motivul infernului in literatura universala

8/18/2019 Motivul infernului in literatura universala

1/4

De-a lungul timpului, omul a fost frământat, preocupat într-un mod aproape obsesiv de temele călătoriilor

ini iatice, ale călătoriilor pe tărâmul celălalt, de Rai sau Iad. Există o literatură extrem de complexă în care suntț

descrise călătorii şi viiuni având ca subiect !erul şi Infernul. "n opinia lui #ac$ues %e &off, exprimată în

lucrarea Imaginarul medieval , povestirile despre călătoriile pe lumea cealaltă continuă trei tradi ii' o tradi ie antică aț ț

povestirilor despre coborârea în Infern, respectiv călătoriile eroilor asiro-babilonieni din Epopeea lui &(ilgameş, apoi

)rfeu, *lise, etc+ povestirile despre călătorii pe lumea cealaltă din pocalipsa iudeo-creştină sec. II î. şi sec. III d.

+ povestiri barbare, mai precis cele irlandee, despre călătorii pe lumea cealaltă.

O cunoscută legendă irlandeză, spre exemplu, povesteşte despre fântul /atric0 care a viitat /urgatoriul şi

Infernul, unde a văut morminte de foc, păcătoşi spânura i cu capul în 1os, devora i de şerpi sau acoperi i cu g(ea ă.ț ț ț ț

"n nglia secolului al 2II-lea, preotul dam Ros a ugrăvit într-un poem de mari dimensiuni călătoria Sfântului

Pavel în Infern, înso it de ar(ang(elul 3i(ail. /avel e cutremurat de ceea ce vede în Iad. 3itul lui )rfeu 4potrivitț

unei legende fiul eului pollo şi al nimfei !alliope5, cântăre ul care prin magia cântului farmecă orice fiin ă, animăț ț

materia şi dă glas neînsufle itului, cuprinde şi tema coborârii în Infern. /rintre rarele coborâri în Infern, atestate deț

tradi ia greacă, a lui )rfeu devine cea mai populară. cesta, cu puterea lirei sale, îl înduplecă până şi pe ades, eulț

Infernului, să-i încuviin ee pătrunderea în împără ia lui, pentru a o scoate pe Euridice, nimfa de care era îndrăgostit.ț ț

Erou al unei bogate literaturi eoterice, )rfeu, repreintă întruc(iparea ar(etipului 6ini iatul7, iar prin motivul lirei saleț

este eviden iată nemuritoarea putere a artei. Exemplele amintite repreintă doar o parte din ivoarele povestirilorț

despre lumea cealaltă de mai târiu.

"n parcursul ini iatic, cel mai des eroul, care poate fiț un călugăr sau un laic, a1unge în timpul somnului pe

lumea cealaltă. ici, călăuit de către un sfânt sau un înger, viiteaă pe rând diverse locuri din Iad, se înspăimântă defrig sau căldură, de văile şi mun ii îngroitori, de lacurile şi râurile de foc sau metal incandescent, pline de monştrii,ț

şerpi, balauri, asistă la c(inuri la care animale monstruoase şi demoni respingători îi supun pe mor i. poi viiteaăț

locuri din Rai, unde apar pa1işti înflorite şi parfumate, locuin e de aur şi argint.89:!ăile de acces pe lumea cealaltă suntț

păite de monştrii, animale sau este de trecut o potecă periculoasă, un pod, etc. %umea de dincolo apare ca univers în

afara timpului. 3otivul călătoriei poate fi cunoaşterea %umii !eleilalte, o călătorie la Domnul pentru a primi răsplată

sau o călătorie pentru a primi un sfat. pa iul de dincolo este supus unui efort de organiare şi ra ionaliare, ultimaț ț

expresie fiind cercurile şi cornişele lui Dante din Divina Comedie. "n lucrarea Confluen e culturale şi configura iiț ț

literare, Doini a 3ilea vorbeşte despre perpetua călătorie între via ă şi moarte, timpul, timpul etern, trecerea, care auț ț

repreentat obsesiile umane de-a lungul vremii' 6;oate povestirile antice au în structura lor de adâncime raportul

omului cu trecerea, iar via a, cu începutul şiț sfârşitul ei, genereaă o serie de parabole ale înăl ării şi prăbuşirii,ț

urmând ritmul ciclic al naturii eterne.7

nabaa alături de catabaă sunt trepte ale unui proces de regenerare spirituală, moarte şi reînviere ini iatică,ț

în care eroul se transformă, devine altul. nabaa şi catabaa presupun căutare, căutare de sens în sine şi în lume.

!ăutarea poate repreenta o călătorie pe tărâmul celălalt, o coborâre în moarte sau probe de trecut, o potecă, un pod,

monştrii de învins, urmate de aflare, iluminare, ascensiune, anabaă.

!ălătoria lui *lise, care constituie unul din planurile de desfăşurare a epicului în )diseea lui omer, poate fi, de

asemenea, interpretată ca o călătorie ini iatică, o formă de cunoaştere a lumii, dar şi o formă de cunoaştere a sinelui,ț


2/4

un drum la centru. 3odelul, repreentat de *lise, presupune o 6căutare7 pentru a afla. Drumul parcurs de *lise

4)disseus5 implică metamorfoări, ridicări, elevări spirituale. /ragurile pe care le trece eroul sunt tot atâtea lec ii deț

cunoaştere, prin care se construieşte pe sine, în timp ce înso itorii săi se pierd. venturile protagonistului pot fiț

descifrate însă şi ca aventuri ale sufletului exilat în această lume, care vrea să se întoarcă în 6patria7 sa adevărată,

cerească. *lise devine astfel sufletul încarnat prin naştere ce călătoreşte spre !er. 3area este lumea materiei, iar

valurile asaltul lumii exterioare, al pasiunilor, al patimilor. *lise coboară şi el în împără ia lui ades, pentru a afla deț

la prorocul ;iresias cum va putea reveni în Itaca, dar aici are revela ia nemişcării umbrelor ț într-un veşnic întuneric,

umbre ce capătă consisten ă numai dacă beau sângele animalelor de 1ertfă, scurs într-o groapă.


3/4

ca înso itor şi călăuă, în călătoria prin Infern, pe /reoteasa ibila, înduplecându-l totodată pe luntraşul şi vameşulț

!aron să-l treacă dincolo de tix.

"n viiunea lui


4/4

/otrivit Dic ionarului de simboluri,ț barca lui !aron merge întotdeauna în Infern. u există luntraş al fericirii. Garca

lui !aron este astfel un simbol care va rămâne legat de eterna nefericire a oamenilor.8@: igura alegorică în care se

regăseşte ar(etipul panicului de prag, este câinele !erber. "n Eneida, mitologicul !erber este un câine uriaş cu trei

guri, păitorul Infernului. %a Dante, câinele !erber păstreaă cele trei capete, dar are şi o barbă neagră şi mâini cu

g(iare. El are sarcina de a fi panicul cercului al treilea al lacomilor, având la rândul său toate caracteristicile

îngroşate ale unui lacom. "n Eneida, lăcomia !erberului este potolită aruncându-i-se în gurile desc(ise o turtă 6din

miere şi boabe7. Dante îmbogă eşte episodul

motivul infernului in literatura universala

Documents