mos arici
DESCRIPTION
Sa citim cu Mos AriciTRANSCRIPT
Stela Gurzdu Li l iana lancu
ffi MoS AREGusd ffilvvATAw
Manual pentru clasa I
trde$re r*vs.€f,rs{'# gs- Fssa&ere*Sf$trF€#
-r{lIw- -d I
llll,i'Yg;o*,U---rtFI ?-
-
It t -
b''"-*"/ ''**-'l
A vor6i fespre fim6a in care gdnfeSti - (...)- in cazuf nostru a vor6i fespre fim6a romilnd -este ca o fuminicd.(...)
Ce patrie minunatd este aceastd [im6d!"ttficfrita Stdnescu
AAInM
rA,A_f_
TNm_
m3'4
mamama__maMa_-
R1a
amA-a_
UUrtnli,1r
i
f;
naniNinalnaMinaAni
mlnana1
minunemalnLlmal
AninaMamaiainimamamalaMia
.A^p6"dB:\
ia numai gUam
au
mama
Ma
N ina
Mina
dffi. ll z-\1B (i i)GJ.
\v./ v-
ia numai"-4
" . - L ' . \--f I (\,\
un{;z \
Ana
Ammu
ma u
NNEE
nenenumeneneaneaua
EneEmaE_naNae
neamea1auea
aueual
raAnaNanauna
Ana
*un
anamau
Ma na
Ene ia un nai.
Nenea Nae i, ",\.
Lru lau un*.o.{s. -W_Ema ia numai un'$)
Mimi e un flufile.
i I
[-rn]nlct 'c
eraeraitarna
aurauriuaurierurle
minermlnefl
rarraranimari
mirareulmrearamaamar
marinarmarinari
Maramalr inereaur ie.Marama ei e mare.
Marama mea nu e mare.
lia are Lln an.
M ierea e aurie.
l l l 'c
MaraMerrinrn iner
MariaIr inat'amuraAura
ramaLlrma
armamiere
Llrare
Llnlre
urmeramuri
Inare
Inareamaremari
Maria are mere rumene.Inzr are mure.Nenea Marin e miner.Nenea Ene nu e miner.Nenea Nae e marinar.Aura are mere mari.f ru am 7 ani.Mrrrarna mamei e mare. f]y'umgle meu € ...... " n...........
t110
Mara ia miere.Mierea e aurie.
Maria are numai un an.Nina e mai mare.
Nenea Marin are mere.Eu am numai mure.
Aura e mama Irinei.Irina ia marama mamei.Marama e mare.
- Nae e miner?- Nu. Marin e miner. Nae e marinar.
- Marina are mere?- Nu. Ea are mure mari.
\
T2
I'uiithn*
13
ooouomoi
MonaRamona
nor molnori roinol nou
\T
N OraAurora
moaramorarRoman
IonIoanaOana
oaleoameni
1n
mel
mal
i'o1
Aurora nu e mare.Ea are numai un an.
ona e mare.are un orar nou.
Onu are,numai un an.Oana e mai mare. Ha are un orar nou.
oane, e ora unu?u. E ora 12.
OnuOanaMioara
\
fi'&i CC
QAnA
Ancanuca
corcocor
NicuIancuMonicaNorica
IcaMicaRica
cureacurcan
cam10nmecanlccreionacum
AuricauormaCarmen
l .
Amerlca
Anca are un ac mic.Montca ra cana cu mure.Camera Irinei e mare.Nenea Iancu e mecanic.Hu tau cana cu mlere.
Anicacanarcamera
macaracrinCrinCrina
MarcunorocmiercuriOnica
munca acamic ea
cucucnuc
cuieal
CocaCamicorntac
$A6uv$
V
A
I4 t5
Corina are un canar auriu.Eu am un curcan mare.Iancu are un creion mic.Carmen are o curea.Aurica are mereu noroc.Nenea Marcu are un camion nou.Crina e amica mea.Norica ia un corn.
- Miruna are mure?- Nu! Ea are cornuri rumene.
- Nenea Nicu e mecanic?- Nur! f.lenea Nicu e marinar.
Mlonica" ai un canar?- Nul carmen are un canar auriu. Eu am un rac
l l I lu.
Anca are un an. corina e mai mare. Ea are un ca-nar mic, auriu.Carmen e cu Norica.Norica are cornuri rumene.- Carmen, ia un corn!- O, iau un corn cu mac!
16
esrfll'
/ - t^ lt'Y'o
T
lAnCU, Crelon, Ore, mtq un
un, morq Am, eu, curcan
canenucamicd
ramdrundmurd
noudroudoud
NicdIonicdMdriuca
Monica are o candcu miere.Marcu ia un corn cu cacao.Eu am o camerd micd.Nenea Ionicd e miner.Marin are noua oi.
/1uonna e micd.r .roana ra ou6.T.lon la un mdr mare.
r -1--tra are mere man.
un corn cu cremd.
Norica e cu Iancu.- Iancu, ia un mdr!- Nu acum. Eu am
l8
ir*'
L9
ora unu. Ionicd e cu mama.M6mico ) am un creion cam mic!Ia un creion nou, Ionicd !
Iu ni talunalarndl in ie
canall uncd
Iul iaIul ianI ul icd
h;mindl i l iaclalealalele
lacrimdcoionel
ManuelManoleEmil
i l icinelacoloculori
RalucaElena
CornelCorneliaLaura
miellemnlemnelucru
IonelAlina
LicaLicaNelu
Cornel are acuarele noi.
Nenea Calin e colonel.
Iulica are un ilic nou.
Raluca ia alune.
Mama lui Ionel e la lucru.
Licd are un cal.
Cdmitra e un animal mare.
Mielul lui Alin e mic.
laclan
Nenea Cornel e
are un miel.Mielul e mic.
loc callac lac
leulin
me iculmelc
Cdlin e la mine. El are alune.Eu am o nucd micd.
Manuel e la noi. El are noud- Mioara, ia o lalea!- O! E o lalea micd!
Manole e la moard. El ia mdlai.- Carr-rl lr"ri e marc ?- Nu! Carr-rl lui Emil e mai mare.
h,rlian e la Alina. E,i au acuarele.
- Alina, ai o linie ?
- Nu. Linia mea e la Elena.lalele.
morar. El are noud oi mari. O oaie
mdr, un, mic, ra, Camelia
mari, are, Mdlina, alune'20
,27
#*X'rt\, Ir, i\<--a-l
cercercelcercei
cererececerc
ceaiceamlccerneala
celacelaceea
aceocean
tTtata munte carte unt
roatd tunel caiet tei
motor omdt carton tu
tren Olt trei tril
metrou cetate motan tonMarcel Mircea liceuMarcela coldcel ceard
Monica e la liceu.Mirela cere ceai rece.Aceea e mdmica mea.
Marcel ia un coldcel cu miere.Marinel a are o cdlimard mare.Cdlimara e' cu cerneald.
toamnitrotinetdcdldtor
MiticdAntonTinca
Toma atentTawtara antendotilia Italia
martie tractorMarta TulceaMartin tunet
cottottoc
ateliercoliercuier
Mircea e la Anca.- Anca, nu mai am cerneald!- Ia cdlimara mea. Mircea !
Mamaia are un ceainic nou.Mama mea coace coldcei.Acela e amicul meu, Mircea.
Marta e atentd la matematicS.
Miticd e tare cuminte!
Eu am cdldtorit cu trenul.
Otilia nu a cildtorit cu metroul.
Motanul meu nu e cuminte.
Nenea Toni atdiat lemnele.
Tata a montat o antend nou6.')')
' l r tncul lu i C'onrcl ar .c r .n l n lotol . l r r ic .('errtea lui ' l 'raieur e nouir. Ora ceaiului
E ora noud. Mircea e la noi.
Acum ludm ceaiul. Mama ne toarnd ceai.
Eu cer telemea, iar el cere unt.
Tamara e micd. Ea cere numai o cand cLl cacao.
La munteE iarn6. Tamara e cu tatdl ei la munte.
Acolo e aerutr cel mai curat.
- O, ce mult omdt, tdticule!
- ljrcdm la Cota 2000, Tamara!
O temlE, miercuri. Cdtalin are o temd la matematicS. El
atent.- Mai ai mult, Cataline?
- Am lucrat trei coloane, mdmico!
24 25
Motoreta lui MiticIMotoreta lui Mitica are o roatd moale.- Uite un cui mititel l, aratdAnton.Au trecut numai trei minute. Acum
montatd la loc.
SS
roata e
saresoaresatesenln
casaacasdsaniesald
StanSorinStereSileStelaSimina
sorascaunstilouscard
CostinCostelmilossilitorcoasescrie
estesuntnostrunoastrd
ascultdtorcostisitorsdndtateinsoritmisterastrtt
silc
sLlc
SLIS
socSOS
sur
Eu sunt cuminte.Ei sunt la liceu.Noi suntem ascultdtori.
Costel este acas6.Cristina coase nasturi.
La sate sunt multe case ardtoase.Au rdsdrit stelele.
26
Manra a luat I t tu l t ustut ' t l i .( ' lasa noastrd este curat6.A rlsarit soarele .Motanurl nostru, Ndstase, este tare neascr-rltdtor"
Sorin e milos cu animalele.Simina scrie o scrisoare.Simona coase un ndsturel.Nenea Stan este un marinar renumit.
Sania lui Sile este noud.Satul lui Costin este mare.Stiloul lui Thnase este nou.Sorina urcd ir-rte scdrile.
CorneliaSimion.
parapereapai lpe
eapaccopac
rroaptec0apte
pandpenepenarpenare
toporpopor
paltonpaltoaneportporluri
prunelapte
parplopniny rrr
p l ic
nc>toyl LL
poatecLlpe
rllpe
cumphrdcumpdrdmcumpdrau
paceceapi
copucopiicop111
pescarpis icd
pompoml
pomii
papurdpalarie
iepr-rrelepLlrl
iepuriiMotanul Simion
are un motan mare. Numele lui este Mircea a plantat un coPdcel.
Motanul neatent sare cdtre Cornelia.Rdstoarnd cSlimara cu cerneald.- Ce motan neascultdtor!- Miau! Miau! miorlSie Simion.
['ilena a pus pe platou oPt Pere.Nenea Ionicd repard un motor.
Nor-rd ne plac mult prunele.
Petricd este un coPil cuminte.
Par-rla a cerut o cand cu laPte.
pP
28
Marcel este prietenul meu.Mama cumpdrd patru sticle cu lapte.Traian are un iepure mic.
qi
Tat1i lui Paul este un pictor talentat.Noud ne place tortul cu cremd.Tata a cumpdrat patine pentru Marcela.Pe cdrare apare un iepure mic.O pdsdricd std pe ramura prunului.
Eu port un palton nou.Tata a plecat spre port.
Mama sa este asistenta la spital.Paul s-a supdrat pe mine.Marcela s-a purtat rdu cu Anca.Sora sa a cumpdrat un pepene.
Iepurele sare.El nu cere sare.Ieri a cerut multd salat5.
30 31
Motoreta
Tatdl meu este mecanic. Acum el repard o motoretS.- A cui este motoreta, tdticule?- Este a lui Sorin, spune el. I s-a stricat motorul.
Scrisoarea
Este miercuri. Mama a plec atla cumpdrdturi. Euscriu o scrisoare.
Apare Paul.- Pot si stau cu tine? Md cam plictisesc ! spune
el.- Ia loc, Paule! Termin acum scrisoarea. Este
pentru prietena mea, Tatiana.
ufl
Petele
Este luni. Paulicd a sosit acasd.Ei este tare supdrat.- Ce ai, Paulicd? splrne mama.- Am pdtat paltonr-rl cu cernealS!- Lasd, nu te speria!lMama prepard pic. Petele nu mai
Par-rlicd poartd paltonr-rl cu placere.
Ordondm propoziliile pentru u formu un text.
Spaima
tf O pdsdricd stdtea pe ramura cea mai micirparului.[] Pisica o urmdrea.L-J - Nu speria pdsdrica, Mieunico! spune el.L-J Pe cdrare a apirut Patrocle.eper. Acune,
Nenea Petricd arePdrul este plin cu
un par.pere coapte.Etr iar-i numai
E,u nri mai iauo prund.prLlne.
Paula are p[1 castaniu.Pe cer a apdrut numai o stea.Pe cer nu mai sunt stele.
Petre iese pe poartd.Petre poartd o pdldrie noud.
Mircea are pirul scurt.Pdrul iepurelui este moale.
, )a 33
I'I
Un talentPaulina a pictat un copac cu multe ramuri. Acum
intri PetricS. El are o pand coloratd la pdldrie.- O,'ce copac nostim! se mird el.Paulina ia pana. E atentd la culorile ei. Pune apoi
pdldria, cu panS cu tot, pe pian.- Petricd, acum las6 pSlSria la mine ! Me inspird
pentru urmdtoarea lucrare.
Prietena mea
Paula este un copil cuminte. Pe ea nu o ceartdnimeni. Pe mine md mai ceartd mama uneori.
Paula este prietena mea, Noi lucrdm temele lamatematicd. Ea este mr-rlt mai atentd!
Prietenii
Sorin este prietenul lui Paul. Ei stau la masd.Mama lui Paul taie un pepene
..I- Sorine, ia pepene rece!- O! Ce pldcut e!
34
,*"
cer
35
Pe
Eu
Ele
t scriern ternele.I
Noi I cerem miere.II ne culcim la ora noui.
scriu tema.cer miere.mi culc la ora noui.
scriu temele.cer miere.se culci la ora noui.
Sd ordondm:
lunaapdrut *\ .# =v * l
. . ,^ l
o/. ,a
VVvalevardVASC
vapa
vdrvarVAS
Ival
vaporavionvolancovor
crevetepovestevictorieelev
voln1c
vinovatvioletevitrind
ElviraEvaLIVlA
Lavinia
vineritvurpe
vremerevlsta
Valentinar7 IvalencaVasilevlctor
Tata vine acasd vineri.Victor este un copil voinic.
Vineri vom veni la tine cu Violeta.Tata a vdruit camera Elvirei.
Vasile nu este vinovat.Eva este o elevd silitoare.
Elena a cumpdrat violete pentru mama.Vdrul meu, Valentin, este aviator.
larna, vremea este rece.Lavinia avea un melc.
Vulpea a venit la puii sai.
Vasile l-a invitatpe Marcel la el.
Iepurele Elvirei
Elvira are un iepure mic, El cere mereu morcovAcum ar vrea salatd proasp[td.
- Vai, ce iepure lacom! spune Elvira supdratd.
Invitatul
Traian este invitat la Anton, la aniversare.- Anton, nu mai pot voni la tine!- Ce motiv ai, Traian€? Te-ai supdrat cumva?- Nu! A venit la mine vdrul meu, Octavian.
este tot elev- Vino cu el ! spune Anton.
Vulpea l-a pdcdlit pe urs.
-r*lllllrr
37
{n, \- / I * \ . - / . . ' f , -
Numelg meu este.....................i',ii,,.,ii
38
.n*'
39
Pe punte
Vdrul meu, Victor, este marinar. El sta pe punte,
la timon6.Vaporul aluneca lin,Pe valurile
Un marinar spune o Povestevestit.
- Se vede portul nostru! le
vaporului.- Ura! U'ra!
mdrii.1despre un pirat
aratd cdpitanul
evista
Cosmin este prigtenul meu. El este elev la licer"r.
- Ce ai cumpdrat, Cosmine?- O revisti pentru copii! spune el" Sora mea are
multe reviste.
ocrclnecinevavecinvecini
ciocdnitoareplacintdLucianCecil ia
tactaciplecpleci
cinemacitire
v
clltpercalv
caclLlla
Llpnan
clnplr
minciundciorapi
sacl receseci recimaci tacemecl tacl
. l
clocolatapicioraricipitici
alcl
cincimlcl
crc
principalsolicitat
' lvmocrlacicoare
Ciprian va veni cu noi la circ.Ariciul a cules multe ciuperci.Cecilia a citit o poveste cu pitici.Valentin are cinci ciocolate mici.La citire am luat nota noud.Cdciula Ceciliei are trei ciucuri.
Pe cdrare treceaLucica s-a lovitCeaiul s-a rdcit.
un arici.t .ra plclor.
?
Mlrinimie
E ora cinci. Cecilia a terininat tema lscitire' Vine
cineva. Este nenea Marcel.- Vino aici, Cecilia! Am ceva pentru tine, spune
31.- Ce ai acolo? insistd Cecilia.
- Uite o ciocolati cu alune, iar aici aipldcintd ctt
iuperci. Vineri voi veni sd te iau la circ,- O, ce mdrinirnos este nenea Marcel!
: . - :lnlma. lnlmtoara. tnlmos,rndrinimos" mdrinimie
,ffiduQoa,
4,1
Un visE,ste sear6. Lucian s-a culcat pe la ora opt.
Apar trei pitici cdlare pe trei melci. Sunt tare
nostimi. lJnul spune suPdrat:- Cum ai luat nota cinci, Luciane?
- Eu? se sper ie coPi lu l .
- Pdi, cine? Nu ai scris la citire! se supdrd, mai
tare piticul.- Am scris! Am scris mereu toate temele!
copilul se scoald speriat. Nu mai este niciun
pitic.O! Piticii erau numai prin visul meu!
nu malnu mal
nu mainu ma1nu malnu mal
vreauavemscnuscriemcitesccitim
numainumal
numainumalnumainumal
ciocolatdun miro pardpl6cintdun caieto carte
42 43
2.t .
Tic-Pitic u pictctt un soure nostim'
Ce putem citi Pe soare ?
?a
3.
desendr"rlapdintedoctor
nodpodvddcad
pddureadundadevSrcolindd
duminicdprindeaprindelduddros
dt)livaddridicadarnicdaruri
drumdealcoddans
TudorTudora
dadesdopdor
dreptdomolsecretmodern
TeodorTeodora
AndreiAndreea
Adrian, Adela, Adina, Mardare, Dana,Dorina, Didina, Radu, Damian, David, Doru,
Codrin, Predeal
Tudor este un copil darnic.Andreea a decupat din carton un pitic .Adriana poartd numai sandale cu tocul mic.Duminicd vom pleca cu acceleratul la Predeal.
Mardare este doctor Pediatru.Vdnrl meu adund prunele din livadd.
Vineri, md duc la pddr,rre cu prietenii mei.
Andrei se duce pe deal cu oile.
Rddticu s-a dus Pe deal cu oile.
Pisica h"ri Tudor s-a suit pe dulap.
Mieunica se suie Pe Pat.Pe Andreea o doare rdu un dinte.
Vulpea se laudd cu coada sa.
Condorul se rotea deasupra pddurii.
Ora de scriere
Este ora de scriere.ie o scrisoare mic6.
-O,st i loulmeuion, Costele?- Nu am! Uite, ia cdlimara din dulaP!
Sorina are un caiet noLi. Acum
nu mai are cerneald! Ai Lln
45
La doctor
Dana este sora mea. Ea are opt ani. Acum estesupdratA. O doare rdu un dinte.
Mama o duce la doctor.- Ce te doare , Dana?- Dintele acesta de sus! rdspunde ea cu voce
tremuratd.- Nu te speria! Scoatem dintele imediat! Durerea
va dispdrea ca din senin! spune domnul doctor.
lYoisuntempriaeni!
spun puii?
46 47
iepureiertarelerl
iepuri
crelermlereplesavlerme
pal - palecni - cuietai - taieSLI1 _ SLIIC
mormdie, voie, piere, iefiat, oaie, miel. caiet:
Monica cere iertare mamei pentru minciuna spusd.YTUn ptsol rau se sule pe masd.Mdriuca scrie pe caietul sdu cinci cuvinte noi.Tata a cumpdrat cuie mici"Iepurele meu a ros cinci morcovi.Ieri, am primit o scrisoare.
La masl
Este ora Llnu. Dorina scrie o compunere. Tudor
citegte o poveste.Mama le spune:- La masd, copii!- Imediat, mdmico, rispund ei.
Copiii se spald, apoi se duc la masd. Mama le
aduce pastram[, salam, salatf, mdsline. Dorina vine
cu supa- Mamico, mai avem ceva?- Da, avern ostropel cu carne de pasdre, apoi
savarine cu mult sirop! rdspunde mama.
- Mdmico, noi suntem mari amatori de dulciuri!
mai spune Tudor, apoi se lasd tdcerea.
Eu vreau lapte
cald.
Fece.
dulce.
ficrI,J.
cu c{lcuo.
cu paste.
48
megter $andru Iagicoco$ Mureg $endreni$osea Someg ceagcdparaqutd corcodug citegte
Ll$a
cenugira;mamagind
$aseqaptegoapte
9arpe
$$pogtaqpeqteqtiucdqcoalS
$apca$oarecegoimgiret
co$mo$ca$na$
Miqu a plecat cu mama sa la laqi.Viginele s-au copt devreme.
$coala noastrd este aproape de gosea.Mdtuqa mea tuqegte din pricina unei rdceli
putern ice.Nenea Andrei are o magind rogie.Viorel aqteaptd pogtagul.Vdrul meu, Ciprian, locuieqte la $endrenr.Nenea Doru este paraqutist.Radu este gcolar silitor.Dan qi Nelu sunt prietenii mei.
Scolur : elev49
prieten = amic
vualvoouanouavouaroua
ououaoudleploud
ououqoroudou$oare
Laura a luat nota noui la istorie.Cecilia poartd o cdciuld noud,Noud ne place mult ciocolata cu lapte gi alune.
olr-oul-ou6-oudle
x Petricd cere mamei un ou de ciocolatd.* Cucul nr-r cloceqte oul s6u.x De Paqti, mama vopseqte multe ottd.
x Oudle cumpdrate de Marcela sunt proaspete.
coco$ - cocoqicocogel - cocoqei
50 51
$oricelul lacom
$oricelul simte mirosul de cagcaval. Adulmechlacom. Iese din culcu$ $i se apropie cu teamd.
- O ce ca$caval mare! spune el.- Te-am prins, qoricelule! se repede motanul
asupra lui.
C6lin citegte repede.Valentina scrie repede.
Vulpea se repede asllpra unui iepurag.Camelia se repede spre u$4.
Crina se repede la poartd.Lupul se repede la mielul cel mai mic.
Sd ordondm cuvintele:. Ceciliei, curat, motanul, $i, este, cuminte;
o se tem, pisic6, canarii, de, qoriceii, gi;
T\i . \ \r. ilii*
1 l , l v1*''l \ - .9\_caril;t ">/
\"n fi
: ' , ; i\ ; i . . i j\\-_-*. , ,' -_/*-\',t,,/.r-
r I ; /
\l:n**t\l1rt,j)!-carnS"
p' 'w-\a
5253
Pe peron
Este ora cinci. Iepurica qi Pisicel stau pe peron.
- La ce or5 vine trenutr, Pisicel?
- Pe orar este trecut la ora $ase ! spune motanul
cam plictisit. Poate va veni ciug-M6g6ruq, ca sa nu
mai agtept gi altd datd.
- Eu gtiu cd Prietenul meu,
cu acest tren. Am primit ieri
spune IePuricS.
Martinel, vine Preciso scrisoare de la el,
o
A
i Iinlnca
incet?ncep
inoatdindataindoitinvins
impreundimpotrivdimpiduritimpdcat
intorsreintors
incetatneincetat
amar - dulceinalt: sculdintuneric - lumindvrednic - lenegcrud - copt
x indoit, a indoi, indoiald, neindoit* inot, inotdtor, a inota
54
?ncdpdtorneincdpdtor
veseli - tristSrece - caldatent - neatentlduddros - modestsincer - mincinos
Mirela gi Andreea se duc in parc.La culcare, mama imi spune o poveste.A inceput sd ploud.Mircea gi Lucian s-au imprietenit.Ieri am mers la pddure impreund cu prietenii mei.
-rfl+
Tatil meu
Este ora cinci. Tata se intoarce de la serviciu. Ett
ii sar inainte qi il salut. Totdeauna imi aduce dulciuri.
'Acum imi da o napolitand.- Ce note ai mai luat, Cecilia?- Am ft-rat nota noud la Cunoaqterea mediului! ii
rdspund eu cam suPdrat[.- M.rttte$te neincetat 9i vei reuqi mai mult! md
indeamnd tata.
inainte - inapoitotdeauna - niciodatdsupdrare - veselie
Cartea
Lucian are gapte ani. El este un gcolar silitor.Ieri, a primit o carte de la mdtuqa sa. Acum citegte opoveste. Sora lui mai micd ii spune:
- Luciane, citegte-mi gi mie!- Ascultd in linigte! ii spune el. Povestea se
numeqte ,,Cei trei purcelugi".
$apcaSilviu se intoarce de la gcoald. Pune $apca in cu-
r gi o salutd pe mama.Ea il intreabd supatatil:
- Curn ai murddrit qapca, Silviu?- Miqu gi Octav s-au jucat cu ea! rdspunde copilul.
Mama se mird:
- Dar tu unde erci?- Eu stdteam in poart6, mdmico!
+r* dfilllt}it
57
t) Compunem duPd model: Pui - Pui;or
pegte - pom -
copil -
ora$ - inel -
2) Punem semnele de Punctualiq;
Este vineri Daniel scrie o scrisoare
verigorul lui in camerd intrb Andreea
Daniei unde este cutia cu acuarele
Cautd in sertar ii rdsPunde el
3) Ordon cim prop oziliile :
[Jrsul a ieqit prin Pddure.- Mor! Mor! Oare a sosit Primdvara?Este luna martie.El adulmecd aerul ProasPdt.
iepure -
ot]t]o
58
cdine - cdini
/\an.
malne6n t f latrat t l tur --^-- -
calneAV
sarma
rauparau
tAndrstdndst8ncdvAndut
rddrAdeau
cdntec vAntcdntar cdndpdlnie cAntmAndrie rdnd
c6nt pAndesc
cdntau PAndeau
pentrurdnduni cd - r6ndunele
int6mplilre ; intAmPlari
cocostArc - cocostArci
sprAnceand - sPrAncene
cdrmd - cdrme
Pe malul apei s-au oprit doi cocostdrci'
Fi cauta peqtiqori 9i melci.
Pdcald qi TAndald sunt Prieteni'Ieri am mdncat PAine cu unt.
Noi gtim multe c6ntece.
Motanul a rdsturnat ulcica cu smAnt?tnd'I A '
catnele - calnll
59
O intflmplare
Este duminicS. Ioana a iegit in curte. V6ntul adieLlgor, dar e cald.
Ioana il vede pe Tanu, motanul cel lacom.f,l s-a lipit de pdmdnt. Pdndeqte ceva. Se t6rdgte
?ncetiqor, apoi, pe nea$teptate, sare ca din arc. Aprins un qoricel.
loana il lauda:- Tanule. ce motan iscusit esti!
i rece - caldrepede - incetatent - neatentlduddros - modest
senin innoratiese - intrdcurat - murdar
. l
prmde - scapa
vdntvdntiqor
pe$tepeptiqor
innodat
lepureiepurag
$oareceqoricel
iggoptat,
cdnteccdntecel
motanmotdnel
innorat,
60
,*fll t**,'
6T
ac - macicul - macii
itic - piticiiticr-rl - piticii
opac - copaci'copacul - copacii
IAl
tcam - salcamlsalc6mul - salc6mii
prunl* pruffr
pil - copiiopilul - copiii
sac * saclsacul - sacii
melc - melciI r | "
melcul - melcl l
n-ul
- r i ]
- - - - r r !
'-i 'l;i .-".,'1;1 : '' *" ' - ' , ' i . ."
...,iii- ro-
"^ (, ("
Kij'qblicuriciffi.,
ir t{g
?,
/fh
uricicoco$
copil
tepur&;
La concurs
Mircea este Prietenul meu' El
duce mereu la antrenament'
este inotdtor. Se
luat qi Pede la toate
Ieri a parttcipat la un conclrrs' M-a
mine sd vdd intrecerea. Au venit sportivi
gcolile din oraq.Mirceaainotatrepedeqicorect .Aluatpremiui
al doile a. L-a intrecut doar un inotdtor din oraqul
Tulcea.
prietenprietenieprietenosimprietenita se imprieteni
qcoal6gcolarqcol6regteqcolSrimeqcolit
cdntec, cAntecel, a cdtfia, cdntdtoate)
incAntdtor
6-y
()z 6',3
La circ
La circ este un urs prietenos. Se numeqte Marli-
ic6. Lui ii plac mult dulciurile. Copiii il adora. E,i
aplaudd cAnd iese in arend.Martinic[ se trdnteqte pe saltea, se dd de-a dura,
poi se ridicd, mormdind, in doud picioare.Lucian il intardtd:- Martinicd, mai vrei caramele?- Mor! Mor! ii rdspunde ursul inc6ntat.
intr-un
co$pomora$
intr-osearavardcand
insdntat,
?ntr-undintr-unprintr-un
intr-odintr-oprintr-o
cuiet\
Icflrte
Sandu s-a urcat intr-un cireq.Mircea a cules piersici dintr-un pom mic.
Laintoarcere, copiii a trecut printr-Lln pArAu.
La Pflduretntr-o dupd-masd am mers la pddure.
tntr-o poiand erau multe ciuperci. Dintr-o
ciupercd a ieqit o insectd micd.
- Ce cautd vietatea aceasta rninusculd intr-o
ciupercd uriaqd ? se aratd,neldmuritd Crina.
- Ciuperca este mAncarea ei! ?i rispunde Radu.
64
.*flt -+ff**,
sdmbdtdsdmbureporumbelimbobocitbomboand
bBbarbdbardd
: bunic[bucuriebalonbeteal[
bicicletdbalaursalbdbaltddaltd
bascdcascd
larDa
rarna
bancdbaltdtablStablou
cabandalbindvrabiealbuq
bradbanibobcuibcuiburi
u stau in bancd cu un bdiat blond.
obert se plimbd cu bicicleta.
unlca ne spune o poveste cu balauri.'atAl lui Barbu este brutar.
Bianca adund iarbd pentru cei cinci iepuraqi ai sdi.
Sdmbatd md duc la Brdila, la bunicii mei'
Sabina mdnAncd o banand,.Lebbda inoatd Pe sub s61cii.
65
balon - baloanebuton - butoanepalton - paltoanemotor - motoarecotor - cotoarebob - boabe
bunbunigorbunicelbundtateimbunata se imbuna
La sobi
inserarea coboard peste sat.Pe cer au apdrut stele strdlucitoare.Bunica std cu nepoata la soba. Ea impletegte un
ciorap. Pisica toarce.- Bunico, imi spui o poveste?- D4 Ioana. $tiu o poveste cu un balaur uriag.
Sd nu te sperii! Balaurul va dispdrea rdpus de unvoinic.
- Ce bine! se bucurd nepoata. Egti cea mai bundbunicd din lume!
66
tit*lhtl
67
La prisacfl
Bunicii lui Adrian locuiesc la Basarabi. BdtrAnr'rl
este un prisdcar tare priceput! El are noud stupi.
Bdiatul il intreabd:- Bunicule, md lagi sd vdd qi eu albinele?
- Bine, nepoate! MAine vom scoate mierea
impreuna! ii promite el.
- Vai! Ce cusdmititicii u desenut
Scolurul pentrumine!
intrebure cu rdspuns nu preu cIuF...
vrubia.- Nu Stiu! Depinde de pisicd! rdspunde Soricelul
tntristat.-St eu mdtem de neumul pisicesc! spune pflsdreu.
68 69
Dtlntl
a) Sd ordondm:
Caisa
El a cules cinci caise.Radu se bucurd.Barbu coboard din cais.Pe cea mai mare o dd lui Radu.
Patinoarul
Lacul incremenit este acum patinoar.E luna decembrie.Patinele copiilor lasd in urma lor desene dinincurcate.Neaua moale a imbrdcat in alb tot cuprinsul.
b) Rdspundem lu tntrebdri:
f . in ce anotimp se coc caisele?2. Ce anotimp agterne covorul de nea pe tot
cuprinsul?
otlDliniitl
/\
In parc
Este duminicd. Costel se duce in parc ?mpreundcu bunicul sdur.
Bitrdnul sta pe o bancd qi citegte, iar bdiatul seplimba cu bicicleta.
- Costele, nll ai obosit? ?l intreabd bunicul.Baiatul ii rdspr"rnde:- Nu prea, bunicule! Ma mai plimb un pic, apoi
ne intoarcem acasd.
* se imbracd, umbld, umbrd, umbreld, a asamblat,imbunat, bumbac
x cumpdrd, ?mpdrat, cumplit, impreund, simpatic,campion, simplu, umplut, impodobim
pddure - impdduritpodoabd - impodobitbun - imbunat; imbundtatit
Sirbfltoare
Robert a implinit gapte ani. E,l r-a servit pc
prietenii sai cu bomboane qi i-a invitat acasd. Tortul
de ciocolatd a avut mare trecere!Bdiatul a primit multe daruri: creioane coloratc,
un penar, un stilou, o carte de poveqti 9i mai multc
cr-rburi. Un atlas botanic l-a incAntat mult.
Cel mai mult s-a bucttrat de bicicleta cumpdratir
de bunicii sdi. De multd vreme $i-o dorea!
,qA
F
70 7l
Doi pescari
M6ine md duc cu tata in port. Acolo avem o
barc6 cu rnotor. Noi vom pescui. Eu sunt un pescar
norocos.-Tatd,la ce ord plec[m? il intreb eu cu nerdbdare.
-Dacde vreme bund, vom porni cAt mai de-vreme.
Poate pe la ora patru, imi rdspunde el.
Bianca a cumpdtat cinci boboci de crin.
Cinci boboci inotau in baltd.
Eu port o beretd marindreascd.
ttr pg! sunt multe vapoare romAneqti qi strdine.
. . -: -^1r'-. ?,,
-* \
1!, a- l l
\14 /|2r
PrietenieEste sdmbdtd. Sabin se urcd in tramvai.Tiberiu. Cei doi copii se salut6.Tiberiu intreabd curios:- Unde te duci, Sabin?- MA duc la teatrul de papugi. Este un spectacoln. Vrei sd vii gi tu?- Ag vrea, dar nu am bilet! ii rdspunde bdiatul.- Am eu un bilet ?n plus!- O! Ce bine este sd ai prieteni! spune Tiberitruros.
il vede
j rjat
j i r
$ir
vraj itoareprimejdiepijama
ajutor
JenicaJ ianu
1 'vpraJa
vrajdcoaj 5
prAj iturdimprejmuitstejarvitej ie
JariqteaJiu
Jocjos
J01
j alecoj ocetaj
curajbarajmiraj
luj erpojarbujorjucdrie
JaponiaJupiter
Maria o ajut6 pe Elena la imbrdcat.
Vara, mi joc cu copiii pe plaj[.
Jenica a cumpdrat cinci prdjituri.
Pe rfiul Jiu s-a construit un baraj.
Cecilia i-a dat lui Jianu o jumdtate de portocald.
Pijamaua cumpdratdde mama ?mi place tare mult!
PortretBot din E qi ALa pisica mea.Trupul e un P,Labele - doi U,
Iar coada - un J\ \0
'74 75
La ioaclEste joi. Am terminat temele qi
Tudor aduce cuburile. Mioara
poartd un cojocel roqu.- Unde este jucdria mea? intreabdOvidiu.
Mioara ii atatd:- Este jos, Pe covor, Ovidiu!in camerd intrd bunica. Ea ne serveqte cu prdjituri
gi jeleuri.- Ce bune sunt! spunem noi bucuroqi'
pdpuqdp[pugica
acum ne jucdm.
are o pdpuq6. Ea
prdjituriprdjiturele
bujorbujorel
76
jucdriile
@ffi
1)RecunoSti Povestea?
Casa de turtfl dulce
Doicopi iS-aurdtdci tpr inp6dure.CAndS-anoptat, au ajuns la casa vrdjitoarei'
Bdiatul era speriat, dar surioara sa l-a incurajat:
- uite ce cas6 minunati! Este cladita din turta
lce gi acadele. Sa rupem 9i noi cdte o bucat6!
vrSj itoarea a ieqit din cas6. cu vocea ei mieroasa,
ademenit Pe coPii.
Acum cei doi sunt in mare primejdie!
2) Punem semnele de Punctuulie:
A sositprimdvara in pddure au apdrut brAnduqe
Iepuragul Rila a ieqit sd caute ierburi
petei toporaqi
unde sunt prietenii tai il intreaba puiul de urs
Ei cautd morcovi prin gradina lui Andrei ii
rlspunde Rila
de
I '
77
Virul meu
Migu este vdrul meu. El locurieqte la Bragov. ilagteptam sd vind la noi, dar s-a ?mbolnavit de pojar.Trebuie sd stea in casd doud sdpt[mAni.
Sora lui este mai mic6. E,a il intreabS:- Te doare ceva, Mi;r-rie?- Nu, dar md cam plictisesc! Aq vrea sd md joc
cu prietenii mei!- Lasd, nu te necdji! il indeamnd surioara. Doar
egti un baiat curajos! ^
Un mic ajutor
Marius are noud ani. E,l este elev in clasa a doua.
sora lui, Janina, este in clasa ?ntai. Ea ii cere ajutor'
la matematicS.Biiatul ii aratd cu rdbdare:- IJite, nu ai calculat corect scdderea aceasta!
Janina se sr-rpdr6:- Vai, vai, ce neatentd sunt!
bolnav - sdndtosprieten - dugmannecdjit - bucuroscurajos - la$
,,Im trup sdndtos,minte voioend!"
,,Sdndtuteu e ceamui bund uvere" * corect,
recorectare,corectare,
necorectat,corectitudine, corecturi,
incorect
79
I
Arn?" r'trq--
Jt/ril n
Cure dintre cuvintele de mui jos s-&r putea scrieducd demontdm munechinul?
incercuim uceste cuvinte:iodMODCODJOCMOVLOC
TicMicMUTVOCIJiuloc
80
MiuouCUMvoiDOIMOI
C
hHhalathotelhaindpahar
MihaelaHaralambie
hordholdah6rtiehambar
HoriaHunedoara
hamachanoracmohorhotar
HerculeHector
In clasi, pe perete, este harta Romdniei.
Mihai poartd un halat albastru in atelier.
Tataeste un muncitor harnic.Janina a spart un pahar.Am desenat un hipopotarn simpatic.
Horia a impdturit repede o h6rtie.
Bunicul are hambarul plin cu porumb.
Vremea urdtd o mdhneqte pe Mihaela.
Porumbelul este un acrobalr neintrecut.
l-lulurbii lui Ciprian sunt voiajori.
ul
hulub - porumbel
holda: lan
hambar: pdtul
harnic : vrednic, muncitor, activ, neobosit
mAhnit : supdrat, trist
simpatic : nostim, pldcut
Sfi ordondm:
a) scrisoare, Mih aelade la, o , a primit, Hune doata;
b) simpattc, este, motan, un, Hercule;
c) alb, doctorul, halat, Poartd, un;
d) haina, Mihnez, Pe, umera$, i;t Pune;
e) hArtie, din, verde, Lucian, a lucrat, vapora$' uni
mdhnit - veselsimpatic - urdciosapr imi-ad[ruiapr imi-atr imite
8:)
Sfr ne jucdm:
Horia este cel maibun handbalist din
qcoala noastr6.
h a r t e
a p R h H h
I a h o h o
a h o t a r
t a r e r n
e r a I H T
Nisturelul
Cerul este innorat. Ploud mdrunt gi des'
Miirnea vrea s5 plece la bunici. El se imbraca cu
haina cea nou6. Mama ii sPune:
- Ia gi umbrela, bdiete! vai, ce vreme mohofitdt
- Mdmico, mi s-a descusut un nasture! spune
Mihnea necdjit.- Ai r6bdare! il voi coase imediat! ii rdspunde
mama.
nor - innoratnod - innodatndmol - inn[molitnoapte * innoPtat
x harnic, ufl, Sebastian, sondor, este
in+in+in+in+
x a primit, albastru, Mihai, un, dar, hanorac, in
Suplrarea
Cel mai bunprieten al meu este Horia. El locuieqte
in acelagi bloc cu mine. Este un elev harnic.
Ieri ne-am intfilnit in parc. Am observat c[ este
mdhnit.- Ce s-a intdmplat, Horia? am intrebat eu'
- Mi s-a stricat bicicleta! Nu md pricep s-o repar
gi tata nu este acasd!
- Hai cu rhine la bunicul meu!
ajuta el. $tie sd repare orice lucru!
;prieten: amicelev : gcolar
am spus eu. Te
* cuib, streagin a,,la, este, casei, rAndunicfl, de, un
85
s-a stric at - s-a deteriorats-a intAmplat : s-a Petrecut
DDt]D
Sd ordondm:
Hipopotamul
in camerd intrd Horia.- Vai de hipopotamul meu! se jeluie Mihaela.Mihaela a pictat un hipopotam.E,l rdstoarnd, paharul cu apd.
a hotlriMama hotdrd$te ora plecdrii la cumpdrdturi.Copiii s-au hotdrdt repede asupra jocului cu
popice.Mihai hotdri repede locul de popas la umbra unui
stejar b5trAn.in padr-rre vom hotdri locul pentru popas.
86
sGgumagurdgar5,garaJ
grddinapungdtvleagan
gnjA
galbengutuiegogo$argogoagd
agoniseal6gorun
strigdtstrigdte
aleg str6ngalerg culegt6rg gtergprag merg
goaldgoarndmdgarg6scd
igansacgAndacgrelergdnganie
dreg1ClragIorogdrug
greugrosgrdugAnd
Magdalena aleargd prin ogradd.
Bogdan a greqit la calcule.Din pragul qcolii, md strigd Dragoq.
Md doare gAtul din pricina sucului prea rece.
Lupul are g0tul gros qi vdnjos.
F
*
87
greu lungugor scurt
merg golstau Plin
dregstric
Gdinuqa are cinci puigori galbeni'
Bogdan aleargd cu bicicleta pe alee'
Greierele duce in cdmaraun grduncior de porumb.
Nenea Grigore a ldsat bagajul la gafi"
Gabriela este colega AgriPinei'
in crdng ciripesc grauri, mierle gi alte pisdrele
gure$e.
Doi boboci de gasc6 se plimbau pe o potecd
ingust[.Gabi a ruPt trei boboci de narcisd'
t*u"i^loo"!i," ruiilj,un, i e s e, i n ;
* cel, gur6, latg, vasul, la, gol, este;
x pungd, Bogdan, migdale, cu, are' o;
* un, a gdsit, gdnddcel, gdinuqa, galben'
ltu89
gdndac gdleat6,^
tv t
sanoacel gdletuqd
greiere - greierag - greierel
mdgarmdgdrug
Sfr ne iltcfim:1) Cine este..,
galbendcoaptd .amdruie
Fucemgrasgreugollat
corespondentu-..u$oringustslabplin
ro$ugrasgustos
2)
w
w\Y
o o r I I Ft S tp o r u m b t 1
a m c r a p r o
p o S o t a u ra c V I a o ug u $ t e r u p
a. t b r a d r eI e g u m e i d
3) Gdsim cht mui multe cuvinte...
BoboceiiEste vard. Cdrdul de gdqte se indreaptd spre rfiu.
Boboceii ciugulesc iarbd gras6. Acum au gSsit un
bob de grdu. Se ceartd intre ei. Cine il va mdnca?
Vine gAscanul. El ii impacd sds6ind. Le atrtd
balta gi ii indeamnd sd se scalde.Boboceilor le place mult sd inoate.
( \ )
))/ )j
agdsi -apierdea se certa - a se imPdcaaveni-aplecaapldcea-adisPldcea
va apdrea - va disPdreavor apdrea - vor disPdrea
* casei, ldngd, P€, noastre, trece, Gabi,,lngdndurat, gardul
9l
Micul dejunEste ora $apte. Bogdan se pregdteqte sd plece la
qcoald. Se spal6 bine cu apd qi cu sdpun. Apa recel-a inviorat.
Mama ii spune:- Ar trebui sd te grdbegti, Bogdane! Micul dejun
este gata.- Imediat, mdmico! ii rdspunde bdiatul. Aq vrea sd
mdn6nc numai pdine cu margarind qi miere.
l-a
ruguttntrebatajutatIdudutinvitutudusreparut
Ecouldmasdculcarejoucd,pourtdbunicif{icu
la
Sd ordondm:
x culeg, grddin6, din, bunicii, gulii, mei;x gladiold, gAnddcelul, de, urcd, lujer, pe, un. Eu sunt mdgdru;ul CiuS!
s3
In o,Oriqelut Copiilor"
Este iarnd. Cerul este acoperit de nori plumburii,dar nu e rece. Bate uqot vdntul.
Magda qi Dragoq se plimba prin ,,OrdgelulCopii lor".
Bdiatul spune:- Te rog, Magda, vrei sd ne dim in leagdne?- Sigur cd da, ii rdspunde ea bucuroasd. Apoi, ne
oprim qi la cdluqei !
x nor, norigor, innoratvl
* ora9, ora$el, ora$ean, ora$enesc* bucurie, bucuros, imbucurdtor, a se bucura
nor - innoratnoapte -negru -ndmol -noroi -
Gabriel ( sa, s-a ) innbmolit in mlagtind.
94
Poveste
Pescarul a scos plasa din apd.Era ingrijorat. Nu
rinsese nimic. Acum, in plasd era un peqtigor de
. Acesta a grd\t cu glas omenesc:- Nu md omori, om bun! Sunt atdt de mic.
Aruncd-mdlnc6t nu te vei sdtura cu mine!
lnapoi in lac !Omul i-a' rdspuns mdhnit:- Nu pot, dragul meu! Md aqteaptd, acasd cinci
pilaqi. De multd vreme n-au mai m6ncat pe
s[turate !Peqtigorul s.a induiogat gi i-a spus:
- Daci egti atdt de nevoiag, bagd mAna in gura
mea qi ia inelugul de aur! El te va scdpa de sdrdcie!
Ce puteri crezicd uvea inelu;ul? Cure erfl oare?brmulu mugicd
a scoate - ab6,gaapr inde-ascdpaa arunca- aprindea intreba- a rdspunde
95
96
,* cotco ddcea, gard,
97
Gutuile
Bunica mea locuiegte in satul Galbeni.
u Aseard a venit la noi. Mi-a adus cAteva gutui.
Sr"rnt mari, galbene qi aromate.Gust qi eu dintr-o gutuie. tmi place! O mdnAnc
cu ldcomie.Cum ai pdstrat gutuile, bunico? ! o intreb eu
miratd.- Le-am pus la rece,
unica.
cdmard,. imi rdspunde
Eu iau altd gutuie, o admir qi adaug:
- Sunt tare gustoase !
ln
mi-a adusmi-a cerutmi-a diiruit ' le-ammi-a scrismi-a trimis
uduscerutddruitscristrimis
pe, gdind, o, rogcatd
Puiqorii gdinuqei s-au imprd$tiat prin ogradi'
Pe lujerul unui bujor s-au suit doi gfindacei roqii'
VoicumpdrapentruGabi l6cr6mioaresal l
narcise.Eu am cerut bunicii o gutuie sau un m6r'
^ ay**ra cea vicleand at mdnca o gdind sau o
gasca.
a se sui - a se urca
ograd[: curte
lujer : tulpin[
vicleand : qireatd
Sd alegem formu corectd:
Copiii (sau; s-au) dat in leagine'
Bunicul vrea sd plant eze in livada cireqi (sau;
s-au) caigi.
Drago$ $i Andreea (sau; s-au) gAndit s6 meargd
in parc (sau; s-au) la cinema'Ce incurcdturi sunt
99
tn imagine?
Ihw
o
\\
\\\
\
€;'!r+
Hansel si Gretet ( sua ; s-au ) rdtdcit prinpddure. Ei ( sou ; s-ua ) oprit lu
casa vrdjitourei.
100
ge Gegemegeneregeminge
mdrgelesdgeatdgeneralgeamantan
EugenGelu
agerdegetgemenisAnge
gemgergeamgest
Germaniacongelator
mergecurgespargepl6nge
GeorgeAngelaGeorgetaGeta
atingestinge
Laura gi Angela sunt colege de bancd.Robert sparge nuci.Gelu a spart, din greg eald, un geam.George duce geamantanul mdtugii sale.CAinele se linge pe bot cu plScere.Tata drege bicicleta lui Gelu.Pe Angela o doare rdu un deget.Marcel merge la gcoald cu George.Mircea stinge lumina in camera sa.Mama gterge geamuril:'lde la balcon.
Georgeta qi degetarul
Este sear[. Ninge liniqtit.
Georgeta a terminat temele. Acum citeqte o
legendd despre daci 9i romani.
Bunica ?i coase guleragul.
- IJnde este degetarul meu, Georg e1a? intreabd
bunica.- Nu gtiu! il caut imediat in cutia cu ace'
Bunica o laudd:
- Ce nepoatd harnicd am! intotdeauna imi dd o
m6nd de ajutor!
Completdm cu ce, cr suu ge:
Mar.. . . . . .1in. . . . . . r
An.. . . . la
. . . .apa
piti. . . ..amantan
Lu. . . .an
. . ..rese
. . . . . .ar td
I02
in savan[
S-a innoptat. Leoaica qi cei doi pui au ieqit la
vAndtoare.- ce umbre ciudate! se plange unul dintre pui.
Mie mi-e cam teamd, mdmico!
- Leii nu se tem niciodat6, copilul meu! Toat6
savana tremurd cAnd rage un leu!
- CAnd voi creqte, voi deveni regele animalelor!
s-a l[ud at celdlalt pui gi qi-a incercat glasul.
- Tdcere! a goptit leoaica' Ne apropiem de
antilope. Nu trebuie sd ne simtd!
Sd ordoniim cuvintele tn propozilii:
x George, general, este,
x sdgeatd, rindunica, o,
x ug6, Geta, greqeali, qi-a prins, din, la, degetul;
* un, tabdt6, imi cumpdr6, pentru, mlc, mama'
geamantan.
nenea;
cerul, strdbate , Qd,
103
De serviciu
S-a sunat de ieqire. Elevii au plecat acasd. Eugen
pi Angela au rdmas in clasd. Ei sunt elevi de serviciu"
Angela strange hartiile. Apoi gterge bine geamurile
dulapiorului.Eugen pune creta in cutie, qterge tabla qi
aerisegte clasa.
Totul este curat! Acum pot pleca qi ei acasd'
Angela se duce la spectacol cu mama Ea'
Gelu s-a supdrat degeaba pe colega sa'
Alegem formu corectd:Sora mea (sa; s-a) tdrat la deget.
Marcela (sa; s-a) intdlnit in parc cu prietena (sa;
s-a)' ro4
Gemenele
Georgeta qi Eugenia sunt surori gemene' Georgeta
,joaca cu mingea. Eugenia sparge niqte sdmburi'
a s-a lovit la un deget. ii curge sAnge' Acum plAnget , .v
$l strlga:
- Ajutor! Vai, degetul meu!
Georgeta ii sare in ajutor:
- Nu mai PlAnge! Nu este atdt
bandaja imedi at la deget'
de grav! Te vot
Geta are o sord mai micd. Surorii sale ii este teamd
de intuneric.
gemul de caise.Surorilor mele
a spargespdrgdtorspart
le plac cireqele.
a ajutaajutorajutdtorneajutorat
Gelu are dou[ surori gemene. Surorilor lui le place
spdrturd
105
Sd ordondm :
Mlrgelele
fJ Eugen a tras de girag.tl Georgeta avea un girag de mdrgele roqii.fl Georgeta plAnge, adundnd cu gnjA rogiilerotunjoare.fJ Mdrgelele s-au imprdgtiat pe jos.
Compune cuvinte,grupfrnd cfrte2 - 3 mdrgele
decorate cu silabe !
106 107
laratdranolelaro!etcu!it
vacafidConstanla
!elindleavdlambaldulcea!6dimineald
dinliroti
lec!ielectii
marli
!armcoll
Ieplstru!
pialapiele
ara noastrdarc munfi, dealuri, cAmpii qi ape'
Pe o creangd de arlar std o vrdbiufd'
Cdlelul umbld lanfoq Prin ogradd'
Un ldran vinde felina la Piafa'
Doinila a invdlat bine leclia'
Tanti Tanla are un rdloi qi noui ra!e'
Ancufa s-a inlepat la deget cu acul'
Noi avem o clasd spalioasa 9i curatd'
ficu fine laPul de coarne.
Diminutivemasd - mdsuldbrad - braduf, bradule!baiat -cleget -vrabie -clopot -pOlana -
mese - mdsutet
stele - stelutet
plslcl -
bdnci -case -ma$ml -
capre -
Rifa - VeverifaO isteald acrobatdStrdbate pddurea toatdCaci vrea iute sd aduneNuci uscate gi alune.
r0B
Primlvara
larna geroasd a trecut. Acum e primdvar*. ]!eilttir
tooit. Cerul este senin. Soarele str6luceEttr
rietenos gi ne indeamn|lajoacd. Vdntul adie u$oi'"
P6sdrile cdldtoare se intorc din dep6rl6rilt:
albastre.Angela spune bucuroas[:
- Primdvar'dmult doritd, bine ai venit!
Sd ordondm:
* pitice, Eugenia, dintre, ciuperci, culege, ierbuiri;
{E Marcela, coleg€, 9i, de, Georgeta, bancd, sunt;
)K mdrii, castel, fundul, eta, 6le, , P€, Ltrri,
mdrgean.
Celu va ajunge medic Peste un an.
Gelu va ajunge la bunica peste o ord.
109
Mingea hucluca;i
Este sAmbdt5. Bogdan qi George au iegit la joacd.
A venit qi Eugen. El a adus mingea.
incepe jocul. Bogdan loveqte mingea cu piciorul.
Aceasta ajunge, iute ca sdgeata, drept in geamul de
la bucdtirie. Gearnul se sparge.
Bdiatul plAnge:
- Vai, va\ ce rdu imi pare!
- Las5, nu te necdji! Oricare dintre noi putea sd
gre$eascd, spune Eugen. Vom cumpdra alt geam 9iil voi ruga pe tata sd-l punfl la loc, mai adaugd el.
Bogdan igi gterge lacrimile gi le mtlllumeqte celor
doi prieteni pentru solidaritatea 1or.
Totul este bine cfind se tertnini cu bine !
a pldnge- a rdde
a iegi -
necdj it -
prieten -
110
f apulv6rul meu, George, locuiegte in satul Corbifa.
can\ade varb o petrec intotdeauna la el.
Dimine alailajut la treab6. in ogradd sunt multe
imale: oi, vaci, purcei, cai, iepuri 9i capre.
Cel mai drag imi este un lap cu coarnele rdsucite
gi bdrbila neagra. El merge tanloq inaintea caprelor.
Le conduce spre !arc.- Eqti un laP iste!! il alint eu.
qi ma priveqte mAndru.Japul parcd inlelege
Alegem formu corectd :
Nils (sa; s-a) purtat urAt cu g6scanul Martin'
Bunica a cump drat o pdpu96 pentru nepofica (sa;
s-a).George (sa; s-a) urcat grabit in tramvai.
Alice (sa; s-a) imprietenit cu omida infeleaptd'
111
JUT,,
{}
I l , )I t : i
Prietenie
Prietenul meu, Andrei, locuieqte la Reqila' E'l
este elev in clasa a gaPtea.
Parinlii lui sunt oameni harnici. Tatal lui este
ofelar, iar mama, jesdtoare.
Andrei iqi petrece vacanla la mare' aici, la
Constanla. impreund mergem la plaid gi ne jucdm.
'l'impul trece repede qi ne simlim bine amdndoi.
Ce bine este sd ai Prieteni!
in serile de vard,El cantd, ascuns Prin iarbd.Cri! Cri! Cri!
Este o vietate ttriaqd.TrdieSte in aPd, darRespird prin Pldmdni.
Este prietenul omului.[Il apdrd casa Si ogradaDe duSmani.
Dou[ surori
Este marfi. Tanla gi Angela sunt in camera lor.
Este linigte deplina.Angela invald lecfia la citire. Sora ei citegte cu
atenlie o poveste.
- Ce poveste citeqti, Tanla ? intreabd Angela.
- Citesc ,,Pr6slea cel voinic Ai merele de aur", ii
rdspunde surioara sa.Intrd bunica. Ea le aduce clStite cu dulceatd de
vigine.
munte-munti-munti it t
bdiat *
burete -
pdrinte -
perete -
castravete -
lL4
Oraqul meu
Oragul meu natal este Constanla. Pe hartd il
im ugor, l6ngd ldrmul Marii Negre, in Dobrogea'
Constanla este un orag mare, cu bulevarde noi 9i
iri moderne. Locuitorii sunt oameni harnici 9i
spitalieri.Vara, vin aici turigti din toatd lumea.
dntaJi de litoralul romdnesc. In portul
sesc multe vapoare. Ele cdldtoresc
mdri gi oceane.
Uneori merg cu tata in
de pe dig.
Ag vrea si devin marinar. Voi cdldtori in lumeam-am
ut.
Ei rdmdnConstan!aneobosite
. . rv
port. lmt place sa Prlvesc
, dar nu voi uita niciodatd oraqul unde
ZZ
muzrcl, vizitd muzeumuzical vizitator mozaicmuzician viziteazd bezndmuziculd vizitat barzd,
zi. t
ztrcziuaztlele
TerczaLizuca
zanazanezanazanerc
ZoicaRdzvan
mazdtezatzdtzarzdtevv
ZATZATIQA
brdnzd zambtldcozonac paznic
zgomotstrdzi
ZahariaZimnicea
Tercza a cumpdrat de la magazin un borcan demazdte.
Elevii din clasa a patra vor merge in vizrtd Iamuzeu.
Bunicul ii dd mdnzului un cub de zahdr.Azor line osul in gurd pentru cd nu arebuzunare.Astdzi am vdzut un cuib de berze.
l l6 t17
I-am cunoscut peLizuca gi Patrocle in,,Dumbrava
inunat[".Zoica cere o pard mai zemoas6.
Rdzvan i-a eumpdrat bunicului o revisti qi doua
Iepuragutr pozna$ vrea morcovi qi vatzd'.Azorel se zbenguie prin curte.
Jugca - Rdluqca cutreierd toatd ograda, cdutdnd
vlerTnl$or.
Luiza sare coarda.Zizi pune pulina sare in mdncare.
sare - sdritur[sare - sdrdturd
Elizaare un batic roz.
Georgeta poartd cioraPi rc2.
provizii, veverila, sa, a adunat, scorbura, multe, in
mingea, lui, pauzd,in, ne jucdm, Rizvan, cu
Surpriza
Este seard. Bunicul citegte ziaruI. Bunicaimpletegte un pulover. Bogdan $i Dragog se joacd
cu motanul.- Bunico, ne spui o poveste? intreabd Dragog.- Ce poveste ili place ? zice bunica,- O poveste cu zdne gi cu zmei! adaugd Bogdan.- Bine, vd spun! le promite bItr6na. Dar, mai
intAi, sd ne a;ezdm la mas5. Am pregdtit o surprizd.- Ce surprizd, bunico? intreabd cei doi copii
intr-un glas.
- Prajiturd cu zmeur6! rdspunde bunica zdmbind.Copiii bat din palme.
x Rdzvan, nucd, place, cu, ii, cozonacul, lui
x zgdriat, Georg eta, la, s-a, picior
I l f l
Azorel li znrz5"rele
Este o z\ senin[ de vard . Tereza 9i Razvan sunt
la bunici.in curte, bunicii au un zarzar bdtrAn. Anul aces-
ta, el a rodit din belgug.
Bdiatul spune:
- Hai sd culeg em zatqire, surioard!
Tereza culege doud zarzdte mai verz\. Le pune
in buzunar. Mai ia cAteva coapte bine gi le mdndncd
cu pldcere.
- Ce aromate qi zemoase sunt! spune ea'
Rdzvan il indeamn[ Pe c6!el:
- Azorel, ia 9i tu una!
Dar cdtelul mardie nemullumit. El ar vrea un os
Sd despdrYim in silube cuvintele:ouadoud
119
nou6voud
rouSploud
tlt]t]t]
a1 w t vD0 oraonam :
Zarzdrele
Zarzdrele cad ca o ploaie zgomotoasd.Din grddind se aude o rdpdiala ciudata.Zoica adund zarzdrele pentru gem.Zaharia scuturd zar zdrul.
w
bubutuzele
)€ir
F)
(€
-
$t?*c
120 1',21
Dimineatt^^
Este ora qapte qi zece minute' Suni ceasul'
ebastian se trezeqte. Sare iute din pat'
Dupa cateva miqcdri de inviotare merge la baie.
e spal6 bine cu apd rece qi sdpun' Apoi i;i cur6
coleg - colegrminge - mingirege - reglprag - praguricovrig = covrigi
GigelGina
gi Gi
LigiaSergiu
glmnasucapagindregindmarglne
rugind
GeorgicdGeorgiana
Virgil cumpdrd cinci covrigi.Magicianul este indrdgit de toli copiii.Zarnbile le sunt gingag eZoica are un inel de argint.Marna pregdtegte dulcea!6 din zmeura culeasd
de LigiaPe crengile copacilor s-au aqezat multe vrdbiule
gure$e.Pe Sergiu il doare gingia.
l|( povestire, Georgicd, doud, de, a scris,pagini, o
1',22 723
tn zilvai
Dun dreacurge pe lAngd oraqul Giurgiu. Pe malul
apei se intinde un zdvoi plin de viafd'
intr-o zi, Grna. Georg\ana, virgil gi RSzvan s-aLl
dus sd se joace .Lamargineazdvo\ului s-au intAlnit
cu colegii lor.
- Copii, hai sd culegem toporagi! a spus Virgil'
Gina intervine:
- Eu imi voi impleti o coronila din salcie sau din
pipadie!- Au apdrut qi gAzele! a spus Rdzvan' Uitali o
buburuzd!Copiii au cdntat imPreund:
,,Gfrrgfrri1d - Ri1;d
Zbourd-n poienild! "
zdvoi: pddure pe malul unei oPe, luncd
La pescuit
Gigel gi Sergiu sunt colegi de clasd. Ei au indrdgitpescuitul.
- Gigele, mergi astdzi Ia iaz? intreabd Sergiu.Este o zi bund pentru pescuit
Prietenul sdu ii rdspunde:- Abia agteptam sd md rogi ! CArligele mele cred
cd au ruginit!
SupirareaGina pldngea intr-un col1 aI blocului. Din
intAmplare, trecea pe acolo qi Geor giana, colega sade clasd.
- De ce p16n gi ? igi intre abd ea colega.- MA doare gingia! M-a lovit Gigi, din greg eald,
cu mingea! a rdspuns Gina suspinAnd.
eI, ea tumerge - mergiculegealege
el, eastrAngeplAnge
tu
t'24.
drege
l'2lt
Conversa{ie
Gigel iese pe poarta gcolii. Pe celflalt trotuar
trece, ingdnduratd, Gina. Duce in brale un c6!e1 alb.
Bdiatul traverse azd" cu atenlie 9i o opreqte'
- De unde vii, Gina?
- Ma intorc de la veterinar. Peticel este cam
bolnav. Doctorul i-a dat pastile 9i l-a vaccinat, spune
ea gi o lacritnS micS i se rostogoleqte pe obtaz.
- Nu te necdji! Peticel se va insandtogi repede! o
lncuraje azd' Gigel.
Eu traversez
t u traversezl
El lEatraverceazd
Noi traversdm
vot traversali
Ei / Ele traverseazd
corect - mcorect
La circintr-o sAmbdta, Cecilia gi Gelu s-au dus la circ.
Pe drum s-au int6lnit cu Angela.Sub cupola circului se adunaserd mulli copii mai
mali qi mai mici.In arend au apdrut tigrii gi leii. Ei il ascultau pe
dresor. Apoi au venit cinci maimule hazlii. Ele aucildrit un ponei simpatic, s-au cdldratpe nigte scdrigi s-au rostogolit pe saltea.
- Ce maimufe agere! s-a mirat Gelu.- Mie imi plac mai mult acrobafii. Ei sunt tare
curajogi! nu se lasd mai prejos Angela.
hazlii - cornici, amuzan[i, glumefiagere - iuli, sprintene, istefe, dibacecuraj ogi - vitej i, indrdznefi
Alcdtuigi si voi propozilii cu urmdtoarele cuvinte:cupold, arend", dresor, ponei, hazliu, ager, acrobat
126 1',27
Descoperili cuvinte cure con(in grupurileele.
dere ge li gi. Alcdtuili propozilii cu
S d ordondm propoziliile :-'r
El ?mplinegte gapte ani.
- Colega sa de bancd ii daruiegte o: ii servegte pe copii cu bomboane.- Este anivers area lui Eugen.
carte.de ciocolatd.
qi succes laO Copiii ii ureazd sdndtate, bucuriigcoal[.
f r a oIt I R p S
s e m a ('tt I u n
I gIr a d I p r c
n I r e r a c t
c. n g (th a o
h e re a e e f F I cr T I t a o
b e rM o
b e m I n ob e
Eu am
MingeaGelu qi cu GeorgeAu o minge mare.Mingea e rotundd
$i buline are.
doud mingi,
Bulinele mingii s-au decolorat.| : ln
j achetarachetdmachetdetichetd
cheveche pachetpereche buchetureche parchetcheie ochelari
CAinele nostru, Grivei, are o ureche alba.Enache pune etichete la caiete.Costache a cumpdrat un buchet de zamblle.Bunica poartd o jachetd veche de l6na.Calul bunicului necheazd.Iordache md cheamd la joaca
Marcel a stropit parchetul cu cerneald.Doina a primit in dar o pereche de cercei.Prietena mea, Ioana, poartd ochelari de soare.Georgiana are o pereche de papagali.
* desen eazd, Costache, rachetd, o
x Tache, macheta, vapor, unui, a construit
l'29
Sd ordondm propoziyiile. Gdsiyi tith,tl potrivit:
D La umbra unui stejar au gdsit un arici./-\LJ Georgiana gi Costache s-au dus in pddure.
L-J - Se teme de noi ! a spus Georgiana.L-J Ariciul $i-a strAns 1epii.L-J Era o zi cdlduroasd, cu cerul senin.D Bdiatul i-a dat o ciupercufd.
propozilie propozilii propoziliile
c6mpie cAmpii c6mpiile
hArtie hArtii hArtiile
pArtie pdrtii partiile
librdrie librdrii librariile
vrabie vrdbii vrdbiile
Costache are teme ugoare.Costache nu se teme de intuneric.
I :10 131
O intflmplare
Este dupS-amlazd. Enache cop\azd o poezie. Ntr
i are cerneald. incearcd sd umple stiloul. Din
d, rdstoarnd cdlimara. O cheamd pe mama:
- Poli si md ajufi, mdmico? Am vdrsat cerneald pe
parchet.Mama gterge petele. Ea il ceattd cu bldndefe:
- A$a se intAmpld cind te grdbeqti!
x rachet[
Racheta zboard spre planetele indepdttate.
Am primit la aniversare o rachetd de tenis 9i doud
mingi.
De ziua mamei
Costache a venit de la qcoald. El abuchet de zambile gi un pachet debuchet a aSezat o micd dedicafie.
O imbrdtiqeazd pe mama gi ii spune- La mul1i ani, mdmica mea! Tu nu
cumpdrat uncarli. Lingit
la ureche:ai pereche in
pentru cineva, in semn de
t32
lume!
- Mullumesc, Costache! ii rdspunde mama cuemolie in glas.
buchet - buchefelpachet * pachelelCostache - Costdchelcheie * cheilajachetd - jachefica
dedicafie : text scrisadmirafie
fqltfaldfratefamiliefiica
f6ntAndfoarfecipantofi
$tefanFlorinFeliciaFlorina
focfac
fFfloarefrunzdfurnicdfluturefiinfa
cofetdriefarmaciefrizerie
ftigfructflorifier
frinafasolefranzeldcartofifarfurie
FdgiragFdureiFocgani
FaneFdnugFdnu!Fdnel
fes far fin Fdlticenifus fir fum Franta
in fiecare dupd -amiazd, ies afard,,la joacd.
Mama a pus la fustd un fermoar nou.
Nenea Florin taie lemne cu ferdstrdul.133
134
in propoziliile urmcitonre, subliniayi cuvintele
cu trei silube:Fata mo$neagului era frumoasd, cuminte ;i
mdrinimoasd.Bunica a fbcut fripttird 9i cartofi prAjili pentru
prdnz.Mama impletegte un fular pentru $tefania.Un flutu1e ginga; s-a aqezat pe o floare de cireq.
Furnica este o fiin{a harnicd gi grijulie.
fiica - fiice
Felicia este fiica lui nenea Fane.
impdratul avea trei flice fiumoase, cd la soare tc
puteai uita, la ele, ba!
sau: s-au
Eugen va cumpdra garoafe sau frezii.
Copiii s-au jucat in parc.
Prietenii lui Florin s-au
l : i5
Furnicile
Virgil, Cecilia, $tefan qi Felicia sunt prietenibuni. intr-o zi s-audus in pddure sd culeaga fragi.
Au umplut repede cogulelele cu fructe dulci giparfumate,
- Ce dulceafd gustoasd va face bunicuta! s-at
bucurat Virgil.La umbra unui stejar, au vdzut un muguroi.
Furnicile harnice alergau peste tot. Ele strdngeallprovizli pentru iarnd.
Cecilia a spus:- Sunt atdt de mici, dar muncesc din greu! Toatd
ziua cardfire de iarb5, boabe qi firimituri!
eu
culegeamam culesculeseiculesesemculegvoi culege
ofiagdruSte
-_foi , fragi
o cdpSundfwvooud cdpfunl
l3(r
Sd ordondm Proqoziliile textului:
il Pepdstdile.
Fasoleasub frunzele mari qi aspre stau ascllnse
LJ lata esterodi din nou.
atentd sd nu deranjeze tufele care vor
O Florentina culege pdstdi de fasole'tl in varful fiecdrei plante mai sunt incS multe
flori.
coafura mea
floare, floricicdfloricolflorarfloriculturdinflorire, infloritinfloritora infloriflordrie, flordreasd,
coafurile noastre
neinfloritt " l7
I)Completuli textul gdsindcuvinte. Dati-i un titlu:
cele mui potrivite
A sosit ceaZiua
mai tdndrd, fiica a anului.se mare$te ) rat noaptea se
n . v 1. . A /1rnn graolnl au lnnont ..v
Cum s-a incilzit vremea, au apdrut$1.. . .
printre flori
Pe cer se zdresc primele stoluri de
Copiii sunt .... fiindcd se joacd maimult pe afard.
2)Pune{i semenele de punctualie potrivite:
Broscula Oac s-a intdnit cu ariciul Jepelug El i-aspus
Bund zhra brosculd Ce jachetd frumoasd ai
^ Mulfumesc Jepelug Te invit la concertul de pe lac
ln seara aceasta voi fi solistdSigur cd vin a rdspuns ariciul imi place mult
muzica
$r
138
Rlceala
$tefan este bolnav. El are febrd 9i tuqeqte. Bunica
se duce la farmacie. Ea cumpSra medicamentelc
recomandate de medic.Acum ii face un ceai fierbinte'
- ce fel de ceai este, bunico? o intreaba $tefan.
- Este un ceai cu flori de tei, foarte bun
pentru rdceal6.
f iu- f i i - f i i i
Vecinul nostru are un singur flu'
Nenea Fdnicd are doi fii.
Fiii impdratului au pornit in cdutarea zmeilor.
flrun'fasole
a;ezat
chi chichitard
chibrit
chip
chipiu
chioqc
chimir
echipd
rochildrechinagchie
ochi
vechi
unchi
trunchi
Chiralina ChirilaChiriac Paraschiva
Georgeta poartd o rochild noud.
Fratele meu are ochii albaqtri.
Chiralina cdntd la chitard un cintecel vesel.
Georgicd s-a lovit la genunchi.
Marcel pune lapte in strachina pisicii.
Trunchiul bdtr6nului stejar este gros.
Colegii lui Florin au fdcut o echipd de fotbal.
Pdpuqa mea inchide ochii.
Cecilia a cumpdrat cinci chifle.
Chiriac a primit in dar un stilou chinezese.
Br-rnicul poartd la br6u un chimir vechi.
140
Mofturoasa
Este seard. Lucica $i-a fbcut lecfiile. Acum sejoacd cu pdpuga. Fetifa ii face baie, apoi ?i dA lapte.Pdpuqa inchide qi deschide ochii. Ea nu vrea sdmdnAnce. Varsd laptele pe rochild.
Lucica o ceartd:- Vai, ce copil mofturos ! De ce md chinui?Bunica o aude qi ii spune zdmbind:- Ai rdbdare, Lucico ! Nici tu nu aveai pofta de
m6ncare cdnd erai micd!
ureche - urechipereche - perechiridiche - ridichiveche - vechi
ile doud, a construit, o, Angela, cutii, din, de cbsufd,chibrituri
rra fotografiat,lui, unchiul, un, fioros, Florin, rechin
t4,l
chifChif este un $oricel simpatic. El locuiegte ?ntr-un
hambar. Cel mai mult ii plac boabele de porumb.
Motanul Zache std la pdnda toatd z\ua, dar nu
este chip sd-l prindd.
- Cum sd pun laba pe el?! Face numai pagubd
goricelul acesta lacom! chibzuieqte motanul supdrat.
Dar lui Chi! pufin ii pasd! Std pitit in gaura lui gi
chilaie mulpmit.
La joacl
Este o zi frumoasd de prim dvard,.Marcel, George,chiriac ai ciprian au iegit la joacd in fala blocuh-ri.Au venit gi cei doi frali gemeni, Mircea qi Florin. Eiau adus o minge.
Copiii s-alr imparfit ?n doud echipe. Jocul s-aincins. chiriac s-a impiedicat de o piatrd qi a cdzut.
Mircea l-a ajutat sd se ridice. El l-a intrebat:- Te doare rdu?- Md cam usturd, Marcele! i-a rdspuns Chiriac.
Uite ce rand am la eenunchi!
frumoasb - urAtdin fala - in spateaveni-aplecaa cddea - a se ridicaa intreba- ardspunde
piatri - impietritpiedica - impiedicatparte - imparfit
l , l . l ]
Ce semne de punctuulie lipsesc?Ioana Mihaela Angela qi Ramona sunt in parc
Ele sar coarda Angela intreabdCine vrea sd joace gotronMie imi place mult acest joc ii rdspunde IoanaEu ag prefera o intrecere cu rolele adaugd Ramona
Alegem fo rma p otrivitd :Andrei (1a; l-a) condus pe George (la; l-a) gara.Bunicul (la; l-a) luat pe Rdzvan (la; l-a) vie,Arlechinul (Sa; s-a) plimbat prin arena circului
cu bicicleta.Mihai (1a; 1-a) invitat pe prietenul sdu (la; l-a) un
spectacol.Ursul (sa; r:u) ldsat pdc[lit de cum dtravulpe.Scufila Roqie (sa; s-a) dus (la; 1-a) bunicufa.
t44 r45
Pinocchio
vulpoiul gi motanul s-au gandit sa il vand6 pe
Pinocchio unui PdPuqar.- Ho! Ho! O papugd vie! s-a bucurat acesta. cr-t
tine voi cAgtiga un sac de aur!
L-a cumpSrat pe Pinocchio 9i l-a bdgat intr-o
colivie.- vreau acasd! a strigat speriat baielelul cioplit
din lemn. voi fi ascultdtor 9i harnic. Ajuta-md,
tdticule !Degeaba! Nu era nimeni s[-l aud[.
x Toamna, Paul merge cu bunicii la vie'
x Sub fruze am descoperit o brosculd yig'
Completdm duPd model :
il cumpdrdil ajutail invitdil iartdil roagd
l-a curnpdrat
excursreexplicafieexpozilieexprimare
exigentdexcavator
AlexeAlexandru
'
XXexamenexempluexerciliuexact
xilofonsaxofon
XeniaRoxana
taxd
taxatoare
AxinteMexic
fixpixboxtext
Andreea a compus un text scurt.ln qantrer am vdzut un excavator.Georgicd este Lln exemplu de hdrnicie.Doamn a invdtdtoare este exigentd.Astdzi am rezolvat un exerciliu dificil.Duminicd vom face o excursie in Delta Dundrii.Elevii clasei int6i au organizat o expozilie de
pictur5.
14,6
Anul acesta, Xenia va daadmitere la liceu.
in fiecare dimineafd, Roxana face
examen de
exercitii degimnastica.
exigentd : Sever6, pretenlioasddificil = greu, complicat
Excepfiicocs (cdrbune)
sconcs (animal)micsandri (floare)rucsacticsitimb6csit
Vasile Alecsandri a scris versuri minunate.Alexe a ticsit in rucsac tot felul de lucruri.Roxana strdnge seminfe de micsandre intr-o
cutiu
D e s c op erim p r op o ziyiil e :I eriAlexandruadatexamenlasaxo fon.-l a tI lRuxandrei luc;. eazdpeexc avator.
I) Ordondm cuvintele tn propoziyii:a) sdu, imprumutd, pix, uo, colegul,
Alexandru, la;
b) excursie, Roxana, ld, qi, Bragov, auAndreea, in;
c)unchiul, excavator, pe, lucreazd,, Enache;
de,
fost,
f]t]Dtltf
2) Ordondm propoziyile tn text:
Alexandru rezolvd un exerciliu complicat.
Roxana ii imprumutd un pix.
I se termind cerneala.
Bdiatul ii mullumegte in goaptd.
Este ora de matematicd.
14.8
Ora de educatie fizicil
Este ora de educali e fizicd. Am ieqit cu tolii in
curtea qcolii.Acum facem cdteva exercilii de gimnastica.
, Alexandru nu executd corect.Doamna invdldtoare ii exPlicd:
- intinde bralele! Fii atent 1a num[rdtoare!
La sffirgitul orei, organizdm un concurs. Echipa
Xeniei cdqtigd intrecerea.
3) Formuldm tntrebdri pentru riispunsuri:
Este pixul colegului meu de banc[.
b)Mircea cAntd la saxofon.
Nicuqor i-a exPlicat Anculeiexercitiul.
cum se rezolvd
t49
GreqealaRuxandra este o gcoldrild harnicd. Acum iqi
face temele la matematicd. Lucreazd cu atenfie. Nureugegte sd rezolve un exerciliu, dar nu se lasa. tlintreabi pe fratele ei, Maxim.
Acesta ii spune:- Poate ai copiat greqit exerciliul din manual.Fetila verific5. Descoperd greqeala gi corecteazd
exerciliul.- Ce bine este sd ai un frate mai mare! spune ea.
Continudm dupd model:Ivcreazd - lucrarereuqeqte - reugitdrezolvd -
intreabd -
copiazd -
verificd -gre$e$te -
descoperd, -
corecteazd -
150 r5t
Cu vapora$ul
in tabard, la Ndvodari au venit mulli copii. Ei
merg la plaja in fiecare zi.
Astdzi fac o excursie cu vaporagul. Tofi copiii
stau pe punte gi privesc valurile inspumate. Bate
vAntul gi marea este pr-rlin agitatd'.
Taxatorul trece printre cdldtori strigdnd:
- Taxa! Taxa, vd rog!
Roxana spune:
- Ce frumoasd este Marea NeagrS! Privili, in
depdrtare se zdregte portul Constanla.
Maxim, Xenia gi Alexandra cAntd un cAntecel
vesel despre pirafi.
Continudm dupd model:plaja - plaje val - valuripunte -taxd -mare -depdrtare -excursie -
vdnt -port -spic -colac -melc -
-4)
Kv wDescoperiyi ce litere se flscund tn desen!
Colorali upoi costumul Ruxundrei!
r52 153
ghe Gheghetegheatdgheareinghefatinghe!atdAnghel
ghemghemuitghemotocgherghefghepard
Gheorghe
Monica il spalS pe motan intr-un lighean.
Anghel ii cere mamei inghelatd de vanilie.
Puigorii stau ghemuili lAnga clogc6.
Geamurile au inghelat din pricina gerului.
Gina s-a incdllat cu ghetele cele noi.
Ghepardul este un animal foarte ager.
Angela lucreazd la gherghef.
Sd ordondm cuvintele tn propoziyii:
* Ciprian, gireturi, au, ghetulele, negre, lui;
* Elenei, ascufite, gheare, motanul, are;
* felinelor, ghepardul, parte, din, familia, face.
Biiatul li vribiufa
Este iarnd. Fulgii de nea au imbrdcat pdmAntulintr-o mantie alb5. Pe geam au apdrut flori degheafa. Anghel privegte pe fereastrd. Vede o vrdbiuldzgribulitS. Pare un ghemule! de puf cenugiu.
Bdiatul o cheamd:- Vino aici, pui mict i1i voi pune pe pervazul
ferestrei firimituri de pdine.- Mullumesc, copile! ciripegte vrabiufa. Am
inghefat de frig gi sunt tare flamAndd!
Descoperiyi propoziyiile :
,t Zdnaave aob a ghetdfermec atd.
+K' Motanuliq ias cunde gheare leinpernule.
* Mieunicaadeq iratghemelebunicii.
x LuiGheorgheiiplaceinghelatacufi stic.
* Mo gN iculaenelasddulc iuriinghetule.
t54
Puigorii
Clogca are doispre zece puiqori. Ei sunt mici
ca nigte ghemotoace aurii. Ochii lor seamdnd crl
boabele de piPer.
cand este cald, ies cu tolii la plimbarc.
Clogca scormoneqte pdmflntul cu ghearele. Cttltt
gdseqte un viermigor, il duce repede puilor'
Pe drum.trece o motocicletd. Puigorii se sperie ;i
se inghesuie sub ariPile mamei.
- Nu vd temefi! le spune cloqca. Va apdt eu dc
orice primejdie!
- E riima meu!
u
La fabriciMama lui Gheoghe este fesdtoare. Ea lucreazdla
un rdzboi electric. modern.Intr-o zi am fost qi noi la fabrica. Muncitorii
lucrau cu spor. Am vdzut cum se les stofele din firede l6nd.
In fabricd lucreazd qi unchiul lui Anghel.- Ce meserie are unchiul tdu? am intrebat eu.Bdiatul mi-a explicat:- El este electrician. Are gnja de toatd instalafia
electrica a fabricii.
1) Ordondm cuvintele in propoziyii:* std, cuptor, md1a, ghemuitd, pe* lui, inginer, Gheorghe, tatdl, este
2) Continudm dupd model:flr - firicelmamd -bdiat -plslca -
bancd -
carli - cdrticelecai -ora$e -vapoare -broagte -
L56
ghi Ghighiveci ghindd
ghiocel ghimpe
ghicitoarer . Ignl0zoan
ghici
Gheorghila
ghinde
Arghir Reghin
unghieneghindfrAnghieghirlandd
Din stejar au cdzut multe ghinde.
Gheorghile are intotdeauna unghiile ingnl rte.
Marcela gtie o mullime de ghicitori.
Cecilia line bicicleta de ghidon.
Neghina cregte in lanurile de grAu.
Rdzvan a avut ghinion la Pescuit.Gdinuqa babei a inghilit o mdrgica.
Anghel pune cu grijd c[rfile in ghiozdan.
Ghiocelul este o floare gingaga.
ghimpe - ghimpighimpele - ghimpiiunghie - unghiiurnghia unghii le
frAnghie - frAnghii
frdnghi a- frdnghiileghiocel * ghiocei
ghiocelr-r l - ghioceii157
Motanul lui Chiriac
Chiriac este elev in clasa int0i. El are un motan?,
l ucdug. Il cheamd Ghila. Are blanila neagrd qighearele foarte asculite . La goricei are mereLlghinion.
CAnd bunica impletegte, Ghifd se repede la ghem.Bunica il ceartd:- Ghila, lasd ghemul! Trebuie sd termin ciorapii
lu i Ch ir iac !Motanul se ascunde dupa ghiozdanul stdp6nului
gi miorldie supdrat.- Ce motan ghiduq egti tu, Ghilal zice baiatul gi
il mdngdie cu drag.
I) Despdrlim in silube:ghioceltriunghi
. tgnlozoanAArrangnle
qr?ghicitoare
158 l5e
Ghimpele
in vacan!6, Gheorghila se duce la bunicii sai. tiilocuiesc intr-un sat aproape de Reghin. PAna acolomerge cll acceleratul.
Bunicul il duce pe bdiat la pddurre.
- Hai sd culegem ciuperci, bi"rnicr-rle ! spunc
bdiatul- Sigur, nepoate, rdspunde bdtrdnul. Culeg etl
cir"rperci, fiindcd le cunosc pe cele bune, iar tu cule-ge Lrn buchefel de flori sau nigte fragi.
Nu peste mult timp, copilul strigd:
- Au, au! Un ghimpe! Mi-a intrat sub unghie!
- Of! Ce ghinion! Trebuie sd ne intoarcem acasit
s6-1 scoatem, spune bunicul supdrat.
- Aici nu putem? intreabd baiatul printre sughi-
furi de pl6ns.- Nu am ochelarii la mine qi rana trebr,rie
dezinfectatS!
Formulayi tn scris douci tntrebciripe buza ucestui text!
GhindeleGheorghilA qi Anghel s-au dus in pddure. Ei au
cules ghiocei. Ghioceii rdsp6ndeau o mireasmdsuavd de primdvard,.
Ca din senin, s-a apropiat de ei Ligia. Ea aveaghinde.
- De unde ai cules ehindele? a intrebat Anehel.- Dintr-o poiand. Pe mine m-a dus tata. El
cunoagtea mai demult un stejar bdtrAn de acolo.Acest stejar este plin de legende de pe vremeastrdbunicilor.
- Ne duci gi pe noi la acest stejar? a intrebatGheorghila.
- Desigur! Nu este departe de aici.Au plecat impreund sd culeagd
intr-un copac au vdzut o veverild.- Ce ghidugd este! a spus Anghel.
ghinde.
Copiii au inceput sd rddd de ghiduqiile ei. Veverilaa dispdrut in frunzigul unui alun.
Cine-i gros$i scorlos$i aruncd ceqti pe jos?
160
Ghici...
l6 l
Doi frafiGheorghilA avea doud mere frumoase. El s-el
ascuns sd le mdnAnce singur.?rIn acelagi timp, sora lui, Claudia, il striga:- Gheorghifd! Unde eqti ?Bdiatul s-a prefrcut cd nu aude. Dupa ce a mAncat
merele, a iegit din ascunzdtoare.Claudia I-avdzut qi i-a spus:- Uite, am doud pere de la unchiul Andrei. Ia qi tu
una!Obrajii lui Gheorghip parcd au luat foc. Bdiatr"rl
nu indrdznea sd ia para.
Alcfttuim propozilii folosind expresiile :l-avdzut (pe; in; la)l-a l5udat (pe; pentru)l-a intrebat (pe; despre)l-a ajutat (pe; la )
7$couldla(-6znici
YOocfl
TPIimbarela(prfrnz
\n ai
KK
karate Kogdlniceanu
kaki Kamceatka
kilornetru Helsinki
kilogram Baikal
Mihail Kogalniceanu a fost un mare patriot.Frank adordmuzica lui Ceaikovski.
Lacul Baikal este cel mai ad6nc.
Kamceatka gi Alaska sunt peninsule.
Vicki iqi doreqte o bIuzd, noud.
Frederick va participa la concursul de karate.
Vulcanul Kilimandjaro se afld inAfrica. inaltimeasa depdgegte cinci kilometri.
in jungll
Elefbnlelul Kim mergea agale prin jungla. Mdn-case vreo zece kilograme de banane qi se intorceafericit acasd.
Jica - Maimulica, foarte curioasa din fire, a co-bordt pe o liand in calea lui Kim.
- De ce eqti aga de vesel, uriagule? a intrebat eaprompt, fdrd aItd, introducere.
Kim a zdmbit gi i-a rdspuns glumind:- PAi, am mdncat vreo sutd de kilograme de ba-
nane gi acum vreau sd dorm!- Dar la mine te-ai gdndit? Eu mai gdsesc ceva?
a spus ?nciudatd Jica.- Desigur. Dupd vreo cinci kilometri de mers, vei
gdsi gi tu banane.- Multe?! zise cu ldcomie maimufica.- Ei, vreun sfert de kilogram! ii raspunse Kim,
pus pe qotii.Oare Jica-Maimufica nu gtie cd jungla este foar-
te mare?
vesel - inveselitgdnd - ing6nduratciudd - inciudat
163
l
1
Elffinlelul Kim (sa; s-t ) fufilnit culicu-Maimu(icu.
lica-Maimuyica se gfrncteSte numai(l-a; la) bunane.
\ hl
t64,165
wWyYq aWalt Disnev este cel mai vestit creator de deserrc
animate.
Woody, br-rclucaqa ciocdnitoare, e guralivd ;imereu voioasd.
Ursul Yogi se gAndeqte numai la m6ncare. I:llocuiegte in Parcul Na[ional Yellowstone.
Wendy gi Peter Pan s-au jucat in GrddinaKensington.
Barney gi Betty sunt buni prieteni cu Fred giWilma.
Oragul Quebec se afld in Canada.Don Qutjote aplecat la drum impreund cu Sanchu
Panza, scutierul sdu.Daisy este o rdluqcd foarte cochetd.Mickev Mouse este cel mai teribil soricel.
Eu sunt Pinky, pantera roz.$ti(i Si voi cd am mereu ghinion.
166
I) Ordondm ProPoziliile in text:
D S-a hotdrdt sd pregdteascd micul dejun pentru
el gi pentru Prietenii sai.
- Vin qi eu cu tine! s-a oferit Kanga'
Winnie Pooh s-a ttezit dis-de-diminea!6'
t] A const atat cdtoate borcanele de miere erau
goale.tl - Vai, trebuie sd md duc imediat Ia ptald! a spus
el necdjit.
2) Alegem formu corectd:
* winnie (la; l-a) invitat pe iepurag sd bea ceaiul
impreund.
* Don Quijote (sa; s-a) luptat cu morile de v6nt.
* Daisy (sa; s-a) pregdtit de petrecere'
* Minnie (1a; 1-a) invitat pe Mickey Mouse (la;
l-a) ziua ei.
167
Ziua lui DonaldEste ziua lui Donald. El a invitat la petrecere
mulli prieteni.
- ce cadou sd-i cum plrdm? se intreaba MickeyMouse.
- Am eu o idee minunatd! spune GooSr. iicumpdrdm un costum de schior.
- Ai dreptate! Va fi o adevdratdsurprizd! adaugdMinnie.
| ( r l l
* pui
I (r9
O invitafie
S-a inserat. Daisy ?mpletegte un pulover. Sund
telefonul.- Alo, aici Daisy! Cu cine vorbesc?
- Sunt eu, Donald. Vreau sd te invit mdine la
piscind. Ne vom distra de minune!
- O, ce grozav ! spune Daisy. Ador inotul !
Mullumesc pentru invit alie, Donald.
- Vor veni qi prietenii nogtri, mai spune r5loiul
bucuros.
? Faceli corespondenlu
mere, grijulie, gdldgioasd, oudtoare,
* giini
harnicd, cdraitoare
vioi, gingas, curios,pozna$
neastdmpdrat,
voinic, curajos, sdsdit, somnoros
Ce fel de...
x rifoi
Cioclnitoarea Woodv
Woody este o ciocdnitoare buclucagd. OdatA,a prins-o iarna grea in pddure. Uitase sd strdngdprovizii.
Cdnd s-a intelit gerul, Woody a ciocdnit laveverile.
- VA rog, ?mi dafi qi mie o alund sau o ghinda?Sunt lihnitd de foame!
Veverilele s-au supdrat:- Ce vorbegti?! Toatdvara te-ai jucat, iar noi am
Atunci am sd iau singur6! s-a infuriatinceput sd ciocdneascd in scorburd.
Voi ce pdrere aveli, copii,
despre purtarea lui Woody?
Parcd bate cuie-n poffi,Parcd-i vesel metronom.Carilor nu prea le placeMuzica pe care-o face...
Ghic i !l7( l
muncit.- Bine!
Woody gi a
0
Eu nu sunt Pasdre cdldtoare.in ne,amul meu, Si bdie{ii, Sifetele pourtd numclt
de ciocdnitoure suu gheonoie-
t7 l
La carnaval
Este ora cinci. Elevii din clasa intdi au organiztrlLrn carnaval. ce costllme frumoase gi-au pregdtit!
- Tu cine egti? il.intreabd Andreea pe Rdzvan.- Nu md recunogti?! Sunt Kermit, broscoiul.- O, ce frumos ! Eu sunt pinky, pantera roz..
Bunica mi-a fbcut costumul. cred cd place tuturor!Se apropie doi copii. Rdzvan spune rdzAnd,:- Uite, ei sunt Popey qi ndstrugnicul Bugs Bunny !lncepe spectacoh-rl cu parada costumelor. E
veselie multd. Premiul pentru cel mai frumos costumeste cdgtigat de Luiza. Ea s-a deghizat in rdfugcaDaisy.
mi - ar pldce u<un\o.
17217'3
Greierele ;i furnica
Greierele s-a apropiat cu teamd de casa furnicii.
ciocdnit incetigor.
Furnica l-a intdmpinat mdnioasa. Ea i-a spus:
- Ce cauli aici, cdntdrefule?! De ce md deranj ezi?
Te rog, imi dai 9i mie o grdunfd? s-a rugat
greieragul. Am inghefat de frig 9i sunt tare flamAnd!
$titi continilurea fabulei? Ce i-a spus furnicu?
d : fricdd - curaj
mAnioasd : suP5ratdmdnioasd - bldnda
incet - domollncet - repede, tare
Este micit chiar de totDacd treci, o calci sttb toc,
Dar la ea in muSuroiFace treabd ca Si noi.
Ghici!
oo" oo
Bernard gi Bianca
Bernard gi Bianca sunt doi qoricei detectivi. Eisar in ajutorul celor care au necazuri.
Intr-o zi s-au strecurat pe o corabie pdrdsita.Acolo au gasit o fetil6. Ea strdngea Ia piept unursule! de plug qi pldngea.
- Nu mai p16nge, fetifo! i-a spus Bianca. Amvenit sd te eliberdm.
Bernard a intrebat-o:- Cum ai ajuns aici? Unde sunt parinlii tdi?- Eu nu am parinfi! a rdspuns copila amdrdtd.
Doamna Meduza m-a rapit de la orfelinat.Cei doi goricei au reuqit s-o salveze pe fetila.
necaz: supdrare, bucluc, pacostes-elLt strecurat : s-au furiqat
174
Timpul liber
Lucian este gcolar in clasa intAi. Acum s-a intors
de la qcoal6. El este vesel. Pentru mAine are teme
u$oare.- Camelia, vrei sa joci gah cu mine? o intreaba el
pe sora sa.- imi pare rdu, Luciane! Nu pot acum. Am de
terminat o broderie. $tii qi tu cd se deschide o
expozilie cu lucrdrile noastre, i-a rdspuns fetila.
- MA duc sd-l intreb pe bunicul. Poate vrea sd
facd,o partidd cu mine. El nu are teme pentru mdine!
Alegem formu corectd:
Sebastian (sa; s-a) intdlnit cu sora (sa; s-a ).Lucian (1a; 1-a) provocat pe bunicul sdu
(1a; l-a) o partida de $ah.
$oriceii (sau; s-au) intdlnitpdrguit.
(1a; 1-a) sfat in lanurl
Mihai (la; l-a) cunoscut PeDumbo (la; l-a) un spectacol de circ.
elefbntelu I
t7s
Greu de capAzorel este un cdlel foarte frumos. Are un bot
lung, o coadi scurt6, l5loasd gi doud urechi blegi, cadoud aripi frdnte.
Lui ii place sd se joace cu copiii toati ziua. Nuvrea sd priceapd, cd, eu sunt acum gcolar qi ma joc cuchibzuiald. Deg eaba ii tot spun:
- Uite, scriu, citesc, socotesc... Nu am timp!El parcd nu aude qi ma cheamd ?ntruna:- Ham, la joacd! Ham, la joacd!
Cdnd e frig,Std covrig,Iar cdnd vede un motanSare ca un ndzdrdvan.
Ghici!176
Motanul gi cfiineleMotanul s-a aSezat la pdndd. Privea pofticios
vrdbiufele galagioase. Avea mustdlile zburliteghearele pregdtite de atac.
- Ce pdcat cd nu pot sd zbor! a mArAit el uqor. [.o-aq ?nfuleca pe toate !
Grivei, stdp6nul curlii, l-a auzit qi s-a repezit sd-lscarmene.
- Ce-ai Zis, motanule? ! a ldtrat el. Ji-e pofta dcvrdbiule? Stai pufin, ca-fi dau eu lie !
Sp eriat, motanul s - a cdldr atintr-un poffi , m i orl 5 i n d .-Ah, ce cAine nesuferit! Mereuimi stricdplanurile!
Slujba tn gospoddrieEl o face bucuros.$i primeSte drept simbrieCdte un os bun de ros.
Ghici!t77
la
$r
FLUTUSTELEin gradina cu mult soareF luturagul vesel zboard,Spre seard a obosit,Pe-o narcisd-a poposit.
Eu incerc sd mi apropiiDupa ce-gi inchide ochii.El doarme netulburat,Yiseazd, c5-i leednat.
E fragil, cu aripioarePetale de albd floare,Vreau la lupd sd-l privesc,Cum sd fac sd nu-l trezesc?
Fac un pas, incet m-apropii,Speriat deschide ochii,in vdzduh iute se-nal16,Libertatea-i a lui casd.
t7B
Noruleful plimbare!
Este nostim qi glume!,
Zboardpeste m[ri qi lari
$i varsd ploaie pe ndri.
il ,oregte soarele:
- Varsd-li buzunarele!
Ploaia cea ascunsd-n ele
E -aqteptatd, pe vAlcele.
Fucem corespondenta:
I\ORULETUL
negri, mohordli
deasd, ldptoasd
vesel, prietenos
marunta, rece
l7\)
soare
nori
ploaie
ceald
Mamei
Mdmica mea, razd de soare,Cs zdmbet cald gi glas duios,De ziua ta, eu i1i oferUn mdrligor foarte frumos.
L-am impletit din fulgi de nea$i din petale de iubire,La pieptul tdu acum il prindSA ?fi aducd fericire
Ce semne de punc:tuu{ie lipsesc?
Baba larna este supdratd Un vAnticel cald iiaminteqte cd trebuie sd plece la munte
Furnica Rica iese din muguroi Ea vede o brAnduqainfloritd
Vine primdvara se bucurd furnica
Vremea rece a trecut in curdnd se intorc acasd sir6ndunelele ii rdspunde brdnduga
180
Eu mlnffnc slnfltosDimine ata, cdnd md scol,Cu apd qi sdPun md sPdl.Cereale - mic dejun,Unt qi miere mai consum,Uneori, un ougor,Brdnzd, quncd, sdllmior.Cdnd se face ora zeQe,Iar md spal cu aPd rece,Ronfai m[rul iePureqte$ i-am viteza unui Peqte.Energie am cAqtigatPentru scris gi invdfat.La prAnz md intorc acasd,Zdmbeqte fa\a de masd,Supa caldd, aburindd,Pui, legume $i-o cldtita.Dupd prdnz: odihnd, lecfiiDesparlite de-o gustare:Fructe, sendviguri sau dulciuri,Am voie s-aleg, se Pare.Ora cinei a venit:Pegte, carne, 16Pti9or...In sfdrgit, ceva u$or.De-am mdncat echilibrat,Sdndtate-am cdqtigat.
IJn mtir pe zi (ine doctorul depurte de custi!IUI
I )Aleg em formu p otrivitd :
?-ln pauzd mdndnc un mdr (sau, s-au) o banand.(La; L-a) prdnz mama ne dd supd cu tdilei.Ileana gi sora (sa; s-a) fac salati de fructe.+ln parc md plimb cu bicicleta (sau; s-au) cu
rolele.
2)Ce semne de punctualie lipsesc ?
Rila-IepurilS a plecat sd adune ierburi proaspetePe cdrare s-a int6lnit cu Ricd-Aricici
Ce haind fepoasd ai s-a mirat iepurele Mie mi separe cam urAtd
S-ar putea sd ai dreptate i-a raspuns ariciul poate
e urdtd dar md ap[rd de duqmani
182
Iepurele ;i ariciul
Odat[, intr-o poieni16, un iepurag s-a intAlnit cu
ariciul lepos.- Hai sd fim prieteni! i-a spus iepuragul.
- Bine, s-a invoit ariciul.
Au plecat impreund sb caute un loc pentru o
c[sufd. Pe drum s-au intdlnit cu un $a{pe.Acesta s-a
repezit la igpuraS, zicdnd:
- Te mugc! Te mugc!
Iepuragul s-a speriat, dar ariciul s-a f[cut ghem
gi s-a rostogolit in fala garpelui.
Speriat de blanila !epoas6, garpele a plecat
sAsdind.ardtat (lui, ei)
promis(lui, ei)
ddruit (lui, ei)i-a
ha
Mihai ial i lcna ia
vitzttt (pe ei, pe ele)
tntrebat (pe ei, pe ele)ldudat (pe ei, pe ele)
o carte din bibliotecd.caietul din ghiozdan"
I ft: l
Prietenii
S-a sunat de iegire. Copiii au salutat-o pe doamnainvdldtoare gi s-au indreptat spre cas5.
Anghel, Virgil gi Mircea s-au oprit in fafa bloculuigi discutd aprins. Sunt invitali la ziua lui George ginu s-au hotdrdt ce sd-i cumpere.
- SA-i ludm o minge de fotbal! le-a spus Anghelcolegilor sdi.
Mircea a propus:- Mai bine sd-i cumpdrdm un album. $tifi cu tofii
cd pictura este pasiunea sa!- Da, e o idee grozavd! au rdspuns ceilalfi intr-un
glas.1) Alcdtuim enunluri cu cuvintele:* idee, muzee, alee, licee, feeriex fiindcd, fiinfd, viitor, scriitor2) Alegem formu potrivitd:Dorel (ia; i-a) invitat pe toli prietenii la aniversarea
(sa; s-a).in fiecare dimineafd, bunicul (ia; i-a) ziare
reviste.qi
I tt4, l85
Lauda
Cucul s-a intAlnit cu mierla. El a inceput sd sce:
- Cdntecul meu e mult mai frumos decdt al tdu !, Mierla i-a rdspuns:
- Eu nu prea cred. Sunt pdsdri mult mait tine. MAine se vor aduna in poiand
ncert. Vino gi tu! Vom c0nta impreund.- Voi veni, dar eu nu cdnt! imi stric
otivat cucul.Mierla nu s-a l[sat cu- Adevdrul e cd ti-e
iroase a bine !Cucul si-a luat zborul
zboard
ciugulegte
pleacd
cAntd
cloceqte
una, cu douS:frica! Lauda de sine nLl
ruqinat.
Ce fac ?
talentatcsd dea un
vocea. el
Elefantul ;i furnicile
intr-o zi, elefantul s-a uitat la furnici qi a inceputsa r6da in hohote. Ele l-au intrebat:
- Ce !i se pare a$a se amuzant? De ce rdzi?- Sunteti atdt de mici! le-a rdspuns elefantul. Nu
sunteli bune de nimic!Furnicile au gdsit imediat replica:- A$a mici clrm suntem, ne clSdim casa qi ingrijim
copiii. Nu avem nevoie de ajutor qi nu ne temem denimic!
- Nici chiar de mine?! s-a mdniat uriagul.- Nici chiar de tine, nici de nimeni! au rdspuns
furnicile.Ce credeti cit a Jdcut elefantul ?
Fucem corespondenlu:
minuscule. harnicecenugiu, lacomalb, plapAndufla$, pulernrc
albastre. delicate
ghiocelailelefantul
furnicilezambilele
Soricelul
I t i ( , I tt7
Albinele
Soarele trimite multS cdldurd spre pbmAntul incdjilav. in livada bunicului a nins cu petale albe pestestupi.
Stupii sunt casele albinelor. Demult, demult,albinele se addposteau ?n scorburi de copaci, incripdturile stAncilor sau in alte locuri ascunse.
La inceput, omul avdnatcuiburi de albine pentrua le lua mierea. Cu timpul, albinele au fost adusemai aproape de casele oamenilor, adicd au fostdomesticite.
Oamenii le cresc, le ocrotesc, le iubesc. Albineleau devenit buni prieteni ai omului.
Tot ce v-am povestit gtiu de la bunicul. El vd poatespune multe istorioare despre viafa h[rnicufeloralbine.
Hdrnicula gospodinaStr6nge zahdr din gradin5.
Cuvinte cu tnleles opus:dulce - amardmici -
agerd -
a munci -a lua-domestic -
Ghici !Inspect eazdfloricele
$i strdnge nectar din ele.
Frunze n-are,Nu-i nici floare.i
- t .
In paourl $1 pe ogorPrin gridini $i-n deal la vieStd mereu intr-un picior.
Are zeci de ace groase,Dar nu impuflge, nici nu coase.Uite-l colo, uite-l ici,Ce sd fie ?! Un..
188 1U9
1) Sd ordondm cuvintele tn propoziyii:
* prisacd, $i , Mihai, se duc, Anca, la
* ceard, albinele, din, construiesc, iqi, fagurii
* aliment, mierea, un, sdndtos, foarte, este
2) Sd gdsim tnsuEiri pentru:
miere: dulce, aurie.
albind:
livadd:
st6nci:
povegti:
prieteni:
il@Dana este o fetili bund. (inimoasa)
Ana este o elevd buni. (silitoare)
Mierea este tare bun6! (gustoasd)
Am citit o carte bun6. (valoroas6, interesanta)
Am avut o idee bund. (potrivita)
Anotimpul florilor
Primdvaraasosit. fara s-a imbrdcat in straie noi.Potop de floare a cdant peste livezi. C6mpiile par
nigte ii inflorite.tn zdvoi, cucii cdntd ea nducii, iar turturelele
turuie intruna printre rdmurele. Peqtii din \az ar vreasE zboare ca niqte s[gefi sclipitoare spre soare.
In cuibul ei ca un disc, barza cldmpine din plisc.Ea clocegte doud oud"
Rdndunica ca un glonl trece, in zboratingAnd co$ul ierbii cu penajul ei elegant.
potop mullime, puzderiestraie - hainen[uc - rdpdcit, uimitiaz: lacdisc - cerc, roatd
ie- i iplisc . pliscuriglonf - gloanfe
tazanl.
190
Aventuri cu Licurici
Se spune cd veverila are provizii de conuri clcbrad gi de alune. Nu le lasd afard. Scorbura ei estccea mai grozavd,cdmard.
Licurici se uita la ea cu interes...
- Tu nu-fi faci provizii? intreabd veverifa curioasi-r.- Bineinleles! imi fac provizii de lumina.
Un uliu a venit sd risipeascd proviziiie veveritci.u a apucat s5-qi ia zborul, cd,l-a descoperit Licurici
u reflectorul sdu.
MartinicS, prieten cu Licurici, tocmai trecea pe laocul cu pricina. El a pus laba pe r-rliu gi l-a mAngdiatfrnd au rdmas din el numai fulgi qi pene.
Alegem formu corectti:
Martinica (ia; i-a) ajutat pe prietenii sai.Bunicul (ia; i-a) alintat pe nepolei toatd vacan{a.Gigel (ia; i-a) spus Chirei a glumb.
Angelic a (ia; i-a) numai note bune.
l ( ) |
Plpugica bolnavl
Angela qi Ioana au terminat lecfiile. Acum sejoacd cu pdpugile.
Papuga Angelei plAnge. Nu vrea sdmedicamentul. Fetita o ceartS:
inghitil
- Fii cuminte, pdpugico! Te rog, ia pastilufa!
- Nu vreau! strigl pipuqa. E prea amarS!Ioana intreabd ingrij oratd :- Ce s-a intAmplat, Angela? De ce ii dai
medicamente?
s-a Jucat
- A mAnc at multd inghelata g i acum s- a imbo lniv i t,ii explica fetifa.
fii / sdfiiimpdratul avea treifii.Trebuie sdfii atent cAnd traversezi strada!
Completdm dupd model:.v
se Joacase supdrdse ingrij oreazd
lvse Ducura
t9'2 193
Primejdia
Prepelila privea cu dragoste la puigorii eizburdalnici. Deodatd, a simlit o primejdie prin
apropiere. A ascuns puii intr-o tufb de mdceg gi le-aspus in goapt6:
- SA stali nemiqcafi, copilagi! Vdndtorul qi cdinelesdu vor pleca indatd. Apoi vom incepe lecliile dezbor.
- A$a vom face, mdmico! au ciripit puiqoriisperla!1.
CAineleindepdrtat.
*+ frurzd, frunzttl i1d, frun zisoard, frunzig, frurudr\t,
a infrunzi, infrunzit, frur,zar, frunzos, desfrunzit,
Alegem forma corectd:in cuib ciripesc voios doi (puigori / puigorii).
Clogca gi-a scos (puigori / puigorii) la plimbare.
(Molizi lMolizii) au rdddcini puternice.
a adulmecat pufin frunzigul qi s-a
Lupul qicapra
Un lup flamdnd a cdzut intr-o capcand pusd devAndtor. S-a smucit el in toate pdrfile, dar nu a reugitsd scape.
A inceput sd strige:- Ajutor! Ajutor!Tocmai atunci a trecut pe acolo o caprd sdlbatica.
Lupul s-a rugat de ea:- Cdprild dragd,, vrei sd md ajufi? Dacd mor,
copilagii mei vor pieri de foame !- Nici nu md gAndesc! l-a repezit capra. Eu te-ag
salva, dar tu md vei mAnca ftrd mila!
* copil, copilag, copilandru, copildrie, copild,copil5ros, copildregte, a copildri
* mild, milos, milostiv, nemilos
Alegem forma corectd:Vdndtorul (la; l-a) prins pe lupul cel lacom.(La; L-a) aniversarea lui George, copiii (sar"r;
s-ar"r) distrat minunat.
t94, 195
Un sfat bun
La qcoald s-au adus b[nci noi. Erau curate ginetede. Copiii s-au aqezatfericili, fiecare la locul lui.
- Acesta e locul meu! a spus George qi a vrut sdfacd, un semn cu creionul.
Doamnainvd[dtoare a observat qi i-a spus:- George, nu este bine sd murddreqti banca! Aici
vor invala qi alfi copii. Pdstraz-o curatd!Bdiatul s-a ruginat. Obrajii sdi ardeau ca focul.
curatd - ingrij itdnetedd - find, qlefuitafericili - veseli
curatd - murdardnetedd - asprdfericiti - tristi
Explic ali s ens ul prop o ziyiei :,,Obrajii sdi ardeau ca focul."
v
VribiufaEste o zi frumoasd de var6. Andreea s-a aqezat la
umbra nucului. Ea citeqte o poveste. inchide carteagi urmdregte cu privirea o vrabiufd sprintend. Aceastaalerga de colo-colo.
- Ce caufi prin grddina, vrdbiufo? ofetila. Nu !i-e teamd de motanul Auricd?este foarte lacom !
Vrabiufa s-a oprit pe o creangd gi i_a rdspuns:- Ba mi-e teamd,fetilo! Motanul md pAndegte, iar
Gelu trage cu pra$tia, dar am doi puigori qi trebuiesd le caut de mancare. Nu-i u$or sa fii mdmicd!
sprintend - greoaie, domoaldu$or - greu, dificil, complicatlacom - darnic, generos
imi este teamd de furtund.Mi-e teamd de fuitund.Am o mie de lei in pugculild.
intreabdAi grija,
t96
Motanul State
State este un motan ursuz, dar foarte harnic. Aremustdli mari gi labe groase. El line ordine in casd, inhambar $i-n magazie.
$oriceii, mulli c6!i sunt, stau ascungi prinunghere. Le este fricd sd dea ochii cu State. CAnd evorba de ei, motanul n-are pic de mila.
- Ce ne facem, fralilor? zice cu jale un ;oarecebdtrdn. Motanul acesta ne-a ingrozit.
Clgivaqoricei mai tineri spun intr-un glas:- Sa ne luptdm cu el! Sa-l alungdm din ogradS!Dar cum apare State, se ascund cu tofii infricogali.
Abia scapd cu fuga!
Pozna
Ionel este bun prieten cu Motdnel. Intr-o zi citea
o poveste', iar Motdnel torcea leneg ldnga canapea.
Furat de lecturd,,bdiatul nu a observat cd pisoiul
s-atrezit gi umbla prin bucdtdrie.
Un zgomot de cioburi i-a curmat lui Ionel cdldtoriaprin lumea povegtilor. A alergat la bucdtdrie.
- Vai, Motdnel, ai fbcut o poznd mare! Mama te
va mustra pentru borcanul cu smAnt6nd!
- Dar dacd md va bate cu nuiaua? a zis motanulpe un ton pldngdre!.
- Hm... Ai dreptate! mai bine pleacd in grddind qi
iau eu toatd vina asupra mea.
i-a curm at - i-a intreruptpoznd - ispravd,, ndzbdt\evind - gre$e ald,, pdcata mustra: z certa
198
Yizitil nea$teptatl
in linigtea serii s-a auz\t un glas cristalin de
clopofel. Mielul nu putea sd doarma. Umblfind agale
prin bdtdturd, S-? intdlnit cu cei trei iezi c?m nduci,
cam aiurili.- vino cu noi fard sd intrebi undet azis iedul cel
mare.Mielul a plecat cu iezii. Acegtia s-au oprit la o
cdsuld veche gi au bdtut la u95.
- Hei, cine e acolo? a intrebat dinduntru lupul,
amefit de somn.
- Suntem cei trei iezi cucuieli!
- Hm, gi de ce rnd ttezilidin somn? Nu am chef sd
v[ mdndnc. Hai, plecafi! Vorbim mfline,, pe lumin6'
Noi plecdm mAine la stdn6!
- Care-i adresa? a intrebat luPul.
- Tot in sus pe deal qi iar mai sus pe munte'
Acolo ai sd dai de gapte dulai. Ei te vor indruma. Te
aqteptdm!Iezii au tzbucnit in rfls gi au pornit cu mielul dupi
ei. Toli patru strigau voioqi:
- Te agteptdm!199
Pddurile ocoleSte,Dupd miei se prdpddeSte$i tot strigd:- Hau! Hau!Multd pradd vreau sd iau!
Ele sunt
2.GriveiEl este
nu este lenes.
3.Motanul nu este mdrinimos.
Completdml.Vrdbiufele
spuliile punctute:nu sunt tdcute.
mea nu este exigentd.
nu este sterp.
El este
4.BunicaEa este
5.OgorulEl este
ffi4"<_ I>t\
-/ r'
200 201
Mente
Nigte puiefi de mentd cregteau printre scaiefi.Un ciulin indiscret a ciulit urechea sd audd
discu{ia mentelor. Ele socoteau cAte mente cresc incuvinte. Una zicea:
- Luafi-aminte Ia urmdtoarele cuvinte:
echipamentLg, semnalmente, angaj amentlg. ..CAnd au fost culese pentru ceai, ciulinul ,,se finea
scai" dupa prefioasele mente. El a inceput sd strigeplin de invidie:
- Sunteli numai medicamgntLg bune pentru
deranj amentLg! Realmente !Mentele fbceau mare haz.'Nu le pdsa de
qAlAvrageala lui. Erau fericite.
scaiefi = ciulini, mdrdcini. . I lvlnvlole : ctuoa
realmente - adevdratpdldvrdgeald - vorbdrie goal6
Menta este o plantd medicinald.Voi ;tili la ce este folositd?
$colirifaVeverila Minte-Goald este qcolaritd in clasa
int6i. Ea nu prea strAnge invSldtura gi line intrunacreionul in gurd.
De atdta ron!5iturd, bietul creion a ajuns surcele.Microbii au ndvdlit in gura veverilei gi au rdnit-o.PlAnge amarnic biata de ea! Acum nu mai poatemdnca nici alune, nici ciuperci.
Doctorul Martinicd i-a dat cdteva plante pentrr-rceaiuri, pulind miere gi fructe bogate in vitamine.
Peste doud zrle, veverita va putea merge din nor_tla gcoald.
mtca
agerd
roScatd
codatdjucduSd
sperrcasa
harnicd
strdngdtoare
I
,{iG-',,\ Vvsl
202 203
Rlfoiul salvator
Clogca s-a oprit cu puigorii pe pajiqte,, lAngir
lac. Aceqtia pdreau nigte pdpddii umbldtoare. Abia
iegiserd din oud qi erau tare neast6mplrali.I-a indemnat mama lor sd caute g\tze qi
viermigori. Ei au ?nvdfat repede lecfia qi au incepr;t
sd ciuguleascd peste tot.Deodat6, un pui a cdzut in apd. Clogca l-a vdzul
gi a strigat speriatd:- Vai, sdrili, cine m-aiutd?! Mi-a cdzut un pui irt
lac !Ddnild, rdloiul cel voin\c, a auzit strigdtele gi i-a
sdrit in ajutor:.L-a scos indatd pe pui gi l-a certat:
- De ce nu stai pe l6nga mama ta?! Puigorii dc
gdina n-au ce cduta in ap6!Ud qi speriat, puiul s-a ascuns sub aripa caldd a
giinii.
ffib-9,,W ff.ffi^
Primivara
A sosit primdvara, cea mai tdndrd, dintre fiiceleanuh"ri. Ciregul din gradina lui Matei a inflorit pentruprima datd.
LAngd el qi-a deschis cupa o lalea roqie ca focul.- Ce fel de floare egti tu? l-a intrebat laleaua
curioasd.- Sunt un pomigor fructifer! i-a explicat el
zdmbind. in curdnd. floricelele mele se vor scuturagi din miezul lor vor apdrea fructele.
- Hm, ce interesant! s-a mirat laleaua. Te voiprezenta prietenelor mele, zambila gi narcisa.
Tocmai atunci trecu pe cer un norigor jucdug. Elqi-a scuturat in grabd picdturile cdldu{e.
Toate vietdtile gradinii s-au inviorat.
Ce fel de ?cres
t ,
. ,
-zamorla.. . . . . .
ploaiefructefi ice
2.04.
Este luna iunie. in gradina bunicului au inflorit
- Ce chipeq eqti, Linule! $i ce parfum sLrav
rdspAndegti in jurul tdu!
- iti mullumesc, drSgulo! te servesc imediat cu
nectar proasPdt qi cu Polen dulce'.Maprimegt iq ipemine?aintrebatcusf ia l [o
libelul[ cu ariPi de celofan'
- Egti bine-venit6! i-a rdspuns crinul cldtindndu-
gi cdpgorul alb.
Facem coresqonden(uSUAV
sfia16a rdspAndichipeqa cldtina
crinii qi trandafirii.Linu-Crinul s-a trezit
spdlat petalele cu rou[.
Rica-Fluturica s-a a$ezat Pe
spus:
dis-de-diminea{6 qi $i-a
o frunzd a lui qi i-a
+ v r . v
tn graorna
frumosa impdgtiadelicatalegdnaru$tne
20lr
PunteaMaimuloiul avea o carafr albastrd foarte
fiumoase. A fugit la rdu sd ia apd.,dar malul r6ului eraprea inalt. Ar fi trebuit sd treacd pe partea cealaltd,unde malul era foarte jos, aproape de apd.
aIn timp ce se g6ndea la o solulie, maimuloiul a
vdztrt o giraft care stdtea pe acelagi mal ca gi el, darpdgtea iarba de pe celdlalt mal.
- Iatdpuntea mea! a gldsuit el ince t, capentru sine.A urcat pe spin area girafei gi a mers cam p dnd,la
j umdtatea gdtului.Deodat6, girafa a str[nutat din eauza unei
fr"rrnicu{e care a gAdilat-o la nas.Ce s-a intdplat cu maimuloiul este lesne de
infeles. A fbcut o baie bund pAn[ a apdrut elefdnfelul.Acesta a prelungit trompa sa ca o liand gi i-a spusmaimufoiului pe un ton glumef:
- Haide, prinde liana gi sa te vdd ce fel de acrobateqt i !
TremurAnd de frig sau poate de emofie,rttaimufoiul s-a ag1t[at numai cu o mdnd, fiindcacealaltd finea carafaplina cu apd.
A ajLrns cu bine pe mal qi i-a mulpmit bunuluisirtr pricten, elefdnfelul.
206
(i irafa(.r lfStO S-a ScLlZAt zamblncl:
- Se gtii ca n-am vrut sd, cazi in apd!scuzat zAmbind:
- Desigur! Nici furnicu[a n-a vrut!maimufoiul, rdzdnd in hohote.
I) De ce a cdzut maimuloiul tn apd?2) Cum l-a'ajtftat etefantut?
l-a raspuns
carafr - currdt ulciorlesne : u$orpunte - pod ingustagldsui :ovorbi
* glas, gldscior, a gldsui* furnicd, furnicuf5, furnicar, furnicdturd
Alegem formo corectd:Dana (ia; i-a) pregdtit bunicii un ceai.Mioara (ia; i-a) ardtat Elenei picturile sale.
intrecerea
Vulpoiul era sdtul qi avea poftd de glume.MAncase gapte pui de cioard gi alerga voios prinpoian6, fbcAnd salturi hazlii.
Deodatd, a zdrit in iarbd un melc. Acesta abiase tAra. Vulpoiul a r6s in hohote, apoi i-a spus inbatjocurd:
- Hei, moqulicd, tu pofi sd alergi? Vrei sd te iei laintrecere cu mine?
Melcul s-a gdndit pulin gi i-a spus hotdrdt:- Desigur! Cu tine, pot oricAnd sd md intrec
la fug6. Uite, i1i dau avans $i o lungime c6t cea acorpului tdu!
Asta i s-a pdrut vulpoiului curatd nebunie, dar aprimit.
Melcul s-a lipit iute de vdrful cozii vulpoiului gi
a strigat:- Sunt gatal, Sd te grabegti!
Vulpoiul a ajuns iute la fintd. S-a intors imediatsd vadd unde se afla melcul. in acest timp, Codobelca sdrit in iarb6.
- Haide, nu vii odat6?! a strigat vulpoiul din toateputerile
- Aici sunt! a rdspuns Codobelc foarte calm. Teagtept de un sfert de ord, a mai addugat el.
Vulpoiul a plecat ruginat.Gdsili proverbe potrivite acestei intrebdri!
Alegem forma corectd:Daniela (sa; s-a) plimbat prin parc cu bicicleta
(sa; s-a) cea nou6.Ana-M aria a invitat la ziua (sa; s-a) mulli colegi.Bunicul igi (ia; i-a) nepofii la pescuit.Ieri, Emanuel (ia; i-a) condus pe verii sai (1a; l-a)
gard,.
.Al
oncanooricumorlcare
orice
orlclne
2) Alcdtuim propozilii cu cuvintele:gAndgdndireingAndurata se edndinegAndit
'209
Inotltoarea
Molata este o gdind harnicd , dar foarte lduddroasd.intr-o zi ease l5uda cd inoat d,maibine dec6t oricine.
St6nd pe malul lacului, ea i-a zis gdnsacului:- Mei, grdsane, gtii sd inofi?Fdrd sd-i rdspundd, gdnsacul s-a aruncat in apd gi
s-a afundat iute.Molata privea ingrij oratd, apoi a inceput sd strige:- Gdgtelor, vedeli cdndtdngul de gdnsac e gata si
se inece! Avefi noroc cu mine! Uite, sar s5-l salvez!Gdina a sdrit ?n ap[. Zadarnic dadea din aripi qi
din gheare. Apa ii trecea peste cap qi nu mai pr-rteasd respire.
GAnsacul a ridicat-o in spinare gi a scos-o pe mal.Molata nu qtia cum sd scape de ruqine. S-a mai
ndit un pic, apoi a zis cu obrdznicie:- Of, ce greu a fost gAnsacul! Dacd nu-l prindeamgheare, s-ar fi inecat sdrmanul! Ar fi fdcut neamulocard!- Ce tot spui acolo, Mo!ato!? a intervenit o
gdscd bdtrdnd qi infeleaptd. Se vede cd n-ai ajunsla infelepciunea batrAnilor. Un vechi proverb splrnc
,,Nu te ldr.rda celui ce te qtie!".
ga
ln
de
2l0 '211
\\\ttt/
Ca frafiiAndrei gi Lacramioara igi petrec vacanla la bu-
nici. Aceqtia locuiesc la marginea pddurii. Buniculeste pddurar. ,
intr-o diminea!6, cei doi copii s-au dus pe furiqla izvor, sd adu cd apd proaspdtd-.
Baielelul s-a impiedi cat, acdzutqi a spart ulciorul.Sora sa i-a spus:- Nu te necdji, Andrei. ii voi spune bunicii cd eu
l-am fpart. Ea e bund gi md va ierta.- Ili mulfumesc, surioard! i-a rdspuns Andrei.
Egti atdt de grijulie qi atenti cu mine!
2) Alegem formaCopiii (sau; s-au)
bunicii.
reanepdsdtoarebucuriezgdrcitcorectd:imprietenit repede cu motanul
1) Facembundgrijulieatentdmodestdarnicnecaz
coresponden{u:neatentdlSuddros
lmi voi cumpdra un corn (sau; s-au) un covrig.
21',)
CenugireasaCenugdreasa avea doud surori vitrege. Ele eraur
invidioase pe frumuselea surorii lor. De acee a, aLlhotdrAt sd n-o ia la bal.
- Precis prinlul va alege pe una dintre noi doud!Suntem cele mai drdgule fete din acest finut! seldudau ele.
Cenugdreasa era tristd. tqi inchipuia palatul, cusala de bal gi rochiile frumoase ale domnigoarelor.
- Vai, ce pdcat cd nu pot merge! Straiele melesunt tare ponosite!
Ea culege cireqe.Gina ia doud piersici din pom.Gigel i-a dat surorii sale cinci nuci .Bunica i-a spus Angelei o poveste cu zdne 9i
vrdj itoare.Fucem corespondenla:invidioasetristdstraieponositea-qi inchipuia alege
necdjitd, supdratd,ttzate, ruptepizmage, geloasea-gi imaginaa select a, a optahaine
2r3
Alb[-ca-Zilpada
Regina cea rea gi-a pus in g6nd s-o ucidd pe
frumoasa fatd. S-a preschimbat intr-o bdtr6nicd
blAnda. A pregdtit un mdr otrdvit qi s-a apropiat de
cdsula piticilor.
A inceput sd strige:
- Mere! Mere de vdnzare!
- Pleacd de aici, bunicufo! i-a spus cu teamd
Alba-c a-Zdpada. Piticii nu md lasd sd deschid
rumanul.
1) Rdspundem lct intrebdri:Cum aflase magtera unde ascunde
Alba-c a-Zdpada?
piticip i t ic i i
De ce piticii nu-i dddeau voie sd deschidd nimdnui'/oameni copaci arbori
. l
oamenl l copaclt arDorl l'214,
2)Alegem forma corectd:Iarna, (copaci; copacii) nu mai au frunze.intotdeauna ii salut pe (oameni; oamenii)
cunoscuti.
'2t5
Degefica
Fetila stdtea in mijlocul apei, pe o frunzd giplAngea. Pegtigorii s-au strAns in jurul ei. Nr-rmai vdzuserd niciodatd o fiintd atdt de micd gi defrumoasd.
- Cum te cheam5, fetifo? a intrebat mirat un pegteimbr[cat cu solzi argintii.
Fetila i-a rispuns cu lacrimi in ochi:- Numele meu este Degefica. O broascd bdtrdna
m-a rdpit. Acum vrea sd md mdrite cu feciorul ei.- Nu mai plAnge, mititico! Eu qi fraliorii mei te
vom ajuta! i-a promis pegtigorul.
fra!ifralii
Completdm proverbele:[] ine fac iOmul br"rnI)upa firrtund
peqti ochi crapipeqtii ochii crapii
dupd fapte se cunoagte.vine gi vreme bund.la nevoie se cunoaste.
. l)rictcrrul aclevdrat bine gdsegti.
l l l ( r
Vrljitorul din Oz
FetiJa, cdlelul gi prietenii lor se indreptar"rvoinicegte cdtre lara lui Oz. Fiecare dorea si-l roageceva pe vestitul vrdj itor.
- il voi ruga sa-mi dea o inimS! a mdrturisit Omulde Tinichea.
Sperie-Ciori a spus:- Eu am sd cer creier in loc de inim6. Dacd egti
prost, rdde toatd lumea de tine !Fetilei ii era dor de mdtuga gi de unchiul ei, de
aceea a zis:- $i eu am o mare rugdminte: sd-mi arate drumul
spre casd!
1) Facem coresponden{u:a rdde a recunoagte,voinicegtevestita mdrturisi
faimos,a plAnge,bdrbdtegte, eroic
u:la voipe voi
2) Compunem enun(uri cscneconstrui
vo1
) t?. ' . t /
Lampa lui AladinAladin a zdrit pe lampa veche nigte litere. ca sir
le poatd citi, a fiecat bine lampa. in acea clipd, dinea s-a indllat un duh uriag.
- ce grozav este afardr incdntat de cunogtinfd,stapane! l-a salr-rtat el qi a frcut o plecdciune.
- Ce spui? s-a mirat Aladin. Eu, stdpAnul tAu?!- Exact, tinere! l-a ldmurit dr-rhr-rl. pentm cd m-ai
eliberat, pot sa-!i indeplinesc orice dorinfa!
1) Completdm cu mui multe exemple:Acumse ducese joacd
se gdndegteil credeil inva!6il intreabdii cereii spuneii aratd,
Ieri (inainte)s-a duss-a Jucat
l-a crezutl-a invdtat
r-a cerutr-a spus
'218
l le
. . .sal .
Frumoasaadormitl
'v'cura p'nfesd, Aurora, dormea riniqtitir ir
pdtucul ei. cele trei ursitoare s-au apropiat ?nceti;.r.- sa fii cea mai frumoasd! i-a urat prima crirrtr-e
ele.
- sa canfi minunat, ca o privighetoare! a spirs rrdoua ursitoare.
Deodat{, castelur s-a zguduit de fulgere gi tur.rctcA apdrut zdna cea rea. Ea astrisat:
- Ma voi rdzbuna fiindcd nu am fost poftitirbotez! CAnd va implini gaisp rezece ani, prinfes'va infepa intr-un fus gi va muri !
Micuta prinfesS,
krSC
citili toatd povestea. veli afla ce i-a urat ct /r.t,ittursitoare Si ce s-a intdmplat cu Aurora.
I) Completu{i cu intr-un suu intr_o..x Prin{esa locuia..... . . . . . . .castel cu turle inalte.* Mirela fine . cutie toate creioanelecolorate.* Papagali i srau .... . . colivie* Bunici i lu i Nicu locuiesc
mzlrc.
Mica sireni
Ariel s-a indreptat grdbitd spre grota vrajitoarei.- Bine ai venit, miculd prinfesd! i-a spus Ursula
cu glas mieros. $tiu cd vrei sd ai picioare de om inlocul cozii de peqte!
Sirena s-a speriat de chipul hidos al vrajitoarei,,dar a rdspuns cu mult curaj:
- Ai dreptate, Ursula! Vreau sd fiu qi eu o fiinlaomeneascd. Ajuta-mL, te rog!
- Bine, a incuviinfat vrajitoarea qi a zdmbit. Darvreau drept platd glasul tdu minunat!
1) Fucem corespondenlu:grotdhidosglaschipcuraj
ur6t, dezgustdtorvoce, graipeqterdindrdznealL, vitej iefigurd, fa!d, aspect
2) Completdm dupd model:glas, gldscior, a gldsuipegte,offi'
)r'r*
Eleflnfetul zburiltor
Dumbo se ndscuse la circ. Eraun elefant simpatic,dar avea urechile foarte mari. Din aceastd pricind,mulli i l necajeau!
intr-o zi s-a hotdr|n sd incerce si zboare. S-aurcat tocmai sus, la trapez, dar l-a cuprins teama.Prietenul sdu, qoricelul Timoteus, l-a incurajat:
- Hai, Dumbo, fii curajos! Poli sd zbori!O cioardi-a dat o pand, fermecata gi i-a spus:- Acum, Dumbo! Sari! intinde urechile gi zboard!intr-adevdr, a fost de ajuns ca elefrnfetul sd
fdlfbie din urechile lui mari. indatd prinse ,a plutiprin vdzduh, intocm ai ca o pasdre.
I) Ce fel de?urechipandvdzduhpdsdri
. l
$oncel
t:
Iermecata
senln
neastdmpdratmangdlSgioase
2) Subliniem tn text cuvinte cu trei silabe. CinegdseSte mai repede mdcar cinci?
'z',)l
O promisiuneTudor, Daniela qi pdrinlii lor sunt la cumpdrdturi.
Cei doi copii s-au oprit in fala unei vitrine. Nici nuaud cd parinlii lor ii strigd. De dincolo de geam iilatrd, un cdfel cu urechi fr6nte gi blanild ciufulita.
- O, imi doresc tare mult un cdlel, o pisicasau mdcar un papagal! spune Tudor cu lacrimi inglSscior.
- Toate la timpul 1or, ii explicdtatdl. Dacd ai unanimal de companie, trebuie sa-i porli de grij d, zi dezit Crezi cd vei putea?
- De mdine vi voi dovedi cd puteli avea increderein mine. Sunt destul de mare. In curdnd voi impliniopt ani!
Adevdrut sau fals?D Un animal decompanie poate mAncaorice aliment.f] Animalele decompanie au nevoie demultd ingrij ire gi de atenfiedin partea oamenilor.t-_l Animalele de com-
, lpan ie sunt duse periodicla rnedicr"rl veterinar.
'2',2'2 2',)"1
1 Iunie
Este I Iunie , Ziua Copiilor. Parinf ii, bun ic i i ,doamna invdldtoare ne-au pregatit tot feh"rl clcsurprize. Ce bine este sa fii copil!
La qcoald facem Lln concllrs pentru care nc-am pregdtit toatd sdptdmAna. Am adus bicicletc.trotinete gi role. Curtea gcolii rdsund de glasurilcconcurenf ilor.
Primii , sunt copiii cLl biciclete. Doamtutinvdldtoare ne aduce aminte regulile. Noi ne gdndilndeja la premii gi la diplome.
Se aude fluierul de plecare. Prima grupi clcconcurenli a pornit ca din pugcd. De pe marginc,copiii iqi incu rajeazd, preferalii.
- Cine a ajuns primul la linia de sosire? intreabirTudorel, care-gi aqteaptd rAndul la intrecerea ctltrotinete.
- Colegii nogtri, Radu gi David! se burcr-rrd Mariagi bate din palme.
Ce veselie! Nici nu mai conteazd cine cAEtigir,important este cd ne-am distrat qi am frcr-rt sport.
Anotimpul preferat
Sunt o albinula fericit[. in zi aSa frumoasd, eusunt tare bucuroasi, fiindca in sffirqit primdv ara avenit.
Adie un vAnt c5lduf gi inmiresmat, pdsdrelele
s-au pus pe cdntat, iar noi, albinufele, am pornit lacolindat prin flori dupa comori.
Soarele privegte zdmbitor peste pdmdntul intinsca un verde covor.
Copacii , toatd iarna goi, s-au imbrdcat in straienoi. Stau cu capul in nori, ftlogi ci s-au impodobitcu flori din belqug.
De aceea sunt eu fericitd foarte, gdsesc polen ginectar pe sdturate. Acum pot face multa miere sd om6ncali cu pldcere. Mierea e dulce, gustoasd, dar gi
foarte sdndtoasd.Iatd, de ce primdvara cdlduld este anotimpul meu
preferat: md satur de alergat gi-adun miere in ulceapentru sdnitate a ta.
Lunile de primdvurd sunt: martie, aprilie, mui
'2'24 '2',)5
Frumoasa variYara, iatd, a venit,Florile au inflorit,Pdsdrile ciripesc,Gdzele se veselesc.
Cdnt6, ciocArliileDe rdsund vdile )Iar prin ierburile zvelteSar ldcustele atlete.
Mai apoi, pe inserat,Se apucd de cdntatGreierele cu chitara,Vai, cdt de frumoasS-i vara!
Lunile de vard sunt: iunie,
Lie -lie, ciocdrlieTu c6nf i ziua pe cAmpie,Insd noaptea cdt e zarea
iulie Si august.
Cdnta doar privighetoarea.
Decor de toamni
Toamna ardmegte frunzele,Omul bate nircile
$i culege merele,Perele, gutuile,Strugurii gi prunele.Tot toamna, dar mai tdrziv
$i porumbul auriuEste str6ns de pe ogoare
$i pus apoi in hambare.Toamn6, ce bogatd egti!Pe noi ne inveselesti!
Desporte tnseptembrie
silabe cuvintele :
octombrienoiembrie
Lunile de toumnd sunt:septembrie, octombrie Si noiembrie.
226 '2',27
Iarna
Anotimp de sdniuld
$i de oameni albi de nea,o
Anotimpul de povegti,Ldnga soba cdlduroasi,Cu colinde la feresti.Iarnd, cdt egti de frumoasd!
Lunile cle iarnci sunt:clecembrie, ianuarie Si februurie.
Alegem forma corectS!.Pe derdeluq sunt mul1i (copii, copiii)..Doi (copii, copiii) fac un om de zdpadd..La clinchetul clopofelului, (copii, copiii) intrd in
clasd..Pe (copii, copiii) cuminli gi harnici ii laurdd toatd
lumea.
Os,
De copaci golili de frunze,^ O'De ghelu$ pe strada mea. i-g
o
Anotimp de
$i de jocuriindrdgite dePoate, gerul
bucuriiprin zdpadd,copii,sd mai scadd.
c
Uo
Oo
OC
In vacanfil
Miirai este invizitd,la Constanla,la verigoara sa.i -lmpreund, ei merg sd vadd un spectacol la Delfinariu.
Cei trei delfini sunt jucaugi qi foarte inteligenfi.Aruncd mingile prin cerc, sar peste gtachetd canigtesageli qi chiar danseazd.
Unul dintre ei gtie sd cAnte, dar, dupa fiecarefrAnturd de melodie, iqi cere plata.
Dresoarea ii rdspldtegte pe tofi cu bucdlele depe$te.
La final, delfinii fac turul bazinului, bat apa cLrcozile qi-i stropesc pe spectatori. Nu se supdrd nimeni !Toatd lumea aplaudd gi face fotografii.
1) Ce cuvhfi nu se potriveSte tn Eir ?* delfini, crabi, alge, meduze, c6ini, scoici, guvizi,,
cai de mare;
'2',2ti
2)Punem semnele de punctualie:
Ancula il intreabd pe vdrul ei
Ce desenezi MihaiAm frcut un delfin un vapor gi un soare vescl
Acum desenez qi un pescdrug deasupra mdrii ii
explicd bdiatulCe talentat egti se mird Ancula
').'.).9
$otronulintr-o zi senind de primdvard, doud girgdri\e au
iegit sd se joace pe afara. Rifa-Gargarila a desenatun gotron. Sora ei mai micd, Reta, a scris numerelecu creta.
Rifa a inceput sd rAdd in hohote de sora ei, Reta,cd a vdrsat creta gi a incurcat cifrele.
Prietenele lor, furnicile, gi-au pus pe cap baticelegi au iegit din muguroi sd vadd de ce Rila rdde aqade tare-n stradS.
- Ri1a, am ieqit din muguroi fiindcd era distrac{ieaici la voi. Putem sd ne jucdm gi noi?
- Da, dar int6i trebuie sd aranjdm cifrele, fiindcdReta le-a incurcat.
Jocul a continuat pdnd seara tdrziu. S-a ftcutintuneric gi nu se mai vedeau cifrele, altfel se maij ucau fetele.
FormcTm cuvinte noi, ctupd model
senin inseninatghealafloareseard
.l: t( )
Desen cu peripefii
E,ste o zi senind de vard aurie, cu blAnd soare,numai bund de plimbare.
Bianca p\cteazd un m[r Si o pard, cu acuareleleprimite in dar de la bunica ei, Catinca.
Ainceput deodati sd batavdntul jucdug, riva;indograda toat[. Zburau incolo gi incoace frunze, paie,
speriind chiar $i pe dobitoace. $i foaia de hArtie, P€care picta fetifa, qi-a luat zborul ca o pasdre ugoard.S-a oprit totuqi ?n ogradS. Bine cd nu a ieqit in strad6!
- Desenul meu! strig[ fata.Silviu o ajutd. ii aduce desenul , dar vdntr-rl
amestecase deja cr-rlorile gi Bianca pldngdnd a zis:- Desenul este compromis ! Acum s-a stricat qi
eu m-am chinuit atdtat gi ?ncepu sd pl6nga.Silviu incuraj eazd fata:- Nu mai plAnge! Gata! Las6, il repardm nol
cumva!Copiii s-au inspirat dupa petele de culoare frcute
de vAnt gi au pictat o frumoasd mare, Pe care plr-rtesc
vapoare.Finalul e fericit, fiindcd cei doi frali au reuqit sit
alunge supdrarea cll marea cea frumos pictatd, dc
vAnt i lrs;r irat[. ,)., \ l
Dimine a[a, peEu mdndnc un
Jocuri de cuvinte
la gapte,corn cu lapte.
Tudor e muzician,Cdntd la corn de un an.
i - 'ln pddure-am poposit,Uite un corn inflorit!
Iar vdcula lui IonEra sd-gi rupd un corn.
Corn
Corni (copaci)Corni (instrumente muzicale)Coarne (de animale)Cornuri (din aluat)
'2',3'22:13
Mifu trage-un pui de somn
$i in vis, lui i se pareCd a pescuit un somnUriag, ba chiar mai mare!
Pe un ochi de aragazO tigaie se incingePentru-a face un ou ochi,Gospodina acum plAnge:I-a sdrit ulei in ochi.Dacd facegi oul ochi,Sd aveli grija de ochi.
Matei merge la izvorSd ia apd in ulcior
$i-l doare un ochigorFiindca are un ulcior.
Sus, pe coasta dealuluiA cdzttt cdprila mea,
$i-a rupt un picior qi-o coasti,Nu mai poate alerga.
$tiu o broscu!5 cochet6,Poart6 pantofiori de lac,Se crede mare vedetdAcolo la ea in lac.
De concert s-a pregdtit,Dar are o supdrareLac verde nu a gasitSd se dea pe unghioare.
'2:14, '2"t5
Vitejii din ogradi
Toamna aurie incdrcatd cu poame durlci aimpodobit dealurile cocogate ca niqte uriaqi arici.Razele zburdalnice se joacd printre crengilccopacilor, fiindcd nu au ce sd mai facd.
Irina gi Andrei au iegit in ogradd, de ordtdnii sirmai vadd. Fiecare dintre ei are cAte un cocog viteazgi frlos, dar cocoqii nu qtiu cd sd se batd nu-ifrumos. Cel alb ca neaua este al Irinei , iar cel roqcatca focul este al lui Andrei.
Ca din senin, cocogii s-au pus pe cearti gi elLlinceput duelul fdrd spadd. Lupta dintre ei este aprigir.
Copiii privesc ai iqi incurajeazd fiecare cocogulsdu, chiar de gtiu cd asta-i riu:
- Hai, Bdlanule!- Nu te 15sa, Rogcatule!i ^ | | | ,v .
In gdndul lor stdruia aceeagi
,,Vo invinge cocogul meu oare?"A apdrut insd bunicul qi a stricat finalul sau poatc
pronosticul. Copiii se uitau dezamdgili unul sproceldlalt, dar niciunul n-a l5crimat. Ei gtiu cd buniculii invala de bine, iar ei trebuie sd se poarte cunt sc
cnvi nc.
intrebarc
Facemalbinardndunicaveverilafurnicavulpeaursul
Ce lie nu-li place ultuiu nu-i fuce!
coresponden{u!muguroi1^1Danogstupvizuind,scorburdcuib
'236 2',,\7
Rf,ndunica
Dragd r6ndunicS,Tu e;ti mititicd
) l munce$u orn greu,
Prinzi gAne mereLl.
Din zbor nu-te opregtiCAnd te odihnegti?Seara cAnd se va ldsa
$i eu in cr ,r ib m-oi culca.
Zrulica-ntreagdAm destuld treabS,Caut viermigoriPentru puigori.
Ghicitorilr pufbs gi urecheat,Din gradina a furatDoar vreo patru morcovei,?.I l cunoagtefi, dragii mei?
Are botr"rl ascufit,E, rogcata gi codatd,La cote[ ea a venit,Dar nLl a intrat pe poartd.Vrea gi ea un puigor,Sau poate-o gainfl gras5,Dar e vai de coada ei,Grivei este azi acasd,.Cine crede{i cd ar fiHoala asta, dragi copii?
Mogulicd, in ticere,Viseazi faguri cu miere,Iar cAnd umbl5 prin frunziq,Cautd vreun zmeurig.Mor! Mor! Mor! giMor! Mor! Mor!L-ati ghicit,, drdgr-rtilor?
2; iu
Afi ghicit? El este...
2: ie
Cenugiu gi mititel,Dacd intrd el in casd,Ronlaie din caqc aval$i orice-ai ldsat pe masd.Roade cdr[i, roade gi haine,Roade tot ce-i iese-n cale,Miculului rozdtorCare roade origiceI se spr-rne . . ..
Pdsdruicd negric ioard,Gugulild roqioarS,DespicatA li-e codila,Seamdnd cu furculip.Toamna pleci din a mea tard,,Primdvara te-ntorci iard.
r t^Et igi str igi numeleToatd z\ua ca nducul,Lacom, inghite insecte,Cenugii i-s penele,
Ciorchine cu boabe verzi,Negre, roz sau aurii,Creqti p9 corzile din vii
$i egti iubit de copii,Pentru dulcele tdu gust,Fie boabe, fie must.
J6rugul portocaliu,ln pamdnt bine infipt,E dulce de cdnd il qtiu:Bun crud, bun qi la gdtit.Iepuragul il preferdSublirel qi chiar mai gros,Dulce, plin de vitamine,Este numai bun de ros.
Umbreld sau pdlSrie,Pe-un picior mereu std ea,in padure, pe cdmpie,
$i-i buna de ciulama.Cine e paldriufa?
'24.O 2,il
E fhlos q;i veqnic verde,E rege al munfilor,E pomul viefii - se crede,Casa veverilelor,Iar in iarnd,, de CrdciunE pomul copiilor.
Hai, ghicili o ghicitoareDespre ceva de m6ncare!Sunt pline de vitamine,Recunoagte origicine,Dar pentru a le m6nca)Obligat, le vei sp51a.$i le mai poli consllmaFie gem, fie dulceafdPe pAinica cea cu untLa masa de diminea!5.Cine oare, oare cineSunt pline cu vitamine?
Arborele cu cegcufe,G azdd, pentru veverile,Face ghinde cAte vrefi,Hrand bund la mistreti.
r5'.<(' / ' : , /
Vrabia
Andrei este elev in clasa intai. E cam juc6ug, i,r'neatenliala ore ii aduce uneori cate un Insuficient.
tntr-o bund zi, auitat drumul spre qcoald gi s-lpomenit intr-un lan de grau de la marginea oragulu i.Se simlea obosit. S-a aqezatpe iarba s6 se odihneascir.
Ca din senin, apdru o vrabiuld care privea crratenlie in jurul ei.
- Bund, vrabiufA! Ai pierdr-rt ceva?- Bun5, nu te-am observat! Te gtiam la gcoald. [:rr
md uitam dupd un spic copt.- Pentru ce-!i trebuie?- Grdul face parte din categoria cerealelor. Cre;;ti
sdndtos gi capeli energie dacd mdndnci produsefbcute din grAu.
- Te ajuta qi la invdfaturd?- Desigur. Dacd vrei sd ai energie pentru invdfal,
trebuie sd consumi cereale.- Bine! Voi incepe chiar de mAine. Voi merge in
fiecare zila gcoald cu temele fbcute qi voi lua numaicalificative frumoase.
Ia aminte, trebuie sd consumi la fiecare masii 5icereale!
).,1'),
Selecteazl seria care confine cereale:a) secard, porumb, grdu, fasole;b) grdu, porumb, mazdre, orez;c) poruffib, grdu, orz, secard.
Descoperci !Lica seamind boabe de grdu toamna.Apar din pdmAnt plantele de grAu primiv ara.Noi secerim gr6ul vara.
Af ii' citind de sus in jos, cum se numeste terenulcultivat cu grfru.
* Care anotimp nu este pomenit?* Ce crezi cd face grAul iarna?
'24.:)
CiteEte silubisit strofu de mui jos:
Raba Iarna tese, leseScutecele pentru grAu,Bobul gingag, incollit,Este bine ocrotit"Doarme, doarme linigtit,De zdpada invelit.
'24.4.: l . l 5
Pofticio;ii
Intr-o zi, Lrli a uitat cutia cLl cereale deschisir.- Vai, ce bine arrtdt se auzi r-rn glas sublirel.- Trebuie sd gust gi eu! Se avzi altd, voce.Sub masd stdteau pitil i doi goricei care se uitau
pofticiogi la cr-rtia cu cereale.- Cum ajungem noi acolo? intrebd RonlailA.- O rugdm pe Mifi sd ne ajute! rdspunse Chit.- O sa-i spLlnem cd nu mai furdm caqcaval.- E o idee bund! zise Rontaila.- Mili, te rog sd vii ptrfin aici! strigd Chil.- Ce vrei, ;oarece? intrebd pisica.- Vrem sd ne ajufi sd ajungem acolo.Amabil5, pisicula ii urcd pe goricei pe masd.- Eu ce primesc in schimb de la voi?- Niqte ce-re-a-le! ii rdspunse Chi1, citirrcl
silabisit pe cutie.? r-- In regula! Nu am gustat niciodatd cereale, zisc
pisica qi a inceput ospaful.Lili a gdsit cutia goald. A inleles ce s-il
int6mplat gi a zdmbit. F-a cumpdrd acLrm cerculcpentn-r toli.
Sd explicdm proverbe:. CAnd pisica nu-i acasd qoarecii joacd pe masd.. Pisica cu clopofei nu prinde goareci.
sii credm cuvinte noi gi sii le scriem tnspaliile dute:
cA$ + CAVALPIS + ICAAM + ABILAsEC + aRAALB + INACOR + TINAMELC + USOR
S d alcdtuim prop oziyii :Doi goricei
$oriceii
Nigte qoricei
')t16
Aplauze
Coboard cortina,Crainicul anunldUn numdr solistic,Prezentat de Ghila.
in scen d apareintr-un cdruciorUn bdiat firav,De opt anigori.
Linigtea deplinaE imprdgtiatdDe vocea divind-Sala-i fermecatd.
Aplauze-n roPot,Colegii lui Ghi15,Striga in urale:Bis! Bis! pentru GhitA.
Fiecure copil are un talent. Tulentul trebuie
tncurajut. Fiecure copil trebuie tncuraiat-Tu ce talent ai?
'247
Povestea lui Limpici-LicuriciAlinufa--Bulinufa se j uca cll
Bul inr-rfele prin ierburi.
/a\v r\rargaHtele-
- Ce e g6ngania asta, fetelor?- E Lici_rriciul ! zise Bulinufa mare.- El ne lumineazd noaptea poienila, addugd
Burlinu{a micd.- oho t il iau pentru o noapte sd-mi facd,lumina
pe carte, zise Alinufa-Bulinufa gi inchise cutiufa.Licuriciul s-a intristat gi lacrimile fala i-au scdldat.
A venit noaptea gi, ce credeti, nicio luminild pecarte. Fetifa se necdji qi lui Lampici ii vorbi:
- Mai Licurici, cartea nu mi-ai luminat, doarintruna ai oftat, ii repro qeazd ea.
- Dragd Alinufa, te rog, du-md in gradind ca sdpot face lumind.
- Aici nu vrei- Alcl nu vrel sau nu pofi aprinde felinarele?- Felinarele-mi aprind numai d,acd, numai dacd
pofiaprinde
sunt liber gi fericit!- Bine, bine, mdi Lampici! Te duc in grddini
irrclatd, cd fra{ii tdi te agteaptd. printre ierbr_rrirrr irrurr[clc sit vi transfbnllf i ?n stele.
Hirnicuta
In gradind,la bunica,Dana lucreaza de zor,Umbla toatd ziulicaMai cu spor, mai frrd spor.
Mdng6ie o rogioardCe se bucurd de soare,Culege o gulioard
$i-un dovleac ceva mai
Mai pune in coqule!Ceapd, ardei, morcovei,Cartofi ori, pdtrunj el cre!,Usturoi pentru mujdei.
mare.
UdA apoi cu multd apd,Doar pe domnul castravete.La varzd gi la salatdNu cred cd le este sete.
5'64
w
2,1'\)
Cine-o fi bdtdtoritStraturile qi cdrarea?O micufd gospodind,Ddnufa cu stropitoarea.
Joc de coresponden{dCe parte a plantei consamdm de Ia:morcov
rogie
varza
ridiche
conopida
spanac
floarea
rdddcina
tulpina
frunze
fruct
'250
Vara in gridinl
Vara aurie invdluie pdmdntul cu lumind caldd, cumiros de floricele gi ciripit de pdsdrele.
? - ' .In grddind toate florile zdmbesc Ai necontenit laele musafirii sosesc.
Un buburuz $i-o buburuzd, Si-au scos odrasla laplimbare pe sub tufe de cicoare.
Pe un lujer seme! de crin urcd furnicufa sprecerul senin. Ajunsi in v6rf, vede cd-i mai trebuie oscard lungd pentru cala cer s-ajung6.Acum coboarddupd scar6.
O frunzd mare de lipan este umbrel5 pentrubonddrel cel cu acul de o!el.
Trece melcul-codobelcul pe cdrare cu cdsufa inspinare. El molfdie o frunzd cu zim[i intre cei doudmii de dinli ai sdi.
Greieragul doarme la picioarele unui trandafir,dar aici nu e el singurul musafir.
Pe floarea trandafirului a poposit un fluturagdrdgalag gi o albinufa hdrnicu!6. Amdndoi culegnectar qi polen
,2rtl
In gradina mea e multd animafie. Toate vietalilealr o ocupafie, iar eu privesc la ele cu mult drae dinal casei prag.
* Ce noutdli ai invdyat din acest text?
* CompLme Lm mic dialog imctginctr intre dottdga:e.l
')52
Si ne jucim de-a A, B, C...
Anicula are alune,Bombonica - bombonele,Crina card cu cdnulaDude dulci, de-ar da din ele...Emiliei, Elenei, Elei !Fila frdmAntd, ftrna,Gab i. greblea zd grddina,,
Horea horegte hoinarul,Ion itibe;te izvorul,invafat- invd{dtorul !Jocul, joaca, jucdria,
Katia, Karina, Kia,Mure mdnAncd Maria.Nicu numdrd nemfeqte,Oana oale opdreqte ,Petre pegte pescuiegte.
Radu rAde rdzgdiatul,Sanda sapd, sapd stratul,
$tefbnel goptegte gtiri,
Tricd taie trandafiri.
. , . : , ' \
J6nlarelul !ipa, fipd,Ursuleful unde urcd?Xenia X-qiZgdria,Zdna ZI ziua zdmbea.De-aA, B, C... v-afi jucat,Clasa intdi ali terminat,
De acum, drdgufii mei,Putefi citi singurei.Vd doresc succes deplinin lecturile ce vin!
H,,.*YA\/ / \
/l
-4<SD
'Llvl'
d) pegti:'2ltlt
Mica gospodini
Bund dimineala! Numele meu este Ioana gi surnlqcolarila in clasa intdi.
Astdzi este duminicd $i, pentru cd nu merg lagcoal6, vreau sd le fac parinfilor mei o surprizS:pregdtesc micul dejun.
Agez pe masd farfuriile, pun qervefele qi tac6muri.Spal cdteva legume gi le tai cu gnja.
Pun la fiert cinci oud, apoi scot din frigider brdnzaqi untul. N-am uitat de oud! Dupd cinci minute lespal cu apd rece qi le cur5! de coaj5.
Acum tai doud portocale gi o pard, fructele melepreferate. Bineinfeles, intAi le-am spdlat!
Nu md pricep sd prepar cafea, a$a cd le facparinlilor c6te un ceai de tei.
E grta masa! Pofta bund!
Scriem cfrte trei nume de:a) legumeb) fructe:c) pdsari:
Pomigorii
Se anr-rnfd o zi frumoasd. Razele jucduqe ale
soarelui bat in fereastra lui George.
Degi este sdmbdtd, copilul se grdbeqte sd plece
la qcoa16. Are intAlnire cu colegii sai. Au hotdrdt sd
planteze in gradina gcolii doi caiqi.
- Bund dimineala, salutd el bucuros pe doamna
invd{dtoare gi pe copiii ajungi inaintea lui. Am adus
o lopatd qi o galetugd!
- Bine ai venit, George! il intflmpind doamna' Ai
venit la timp. Tocmai organ\zam echipele de lucru.
Nu-i aga de simplu s6 plantezi pomigori, mai ales
cdnd ai numai gapte ani! Noroc cu tat6l lui Radu, cd
a sdpat cele doud gropi, iar copiii au dat o m6n6 de
ajutor.Doamna invdfStoare le-a ardtatcum sd proce deze
pentru a proteja rdddcinile firave.
- Acum punem fiecdrui pomigor cdte un arac !
Astfel vor infrunta furtunile 9i vor cregte drepfi, le-a
cxplicat dumneaei.
[.er st-arEit, copiii le-au dat cate un nume: Nelr"r{tr'256
'2s7
; i l ' istruiatul. Ar"r pl lnuit sd vina zi lnic, cr,t rattdul., i l t
pauza mare, sd-i ude.
Peste cdliva ani, cei doi caiqi ii vor raspldti ctl
primele roade.Munca este brltari de aur.
Noaptea in gridini
S-a ?nserat. [Jna cAte Llna, pe cer s-aLl aprins ste-
lule de argint..La orizont qi-a ardtat chipul rotund 9ipalid luna, stdpdna tdcr-rtd a nopfii.
in gradina bunicii s-a frcut linigte. Florile gi-au
strdns petalele gi dorm. Chiar qi vAntul gtrengar a
alipit.Motanul s-a ascuns in tufe gi sta la pAndd. ,,A ce
miroase oare?!" s-a intrebat el ?n gAnd. Chiar lAnga
el, mdnunchiuri de flori albe, gralioase igi scuturalt
parfumul suav.- Ce fel de flori sunteli voi?! intreabd el mirat. $i
de ce nu dormili, la fel ca suratele voastre?
- Suntem flori de regina-nop{ii. Rostul nostrtt
este sd ddruim frumusefe gi mireasmd cAnd celelaltc
flori se odihnesc. $i noi dormim, dar ziuat
Tocmai atunci, un fluture cu aripi cafenii s-ilasezatin mij locul florii, bucuros sd guste din nectarrr Idulce.
Motanul $-a repezitsd-l prindd, dar fluturaqul irreugit sd scape gi s-a pierdut in intunericul noptii.
*
*
*
25ft '259
Dragi copii,La sfdrgit de an qcolar, eu, al vostru Mo; Arici sunt
paginl, aici. Am tolba plin[ cu laude, dar gi cu povefentru cine vrea sd inve{e.Sunt nespus bucuros cd, ali ajuns
Calatoria pe care afi fbcut-o a fost lunga qi plina derize. Uneori afi intAmpinat gi obstacole, dar afi reugit
trecefi peste ele cu ajutorul doamnei invdldtoare gi alinfilor. Sunt sigur cda[iinvdfat multe lucruri interesante
cd acum citifi gi scriefi, aproape fbrd gregeald!Din hora literelor au iegit o mulfime de povegti
moase, unele hazlli, unele adevdrate...Fiecare are t6lculdacd gtii sa-l deslugegti!Acum, putefi gi voi sd compuneli texte mici, privind in
; la copii, la flori, la soare, la lumea cea mare gi frumoasdcare copildrili.Vd doresc succes in anii care vin!Nu uitafi: citili in fiecare zi ceva
mintea vd ve{i lumina!
Cu drag,pr ietenul Scolarilor silitori,
Mo; Arici
? - . . rii. lnseamnd cd sunte{i harnici gistrl vd va fi de mare folos!
la ultim a pagind acurajogi, iar truda
A\
w6'-J , - r^\. o.
\ - \ ,
G rupul de litere ge. ... " I 0 I
L i tera 1. . . . . . . . . . . . '107Li tera 2""" """""116Grupul de litere gi.... """"122Grupul de litere che..... ""'129Litera f....... '133Grupul de litere chi .....Li tera x """ ' """""146Grupul de litere ghe.. "' '153Grupul de litere ghi .. """'157Li tera k. . , . . . . . . . . "" '162Literele w, Y, q.. . . . . . . . . . """""""\65Ziualui Donald ..... ""' 168
O invitatie......... '169Cicdnito areaWoody """"" 170
La carnaval.. . . . . . . . . . r : -c .173Grererele $1 rurruca..Bernard qi Bianc a ..... """17 4
Timpul liber.. ""'17 5
Greu de cap '17 6
Motanul gi c6inele .......... '177
Fluturele . . . . . . . " I7&Noruleful . . . . . . . . . . . """J7qMamei " 18o
Eu mdndnc sdn[tos ...... """ 181Y I
iciul.tepurele gr ar ic iul . . . . . . "J8?
Prietenii 18+
261
Lauda.. . . . . . . . . . . .185Elefantul gi furnicile ....... . . I 86Albinele .. . . . . . . . . 1 87Anotimpul florilor ........... . ...... I 90Ayenturi cu Licurici ....... ..... I 9 IPipugica bolnavd .......192Primejdia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .193T'Lupul $r capra. . . . . . . . . . .194Un sfat bun... . . . . .195Vrdbiufa... . . . . . . . . : . . . . .196Motanul State ..........197PoznaYizitd, neagtept atd ........ ..199Mente .......201$col6ri1a ....202Rafoiul salvator ...203Primdvara .. . . . . . . . . . . . . . . . .204?
- t .rn gradma ........ ..205
Puntea.. .....206208lnt recerea.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2
inotdtoarea........Ca fraf i i . . . . . . . . . : . . . . . . . . . . .212Cenugdreasa...... ..213Alba ca Zdpada...... ....2t4Degef ica ..216Vrl j i torul din Oz .. . . . . . . . . . . . . .217Lampa lu i Aladin. . . . . . . . . .218
'26') 2(r l t
Frumoasa adormita... .......219Mica siren[ ....220Elefrnlelul zburdtor.. .......221,'\ ')')')U pfomlslUne . . . . . .LLL
I Iunie .. . . . . .223Anotimpul preferat ......... .224Frumoas a vard ....... 225Decor de toamnd . . . : . . . . . . .226Iarna .. .227
228in vacanfA.. . . . . . . . . . . . . t
$otronul ....... 230Desen cu peripe{ii... ...... 231Jocuri de cuvinte ... .232Vitejii din ograda.... .235Rdndunica..... ... 237Ghicitori . . . . . . .238Vrabia .. . . . . . 242
. . . . . .24sAnlnrrze 247I . \Vrg-!Jz-W . . . . . . . . . . . . . t
Povestea lui Lampici-Licurici ..... ....... 248Hdrnicufa . . . . . . . . .249Vara in grddinA.. . . . . . .251Sa ne jucam de-a A, B, C.. . . . .253Mica gospodind.. . . . . . . . . .255
256roml$onl . . . . . . . . . . . . . . . . . . /Noaptea in gradind.. . . . . . . . .257