monumente de tip toumba

7/25/2019 Monumente de tip Toumba

http://slidepdf.com/reader/full/monumente-de-tip-toumba 1/6

Monumente de tip

Toumba dinMacedonia șiimplicațiile studierii

acestora pentruEuropa barbară



În urmă cu doar câ iva ani, a ezările neolitice din Nordul Greciei erau denumite prinț ș

sinonime ale termenului de Tell: magoula în Thessalia i toumba în Macedonia. cestea erauș

considerate, în mod vag, ca movile de mici dimensiuni cu înăl imi variabile, dar în mod clar ț

vizibile. !upă cum au a"irmat #ase i Thompson, acestea se încadrează în două tipuri: înalteș

i $oase. Movilele $oase, care sunt mult mai comune decât celelalte se ridică la doar % metriș

deasupra pământului ce le încon$oară. Movilele înalte, de cealaltă parte, se ridică la înăl imiț

de & metri sau mai mult, continuă să e'iste până într(o perioadă mult mai înaintată).

*n aspect mai subtil al acestei viziuni persistente s(a păstrat încă din anii +% i areș

legătură cu lunga tradi ie a -orientalismului- din cercetarea greacă. În cadrul acestei tradi ii,ț ț

tell(urile au "ost considerate ca "iind caracteristici tipice rientului propiat care contrastează

cu trăsăturile balcanice i central(europene. au "ost considerate a "i intruziuni de la vecheaș

ipoteză a /invaziilor doriene/ până la mai recentul "enomen al 0urganelor. !in anumite

motive, perioada preistorică a Greciei a "ost dintotdauna considerată a "i mai mult una de tip

oriental, decât occidental sau nordic. Nu este un accident "aptul că recunoa tereaș

caracteristicilor balcanice a siturilor din nordul Greciei vine din Macedonia grecească, o zonă

considerată marginală evolu iei din sudul Grecieiț 1. r trebui e'plicat de la inceput "aptul că

termenul de a ezare este "olosit aici cu sensul său general de loc în care sunt vizibile rela iiș ț

sociale inter(umane ce au trans"ormat în mod constant spa iul, "apt u or de observat din punctț ș

de vedere arheologic, ca rezultat al activită ii umane con tiente. 2nten ia, memoria i tradi iaț ș ț ș ț

sunt toate înscrise în mediul "izic i concentrate în a ezare.ș ș

Nici o înregistrare a activită ii umane nu este completa, dacă nu luăm în considerare iț ș

parametrul mediului încon$urător, care "urnizează totalitatea poten ialului i a resurselor ț ș

disponibile oricărui grup uman, indi"erent de modul în care este utilizat.

3uno tin ele pe care le avem despre mediul ambient din Macedonia nu sunt atât deș ț

detaliate încât să permită o imagine detaliată specializată pentru di"erite regiuni. vem

cuno tin e "ragmentare cu privire la schimbările survenite în mediul natural, pentru di"eriteș ț

regiuni unde au "ost e"ectuate cercetări. !in punct de vedere geomor"ologic, mediul natural al

Macedoniei a su"erit schimbări dramatice, precum trans"ormările su"erite de gol"ul Thermaic

sau de coasta 4ieriei5 acestea au permis dezvoltarea de ipoteze privind schimbările climatice iș

1 Wase și Thompson, 1912, pag. 4!.

2 "ndreou, #otiadis, $otsa%is, 199&, pag. !&'!&2



nu în ultimul rând asupra rela iei dintre vegeta ie i activitatea umană. Macedonia este oț ț ș

regiune geogra"ică i istorică a peninsulei balcanice din sud(estul 6uropei. Grani ele sale s(auș ț

schimbat în mod considerabil de(a lungul vremii, dar acum se consideră că regiunea include

păr i din 7 ări balcanice: Grecia, 89M, ;ulgaria, lbania i <osovo. ceasta acoperăț ț ș

apro'imativ => de 0m1.

!e"inirea Macedoniei s(a schimbat de numeroase ori de(a lungul istoriei. Înainte de

e'pansiunea care a avut loc în tipul regelui 4hilip al 22(lea, regatul antic al Macedoniei, căruia

î i datorează numele regiunea modernă, se întindea în totalitate în grani ele actualei provinciiș ț

grece ti a Macedoniei.ș

4e baza datelor e'istente, primele a ezări neolitice nu preced ultimul s"ert al mileniuluiș

apte, ast"el, procesele prin care popula iile neolitice i(au amena$at spa iul nu pot "iș ț ș ț

reconstituite deoarece chiar i cele mai sistematice săpături ale acestei "aze nu sunt încăș

adecvate.

?iziunea lui Gordon 3hilde, con"orm căreia Macedonia, alături de văile !unării i aleș

Moravei, au "ăcut parte din canalul natural de de pătrundere a Neoliticului în 6uropa, a "ost

contrazisă de idei ulterioare, precum ar "i cea apar inând lui 3atherine 4erles, care considerăț

că neolitizarea a venit din ;alcani i nu invers. Neoliticul din ;alcani este asociat astăzi de oș parte a cercetătorilor mai mult cu Nord(?estul natoliei prin ;os"or i mai pu in cu perioadaș ț

neolitică din Thessalia, cu care punctele comune sunt mult mai pu ine. ricare ar "i origineaț

popula iilor neolitice din Macedonia, putem a"irma cu certitudine "aptul că pe perioadaț

ultimelor secole ale mileniului apte, inuturile macedonene au "ost locuite în marea lor ș ț

ma$oritate de agricultori i păstori. 3el mai cunoscut sit care ne în"ă i ează a ezările din acestăș ț ș ș

perioadă a neoliticului este Nea Ni0omedia. @itul, localizat în vestul Macedoniei, în

apropierea ora ului modern al ?eriei, în care se pot observa locuin e pătrate construite dinș ț

lemn i lut. ceastă a ezare acoperea o arie de 1,A ha. cesta era un loc al memoriei iș ș ș

continuită ii, o sec iune a spa iului natural, în care "unc iile centrale ale coeziunii socialeț ț ț ț

începeau să î i "acă sim ită prezen a, trans"ormându(l într(un loc preponderent dedicatș ț ț

dezvoltării sociale. ezările reprezintă puncte caracteristice în cadrul peisa$ului, care, odatăș

cu trecerea timpului i acumularea materialelor de construc ii "ormează movile, ce vor deveniș ț

în perioadele ulterioare adevărate tell(uri. !upă cum este cunoscut, în Macedonia, aceste tell(

uri sunt cunoascute sub denumirea de toumba, con"undate destul de des de neini ia i cuț ț

tymvoi macedonene, monumentele "unerare ale perioadelor clasice i elenistice. Monumeteleș



de tip toumba vor evolua într(o zonă distinctă a spa iului, dominând peisa$ul, vizibilă înț

ma$oritatea zonelor $oase. În cadrul a ezărilor de acest tip, "iecare nouă construc ie esteș ț

amplasată pe "unda iile uneia vechi, o practică ce duce la ridicarea sitului. a iuni practice,ț ț

precum ar "i disponibilitatea spa iului sau a ezarea cu mai multă u urin ă a "unda iilor pentruț ș ș ț ț

noile clădiri a $ucat în mod de"initiv un rol, însă, nu se pot e'clude i alte în elesuri mai pu inș ț ț

tangibile. st"el de în elesuri, încon$oară întotdeauna construirea unei noi locuin e i auț ț ș

legătură cu negocierea pozi iei sociale a grupului care o habitează. Într(o mare măsură, acesteț

în elesuri i mesa$e au determinat i încă determină "orma construc iei i caracteristicile sale.ț ș ș ț ș %

În a"ară de a "i concentrări de popula ii, aceste monumente sunt i locuri aleț ș

discursului social în cadrul căruia locuin ele Boi0oiC ocupau un rol central5 aceste locuin e par ț ț

a se bucura de o anumită "ormă de autonomie care se baza, de i se încadrau, în acela i timp, înș ș

conceptul de comunitate, pe insisten a locuirii în construc ii distincte ce aveau propria istorie.ț ț

!in punctul de vedere al ritualelor i e'presiilor simbolice ale comunită ilor din Macedoniaș ț

neolitică, se poate observa o importan ă crescută a rolului locuin elor i a unită ilor socialeț ț ș ț

reprezentate de acestea. @e poate e'empli"ica prin descoperirile de la Mad$ari toumba, de

lângă @0op$e B89MC unde se poate observa o construc ie centrală cu dimensiunile de D'Dț

m. ce con inea un număr mare de vase pentru stocare i consum plasate într(o ordineț ș

speci"ică, de(a lungul pere ilor. 6ste vorba despre trei mese de o"randă din lut de )') m.,ț

unele cutii din lut, o "igurină de %D cm. ce reprezenta o casă peste care era a ezată o "igurăș

"eminină i un depozit de greută i de esut, care, din punctul de vedere al arheologuluiș ț țA,

reprezenta un altar. 3aracterul domestic al acestei zone, con"orm analizelor "inale, subliniază

vizibilitatea socială a oi0os(ului, însă de asemenea i a ideii de privat al activită ilor ce seș ț

des"ă urau în cadrul acestora5 în orice caz, simbolurile utilizate se învârt în $urul temei caseiș

ca locuin ă. În mod gradual, aceste a ezări din perioada neolitică au ocupat peisa$ulț ș

Macedoniei. ezările erau de obicei sărace în popula ie, având în $ur de 1(% de locuitori.ș ț

3âmpia 9annitsa, acolo unde a "ost "ondată Nea Ni0omedia, a "ost prima zonă ocupată, după

cum demonstrează săpăturile e"ectuate în interiorul ora ului 9annitsa.ș

Nici o a ezare ce datează în Neoliticul Timpuriu nu a "ost localizată ân Macedoniaș

centrală i de est înainte de mi$locul mileniului ?2 ;3. 4rimele a ezări cunoscute datează deș ș

după 77 ;3 i includ "azele timpurii ale siturilor @itagroi i de la !rama. ăspândirea ceș ș

( )odder, 199', pag. 1&!.

4 *+dogan, 2''!, pag. 2'.



datează din Neoliticul Târziu a a ezărilor nu înseamnă decât o cre tere a popula iei i aș ș ț ș

densită ii re elelor de comunica ie dintre regiuni i siturile în sine.ț ț ț ș

3ercetătorii nu au a$uns la nici o concluzie asupra proceselor precise ce au dus la

schimbările ce caracterizează următoarea perioadă denumită în mod conven ional 6pocaț

;ronzului B%7()) ;3C. !e i se pot observa e'emplele din evolu ia rapidă a economiei iș ț ș

organizării sociale a 3retei i 4eloponesului, pentru Macedonia ceva similar nu esteș

vizibil.4opula iile din perioada timpurie a ;ronzului continuă să rezide în a ezările neoliticeț ș

sau să se rea eze în vechile toumba neolitice, precum ar "i siturile de la Mandalo i @itagroi.ș ș

3ea mai importantă schimbare ce a survenit în această perioadă este predominan a a ezărilor ț ș

sub "orma toumba. *n e'emplu caracteristic este Mesimeriani toumba din pre"ectura

@alonicului, unde vechea a ezare neolitică târzie este limitată pe partea vestică a celeiș

original(neolitice, ocupând o arie de numai ,= ha, zonă ce va continua să "ie utilizată de(a

lungul acestei noi perioade. 4eisa$ul Macedoniei prime te în timpul 6pocii ;ronzului multeș

dintre trăsăturile preistorice ce sunt "amiliare astăzi.

!intre caracteristicile organizării sociale atribuite acestei "orme de locuire putem

men iona continuitatea prezen ei oi0os(ului ceea ce subliniază "aptul că, colectivitatea pare săț ț

"ie complet abandonată. 4utem a"irma, pe baza indiciilor e'istente că în această perioadă,

oi0oi par a domina complet, într(o asemenea măsură încât reprezintă un substitut pentru

totalitatea comunită ii. st"el, lucrările din interiorul a ezării, mai ales în "azele avansate aleț ș

6pocii ;ronzului, au singurul scop de a întări puterea oi0oi din cadrul comunită iio"erindu(leț

pozi ia dominantă în cadrul peisa$ului prin ridicare deliberată a tell(ului în totalitatea sa.ț

3omple'itatea socială i crearea asimetriei sociale sunt ast"el centrale pentru 6pocaș

;ronzului "ără ca în elesul pe care îl au "ormele sociale timpurii, să "ie lipsit de aceste "ormeț

ale dinamicii sociale. În cadrul siturilor din Macedonia centrală, ssiros în bazinul Eangadas

i Toumba Thessaloni0is, cele mai mari două tell(uri ale zonei, dovezi ale comple'ită iiș ț

sociale cresc ca număr pe măsură ce se "ace trecerea spre mileniul 22 ;3. @pa iile deț

depozitare organizate ocupă o mare parte a a ezării de la ssiros în sec. F2?(F222 ;3. Mariș

cantită i de cereale au "ost stocate în aceste spa ii ce, din punctul de vedere al speciali tilor ,ț ț ș

depă eau cu mult nevoile popula iei locale. *n val compact de pământ i o pallisadă dublă auș ț ș

"ost reconstruite în mod regulat men inând pantele abrupte ale movilelor, pe când a ezareaț ș

internă rămânea aceea i în ciuda reconstruc iilor constante. Toumba Thessaloni0is este un tellș ț

ce a$unge la 1% m. înăl ime i reprezintă un sit mult mai mare decât cel de la ssiros. 2nten iaț ș ț



locuitorilor tell(urilor macedonene din 6poca ;ronzului era aceea de a sublinia pozi ia lor ț

dominantă "a ă de alte a ezări, ceea ce reprezintă un mesa$ al puterii i domina iei pentru toateț ș ș ț

celelalte comunită i i trebuie, de aceea să "i privită ca "ăcând parte dintr(un conte't al uneiț ș

competi ii.ț

vând în vedere di"eren a de înăl ime dintre situri, se poate presupune că în aceastăț ț

perioadă a ezările erau organizate ierarhic, având una în centru, probabil locul unde rezidauș

cele mai puternice unită i de locuire. Eipsa unor lucrări de asanare la <astanas, de e'emplu, aț

"ost atribuită localizării peri"erice a acestei a ezări în cadrul ierarhiei locale, al cărei centruș

trebuie să "i "ost reprezentat de 'iochori cu câ iva 0m mai la Nord.ț

ceste ipoteze necesită, cu siguran ă, e"ectuarea unor lucrări de teren mai sistematiceț

i o procesare teoretică mai puternică pentru a putea "i dovedite. În termeni generali, preistoriaș

Macedoniei este caracterizată de procesele lente care, odată cu trecerea timpului trans"ormă

comunită ile locale în "ormele pe care le cunoa tem mai bine din re"erin ele autorilor antici.ț ș ț

6pisoade ale unor schimbări rapide, care par mult mai interesante din punct de vedere istoric,

au avut, în mod sigur, loc, însă abilitatea arheologiei de a le identi"ica în cadrul culturii

materiale i mai apoi de a le interpreta este limitată.ș

monumente de tip toumba

Documents