord, precum si a caminelor aferente.

Prin solutia tehnica de proiectare sapaturile vor fi efectuate pe tronsoane, se va deschide un nou front de lucru pe masura ce unul va fi finalizat. Lucrarile se vor executa pe trama stradala.

Eventualele poluari pot fi favorizate de precipitatiile sezoniere, ce duc la antrenarea de suspensii in apele de suprafata, ape care pot contine substante de origine minerala.

Ca urmare a actiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vanturi puternice), materialele rezultate in urma lucrariilor si cele aduse pentru realizarea utilitatilor pot influenta calitatea apelor de suprafata, prin materiile in suspensie ce sunt dislocate si transportate in acestea.

In urma executarii etapelor constructive ale proiectului se pot genera substante, materii prime si finite care in mod accidental pot duce la afectarea apelor freatice si a celor de suprafata. Dintre aceste substante sau materii se pot enumera:

- materiale de constructii primare: ciment, materiale lemnoase, nisip, pietris;

- alte materiale si substante folosite: uleiuri minerale pentru parcul auto, combustibil auto, carbid sau butelii cu acetilena, lacuri si vopsele.

Pentru a reduce eventualul impact asupra factorului de mediu apa, materialele utilizate pentru realizarea lucrarilor, vor fi aduse in momentul punerii in opera si se vor depozita temporar in spatiile din vecinatatea amenajerii, iar deseurile rezultate se vor transporta in locurile special amenajate.

Pentru a avea siguranta ca se vor elimina toate riscurile de poluare accidentala a apei, se vor impune constructorului urmatoarele masuri:

- materialul rezultat din decopertari si excavatii va fi transportat in locatii ce vor fi hotarate de catre Primaria Orasului Buzau, in momentul inceperii lucrariilor

- constructorul va utiliza numai vehicule si utilaje de constructii cu revizii facute la zi, iar schimburile de ulei si aprovizionarea cu combustibilise vor face numai in unitati service specializate.

- constructorul va aplica proceduri si masuri de prevenire a poluarilor accidentale.

Se estimeaza asadar ca lucrarile de realizare a investitiei propuse nu vor afecta factorul de mediu apa.

Pe durata exploatarii investitiei impactul asupra calitatii apelor este pozitiv.

IV.2. Protectia aerului:

- Sursele de poluanti pentru aer, poluanti

Pentru perioada lucrarilor de executie a lucrarilor se considera urmatoarele tipuri de surse:

Sursele de emisii difuze in care se incadereaza:

- lucrarile de decopertare si excavatie pentru realizarea sistemului retelei de alimentare cu apa;- lucrari aferente realizarii caminelor de bransare si a rezervoarelor de apa.

Poluantii rezultati din aceste procese sunt: pulberi, praf.

Surse de emisii mobile ce sunt generate de:

- functionarea echipamentelor mobile rutiere si nerutiere, pe strazile unde se vor efectua lucrari.

Poluantii rezultati din aceste procese sunt: gaze de esapament (NOx, SOx, CO, particule, COV).

Poluantii emisi in timpul lucrarilor de executie, pot afecta populatia din zona. In zonele respective pot aparea situatii de poluare pe termen scurt cu particule in suspensie si cu NO2. Aceste situatii pot aparea in perioada de decopertare si de executie a sapaturilor, fiind generate de aceste lucrari.

Gazele acide (NO2, SO2) si particulele emise in atmosfera in timpul lucrarilor, vor aduce un aport suplimentar, temporar, la cresterea agresivitatii mediului atmosferic. Se apreciaza insa ca, deoarece in anotimpul rece, cand probabilitatea de crestere a umezelii relative a aerului peste 75% este mare, nu se vor executa lucrari, acest aport nu va genera probleme deosebite pentru constructiile din zona.

Poluantii caracteristici etapei de constructie vor fi:

- particule generate de activitatile de exavare a solului pentru constructie, precum si manevrarea deseurilor rezultate din acest proces;

- poluanti specifici gazelor de esapament, generate de buldozer si de vehiculele utilizate pe santier pentru transportul materialelor si al deseurilor generate (oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compusi organici volatili si condensabili – inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice, particule cu continut de metale grele – Cd, Cr, Cu, Ni, Se, Zn).

Sursele de poluanti specifici etapei de constructie vor fi surse deschise, libere, amplasate in incinta statiei de tratare.

In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile, acestea trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare.

Avand in vedere cele de mai sus, se poate estima faptul ca impactul realizarii lucrarilor de investitie propuse nu aduce un impact substantial asupra calitatii aerului, impactul putand fi considerat nesemnificativ.

Pentru perioada de functionare a retelei de alimetare cu apa, impactul asupra factorului de mediu aer este nul.

- instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

Nu sunt necesare instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

Pentru evitarea prafului se va actiona prin stropirea cu apa a zonelor in care se efectueaza lucrari generatoare de praf, in timpul executiei lucrariilor. Se a avea in vedere, asigurarea unui management corect al deseurilor si in special, al pamantului ce va rezulta de la excavatii.

In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare. Se estimeaza faptul ca poluarea datorata surselor mobile va avea un impact nesemnificativ. Totusi, in vederea minimizarii impactului asupra factorului de mediu aer se vor impune constructorului urmatoarele masuri:

- Toate vehiculele si utilajele rutiere folosite vor avea reviziile tehnice la zi si vor respecta prevederile legale in vigoare referitoare la nivelul de emisii noxe.

- In perioadele uscate, pentru prevenirea ridicarii prafului se va proceda la stropirea strazilor unde se efectueaza lucrari.

Pe durata exploatarii investitiei impactul asupra aerului va fi pozitiv.

IV.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:

Sursele de zgomot si de vibratii;

Utilajele folosite in constructii sunt surse de zgomot si vibratii.

- amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.

In perioada de executie, prin natura activitatii , cat si prin specificul utilajelor utilizate, se apreciaza ca nu se produc perturbatii de zgomot cu impact major care sa afecteze vecinatatile.

Cresterea gradului de confort edilitar in zonele analizate se va realiza cu pretul afectarii functionalitatii sistemului urban. Locuitorii riverani strazii pe care se va desfasura lucrarea (si implicit beneficiari ai investitiei) vor suporta in mod indirect impactul datorat fazei de executie. Nu este vorba despre nivele ridicate ale emisiilor de poluanti, ci posibilitatii ale aparitiei unor nivele ridicate de zgomot si vibratii pe timpul perioadei de lucru. Cu toate acestea nivelul de zgomot se va incadra in limitele admisibile, conform legislatiei si standardelor in vigoare.

In STAS 10 009 / 88 (ACUSTICA URBANA – Limite admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate in Cap 2, tabelul 1. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului).

“Amplasarea cladirilor de locuit pe strazi de diferite categorii tehnice sau la limita unor zone sau dotari functionale, precum si organizarea traficului rutier se va face astfel incat, pornind de la valorile admisibile prevazute, sa se asigure valoarea de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada cladirii conform STAS 6161/89, respectiv curba de zgomot Cz 45.”

SR 12025/1994, echivalent cu ISO 4866:1990 – Efectele vibratiilor asupra cladirilor si partilor de cladiri, stabileste modul de masurare si limitele admisibile ale unor parametri descriptori ai vibratiilor, atat in ceea ce priveste siguranta constructiilor, cat si in ceea ce priveste confortul locatarilor din cladirile supuse la vibratii.

Din punct de vedere al confortului, nivelurile de acceleratii, in dB, trebuie sa fie inferioare valorilor corespunzatoare curbei combinate admisibile de 71 dB.

Nu sunt necesare amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.

Se vor lua insa masuri specifice pentru reducerea zgomotului si vibratiilor, inclusiv adaptarea ritmului de lucru la orele de odihna ale populatiei.

Se va impune constructorului utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite pe cat posibil disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru.

Pe perioada de executie a lucrarilor, impactul asupra mediului datorat zgomotelor si vibratilor, va vi unul nesemnificativ.

In perioada de operare a investitiei nu exista nici o sursa de zgomot si vibratii.

IV.4. Protectia impotriva radiatiilor:

Nu este cazul, deoarece, avand in vedere natura proiectului, in procesele analizate nu vor fi utilizate surse de radiatii pe perioada constructii – montaj si nici pe cea de operare.

IV.5. Protectia solului si a subsolului:

-Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice;

In etapa de executie se identifica ca surse potentiale de poluare a solulului: traficul auto, depozitarea materialelor de constructie, carburanti si lubrifianti, depozitarea deseurilor.

In special in perioada de constructie exista riscul producerii de scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianti si alte substante chimice, care ar putea contamina solul.

O parte a pamantului rezultat din lucrarile de de decopertare si excavatie, va fi utilizat pentru aducerea terenului la cota initiala, iar restul se va transporta la un depozit stabilit de catre primmaria locala.

Asdar se considera ca impactul asupra factorilor sol si sbusol este nesemnificativ.

In etapa de functionare impactul este unul nesemnificativ.

- Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.

Pentru prevenirea unor poluari accidentale se recomanda:

- evitarea amplasarii directe pe sol a materialelor de constructii. Suprafetele destinate depozitarii de materiale de constructie, a recipientelor golite si a deseurilor vor fi impermeabilizate in prealabil, fie prin utilizarea de folii de plastic, sau de suprafete betonate / asfaltate pre - existente,

fie prin utilizarea de containere speciale;- aplicarea de proceduri de catre constructor si asigurarea implementarii masurilor de protectie a

solului impotriva eventualelor contaminari accidentale sau structurale;- constructorul va realiza efectuarea reparatiilor la utilajele si vehiculele folosite, precum si

schimbul de ulei numai la unitati service autorizate.

Prin respectarea bunelor practici in constructii si a cerintelor impuse in documentatiile de atribuire a lucrarilor, se estimeaza ca impactul lucrarilor asupra solului si subsolului, pe perioada de operare a investitiei va fi nesemnificativ.

IV.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:

- Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;

Lucrarile aferente investitiei vor fi realizate in perimetrul urban, de-a lungul drumurilor si de-a lungul traseelor cu drept de trecere, deci intr-un spatiu puternic antropizat, astfel incat in zona nu exista habitate naturale, florasi fauna, care sa trebuiasca a fi conservate; asadar, nu sunt necesare masuri speciale de protectie.-Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate;

Nu este cazul, deoarece lucrarile urmeaza a fi realizate intr-un mediu puternic antropizat, respective de-a lungul drumurilor, Comunei Vernesti.

IV.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:

-Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc.;

Nu este cazul, intrucat in jurul ariei proiectului nu se cunosc date privind potentiala localizare a unor monumente istorice, situri arheologice sau a altor zone cu regim de restrictie de interes traditional.

-Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public;

Cresterea gradului de confort edilitar in zonele analizate se va realiza cu pretul afectarii functionalitatii sistemului urban. Locuitorii riverani strazii pe care se va desfasura lucrarea (si implicit beneficiari ai investitiei) vor suporta in mod indirect impactul datorat fazei de executie.

Amplasamentul investitiei este situate intr-o zona rezidentiala, dar cu toate acestea pentru evitarea, pe cat posibil a disconfortului creat de realizarea lucrariilor, programul de lucru va fi adaptat la programul de odihna al populatiei.

In zona in care se vor realize lucrarile nu se cunoaste existenta unor monumente istorice, situri arheologice sau a altor zone cu regim de restrictie de interes traditional.

Lucrarile de constructie si de exploatare pentru aceste obiective vor avea prin urmare un impact nesemnificativ.

IV.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:

-Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate;

Pe parcursul executiei lucrarilor vor rezulta cantitati semnificative de deseuri, comparative cu perioada de exploatare, in special, in timpul lucrarilor de decopertare si excavare a strazilor, unde urmeaza sa se realizeze extinderea sistemului de alimentare cu apa. Vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri:

- deseuri provenite din dezafectarea stratului necarosabil (spartura de asfalt , pietris, pamant)- care se vor depozita temporar in spatiul adiacent lucrarii;

- pamant rezultat de la decopertari si excavari;- deseuri de ambalaje (plastic, carton, metal, etc.) de la diverse materiale de constructive;- deseuri menajere rezultate de la personalul muncitor.

Prin modul de gestionare a deseurilor se va urmari reducerea riscurilor pentru mediu si populatie si limitarea cantitatilor de deseuri eliminate prin evacuare la depozitul de deseuri desemnat de catre primaria locala.

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza “Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” prezentata in Anexa 2 a H.G. 856/2002.

Avand in vedere cele mentionate anterior, impactul, pe perioada executiei lucrarilor, este considerat nesemnificativ.

Pe perioada exploatarii lucrarii nu vor exista deseuri de nici un fel, asadar impactul investitiei va fi unul pozitiv.

-Modul de gospodarire a deseurilor,

Excesul de pamant pietris, spartura de asfalt va fi adunat si transportat in locuri special indicate de primaria localitatii, fiind utilizat ca material de umplutura.

Deseurile de ambalaje vor fi sortate si colectate separat pe fiecare tip de material in parte si vor fi predate unui colector autorizat in vederea reciclarii.Deseurile menajere rezultate de la personalul muncitor vor fi colectate in cosurile de gunoi stradale (acolo unde exista) sau vor fi stranse si depozitate temporar in pubele / containere, pentru a fi ulterior colectate de operatorul de salubritate local.

IV.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:

Nu este cazul, deoarece nici in perioada de constructie si nici in cea de functionare a investitiei nu se preconizeaza utilizarea de substante toxice si periculoase.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI:

-Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

Asa cum s-a mentionat in Capitolul IV impactul asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ, astfel incat pe perioada de realizare a investitiei nu este necesara monitorizarea mediului. Singurul inconvenient pe perioada desfasurarii lucrarilor ar putea fi ridicarea prafului in caz de vant puternic; de aceea, pe perioada lucrarilor constructorul va avea in vedere curatarea si indepartarea materialelor excedentare (pamant, nisip), de pe strazi si trotuare. De asemenea, pe perioade secetoase va trebui sa ia masuri de stropire periodica pentru fixarea si / sau curatarea prafului, in general dupa efectuarea lucrarilor.

In perioada de functionare a investitiei nu vor exista surse de poluare, asa incat nu sunt necesare masuri pentru monitorizarea mediului.

VI. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA(IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.)

Nu este cazul.

VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER:

- Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier;

Executantul va elabora o documentatie separate, si isi va obtine propriul accord de mediu, in vederea obtinerii autorizatiei de dezvoltare.

- Localizarea organizarii de santier;

Executantul va elabora o documentatie separate, si isi va obtine propriul accord de mediu, in vederea obtinerii autorizatiei de dezvoltare.

- Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

Executantul va elabora o documentatie separate, si isi va obtine propriul accord de mediu, in vederea obtinerii autorizatiei de dezvoltare.

Calendarul de implementare a lucrarilor.

Lucrarile de executie pentru bransamente la reteaua alimentare cu apa, sunt lucrari de scurta durata si ele se pot realiza in cateva luni, dar aceasta nu inseamna ca pe tot parcursul acestei perioade se vor deschide toate fronturile de lucru. Fronturile de lucru se vor deschide si inchide succesiv, pe tronsoane. In plus, fiind lucrari de constructie, ele sunt lucrari corelate cu sezoanele in care se pot executa astfel de lucrari. Pe perioada iernii si perioadele ploioase de toamna si primavara nu se vor deschide santiere de lucru.

Programul de lucru pe perioada derularii lucrarilor va fi de 8h/zi, 5 zile /saptamana.

Sanatate si securitate in munca- conform HG 300/2006

Pe toata durata lucrarii angajatorii si lucratorii independenti trebuie sa respecte obligatiile generale ce le revin in conformitate cu prevederile legislatiei nationale care transpune Directiva 89/391/CEE, special in ceea ce priveste:

- mentinerea santierului in ordine si in stare de curatenie corespunzatoare;

- alegerea amplasamentului posturilor de lucru, tinand cont de conditiile de acces la aceste posture;

- stabilirea cailor si zonelor de acces sau de circulatie;

- manipularea in conditii de siguranta a diverselor material;

- intretinerea, controlul inaintea punerii in functiune si controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate , in scopul determinarii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor;

- delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare si inmagazinare a diverselor materiale , in special a materialelor si substantelor periculoase;

- conditiile de deplasare a materiilor si materialelor sau a substantelor periculoase (daca este cazul);

- stocarea , eliminarea sau evacuarea deseurilor;

- adaptarea, in functie de evolutia santierului, a duratei de executie efectiva stabilita pentru diferite tipuri de lucrari sau faze de lucru;

- cooperarea dintre angajatori si lucratorii independent;

- sprijinirea malurilor sapaturii pentru adacimi h > 1,20m;

- interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizeazain cadrul sau in apropierea santierului.

Normele specifice de securitate a muncii precum si Ordinul 9/N/15-03-1993 al MLPAT - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii

Pe toata durata de executie se va urmarii cu atentie:

- asigurarea zonei de protectie in lungul conductelor - se marcheaza cu parapet metalice de inventor;

- semnalizarea si supravegherea lucrarilor;

- executarea sapaturilor si sprijinirea peretilor;

- executia sudurilor;

- semnalizarea devierii circulatiei, iIuminatul pe timpul noptii;

- manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat;

- iluminat local pe timp de noapte, din surse de joasa tensiune.

Prevenirea si stingerea incendiilor

Pe parcursul executiei lucrarilor din prezentul proiect, personalul din executie trebuie sa fie instruit pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

Executarea, lucrarilor cu foc deschis, in locuri cu pericol de incendiu este permisa numai dupa, luarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor necesare si dupa obtinerea permisului de lucru cu foc. Aceste lucrari se executa numai de catre echipe instruite in acest scop si dotate cu echipament de lucru protectie si interventie. Inainte de inceperea acestor lucrari se va face un instructaj special personalului care va realiza aceste operatii.

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si / sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile:

- Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si / sau

La incetarea activitatii;

La finalizarea lucrarilor se propun urmatoarele masuri pentru zonele afectate:

- datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul materialelor, se va executa curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier;

- utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni;

- se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice;

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, zonele ocupate temporar de proiect vor fi curatate si nivelate, iar terenul readus la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie sau prin realizarea de alei, acolo unde este cazul.

Ultima transa de plata a lucrarilor se va face doar dupa ce constructorul a facut dovada redarii in forma initiala a suprafetelor de teren ocupate temporar. Aceasta conditie va fi inclusa in documentele de licitatie, precum si in contractul de executie de lucrari.

Monitorizarea acestor activitati se va asigura de catre o firma de specialitate, care va efectua totodata si monitorizarea lunara a performantelor activitatii antreprenorului general cu privire la protectia mediului.

Aceste conditii vor fi incluse in documentele de licitatie, precum si in contractul de executie de lucrari.

- Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale;

Atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare, pot aparea o serie de accidente rutiere in care pot fi implicate substante cu risc potential asupra sanatatii populatiei si starii mediului inconjurator.

In perioada de executie accidentele (incendii, electrocutari, arsuri, inhalari de praf sau gaze, etc.) sunt cauzate de obicei de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de protectia muncii si / sau de neutilizarea echipamentelor de protectie.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea lucrarilor.

In perioada de exploatare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atat mijloacele de transport, incarcatura acestora, precum si mediul incojurator si viata umana cum ar fi:

- accidente rutiere datorate nerespectarii regulilor de circulatie, neadaptarii la conditiile de drum / meteorologice; neasigurarii la schimbarea directiei de mers, nepastrarea distantei de siguranta; diverselor defectiuni tehnice ale autovehiculelor; indisciplinei pietonilor, patrunderii pe traseu a animalelor domestice ori salbatice, starii avansate de oboseala a conducatorului auto etc.

- accidente datorate cedarii sau degradarii unor elemente constructive ale structurii rutiere;- aparitia unor explozii, incendii sau deversari accidentale datorita transportului necorespunzator al

unor substante si preparate chimice.

In cazul aparitiei unei poluari accidentale, persoana care observa fenomenul anunta imediat seful de santier. Seful de santier dispune anuntarea colectivelor cu atributii prestabilite si a echipelor de interventie in vederea trecerii imediate la masurile si actiunile necesare eliminarii cauzelor si pentru diminuarea efectelor poluarii accidentale si se anunta autoritatile competente cu privire la producerea poluarii accidentale.

Colectivele si echipele de interventie actioneaza pentru:

eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala;

limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;

colectarea, transportul si depozitarea intermediara, in conditii de securitate pentru mediu, in vederea recuperarii sau, dupa caz, a neutralizarii sau distrugerii substantelor poluante.

Dupa eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea pericolului raspandirii poluantilor in zone adiacente, seful de santier va informa autoritatile asupra sistarii poluarii.

- Aspecte referitoare la inchiderea / dezafectarea / demolarea instalatiei;

Nu este cazul.

Investitia este practic realizata pentru o perioada nelimitata, avand in vedere faptul ca trebuie sa asigure starea de comfort si sanatate a populatiei din aria proiectului.

Totusi durata de viata a echipamentelor, etc. este limitata.

Durata de viata a investitiilor si a conductelor de acest gen este in general min. 20 de ani, dar ea se poate prelungi cu inca multi ani daca este corect exploatata si intretinuta.

Echipamentele au fiecare in parte o durata de viata inscrisa in fisa de livrare a produsului; insa in functie de mai multi parametrii, dintre care modul de operare, este unul esential, durata de viata poate fi prelungita sau scurtata. Astfel, daca echipamentele sunt operate in mod corect, sunt intretinute, li se fac reviziile periodice in mod corespunzator, este foarte probabil ca durata lor de viata sa poata fi prelungita destul de mult. Daca dimpotriva echipamentele nu sunt operate corespunzator, nu sunt intretinute sau sunt descompletate, durata de viata poate fi cu mult mai scurta decat cea garantata de producator.

In cazul in care anumite parti ale instalatiilor se deterioreaza, ele vor fi inlocuite atunci cand este fezabil acest lucru. In cazul in care instalatiile nu mai sunt functionale, se vor avea in vedere fie reabilitari ale instalatiilor fie dezafectarea totala a instalatiilor respective si construirea de noi facilitati.

La dezafectarea investitiilor se va avea in vedere respectarea intocmai a legislatiei de la momentul respectiv privind sistarea activitatii si dezafectarea instalatiilor. Deseurile rezultate vor fi gestionate in mod corespunzator, in conformitate cu legislatia de la data respectiva.

Oricum pentru orice lucrare de dezafectare care va avea loc in viitor, se vor respecta normele legale in vigoare la data respectiva.

- Modalitati de refacere a starii initiale / reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului. Modalitati;

Nu este cazul.

 IX. Anexe - piese desenate

1. Planul de incadrare in zona si planul de situatie.