mp familia mea wtm.pdf

www.jarom

ania.

org

Familia meaGhidul profesorului şi al consultantului voluntar

Educaţie pentru orientare profesională

www.jarom

ania.

org

Programele internaţionale Junior Achievement România (JA) sunt implementate în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în baza Protocolului 10184/2003.

Misiunea Junior Achievement – Young Enterprise® (JA-YE) este să inspire şi să pregătească noua generaţie pentru a reuşi în economia de piaţă. În parteneriat cu mediul educaţional şi cu sprijinul comunităţii de afaceri,

JA îi aduce pe tineri mai aproape de lumea reală, ajutându-i să-şi descopere şi să-şi valorifice potenţialul.

Junior Achievement – Young Enterprise® România, organizaţie nonprofit (înfiinţată în 1993), parte a Junior Achieve-ment Worldwide® SUA (înfiinţată în 1918) şi a Junior Achievement – Young Enterprise Europe (înfiinţată în 1967), derulează în şcolile din România programe de educaţie economică, antreprenorială, financiară şi de orientare profesională, într-una dintre formele:

• curriculum la decizia şcolii

• auxiliar la o disciplină de trunchi comun

• dirigenţie/consiliere

• extracurricular/cerc

• şcoală după şcoală.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiFamilia mea: ghidul profesorului şi al consultantului voluntar / Junior Achievement România. – Bucureşti: Junior Achievement România, 2012 ISBN 978-606-8347-00-4316

Titlu original: Primary Programme: Our FamiliesCopyright © 2012 Junior Achievement România, pentru versiunea în limba română © 2008 Junior Achievement – Young Enterprise® UK. All rights reserved.Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în nicio altă formă, prin niciun alt mijloc, electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea, înregistrarea, păstrarea într-o bază de date sau în alt mod, cu excepţia cursurilor desfăşurate în cadrul unei sesiuni organizate, parte a programelor JA, sau cu permisiunea editorului.

www.jarom

ania.

orgFamilia mea

Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar

www.jarom

ania.

org

www.jarom

ania.

org

5Familia mea

CuprinsScrisoare către învăţători şi consultanţii voluntari ............................... 5

Prezentare generală a programelor pentru învățământul primar ........ 7

Sfaturi pentru voluntari ....................................................................... 8

Lecţia 1. Membrii familiei .................................................................. 13

Lecţia 2. Meseriile membrilor familiei ................................................ 17

Lecţia 3. Nevoile și dorințele familiei ................................................. 21

Lecţia 4. Cum se pot satisface nevoile și dorințele familiei? ................ 25

Lecţia 5. Cum plătesc familiile pentru nevoi sau dorințe? .................. 29

www.jarom

ania.

org

6

Scrisoare către învățători şi consultan-ţii voluntari

Stimate învăţător/consultant voluntar,Junior Achievement România (JA) vă mulțumește pentru că vă implicați în punerea în apli-care a programului Familia mea.

Împreună, avem șansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le celor mai tineri membri ai societății o experiență educațională cu adevărat inovatoare. Proiectat special pentru elevii cu vârste între 6 și 11 ani, setul de programe internaţionale pentru învățământul primar pune bazele competențelor viitoare necesare copilului pentru independenţă și pentru succes în viaţă. Setul cuprinde cinci programe, câte unul pentru fiecare an de învățământ primar. Fiecare program este compus din cinci activităţi săptămânale a câte o oră fiecare. Scopul este acela ca voluntarii și învățătorii să desfășoare activități practice și interactive, cu rezultate de lungă durată.

Obiectivul final al celor cinci programe este ca elevii să înțeleagă în ce mod oamenii, familia, comunitățile, instituţiile private și cele publice iau decizii care afectează viața cotidiană și bunăstarea economică. Aceste cunoștințe, împreună cu activitățile și experiențele prezenta-te, le vor oferi elevilor o imagine reală a atitudinilor și competențelor necesare pentru a reuși la școală, dar și în afara școlii. Programul oferă școlilor un punct de pornire pentru educație economică aplicată și antreprenorială și le dă posibilitatea interacţiunii cu comunitatea. Tot-odată, programul permite consultanţilor voluntari participanţi să își dezvolte competențe și atitudini pozitive esențiale pentru viața profesională și personală, aduce părinţii mai aproa-pe de școală și școala mai aproape de comunitate.

Le mulțumim elevilor, învăţătorilor, consultanţilor voluntari și părinţilor pentru participarea la acest program.

Vă dorim să vă bucurați de această experiență și să înțelegeți că aveți puterea de a schimba o lume!

Echipa Junior Achievement România

www.jarom

ania.

org

7Familia mea

Prezentare generală a programelor pentru învățământul primarNoi înșine (grupa pregătitoare / clasa I)Prin intermediul unor personaje de poveste, elevii învață despre „lumea muncii” și despre importanța economisirii, a câștigării de bani, a luării de decizii și a lucrului în echipă.

Familia mea (clasa I)Elevii învață să identifice membrii familiei, precum și nevoile de trai și dorințele pe care le au aceștia. Descoperă cum pot satisface aceste nevoi și încep să înțeleagă deciziile dificile pe care trebuie să le ia familiile pentru a-și putea acoperi cheltuielile.

Comunitatea mea (clasa a II-a)Elevii sunt învățați cum funcționează oamenii și întreprinderile dintr-o comunitate. Ei evaluează nevoile și dorințele comunităților și învață să-și asume responsabilitatea pentru o comunitate pe care au desemnat-o prin activități de votare și de decizie.

Orașul meu (clasele III – IV)Elevii identifică principalele trăsături ale unui oraș. Ei învață că locurile de muncă și competențele lucrătorilor din principalele sectoare economice sunt esențiale pentru determinarea caracterului și vieții unui oraș. Elevii înţeleg că interdependența dintre afaceri este esențială pentru libera circulație a banilor într-un oraș.

Economia ţării (clasele IV – V)Elevilor li se arată cum funcționează o țară. Ei analizează rolul întreprinderilor, al guvernului și al oamenilor și diferitele responsabilități pe care și le asumă fiecare pentru a asigura dezvoltarea țării.

www.jarom

ania.

org

8

Sfaturi pentru voluntari

Sfaturi pentru voluntariȘcoalaSpre deosebire de învățământul gimnazial, învățământul primar este organizat astfel încât fie-care clasă de elevi are, de obicei, un singur învățător pentru toate disciplinele. În general, elevii nu își schimbă clasa sau profesorul de la o lecție la alta, dar există și câteva excepții (de exemplu, la limbile străine).

EleviiCopiii sunt foarte diferiți din punctul de vedere al capacităților și atitudinilor, chiar și la o vârstă foarte fragedă. În orice clasă se va găsi o gamă variată de capacități. Și durata de concentrare variază de la un elev la altul. Per ansamblu, însă, copiii din clasa pregătitoare se pot concentra bine timp de 15 minute, copiii din clasa I se pot concentra timp de 20-25 de minute, iar copiii din clasa a II-a se pot concentra până la o jumătate de oră. Ar fi normal ca elevii din clasele mai mari să se poată concentra și mai mult, deși uneori nu este cazul.

Capacitățile elevilor sunt deosebit de variate, la orice vârstă. Iată o prezentare orientativă a capacităților la diferite vârste, deși vor exista, cu siguranță, elevi care depășesc sau care nu ating aceste niveluri:

La finalul clasei pregătitoare, elevii pot adresa și pot răspunde la întrebări simple, își pot • scrie numele și pot citi și scrie câteva cuvinte comune. Pot recunoaște cifrele până la 10 și pot număra până la 10.La finalul clasei I, elevii pot adresa și pot răspunde la întrebări în contexte mult mai vari-• ate și pot citi și scrie grupuri de cuvinte. Unii copii citesc în mod fluent la sfârșitul clasei a II-a. Elevii ar trebui să știe să citească, să scrie și să ordoneze numerele până la 100 și să adune și să scadă în gând, folosind o serie de metode.La finalul clasei a IV-a, elevii pot adresa și pot răspunde la întrebări care necesită gân-• dire. Pot citi fluent o gamă variată de cărți mai dificile și pot scrie propoziții corecte, cu punctuație corectă. Pot identifica valoarea fiecărei cifre în numere de până la, dar și mai mari de 10.000. Elevii pot explica procedurile utilizate pentru rezolvarea unei probleme matematice.

Reacțiile și răspunsurile clasei reflectă capacitatea învățătorului de a-i implica pe copii într-o manieră pozitivă și motivantă. De obicei, copiilor le place să primească musafiri și vor fi interesați de ceea ce aveți să le spuneți. Nu toate școlile au aceeași abordare în ceea ce privește disciplina, motiv pentru care pot exista opinii variate în legătură cu ceea ce este și ceea ce nu este accepta-bil. Este esențial să dobândiți informații cu privire la așteptările școlii față de comportamentul elevilor, în cadrul unei vizite pregătitoare.

www.jarom

ania.

org

9Familia mea

Sfaturi utile pentru predare

Adresarea şi oferirea de răspunsuri la întrebăriEducația și învățarea reprezintă un proces bidirecțional, în care este esențial să se adreseze întrebări și să se răspundă la întrebări. Fiecare plan de lecție conține un set de întrebări generale care pot fi adresate. Ideea nu este să adresați toate aceste întrebări, nici măcar pe majoritatea. Adresați între-bările și răspundeți la ele într-un mod cât mai complet. Însă nu trebuie neapărat să răspundeți la toate întrebările, pentru că nu ați face decât să întrerupeți ritmul și desfășurarea activităților. Dacă primiți o întrebare dificilă sau una la care nu puteți răspunde, solicitați ajutorul învățătorului.

În timp ce planificați lecțiile împreună cu învățătorul, verificați dacă întrebările sunt potrivite pentru clasa la care veți preda. Gândiți-vă, împreună cu învățătorul, și la alte întrebări.

Ritmul de lucru şi programarea lecţiilorEste important să atingeți un echilibru corespunzător între diferitele elemente ale unei lecții. De obicei, elevii între cinci și șase ani pot rămâne atenți aproximativ o jumătate de oră în timpul dimineții, poate chiar mai puțin după-amiaza. Elevii mai mari pot rămâne atenți o perioadă mai lungă. Indiferent de grupa de vârstă, copiii au nevoie să rămână activi. Acestea fiind spuse, să nu vă fie teamă să alocați puțin mai mult timp elementelor pe care elevii le găsesc interesante.

Concluzie: Respectați programarea planurilor de lecție și fiți atent la limbajul non-verbal al copiilor. Urmăriți când devin agitați sau încep să se uite în jur; atunci e momentul să treceți mai departe.

Ar fi bine să le prezentați copiilor instrucțiunile referitoare la activități când încă vă aflați în fața lor, nu să treceți de la început pe la fiecare. Instrucțiunile trebuie să fie cât mai clare. Să nu vă fie teamă că vă repetați! Arătați-le copiilor ce vor face. Puteți, de asemenea, să le prezentați obiectivele lecției și să le explicați cum vor ști când le-au atins. Tablele și panourile de afișaj de care dispun majoritatea claselor pot fi foarte utile în acest sens. Mulți învățători le cer copiilor să le explice din nou ce au de făcut înainte de a începe lucrul.

Trecerea la activități este, de obicei, perioada în care elevii se vor manifesta cel mai zgomotos. După cum spuneam mai înainte, trebuie să vorbiți în prealabil cu învățătorul, pentru a discuta modalitatea de rezolvare a acestor aspecte. Pe cât posibil, stabiliți dinainte cum vor fi împărțiți copiii pentru activitățile pe grupuri.

Captarea atenţiei copiilorDacă simțiți că ați pierdut atenția copiilor, nu vă panicați! Este foarte normal să se întâmple acest lucru! Puteți aștepta să se liniștească, dar, dacă lecția e deranjată de mai multe ori, puteți apela

www.jarom

ania.

org

10

la alte tehnici. Rețineți că învățătorul este cel care păstrează liniștea în rândul copiilor, însă există câteva strategii care îi pot face pe copii să redevină atenți, fără să apelați la învățător.

Continuați-vă activitatea, dar schimbați-vă tonul și expresia vocii. De regulă, va fi sufici-• ent, dacă majoritatea elevilor vă ascultă.Întrerupeți activitatea și începeți să vă bateți pe genunchi într-un ritm regulat, până ce toți copiii vi • se alătură. Așa, le puteți capta din nou atenția. Apoi trebuie doar să reluați activitatea.Mulți învățători folosesc semnale auditive sau vizuale care îi informează pe copii că nu • sunt suficient de atenți. Poate fi vorba despre instrumente muzicale, despre aparate de măsurat zgomotul și despre multe alte lucruri. Din nou, discutați despre aceste strategii cu învățătorul înainte de a începe, deoarece copiii reacționează mai bine la lucrurile cu care sunt deja familiarizați.

Controlul/disciplina în clasăExistă mari diferențe de la o școală la alta în ceea ce privește disciplina și comportamentul pe care îl impun copiilor. Trebuie să discutați aceste așteptări cu învățătorul înainte de începerea sesiunilor de lucru. Unii învățători insistă ca elevii să ridice mâna când vor să răspundă, alții se mulțumesc cu orice formă de comunicare. Trebuie să aflați așteptările învățătorilor înainte de a începe. Controlul și disciplina în clasă sunt responsabilitatea învățătorului, nu a voluntarului. Trebuie, însă, să rețineți câteva lucruri, pentru ca sesiunile de lucru să se desfășoare cu succes.

Cea mai bună metodă prin care îi puteți determina pe copii să se concentreze asupra • unui aspect este să faceți chiar dumneavoastră acel lucru.Dacă dorința dumneavoastră principală este „Vreau ca acești copii să învețe…” și aveți • încredere că îi puteți ajuta să realizeze acest lucru, este foarte probabil să îi ajutați pe copii să se comporte astfel încât să atingă cu ușurință acest obiectiv.Lăudați-i și încurajați-i pe copii ori de câte ori aveți ocazia.• Fiți pozitiv: spuneți-le „vă rog să faceți asta”, nu „nu faceți asta”, de exemplu, atunci când • copiii răspund la întrebările pe care le-ați adresat.Alegeți să ignorați anumite întreruperi: copiii pot încerca să vă capteze atenția.• Fiți un exemplu de comportament corespunzător. De exemplu, nu vorbiți foarte tare și • fiți politicos.Stabiliți dinainte cu învățătorul cum veți proceda cu perioada de tranziție de la discuție • la activități. De multe ori, în această perioadă copiii pot deveni zgomotoși sau dificili. Va fi foarte util să le explicați copiilor în mod clar ceea ce au de făcut.

PregătireaNimeni nu se așteaptă să fiți expert, însă un nivel adecvat de pregătire stă întotdeauna la baza unei lecții bune. Ca regulă de bază pentru primele experiențe de predare, pregătirea ar trebui să

www.jarom

ania.

org

11Familia mea

dureze la fel de mult ca lecția. În cazul unei sesiuni de instruire la care participă și învățătorul, nu este nevoie de această pregătire. Planurile de lecții sunt concepute astfel încât va fi suficient să le parcurgeți timp de 10-15 minute în seara dinaintea predării.

Codul de conduită al consultanţilor voluntariEste important ca atât elevii, cât și voluntarii să poată participa la activitățile JA în completă siguranță. Acest cod de conduită a fost conceput pentru protecția elevilor și a voluntarilor. În acest sens, JA dorește ca toți angajații și voluntarii săi să respecte acest cod de conduită.

Fiecare voluntar:Va respecta principiile călăuzitoare și normele de program ale JA în toate activitățile • desfășurate ca voluntar al JA.Va informa JA cu privire la cazierul său judiciar, precum și cu privire la alți factori sau • orice modificare a situației sale care îi poate invalida participarea ca voluntar JA sau la orice altă activitate a JA.Recunoaște că rolul de voluntar JA îl plasează într-o poziție de încredere față de elevii • care participă la programele JA, față de organizația JA și față de colegii săi din rețeaua de voluntari și de angajați și se angajează să se ridice în permanență la înălțimea încrederii ce i-a fost acordată.Se angajează să păstreze, conform procedurilor organizației, confidențialitatea tuturor • informațiilor referitoare la ceilalți voluntari, susținători, elevi sau angajați care îi sunt puse la dispoziție pe parcursul desfășurării activității de voluntariat în cadrul JA.Nu va crea în mod conștient situații în care să fie singur cu un elev și va lua măsuri ca la • reuniuni să participe întotdeauna mai mulți elevi și, pe cât posibil, un alt adult.Nu se va oferi să conducă un elev cu mașina (se pot transporta grupuri dacă există o • asigurare auto corespunzătoare).Nu va folosi JA pentru a obține avantaje financiare pentru propria persoană sau pentru • afacerea sa, de exemplu comercializând în mod direct produsele sau serviciile companiei sale.Se va asigura că toate activitățile JA care depășesc activitățile normale ale sistemului • de învățământ (de exemplu târguri, expoziții, ateliere de formare a competențelor etc.) sunt aprobate și agreate de învățătorul/directorul de școală responsabil în prealabil.Nu va avea un comportament (fizic sau verbal) ofensator față de elevi.• Nu va uita că interacțiunea dintre el și elevi nu trebuie să poată fi interpretată niciodată • drept abuzivă.

Oferindu-mă ca voluntar al Junior Achievement România, sunt de acord să respect acest cod de conduită.

www.jarom

ania.

org

12

Colaborarea dintre voluntar şi învățător

Listă de verificareAspecte de care puteți ține cont în timpul vizitei de observație

Am participat la o vizită de observație?

Am o listă cu elevii?

Sunt familiarizat cu „decorul” și resursele clasei?

Cine sunt liderii clasei? Există grupuri de prieteni?

Cum menține învățătorul disciplina?

Există elevi cu nevoi educaționale speciale? Cum ar putea afecta acest fapt imple-mentarea programului pentru învățământul primar?

Cum pot face legătura dintre experiența mea profesională/personală și lecție?

Am suficient spațiu să îmi folosesc resursele?

Pregătirea

Sunt familiarizat cu planurile de lecție și cu materialele?

Am toate materialele auxiliare?

Știu unde mă duc? Am datele de contact ale școlii și ale JA?

Rețineți…

Fiți optimist! Va fi distractiv și veți învăța foarte multe, deci trebuie să vă bucurați de experiență!

Lista materialelor Cantitate Articol

1 Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar

1 Materiale auxiliare

25 Jurnal Junior

Lecţia 1

www.jarom

ania.

org

13Familia mea

Lecţia 1

Membrii familiei

ObiectiveElevii trebuie să poată:

Să numească membrii familiei.• Să identifice membrii familiei desenaţi pe poster.• Să înţeleagă faptul că membrii familiei au un serviciu.•

Pregătire Minimă, se vor revedea timp de 10 minute planul lecției și materialele.

MaterialeGhidul profesorului şi al consultantului voluntar•Posterul „Familia mea” din • Materiale auxiliareJurnale Junior•15 cartonașe cu membrii familiilor din • Materiale auxiliare

IntroducereSpuneți-le elevilor cum vă numiţi, cu ce vă ocupați și unde lucrați.• Stabiliți reguli. De exemplu: „Vă rog să îmi spuneți…”, „Vă rog să ridicați mâna când vreți • să adresați o întrebare” și așa mai departe.Spuneți-le elevilor că veți parcurge împreună 5 lecții, timp în care vă veți distra desco-• perind noi cuvinte și idei.Spuneți-le că astăzi veți vedea ce înseamnă o „• familie”.Întrebați-i pe elevi dacă știu ce înseamnă o familie.• Explicați-le că • familia este un grup special de persoane.Ilustrați, făcând referire la familia dumneavoastră (arătați-le poze).• Încurajați-i pe elevi să vorbească despre membrii propriilor familii.•

Activitate cu posterul „Familia mea”Prezentați posterul colorat din • Materiale auxiliare.Întrebați-i pe elevi ce anume văd (obiecte, oameni și activități/meserii).• Un elev va face o listă cu elementele enumerate de colegii săi.• Le-ar plăcea să locuiască într-un astfel de loc?•

Timpul necesar:35-45 de minute

Timpul necesar:5 minute


www.jarom

ania.

org

14




Ar vrea să afle mai multe despre locul acesta?•

Activitatea „Membrii familiei” cu cartonaşele cu meserii

din Materiale auxiliareElevilor li se prezintă membrii familiilor cu ajutorul cartonașelor cu meserii din • Mate-riale auxiliare. În total sunt 15 persoane, membri ai familiilor Marcu, Moraru, Simion și Popescu.Identificați și menționați membrii familiei: mama, tata, surorile, frații, bunicul și buni-• ca.

Întrebări sugerate:Despre câte familii e vorba?• Care familie are cei mai puțini membri?• Care familie are cei mai mulți membri?• Ce meserii au membrii familiilor?• Ce meserii au membrii familiilor voastre?• Îi ajutați și voi pe membrii familiilor voastre? La ce activități?•

Activitatea „Familia mea” din Jurnalul Junior

Elevii trebuie să folosească posterul „Familia mea” din caietul lor pentru a găsi toți mem-• brii familiilor (e posibil să aibă nevoie de ajutor).După ce au găsit membrii familiilor, elevii vor folosi culori diferite pentru a evidenția • fiecare familie.

Sugestie: Asigurați-vă că posterul din Materiale auxiliare este afișat într-un loc vizibil din clasă. Arătați-le elevilor personajele de pe coperta Jurnalului Junior.

RecapitulareAspecte pe care le puteți discuta în clasă:• Ce cred elevii că au învățat astăzi?• Ce este o familie?•

www.jarom

ania.

org

15Familia mea

Activităţi suplimentareElevii pot colora posterul „Familia mea” din caietul lor.• Elevii pot face o listă a meseriilor pe care le au familiile din desen.• Elevii pot face o listă a meseriilor pe care le au persoane deosebite, pe care le cunosc ei.•

Schema Lecției 1Introducere (5 minute)• Discuție pe marginea posterului (15 minute)• Prezentarea familiilor (10 minute)• Activitatea „Familia mea” din • Jurnalul Junior (10 minute)Recapitulare (5 minute)•

www.jarom

ania.

org

Lecţia 2

www.jarom

ania.

org

17Familia mea

Lecţia 2

Meseriile membrilor familiei


Să identifice meseriile membrilor familiei.• Să adreseze și să răspundă la întrebări despre meserii.• Să identifice obiectele pe care le folosesc în activitatea lor cei care muncesc.•

PregătireMinimă, se vor revedea timp de 10 minute planul lecției și materialele.

MaterialeGhidul profesorului şi al consultantului voluntar•Posterul „Familia mea” din • Materiale auxiliareJurnale Junior•15 cartonașe cu membrii familiilor din • Materiale auxiliare

IntroducereSalutați-i pe elevi.•

Recapitulați lecţia precedentă. Întrebați-i pe elevi ce ați făcut data trecută.• Prezentați obiectivele lecției.•

Activitatea „Care e meseria mea?”Învățătorul / consultantul voluntar / un elev interpretează rolul unuia dintre cei cinci membri ai familiei și se așază pe „scaunul fierbinte”. Restul elevilor trebuie să ghicească cine este membrul misterios al familiei și ce meserie are. Ajutați de consultantul voluntar, elevii vor adresa mai mul-te întrebări.

Alegeți elevii care se vor așeza pe „scaunul fierbinte”.• Din • Materiale auxiliare, alegeți cele cinci cartonașe din pachetul de cartonașe cu mem-brii familiilor (căutați cartonașele pe care scrie „Activitate Lecția 2”). Este vorba despre polițistă, constructor, asistent medical, poștăriţă și vânzător.Explicați-le elevilor care stau pe „scaunul fierbinte” că, atunci când li se pun întrebări, •

Timp necesar:35-45 de minute

Timp necesar:15 minute


www.jarom

ania.

org

18



trebuie să răspundă în funcție de informațiile de pe cartonaș. Spuneți-le că îi veți ajuta să răspundă la întrebări.Învățătorul /consultantul voluntar trebuie să-i încurajeze pe elevi să adreseze întrebările • sugerate (scrise mai jos). Elevii se pot gândi și la alte întrebări.Elevii mai avansați ar trebui să propună propriile întrebări.•

Întrebări sugerateÎ1. Întâlnești mulți oameni atunci când îți desfășori activitatea?

Î2. Porți uniformă?

Î3. Lucrezi mult în aer liber?

Î4. Îi ajuți pe oameni să traverseze strada? (Polițistă)

Î5. Îi ajuți pe oameni să se însănătoșească? (Asistent medical)

Î6. Construiești clădiri? (Constructor)

Î7. Livrezi diferite plicuri și pachete? (Poștăriță)

Î8. Lucrezi cu bani? (Vânzător)

Activitatea „De ce obiecte am nevoie?” din Jurnalul Junior

Scrieți pe tablă cuvântul „obiecte”.• Întrebați-i pe elevi dacă știu ce înseamnă acest cuvânt.• Explicați-le că „obiectele” îi ajută pe oameni să își desfășoare activitatea. Oferiți exemple • de la locul dumneavoastră de muncă.Învățătorul poate sublinia această idee cu ajutorul obiectelor folosite în clasă, în procesul • de învățare.Întrebați-i pe elevi ce fel de obiecte pot folosi constructorii, polițiștii, asistenţii medicali, • poștașii și vânzătorii.Folosind imaginile din caiete reprezentând persoane cu diverse meserii, elevii trebuie să • unească printr-o linie imaginea fiecărui instrument cu meseria potrivită.

RecapitulareAspecte pe care le puteți discuta în clasă:

Ce cred elevii că au învățat astăzi?• De ce membrii unei familii pot avea meserii atât de diferite?•

www.jarom

ania.

org

19Familia mea

De ce sunt obiectele importante pentru cei care muncesc? Ce s-ar întâmpla dacă nu ar • avea aceste obiecte?

Activitate suplimentarăÎn • Jurnalul Junior, elevii desenează o persoană care are meseria pe care le-ar plăcea

să o aibă când vor fi mari. De ce instrumente ar avea nevoie pentru a-și desfășura acti-vitatea?

Schema Lecției 2Recapitulare și prezentarea obiectivelor (5 minute)• Activitatea „Care e meseria mea?” din • Materiale auxiliare (15 minute)Activitatea „De ce obiecte am nevoie?” din • Jurnalul Junior (10 minute)Recapitulare (5 minute)•

www.jarom

ania.

org

Lecţia 3

www.jarom

ania.

org

21Familia mea

Nevoile şi dorințele familiei


Să identifice și să distingă între o nevoie și o dorință.• Să înțeleagă că familiile trebuie să facă alegeri cu privire la propriile nevoi și • dorințe.Să înțeleagă că nu putem avea întotdeauna ceea ce dorim.•


MaterialeGhidul profesorului şi al consultantului voluntar•Posterul „Familia mea” din • Materiale auxiliareJurnale Junior•12 cartonașe „Nevoi și dorințe” din • Materiale auxiliare

IntroducereSalutați-i pe elevi.• Recapitulați lecţia precedentă. Întrebați-i pe elevi ce ați făcut data trecută.• Dintre membrii familiilor prezentate, alegeți unul care lucrează. Întrebați „De ce credeți • că trebuie să lucreze această persoană?” Faceți o listă cu răspunsurile elevilor și folosiți-le pentru a le grupa răspunsurile în nevoi și dorințe.Folosiți punctul anterior pentru a prezenta obiectivele lecției.•

Discuţie în clasăExplicați ce e o nevoie și ce e o dorință:• O nevoie reprezintă un lucru pe care toată lumea trebuie să îl aibă pentru a supraviețui. • O dorință e ceva ce ne-am dori, dar fără care putem trăi.Rugați-i pe elevi să menționeze cât mai multe nevoi. Explicați-le elevilor că apa, mân-• carea, îmbrăcămintea, adăpostul, căldura și dragostea sunt nevoi. Se pot gândi și la alte nevoi (de exemplu sănătate, siguranță)?

Timp necesar: 35-45 de minute

Timp necesar: 5 minute

Timp necesar: 5-10 minute

Lecţia 3

www.jarom

ania.

org

22

Rugați-i pe elevi să menționeze lucrurile pe care și le doresc cel mai mult. Spuneți-le care • sunt dorințele dumneavoastră.

Activitatea „Nevoi şi dorinţe” din Materiale auxiliare

Elevii decupează cele două cartonașe, „Nevoie” și „Dorință” din • Jurnalul Junior.Explicați-le elevilor că le veți arăta 12 obiecte. După ce numărați până la 3, elevii trebuie • să se hotărască dacă obiectele respective reprezintă nevoi sau dorințe. Pot face acest lucru ridicând cartonașul cu textul corespunzător (Nevoie sau Dorință).Exemplificați cu un obiect.•

Sugestie: Nu trebuie să vă limitați la obiectele de pe cartonașe. Puteți face propriile propuneri.

Activitatea „Naufragiul” din Jurnalul Junior (pe grupuri)

Spuneți-le elevilor să-și închipuie că au naufragiat pe o insulă pustie. Vaporul se scu-• fundă și nu pot salva decât cinci obiecte de pe el. Ce obiecte ar alege? La început, elevii se vor gândi individual. Apoi, trebuie să discute cu grupul ce obiecte sunt cele mai im-portante.În primul rând, trebuie identificate obiectele respective: o sticlă de lapte, haine, cortul, o • lanternă, televizorul, un joc video, un ghid de supraviețuire, fructe, un baton de ciocola-tă, un ursuleț de jucărie, bani, o trusă de toaletă, o trusă medicală.Rugați-i pe elevi să vă spună ce obiecte ar salva. Întrebați-i de ce.• Clasa poate ajunge la un acord cu privire la obiectele cele mai importante?• V-ați răzgândit atunci când ați discutat cu ceilalți membri ai grupului vostru?•


Ce cred elevii că au învățat astăzi?• Nevoile și dorințele diferă în funcție de circumstanțe. Oamenii au nevoi și dorințe dife-• rite.Oamenii nu pot avea întotdeauna ceea ce își doresc.•



www.jarom

ania.

org

23Familia mea

Activităţi suplimentareColorați scena naufragiului.• Ce alte nevoi și dorințe au familiile? Faceți o listă.•

Schema Lecției 3Recapitulare și prezentarea obiectivelor (5 minute)• Activitatea „Nevoi și dorințe” din • Materiale auxiliare (10 minute)Activitatea „Naufragiul” din • Jurnalul Junior (5-10 minute)Recapitulare (5 minute)•

www.jarom

ania.

org

Lecţia 4

www.jarom

ania.

org

25Familia mea

Cum se pot satisface nevoile şi dorințele familiei?


Să identifice nevoile și dorințele membrilor familiei• Să identifice modalitățile în care familiile își pot satisface nevoile și dorințele.• Să înțeleagă că magazinele şi alte locuri există pentru a satisface nevoile și dorințele • membrilor familiei.

PregătireMinimă, se vor revedea timp de 10 minute planul lecției și materialele. Fotocopiați cartonașele cu familiile.

MaterialeGhidul profesorului şi al consultantului voluntar•Posterul „Familia mea” din • Materiale auxiliareHartă cu nevoile și dorințele familiei din • Materiale auxiliareSimbolurile clădirilor de decupat şi lipit pe hartă din • Jurnalul JuniorJurnale Junior•Cartonașe „Nevoi și dorințe” din • Materiale auxiliare

IntroducereSalutați-i pe elevi.• Recapitulați lecţia precedentă. Întrebați-i pe elevi ce ați făcut data trecută.• Întrebați: „De ce lucruri au nevoie și ce lucruri îşi doresc membrii familiei?” (Trebuie să • obțineți o listă lungă.)Întrebați „Știe cineva cum se pot satisface aceste nevoi și dorințe?”• Întrebați-i pe elevi de ce e important ca oamenii și familiile să colaboreze (elevii trebuie • să își dea seama că oamenii nu pot face totul de unii singuri).Folosiți întrebările anterioare pentru a prezenta obiectivele lecției.•

Lecţia 4



Competențe:Comunicarea, colaborarea cu ceilalți, gândirea, rezolvarea de probleme.

www.jarom

ania.

org

26


Activitatea „Harta nevoilor şi a dorinţelor” din Materiale auxiliare

Puneți harta pe o masă și aranjați-i pe elevi astfel încât să o poată vedea bine.• Întrebați-i pe elevi dacă știu ce este o hartă. Explicați-le că o hartă folosește simboluri • pentru a reprezenta lucruri adevărate. Arătați-le spitalul, școala, biblioteca și așa mai departe.Pentru fiecare simbol, întrebați-i pe elevi: Ce este locul acesta? Ce lucruri deosebite oferă • acest loc? Ați vizitat vreodată un astfel de loc? Cine lucrează într-un asemenea loc? Acest loc satisface o nevoie sau o dorință?Alegeți următoarele cartonașe de la Lecția 3: televizor, plantă, bilet la cinematograf, • haine, hrană, familia și prietenii. Înmânați câte un cartonaș fiecărui grup. Rugați un reprezentant al fiecărui grup să se apropie de hartă și să indice clădirea unde se poate satisface nevoia sau dorința respectivă. Notă: Grupul cu imaginea cu familia și prietenii poate alege semnul pentru casă sau pentru centrul cultural.Îi puteți ruga pe elevi și să se gândească în ce mod ar putea obține unele dintre obiectele • la care s-au gândit anterior.

Activitate suplimentarăÎi puteți ruga pe elevi să facă o listă cu lucrurile de care pot avea nevoie/pe care le pot •

dori familiile. Apoi, elevii își pot desena propriile simboluri și le pot amplasa pe hartă. Se pot inspira din nevoile și dorințele altor membri ai familiei, așa cum sunt ele prezentate pe cartonașele cu familiile.

Activitatea „Nevoile şi dorinţele familiei” din Jurnalul Junior

Elevii lucrează pe harta cu nevoi și dorințe din • Jurnalul Junior. Alături, elevii au explicații la imaginile cu nevoile și dorințele anumitor membri ai familiilor. Elevii trebuie să stabilească unde trebuie să se ducă membrii familiilor pentru a-și satisface nevoile și dorințele. Vor face acest lucru lipind simbolul corespunzător pe hartă și trăgând o linie de la simbol la membrul respectiv al familiei.Exemplificați cu un membru al familiei.•


www.jarom

ania.

org

27Familia mea


Ce cred elevii că au învățat astăzi?• Unde s-ar duce membrii familiei voastre pentru a obține lucrurile de care au nevoie sau • pe care le doresc?Ce se întâmplă dacă nu există magazine în apropiere? Unde vă duceți atunci?• Primiți întotdeauna ceea ce vă doriți? De ce credeți că se întâmplă acest lucru?•

Activitate suplimentarăGândiți-vă cum plătesc familiile pentru lucrurile de care au nevoie și pe care le doresc.•

Schema Lecției 4Recapitulare și prezentarea obiectivelor (5 minute)• Activitatea „Harta nevoilor și a dorințelor” din • Materiale auxiliare (15 minute)Activitatea „Nevoile și dorințele familiei” din • Jurnalul Junior (10 minute)Recapitulare (5 minute)•


www.jarom

ania.

org

Lecţia 5

www.jarom

ania.

org

29Familia mea

Lecţia 5

Cum plătesc familiile pentru nevoi sau dorințe?

Obiective:Elevii trebuie să poată:

Să înțeleagă că familiile trebuie să plătească pentru lucrurile de care au nevoie sau pe • care și le doresc.Să înțeleagă că familiile trebuie să facă alegeri dificile în ceea ce privește lucrurile de • care au nevoie sau pe care și le doresc.Să înțeleagă că familiile au priorități diferite în ceea ce privește nevoile și dorințele.•


MaterialeGhidul profesorului şi al consultantului voluntar•Posterul „Familia mea” din • Materiale auxiliareJurnale Junior•Pătrăţelele cu bani pentru decupat şi lipit din • Jurnalul JuniorCartonașele cu membrii familiei Popescu din • Materiale auxiliare

IntroducereSalutați-i pe elevi.• Recapitulați lecţia precedentă. Întrebați-i pe elevi ce ați făcut data trecută.• Întrebați: „Obțineți întotdeauna ceea ce doriți?” „De ce credeți că se întâmplă acest lucru?”• Întrebați: „V-ați întrebat vreodată cum plătesc oamenii pentru lucrurile de care au ne-• voie și pe care și le doresc?”Prezentați obiectivele.•

Revedeți cartonașele cu membrii familiilor (folosiți familia Popescu).Spuneți-le elevilor: „Să vedem cum plătește familia Popescu pentru lucrurile de care are • nevoie și pe care și le dorește”.Își amintește cineva cine erau membrii familiei Popescu? Citiți următoarele descrieri de • pe cartonașe:



www.jarom

ania.

org

30

Domnul Popescu: „Eu vând legume și fructe ca să am bani pentru lucrurile de care eu și familia mea avem nevoie și pe care ni le dorim.”

Doamna Popescu: „Lucrez ca profesoară la școală ca să plătesc lucrurile de care eu și familia mea avem nevoie și pe care ni le dorim.”

Bunica Popescu: „Eu folosesc banii pe care i-am economisit când lucram, ca să plătesc lucrurile de care eu și familia mea avem nevoie și pe care ni le dorim.”

Bunicul Popescu: „Eu folosesc banii primiţi ca pensie ca să plătesc lucrurile de care eu și familia mea avem nevoie și pe care ni le dorim.”

• Explicați-le elevilor că pensia și economiile sunt bani economisiți de oameni pe parcursul întregii vieți profesionale. Aceștia se află într-un cont la o bancă.

Mircea Popescu: „Dau o mână de ajutor în magazinul familiei ca să pot plăti lucrurile de care am nevoie.”

Iulian Popescu: „Eu câștig bani de buzunar făcând servicii celor din familia mea, ca să plătesc lucrurile de care am nevoie.”

Explicați că membrii familiei trebuie să lucreze împreună pentru a plăti lucrurile pe care • și le dorește.Întrebați-i pe elevi: „Cum ați putea plăti pentru lucrurile de care aveți nevoie?”•

Activitatea „Cum cheltuim venitul familiei?” din Jurnalul Junior

Elevii își închipuie că fac parte din familia Popescu și trebuie să hotărască cum să cheltuiască venitul de 450 de lei al familiei. Fiecare membru al familiei are nevoi și dorințe. Fiecare nevoie și dorință costă bani și trebuie să se gândească bine cum vor cheltui banii, pentru binele întregii familii. Elevii trebuie să decupeze și să lipească pătrăţelele cu bani pe obiectul corespunzător, până la valoarea completă a obiectului respectiv.

Demonstrați cu ajutorul primului obiect: întreţinere, 50 lei


www.jarom

ania.

org

31Familia mea


Ce cred elevii că au învățat astăzi?• Cum ați hotărât să cheltuiți banii familiei?• V-ați răzgândi dacă ați avea mai puțini bani?• Familia Popescu are toate lucrurile de care are nevoie?•

Activitate suplimentară Elevii pot desena în caietele lor persoana din familia Popescu preferată de ei.•

Ceremonia de acordare a certificatelor Mulțumiți-le elevilor pentru că au fost cuminți și au pus multe întrebări.• Spuneți-le că v-a făcut plăcere să lucrați cu ei.• Înmânați-le certificatele de participare.•

Schema Lecției 5Introducere și recapitulare (5 minute)• Activitatea „Cum plătește familia Popescu pentru nevoile sau dorințele sale?” din • Mate-riale auxiliare (10 minute)Activitatea „Cum cheltuim venitul familiei?” din • Jurnalul Junior (10 minute)Recapitulare (5 minute)• Ceremonia de acordare a certificatelor (5 minute)•


www.jarom

ania.

orgwww.jaromania.org

Împreună, avem șansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le celor mai tineri membri ai societății o experiență educațională cu adevărat inovatoare. Proiectat special pentru elevii cu vârste între 6 și 11 ani, setul de programe internaţionale pentru învățământul primar pune bazele competențelor viitoare necesare copilului pentru independenţă şi pentru succes în viaţă. Setul cuprinde cinci programe, câte unul pentru fiecare an de învățământ primar. Fiecare program este compus din cinci activităţi săptămânale a câte o oră fiecare. Scopul este acela ca voluntarii și învățătorii să desfășoare activități practice și interactive, cu rezultate de lungă durată.

• Noi înşine (grupa pregătitoare/clasa I)• Familia mea (clasa I)• Comunitatea mea (clasa a II-a)• Oraşul meu (clasele III-IV)• Economia ţării (clasele IV-V)

Obiectivul final al celor cinci programe este ca elevii să înțeleagă în ce mod oamenii, familia, comunitățile, instituţiile private și cele publice iau decizii care afectează viața cotidiană și bunăstarea economică. Aceste cunoștințe, împreună cu activitățile și experiențele prezentate, le vor oferi elevilor o imagine reală a atitudinilor și competențelor necesare pentru a reuși la școală, dar și în afara școlii. Programul oferă școlilor un punct de pornire pentru educație economică aplicată şi antreprenorială și le dă posibilitatea interacţiunii cu comunitatea. Totodată, programul permite consultanţilor voluntari participanţi să își dezvolte competențe și atitudini pozitive esențiale pentru viața profesională și personală, aduce părinţii mai aproape de şcoală şi şcoala mai aproape de comunitate.

Le mulțumim elevilor, învăţătorilor, consultanţilor voluntari şi părinţilor pentru participarea la acest program.

Vă dorim tuturor să vă bucurați de această experiență și să înțelegeți că aveți puterea de a schimba o lume!

Echipa Junior Achievement România

ISBN 978-606-8347-00-4

mp familia mea wtm.pdf

Documents