monografie economica gorj 2012

8/15/2019 Monografie Economica Gorj 2012

1/69

III NNN SSS TTT III TTT UUU ŢŢŢ III AAA PPP R R R EEE FFF EEE CCC TTT UUU LLL UUU III – – – JJJ UUU DDD EEE ŢŢŢ UUU LLL GGG OOO R R R JJJ


2/69

MONOGRAFIA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI GORJ

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

a. Limite geograficeJudeţul Gorj este situat în partea de sud-vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al

râului Jiu, fiind limitat la nord de paralela de 450 21' latitudine nordică ce trece prin vârful Parângul Mareşi la sud de paralela de 440 34' latitudine nordică în apropiere de localitateaŢânţăreni.

Limita estică se află în apropierea localităţilor Alimpeşti şi Polovragi, pe lângă care trecemeridianul de 230 51' longitudine estică, iar limita vestică este reprezentată de vârful Dobra din MunţiiGodeanu, situat pe meridianul de 220 33' longitudine estică.

Nord Sud Est Vest45021’12’’ 44034’06’’ 23051’83’’ 22033’37’’

Judeţul Gorj se învecinează la nord cu judeţul Hunedoara, la est cu judeţul Vâlcea, la sud cu judeţul Dolj, la sud-vest cu judeţul Mehedinţi, iar la vest cu judeţul Caraş-Severin.

b. SuprafaţaSuprafaţa judeţului Gorj este de 5602 km2, reprezentând 2,3 % din suprafaţa României, situându-

se, din acest punct de vedere, pe locul 21 între judeţele ţării.

c. Populaţia şi densitateaPopulaţia totală stabilă a judeţului era de 334.231 persoane*) din care 165.342 persoane de sex

masculin respectiv 168.889 de sex feminin. În mediul urban tr ăiesc 148.725 persoane iar în mediulrural 185.506 persoane. Densitatea este de 59,7 locuitori / km2.

JUDEŢUL GORJ MEDIUL URBAN MEDIUL RURALTotal Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

334231 165342 168889 148725 72826 75899 185506 92516 92990

*) conform comunicatului INS Direc ț ia Jude ț eană Gorj din data de 24.08.2012 privind datele preliminare ale Recensământului Popula ț iei și Locuin ț elor - 2001

d. Structura administrativă Din punct de vedere administrativ, judeţul Gorj, este alcătuit din:


3/69

e. Situația statistică a fondului funciar după modul de folosință Nr.

Crt.DENUMIREA SUPRAFAŢA

- ha-A. Suprafața agricolă, din care: 239696 Teren arabil 97827 Păşune 88382 Fâneţe 41669 Vii 4164 Livezi 7654

B. Păduri şi alte terenuri forestiere 274580

C. Terenuri cu ape şi bălți 4555D. Alte suprafețe, din care: 41343Căi de comunicaţii şi căi ferate 8836Terenuri ocupate cu construcţii şi cur ţi 14412Terenuri degradateşi reproductive 18095TOTAL 560.174

f. Hidrologia judeţului

Se caracterizează prin cele 3 aspecte esenţiale: Re ţ eaua hidrografică a judeţului Gorj, cuprinde râurile: Jiu care str ă bate judeţul de la nord la sud,având ca afluenţi: Şuşiţa, Jaleşul, Sohodolul, Bistriţa, Amaradia, Gilortul; Olteţul şi Cerna.

Apa freatică se află la adâncimi diferite în funcţie de zona de relief, situându-se la 0-3 m înapropierea cursurilor de apă, la 3-5 m pe luncile joase, la 5-10 m pe teraseşi luncile înalteşi la peste 10 m pe formele de relief înalte .

Apele pluviale pot să fie permanente sau temporareşi se caracterizează prin drenajul intern.

g. ClimaClima este temperat continentală cu influenţe mediteraneene în partea de N-Vşi N-E a judeţului.

Temperatura medie multianuală variază de la 100 - 110 C în partea de sud a judeţului (localităţileCruşeţ, Ţînţăreni, Ioneşti) la 40 - 50 C în partea de nord a judeţului (Munţii Parâng, Godeanu,Vâlcan);

Precipita ţ iile medii multianuale sunt cuprinse între 585 mm (Ţînţăreni) şi 700 mm (Ţârgu Jiu),numărul mediu de zile cu ploi fiind de cca. 100 iar cele cu ninsoare de cca. 20;

Vânturile dominante sunt cele de Nord –Est care bat in cca. 1 / 4 din an;h. Solurile

Prin poziţia sa geografică judeţul Gorj se găseşte la interferenţa a două mari domenii fizico-geograficeale Europei (Europa Centrală şi Europa Sudică), fapt care determină existenţa unor soluri caracteristice:

soluri brune de pădure, specifice Europei Centrale;l i b d d ifi i il di


4/69

Antracitul - un cărbune superior, se poate exploata la Schela; Petrolul şi gazele naturale - o altă resursă importantă a judeţului Gorj, rezervele petroliereşi de

gaze naturale concentrându-se în zoneleŢicleni, Bâlteni, Stoina, Cruşeţ, Bustuchin, Licurici,Hurezani, Turburea, Logreşti. Grafitul - minereu format prin metamorfozareaşisturilor cărbunoase, se poate exploata în Munţii

Parâng, la Baia de Fier; Materiale de construc ţ ii - calcarele de la Suseni,marnele din dealul Bârseştilor,argila refractar ă

la Viezuroiu, din localitatea Schela, granit pentru construcţie la Tismanaşi Novaci. Izvoare de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice laŢicleni, Săcelu, Novaci precum

şi la Bălăneşti, neexploatate încă;Resursele subsolului sunt completate cu însemnate bogăţii ale solului, între care pădurile de

stejari, fagşi r ăşinoase, la care se adaugă păşunile din zonele de dealşi munte atât de necesare creşteriianimalelor.

k. TurismulCu un cadru natural foarte atractivşi o bogăţie de valori religioaseşi culturale, Gorjul este o zonă

turistică remarcabilă. Astfel se remarcă mănăstirile Polovragi, Tismana, Lainicişi Strâmba, păstrând încă

arhitectura specifică şi având importanţă istorică şi culturală distinctă. De asemenea, se întâlnescfenomene naturale care au creat obiective turistice de o deosebită frumuseţe: Peştera Cloşani-Padeş,Peştera Muierilor - Baia de Fier, Peşterile Sohodolului, Peştera Polovragi, Cheile Olteţului. Principalastațiune turistică este Rânca, situată în masivul Parâng, cu relief carstic-chei, coline, peşteri, lacuriglaciare. Transalpina (DN 67C) este cel mai înalt drum rutier din întregul lanț al Munților Carpați,atingând altitudinea maxima in Pasul Urdele - 2145 m.Șoseaua traversează Munții Parâng de la N la S,fiind paralela cu Valea Oltului si Valea Jiului, legând localitățile Săliște din județul Sibiu de localitatea Novaci din județul Gorj. A doua ca importanță este staţiune balneoclimaterică Săcelu, situată pe malurilerâului Blahniţa, renumită pentru apele sale minerale recomandate în tratarea unor afecţiuni reumatismale,ale aparatului locomotorşi sistemului nervos periferic. Judeţul Gorj constituieşi un cadru extrem defavorabil pentru practicarea agroturismului.

l. Monumente ale naturiişi rezervaţii naturaleCele mai importante monumente ale naturiişi rezervaţii naturale din judeţul Gorj sunt: Defileul

Jiului, Peştera Polovragi, Peştera Muierii, Cheile Olteţului, Cheile Gilortului, Cheile Sohodolului,

Ciocadia, Cascada Vaideei, Lacul Gâlcescu, Pădurea de castani de la Tismana, Pădurea de la Botorogi(lângă Tg-Jiu), cu Laleaua pestriţă, poienile de narcise de la Preajba (Ciocârlău) şi liliac de la Padeş.

m. CulturaZonă culturală de mare profunzime, Gorjul a fostşi este un teritoriu spiritual distinct, dând culturii

naţionale personalităţi de prim rang în diferite domenii ale vieţii social-politiceşi culturale: sculptorul


5/69

CAP. I. FOR ŢA DE MUNCĂ DE CARE DISPUNE JUDEŢUL GORJ

INDICATORI SPECIFICI LA DATA DE 31.08.20122

I.1. Populația județului Gorj3

Nr.crt.

S p e c i f i c aţ i e Persoane

1. Populația totală 3800612. Resurse de muncă 2533003. Populația activă civilă 1473004. Populația ocupată civilă 1370185. Număr salariați 734006. Șomeri 10282

7. Rata Șomajului (%) 6.98

II.2. Evoluția şomajului

II.2.1. Evoluția șomajului şi a ratei șomajului în județul Gorj, în perioada 1991- 2011:

Anul31

Dec.

1991

31Dec

1992

31Dec

1993

31Dec

1994

31Dec

1995

31Dec

1996

31 Dec1997

31 Dec1998

31Dec

1999

31Dec.

2000

31Dec

2001

31Dec.

2002

31Dec

2003

31Dec.

2004

31Dec.

2005 Nr.şomeri

2253 5767 8673 6497 8031 4708 18714 24798 25307 22859 17967 17533 14550 12419 14252

Femei 2099 4060 7080 4591 5816 2974 9142 11888 12434 11474 8707 8591 6415 5251 6139

Rataşoma- jului

1,2 2,7 4,1 3,1 3,8 2,3 9,8 13,2 14 12.9 10.1 10.1 8.9 7.8 9.3

Locurivacante

197 130 152 134 102 151 147 87 108 364 137 222 392 119 137

Anul31

Dec.2006

31Dec.2007

31Dec.2008

31Decembrie

2009

31Decembrie

2010

31Decembrie

2011

31 Iulie2012

Nr. şomeri 13234 8205 10994 16464 14821 11306 10282Femei 5543 4078 5410 7324 6629 5176 4796


6/69

II.2.2 Evoluția șomerilor şi a ratei șomajului în județul Gorj a fost, în ultimul an, următoarea:

2011/2012

AUG SEPT OCT. NOV. DEC. IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG.

Nr.şomeri

10545 10993 10976 11067 11306 11412 11457 10709 10231 9138 8814 9688 10282

Femei 4883 5152 5113 5139 5176 5033 4993 4694 4528 4065 3957 4449 4796Rataşomajului

7.16 7.46 7.45 7.51 7.68 7.75 7.78 7.27 6.95 6.2 5.98 6.58 6.98

Locurivacante

283 228 182 199 72 172 142 187 147 169 103 200 124

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

a u g s e p t o c t n o v d e c . i a n . f e b m a r t i e a p r . m a

i

i u n i e i u l i e a u g

nr. someri

II.3. Structura şomerilor din judeţul Gorj

S p e c i f i ca t i e

31.12.1996

31.121997

31.121998

31.121999

31.122000

31.12.2001

31.12.2002

31.12.2003

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

31.12.2007

Total șomeri 4708 18714 24798 25307 22859 17967 17533 14550 12419 14252 13234 8205

Șomeri înplată ajutor de

548 14001 7970 5058 3398 4116 4294 4839 4203 5090 4428 3216


7/69

S p e c i f i c a t i e 30.122008

31.122009 31.12.2010

31.12.2011 31.08.2012

Total șomeri 10994 16464 14821 11306 10282Șomeri în plată ajutor deșomaj (75%) 4269 8903 7245 4159 3319Șomeri în plată ajutor de int.pr. (50%) 1063 1523 1766 1495 58Șomeri în plată alocație de spr. 0 0 0 0 0Șomeri în evidenţă şi plată – total 5332 10426 9011 5654 3377Șomeri neindemnizaţi 5662 6038 5810 5652 6905Beneficiari de indemnizații cf.Ord.98/99 0 0 0 0 0

Rataşomajului (%) 7.3 10.95 9.62 7.68 6.98

II.4. Repartiţia şomerilor după vârste

TOTAL SUB 25ANI

25-29 ANI 30-39 ANI 40-49 ANI 50-55 ANI PESTE 55

TOTALŞOMERI

10282 2297 862 2244 2644 1067 1168

% 100 22 8 22 26 10 12D.C. FEMEI 4796 1094 456 1122 1238 475 411

D.C.PLATA

3377 142 352 891 1214 410 368

D.C.NEINDEMN

6905 2155 510 1353 1430 657 800

II 5 R tiţi il d ă t dii


8/69

CAP. II. SITUAŢIA REŢELEI DE INFRASTRUCTUR Ă

II.1. Situaţia drumurilor naţionale, administrate de Secţia de Drumuri Naţionale Târgu-JiuSecţia de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu are în întreţinere, pe raza judeţului Gorj, o reţea de drumurinaţionale clasificate după cum urmează :

a) drumuri principale:- DN 66 Filiaşi – Tg-Jiu – Polatiştea (limita jud. Hunedoara), între km 0+260 - 72+250,

78+740...121+000, drum încadrat în categoria drumurilor europene;- DN 67 Motru – Tg-Jiu – Milostea (limita jud. Vâlcea), între km 39+150 - 81+600,

85+795…135+500;

b) drumuri secundare:

- DN 6B Cruşeţ (limită judeţ Gorj) – Hurezani, km 33+210…60+260;

- DN 67B Scoar ţa – Tg-Cărbuneşti – Măru (limită jud. Vâlcea), între km 0+000 - 47+400;- DN 67C Bengeşti – Rânca, între km 0+000 - 39+800, judeţ Vâlcea;- DN 67D Tg Jiu – Tismana – Apa Neagr ă , între km 0+000-39+050.

Pe raza secţiei sunt 108 poduri, cu o lungime totală de 4045 m.

Aceste drumuri sunt cuprinse în diverse programe de modernizare, după cum urmează:

1. DN 66 KM 0+000-48+900, Filiași – Rovinari:sector de drum reabilitat.

2. DN 66 km 48+900-93+500, Rovinari Tg Jiu – Bumbești-Jiu: se află în procedur ă de atribuireContractul 5R2, Reabilitare DN 66, 48+900-71+614, 79+718…93+500 Rovinari – Bumbești-Jiu.

3. DN 66, km 93+500 – 121+000, Bumbești-Jiu – Polatistea (limita jud. Gorj): a fost emis Ordinul

de începere pentru Contractul 5R3, Bumbești-Jiu – Petroșani.4. DN 67B, km 0+000-47+400, Scoarța – Tg-Cărbunești – Măru: Urmează să înceapă lucr ările

de modernizare a acestui drum, lucr ările fiind contractate.

5. DN 67C Bengeşti-Ciocadia – Novaci – Rânca, km 0+000-39+800:acest drum este în curs ded i î t l l li l t l d i i l i i t t t l


9/69

Total

DJ (km)

din care:

Asfaltat tipbeton Beton,ciment Pavaj Îmbrăcăminteasfaltică Împietruit De pământ

836,618 178,652 km 124,392 km 0,630 km 381,477 km 138,124 km 13,343 km

În Anexa nr.1 sunt prezentate în detaliu caracteristicile și indicativele drumurilor jude ț ene.

Lungimea totală a drumurilor comunale este de 991,575 km din care, cea mai mare pondere oreprezintă drumurile împietruite (61,39%), urmate de drumurile de pământ (15,62%)și cele cuîmbr ăcăminte asfaltică (13,53%).

TotalDC

(km)

din care:

Asfaltat tipbeton

Beton,ciment Pavaj

Îmbrăcăminteasfaltică Împietruit De pământ

991,575 25,472 km 68,064 km 0,250 km 134,128 km 608,729 km 154,932 km


10/69

II.3. Serviciul comunitar de alimentare cu apă la nivelul judeţului Gorj

La nivelul județului Gorj există un număr de 48 unități administrativ teritoriale (68,5 % dinnumărul total de UAT-uri) în care există și funcționează servicii comunitare de alimentare cu apă.Lungimea totală a rețelelor de distribuție este de 1446,43 km iar a rețelele de transport (aducțiune) este de344,26 km. Capacitate de înmagazinare a apei potabile este de 78.85 mc în 151 de rezervoare de diferitetipodimensiuni.

ÎNMAGAZINAREREŢELE

DISTRIBUŢIE(existente)

REŢELE DISTRIBUŢIEREŢELE

TRANSPORT(aducţiune) existente

Capacitate(mc) Nr. rezervoare KM

Reabilitate în

2012Nou înfiinţate în

2012 KM

73.085,00 151 1.446,43 14 10 344,26

Not ă: Mai sunt în execu ț ie sisteme de alimentare cu apă , in cadrul unor proiecte integrate, finan ț ate prin

fonduri nerambursabile, însă nu au fost introduse în aceasta situa ț ie întrucât se afl ă în diferite stadii de execu ț ie sau nu au fost recep ț ionate.

În Anexa nr.2 sunt prezentate în detaliu, pe localit ăț i, principalele caracteristici ale aliment ărilor cu apă .

II.4. Serviciul comunitar de canalizareși epurare ape uzate la nivelul judeţului Gorj

La nivelul județului Gorj există un număr de 19 unități administrativ teritoriale (27,1 % dinnumărul total de UAT-uri) în care există și funcționează rețele de canalizareși epurare ape uzate. totală arețelelor de canalizare este de 304,85 km, din care canalizare menajer ă 244,6 km (80,23%) iar canalizare pluvială 60,25 km (19,77%).

TOTAL REȚEA DECANALIZARE, din

care:

TIPUL REŢELELOR DE CANALIZARE LUNGIME REŢELE CANALIZARE

Menajeră Pluvială Colector principal Colector secundar

KM KM KM304,85 244,60 60,25 161 79,01

Not ă: Mai sunt în execu ț ie sisteme de canalizare, in cadrul unor proiecte integrate, finan ț ate prin fondurinerambursabile, însă nu au fost introduse în aceasta situa ț ie întrucât se afl ă în diferite stadii de execu ț ie sau nu au fost recep ț ionate.


11/69

Parcul Industrial Gorj Bumbeşti-Jiu este amplasat pe teritoriul oraşului Bumbeşti-Jiu, în zona desud-est a oraşului.

Căi de acces : - Din drumul naţional DN 66 ( E 79) care leagă municipiul Tg-Jiu de municipiul Petroşani , prin

drumul comunal modernizat DC 3;- În partea de nord Parcul Industrial dispune de o linie de cale ferată ce se conectează la calea

ferată naţională în gara Bumbeşti-Jiu;- La 120 km se află Aeroportul Craiova,- Accesul fluvial se poate face prin portul Turnu Severin situat la 100 km de Parcul Industrial pe

drumul naţional DN 67.

Caracteristici generale si utilităţi : - Suprafaţa totală a Parcului Industrialeste de 186200 mp. pe care se află amplasatesuprafeţe construite de 38000 mp. ,iar în prezent sunt ocupate aproximativ 20000 mp.- Spaţiile pe care le oferim spreînchiriere sunt destinate activităţilor de producţie ,depozitare , birouri, vestiare,magazii, iar ele se află într-un stadiu deamenajare mediu, fiind în concordanţă cuchiria percepută de 0,6 euro/mp/lună.

Durata de închiriere este de 15 ani cu posibilitatea de prelungire, iar valoareachiriei va fi reactualizată din 2 in 2 ani in


12/69

- Parcul Industrial dispune de toate utilităţile necesare unei bune desf ăşur ări a activităţilortehnologice în diferite domeniişi anume :

energie electrică , 0,4 kv , putere 3.5 MW, cu reţele de joasă tensiune gaze naturale apă potabilă la un debit de 82,9 mc/h canalizare telefonie

- Spaţiile pe care le ofer ă spre închiriere prezintă următoarele utilităţi: apa curentă – se găseşte la limita fiecărei suprafeţe de închiriere energie electrică – în incinta fiecărui spaţiu se găseşte un punct de transformare de unde

chiriaşul îşi poate cupla circuitele de for ţă şi iluminat necesare telefonie

Utilităţile societăţii sunt acum asigurate prin S.C. U.M. SADU S.A. fiind încheiat un contract pe perioadă nedeterminata în acest sens .

Activităţi acceptate în Parcul Industrial :

activităţi de prelucr ări mecanice activităţi de producţie in diferite domenii


13/69

CAP. IV. SITUAŢIA SECTORULUI INDUSTRIAL

IV.1. Principalii indicatori ai unităţilor locale active din industrie, la începutul anului 2011

Denumire Număr

deunităţiactive

Cifra deafacerimii lei

Numărmediu

de persoaneocupate

Numărmediu desalariați

Investiții brute in bunuri

corporalemii lei

Investițiinete

mii lei

T O T A L - GORJ,din care: 6042 7551783 58864 57716 1571434 1291625Industrie total 680 3799256 28783 28659 1321029 1177300

Industria extractivă 57 848910 12818 12814 311229 21416551 - Extracția cărbunelui superior (PCS=>23865 kJ/kg) 1 0 2 2 0 052 - Extracția cărbunelui inferior (PCS


14/69

222 - Fabricarea articolelor din material plastic 22 11113 122 120 785 197231 - Fabricarea sticleişi a articolelor din sticlă 6 3124 44 42 387 379232 - Fabricarea de produse refractare 1 20325 188 188 33718 0233 - Fabricarea materialelor de construcții din argilă 6 27814 280 279 2962 2525234 - Fabricarea altor articole din ceramică şi por țelan 1 86 1 1 0 0235 - Fabricarea cimentului, varuluişi ipsosului 4 89083 126 126 1710 1688236 - Fabricarea articolelor din beton, cimentşi ipsos 26 8954 88 85 801 577237 - Tăierea, fasonareaşi finisarea pietrei 9 323 11 6 4 4244 - Producția metalelor prețioaseşi a altor metaleneferoase 1 138 11 11 0 0245 - Turnarea metalelor 4 5954 52 52 555 536

251 - Fabricarea de construcții metalice 66 101590 1041 1037 3955 2646252 - Producția de rezervoare, cisterneşi containeremetalice; producția de radiatoareşi cazane pentruîncălzire centrală 1 252 13 13 0 0256 - Tratareaşi acoperirea metalelor; operațiuni demecanică generală pe bază de plată sau contract 11 7106 67 63 680 39257 - Producția de unelteşi articole de fier ărie 1 834 2 2 1 1259 - Fabricarea altor produse prelucrate din metal 6 2275 14 11 79 79261 - Fabricarea componentelor electronice 1 357 4 4 0 0

267 - Fabricarea de instrumente opticeşi echipamentefotografice 2 139 4 4 31 31271 - Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelorşitransformatoarelor electriceşi a aparatelor de controlşide distribuție a electricității 11 10508 57 54 255 241279 - Fabricarea altor echipamente electrice 1 95 3 3 0 0281 - Fabricarea de mașini şi utilaje de utilizaregenerală 1 19 1 1 0 0282 - Fabricarea altor mașini şi utilaje de utilizare

generală 7 3663 45 41 34 13284 - Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea metaluluişi mașinilor-unelte 4 22032 183 183 1821 1807289 - Fabricarea altor mașini şi utilaje cu destinațiespecifică 9 89374 1588 1583 7317 6657293 - Producția de pieseşi accesorii pentru autovehiculeşi pentru motoare de autovehicule 1 230 1 1 0 0302 - Fabricarea materialului rulant 1 48 1 0 2 2310 - Fabricarea de mobilă 24 18271 564 561 2024 1964321 - Fabricarea bijuteriilor, imitațiilor de bijuteriişiarticolelor similare 4 422 23 23 34 34325 - Producția de dispozitive, aparateşi instrumentemedicaleşi stomatologice 6 862 23 21 50 50329 - Alte activităţi industriale 1 136 3 3 0 0331 - Repararea articolelor fabricate din metal,

i il i hi t l 9 38916 226 224 1546 1487


15/69

IV. 2. Indicii producţiei industriale în anul 20114 serie brută

%

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.XII.2011faţă de

1.I-31.XII.20101)

2010 2011

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.1)

Total judeţ 100,9 102,5 106,5 117,0 121,4 116,0 116,9 107,6 107,5 108,0 105,8 104,3 115,4 110,41)Date provizorii

IV.3. Indicii producţiei industriale în perioada 1.I-31.VII.20125

serie brută %

luna corespunzătoare din anul precedent = 1001.I-

31.VII.2012faţă de

1.I-31.VII.20112)

2011 2012

iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun.1) iul.2)

Total judeţ 107,6 107,5 108,0 105,8 104,3 115,4 110,8 111,4 103,2 93,9 98,1 95,4 97,8 101,31)Date rectificate 2)Date provizorii

Not ă :

“Indicele producţiei industriale (IPI) măsoar ă evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracterindustrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPIse mai poate realiza de asemeneaşi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile dinnomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizicerealizate cu preţul mediu al producţiei livrate”6.

4 Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunar ă privind indicatorii pe termen scurt înindustrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel dejudeţ în timp ce IPI calculat la nivel naţional caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor


16/69

IV.4. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) în anul 20117

%luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.XII.2011

faţă de1.I-

31.XII.20101)2010 2011dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.1)

Total judeţ 107,1 114,1 83,2 112,6 119,4 130,1 124,6 115,3 125,3 119,5 116,6 111,9 140,1 117,41)Date provizorii

IV.5. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) în perioada 1.I-31.VII.20128

%luna corespunzătoare din anul precedent = 100 11.I-31.VII.2012

faţă de

1.I-31.VII.20111)2011 2012

iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.1) Total judeţ 115,3 125,3 119,5 116,6 111,9 140,1 105,5 104,5 116,4 102,2 82,0 87,4 106,6 100,1

1)Date provizorii

Not ă :

„Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale,înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, câtşi din activităţile

secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVAşi veniturile dinvânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu RegulamentulParlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calcululindicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: 05÷33. Conform recomandăriloreuropene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali”9.

7 Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunar ă privind indicatorii pe termen scurt înindustrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statisticeselective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi.Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi.


17/69

CAP. V. PROIECTE GUVERNAMENTALE EXECUTATE SAU CARE URMEAZĂ ASE REALIZA ÎN PERIOADA URMĂTOARE

La nivelul județului Gorj se află în derulare un număr de 92 proiecte de investiții, aflateîn diferite faze de execuție, în valoare totală de 273.342.170,33 lei. Dintre acestea, cele mainumeroase,39 de proiecte în valoare de 110.124.173,05 lei, se află în derulare în cadrul

Programului de dezvoltare a infrastructurii din spa ț iul rural aprobat prin O.U.G. 7/2006 urmând, cu un număr de 31 proiecte în valoare de 83.007.000,19 lei, cele finanțate prin

Programul de pietruire a drumurilor comunale, alimentare cu apa a satelor, conectareasatelor la re ț eaua de electrificare si la re ț elele telefonice.

Nr.Crt. Denumire program finanțare

Numărproiecte

Valoareaproiectelor

- lei -1. Administrația fondului pentru mediu 5 18.662.353,212. Compania națională de investiții 2 15.562.557,193. Programul ELECTRIFICAREA 2007 – 2009 1 2.384.884,004. H.G. 110/2011 privind aprobarea proiectelor selectate

in sesiunea 21 septembrie 2009-12 octombrie 2009 sia finanțării acestora, in cadrul Programului național

de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea despatii verzi in localități

1 1.655.204,00

5. H.G. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa asatelor, conectarea satelor la rețeaua de electrificaresi la rețelele telefonice

31 83.007.000,19

6. Legea 114/1996 - legea locuinței 1 6.101.456,007. Lucr ări finanţate par ţial din Fond de rezerva bugetar ă 5 8.082.965,338. Proiecte cu finanțare de la MECTS 2 17.914.118,009. O.U.G 18/2009 - Creșterea performantei energetice a

blocurilor de locuințe1 8.686.558,36

10. O.U.G 7/2006 privind instituirea Programului dedezvoltare a infrastructurii din spațiul rural

39 110.124.173,05


18/69


19/69

CAP. VI. POTENŢIALUL DE EXPORT AL JUDEŢULUI GORJ

VI.1. Comerţul internaţional cu bunuri în anul 2011mii euro

20101) 2011

dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai 2) iun.2) iul.2) aug.2) sept.2) oct.2) nov.2) dec.3) 1.I-31.XII3)

Totalexporturi

FOB3470 3414 3052 8022 3121 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 58559

Totalimporturi

CIF4093 2632 3652 5909 4078 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 55367

SoldFOB/CIF

-623 782 -600 2113 -957 -2553 -361 2202 2261 705 842 -431 -812 3192

1)Date semidefinitive2)Date revizuite3)Date estimate

Not ă :

Comerţul internaţional cu bunuri10. Aceste statistici se stabilesc însumând datele din sistemeleINTRASTAT (pentru comer ţul intra-UE, între Româniaşi alte state membre UE)şi EXTRASTAT(pentru comer ţul extra-UE, între Româniaşi statele din afara UE).

Pentru comer ţul intra-UE se cuprind:

expedierile din România, care includ bunurile în liber ă circulaţie care păr ăsesc teritoriulstatistic al României cu destinaţia alt stat membru UE, precumşi bunurile care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorulţării) sau prelucrare subcontrol vamal în Româniaşi care sunt destinate altor state membre;

introducerile în România, care includ bunurile în liber ă circulaţie într-un stat membruUE, care intr ă pe teritoriul statistic al României, precumşi bunurile care au fost plasatesub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt statmembru UEşi care intr ă pe teritoriul statistic al României.

Pentru comer ţul extra-UE se cuprind: schimburile de bunuri între Româniaşi statele din afaraUE bi “i l di d b i b il i di


20/69

Se cuprindşi următoarele: “importurile temporare de bunuri str ăine pentru prelucrare activă (îninteriorul ţării); exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă;exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alteţări); importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afaraţării şi bunurile importate sauexportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor)”12.

Nu se cuprind: bunurile aflate în tranzit pe teritoriul României, cele temporar admise sau scoaseîn/din România (sunt exceptate bunurile pentru prelucrare), “bunurile achiziţionate de organizaţiiinternaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentruşi după reparaţii şi piesele deschimb aferente”13.

Valoarea bunurilor exportateşi importate se calculează pe baza preţurilor efective FOB (pentruexporturi), respectiv a preţurilor efective CIF (pentru importuri)14.

VI.2. Exporturile FOB de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorulcombinat (NC) în anul 2011

mii euro

CodNC Secţiuni, capitole din NC

20101) 2011

dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr. 2) mai2) iun.2) iul.2) aug.2) sept.2) oct.2) nov.2) dec.3) 1.I-31.XII3)

TOTAL GORJ 3470 3414 3052 8022 3121 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 58559I Animale şi produseanimale 211 896 268 464 382 725 701 515 805 503 616 770 244 6889

II Produse vegetale 337 27 81 186 113 58 141 399 1084 747 670 306 272 4084

IV Produse alimentare, băuturi, tutun 142 32 8 - 66 - - - 173 39 119 - 49 487

V Produse minerale 3 - - - - - 6 8 4 3 11 1 6 41

VIProduse ale industrieichimiceşi aleindustriilor conexe

5 - - 21 11 - - - 12 - - 19 5 69

VIIMateriale plastice,cauciucşi articole dinacestea

1272 1197 1444 2074 1513 1455 1703 1866 2227 2176 2131 1747 1353 20886

VIIIPiei crude, piei tăbăcite,blănuri şi produse dinacestea

- - - - - - - - - - 2 - - 2

IX Produse de lemn, plută î l d l 41 42 41 99 40 109 395 202 129 144 141 74 36 1451


21/69

XV Metale comuneşiarticole din acestea 78 80 172 116 113 163 156 37 94 83 41 72 131 1259

XVI

Maşini, aparateşiechipamente electrice;aparate de înregistratsau de reprodussunetulşi imagini

993 544 517 425 473 473 493 1033 407 1046 1523 1544 1223 9702

XVII Mijloace de transport - 5 - 7 - 1 2 14 8 19 13 9 2 80

XVIII

Instrumenteşi aparateoptice, fotografice,cinematografice, demăsur ă, de control sau precizie

- - - - - - - - 2 - - 1 - 3

XX Mărfurişi produsediverse 184 122 134 196 249 183 125 129 192 166 215 193 147 2050

XXIIAlte produsenenominalizate în altă parte

- - - 4088 15 201 205 2132 717 - - 249 119 7727

1) Date semidefinitive2) Date revizuite3)Date provizorii

Not ă :

Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune suntdatorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2010 sunt semidefinitive.Datele pentru lunile ianuarie-octombrie 2011 sunt revizuite, iar cele pentru luna noiembrieşi perioada 1.I-30.XI.2011 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor decomer ţ internaţional).

VI.3. Importurile CIF de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorulcombinat (NC) în anul 2011

mii euro

20101) 2011


22/69

V Produse minerale 6 5 58 - 19 11 13 4 21 13 31 19 20 212

VIProduse ale industrieichimiceşi ale industriilorconexe

347 229 293 342 387 394 454 455 528 553 550 383 396 4964

VIIMateriale plastice,cauciucşi articole dinacestea

1152 686 1079 1412 1282 1328 1069 1220 1038 762 358 1318 400 11950

VIIIPiei crude, piei tă băcite, blănurişi produse dinacestea

18 - 3 2 28 57 72 134 6 3 6 6 13 331

IX Produse de lemn, plută şiîmpletituri din nuiele 49 19 67 96 55 90 51 46 36 23 49 20 26 579

X

Pastă de lemn, deşeuri dehârtie sau de carton;hârtieşi cartonşi articoledin acestea

25 14 5 7 7 40 6 32 18 17 14 13 7 181

XI Materii textile si articoledin acestea 282 188 83 591 450 388 472 273 276 222 150 144 198 3436

XIIÎncălțăminte, pălării,umbreleşi articole

similare

86 4 11 56 21 31 2 - 39 137 32 8 10 351

XIII

Articole din piatr ă,ciment, ceramică, sticlă şi din alte materialesimilare

80 28 39 52 86 92 63 100 102 144 76 58 58 899

XV Metale comuneşi articoledin acestea 176 240 610 308 276 589 398 310 558 663 854 667 818 6292

XVI

Maşini, aparateşiechipamente electrice;aparate de înregistrat sau

de reprodus sunetulşiimagini

615 472 522 2024 436 671 1020 1221 423 1141 1145 1053 892 11021

XVII Mijloace de transport 227 35 327 281 100 844 303 345 396 520 549 476 841 5017

XVIII

Instrumenteşi aparateoptice, fotografice,cinematografice, demăsura, de control sau precizie

64 65 36 38 18 102 44 29 28 67 80 80 94 680


XXII Alte produsenenominalizate în altă parte

80 19 17 1 - 1 - 61 13 - 119 3 19 253

1) Date semidefinitive2) Date revizuite3)Date provizorii


23/69

VI.4. Comerţul internaţional cu bunuri în perioada 1.I-31.V. 2012mii euro

20111) 2012

mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr. 2) mai1) 1.I-31.V1)

Totalexporturi

FOB

3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 3035 4349 5170 4153 3530 20237

Totalimporturi

CIF6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 3446 3123 4870 3367 5128 19935

SoldFOB/CIF

-2553 -361 2202 2261 705 842 -431 -812 -411 1226 300 786 -1598 302

1) Date provizorii2) Date revizuite


24/69

VI.5. Exporturile FOB de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din NC înperioada 1.I-31.V. 2012

mii euro

CodNC

Secţiuni, capitole dinNC

2011p) 2012

mai. iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian.r) feb.r) mar.r) apr. r) maip) 1.I -31.Vp) TOTAL GORJ 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 3035 4349 5170 4153 3530 20237

IAnimale şi produseanimale 725 701 515 805 503 616 770 244 329 405 724 282 261 2001

II Produse vegetale 58 141 399 1084 747 670 306 272 53 118 41 145 123 480

IV Produse alimentare, băuturi, tutun - - - 173 39 119 - 49 18 17 - 69 - 104

V Produse minerale - 6 8 4 3 11 1 6 1 1 - - 3 5

VI

Produse aleindustriei chimiceşiale industriilorconexe

- - - 12 - - 19 5 - - 1 1 - 2

VIIMateriale plastice,cauciucşi articoledin acestea

1455 1703 1866 2227 2176 2131 1747 1353 1086 1942 2300 702 1995 8025

VIIIPiei crude, piei tă băcite, blănuri şi produse dinacestea

- - - - - 2 - - - - - - - -

IXProduse de lemn, plută şi împletituridin nuiele

109 395 202 129 144 141 74 36 63 119 112 155 115 564

XI Materii textileşiarticole din acestea 101 419 432 292 621 287 57 238 267 94 150 58 1 569

XIIIArticole din piatr ă,ciment, ceramică,sticlă şi din altemateriale similare

- - - - - - 20 14 5 - - 1 - 6

XV Metale comuneşiarticole din acestea 163 156 37 94 83 41 72 131 59 106 121 152 103 541

XVI

Maşini, aparateşiechipamenteelectrice; aparate deînregistrat sau de

reprodus sunetulşiimagini

473 493 1033 407 1046 1523 1544 1223 928 1317 1456 788 709 5197

XVII Mijloace de transport 1 2 14 8 19 13 9 2 3 - - - - 3

XVIII

Instrumenteşiaparate optice,fotografice,cinematografice, de

d l

- - - 2 - - 1 - 6 - - 1 - 8


25/69

Not ă :Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune suntdatorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2011 sunt provizorii.Datele pentru lunile ianuarie-aprilie 2012 sunt revizuite, iar cele pentru luna maişi perioada 1.I-31.V.2012 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comer ţ internaţional).

VI.6. Importurile CIF de mărfuri pe secţiuni şi pe principalele capitole din NC în perioada1.I-31.V 2012

mii euro

CodNC

Secţiuni, capitole dinNC

2011p) 2012

mai. iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian.r) feb.r) mar.r) apr. r) maip) 1.I - 31.Vp)

TOTAL GORJ 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 3446 3123 4870 3367 5128 19935

I Animale şi produse animale 214 105 118 153 204 207 176 155 122 114 107 117 135 595

II Produse vegetale 944 460 56 138 265 255 447 446 622 266 177 287 395 1747III Gr ăsimişi uleiurianimale sau vegetale - - - - - - - - - - - - 20 21

IV Produse alimentare, băuturi, tutun 70 73 48 38 27 344 465 175 60 26 14 17 19 135

V Produse minerale 11 13 4 21 13 31 19 20 26 11 27 21 6 91

VI

Produse aleindustriei chimiceşi ale industriilorconexe

394 454 455 528 553 550 383 396 468 382 304 404 517 2075

VIIMateriale plastice,cauciucşi articoledin acestea

1328 1069 1220 1038 762 358 1318 400 409 390 767 484 572 2623

VIII

Piei crude, pieită băcite, blănurişi produse dinacestea

57 72 134 6 3 6 6 13 2 28 13 33 51 127

IX

Produse de lemn,

plută şi împletituridin nuiele 90 51 46 36 23 49 20 26 23 12 24 23 30 112

X

Pastă de lemn,deşeuri de hârtiesau de carton;hârtieşi cartonşiarticole din acestea

40 6 32 18 17 14 13 7 2 3 8 58 17 89


26/69

echipamenteelectrice; aparatede înregistrat saude reprodussunetulşi imagini

XVII

Mijloace detransport 844 303 345 396 520 549 476 841 357 403 293 156 481 1689

XVIII

Instrumenteşiaparate optice,fotografice,

cinematografice,de măsura, decontrol sau precizie

102 44 29 28 67 80 80 94 70 44 17 28 67 225


XXII

Alte produsenenominalizate înaltă parte

1 - 61 13 - 119 3 19 - 30 1429 169 - 1629

p)Date provizoriir) Date revizuite

Not ă :

Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune suntdatorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2011 sunt provizorii.Datele pentru lunile ianuarie-aprilie 2012 sunt revizuite, iar cele pentru luna maişi perioada 1.I-31.V.2012 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comer ţ internaţional).

Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Accizeşi Operaţiuni Vamale Gorj, principalele mărfuriexportate înţări din afara Uniunii Europene (precum: Turcia, Irak, Serbia) sunt: pui congelaţi,lignitşi paleţi de fag, iar exportatorii către acesteţări înregistraţi la nivelul Direcţiei15 sunt:

- SC ENOVA LOGISTIC&SERVICE SRL;

- SC ARTEGO SA;

- SC LORFA SRL;


27/69

- SC ILIADA SRL;- SC KAUFOF SRL;

- SC ROBFOREST SRL;

- SC BORIS FUNGHI SRL;

- SC IONEL MET SRL;- SC DAGMITRANS SRL;

- SC RFV EXIM SRL;

- SC NYMETAL SRL;

-

SC MAXI TRANS SRL;- SC FOREST CARPATRANS SRL;

- SC AVI INSTANT SRL.

Prezentăm, în cele ce urmează, principalii agenţi economici din judeţul Gorj cu tradiţie înactivităţi specifice de export, precizând, de asemenea, că numărul exportatorilor din Gorj este

mult mai mare.I. SC Complexul Energetic Oltenia SA, administrată în sistem dualist, prin

Directoratşi Consiliu de Supraveghere, s-a înfiinţat prin fuziunea următoarelor societăţicomerciale: Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu-Jiu SA, Complexul EnergeticTurceni, Complexul Energetic Rovinarişi Complexul Energetic Craiova, având ca obiectde activitate producerea energiei electriceşi termice pe bază de lignit, extracţia şi

prepararea lignitului.SC CEO SA are caşi capacităţi de producţie:

12 blocuri energetice cu o putere instalată de 3570 MW, din care:


28/69

un număr de 79 de utilaje miniere de mare capacitate, distribuite în 15 cariere, care potasigura o capacitate de producţie de peste 30 milioane tone lignit pe an.

SC CEO SA are o cifr ă de afaceri estimată de 900 milioane euroşi un capital social estimat de280 milioane euro, principalii acţionari fiind Ministerul Economiei, Comer ţului şi Mediului deAfaceri (77%)şi Fondul Proprietatea (21,5%).


29/69

Potrivit bilanţului aferent anului 2011, cele patru societăţi au înregistrat un profit netşi o cifr ă deafaceri după cum urmează:

SNLO CE Turceni CE Craiova CE RovinariProfit net 32 mil. lei 55,5 mil. lei 795 mii lei 33,3 mil. lei

Cifră de afaceri 1083 mil. lei 1529 mil. lei 1228 mii lei 1018 mil. lei

II. S.C CONFECŢIA S.A. Târgu-Jiu are un potenţial de export de 1 milion euro,cantităţile de confecţii textile,ţările şi principalii parteneri fiind:

- Italia: 80000 de articole de îmbr ăcăminte, pentru firmele CINELLISTUDIO,RIGOMAR, TI&MI, BACKER&TELVEşi CERBUL;

- Anglia: 5000 de articole de îmbr ăcăminte, pentru firma PERRIE;

- Franţa: 5000 de articole de îmbr ăcăminte, pentru firma MONCLER.

III. SC MIRFO TRADING SA, producător, exportator, importatorşi prestator de servicii,cu capital exclusiv privatşi o cifr ă de afaceri de 5 milioane euro, are ca obiect principalde activitate producereaşi comercializarea de maşini-unelte pentru debitare, presareşiforjare (producerea de mașini-unelte de fabricație MIRFO, execuția mașinilor-uneltedupă documentația clienților, producerea de confecții metalice sudateşi prelucrate, piese prelucrate mecanicş.a.).

Alte activităţi ale MIRFO TRADING: Reparații de mașini-unelte de altă fabricație de tipul:

o prese mecanice;o prese hidraulice;o foarfeci ghilotină;o mașini-unelte de prelucrare prin așchiere.

Structuri mecanice variate pentru domeniile:o metalurgie;o aeronautică;

l


30/69

o bunuri de larg consum.Cu tradiție în fabricarea acestora, societatea ofer ă:

activităţi de proiectare, tehnologii moderne, soluții tehnice; procese moderne de sudare,şablare, protecție anticorozivă; tehnologii optime de prelucrare mecanică prin așchiereşi deformare plastică; vopsire clasică, ambalare, expediție; control tehnic de calitate; activităţi de montajşi service; certificare CE de tip.

SC MIRFO TRADING SA are experienţă în domeniul exportului în: Europa (Austria,Germania, Franţa, Suedia, Belgia, Anglia, Italia, Spania, San Marino, Turcia), Orientul Mijlociu(Egipt, Tunisia, Qatar), America de Nord (SUA). MIRFO TRADINGşi-a propus, ca pieţe ţintă pentru export, extinderea în Europa de Est, Africa, Asia, precumşi pătrunderea în America de

Nord pe alte pieţe în afara Statelor Unite. Deţine certificatele SR EN ISO 9001: 2008; SR ENISO 14001: 2005; SR OHSAS 18001.

IV. SC ARTEGO SA Târgu-Jiu, înfiinţată în anul 1973şi specializată în domeniul fabricăriiarticolelor tehnice din cauciuc, este cel mai mare producător de benzi transport dinRomâniaşi unul dintre cei mai mari producători de benzi transport din lume. Activitateade bază a SC ARTEGO SA este producţia de benzi transport în următoarea gamă de

fabricaţie:- benzi transport cu inser ţie textilă de uz general, toate dimensiunile;

- benzi transport cu inser ţie textilă pentru subteran, mediu exploziv;

- benzi transport cu inser ţie textilă pentru subteran, rezistente la foc;

- benzi transport cu inser ţie textilă rezistente la temperatur ă pentru industria cimentuluişisiderurgie;

- benzi transport cu inser ţie textilă pentru industria alimentar ă;

- benzi transport cu inser ţie textilă rezistente la uleiuri minerale;


31/69

Producţia de plăci din cauciuc, covoare din cauciucşi plasticuri pentru îmbinarea benzilor este oaltă activitate de bază a firmei, produse care se realizează într-o sortimentaţie diversificată : de uzgeneral, rezistente la abraziune, rezistente la produse petroliereşi uleiuri minerale, antistaticeşirezistente la flacăr ă, electroizolante, plasticurişi soluţii pentru îmbinarea benzilor de transport detoate tipurile. De asemenea, la ARTEGO se produc garnituri presate, coturi, manşoane, chedere.

Produsele ARTEGO sunt destinate atât pieţei interne, câtşi exportului, a cărui valoare în anul

2011 a depăşit 20 milioane euro. Exportul reprezintă 60% din producţia de articole tehnice dincauciuc, produse care se exportă în: Italia, Anglia, Spania, Germania, Olanda, Franţa, Finlanda,Irlanda, Emiratele Arabe Unite, America de Sud, Serbia.

Firma ARTEGO îşi propune să promoveze pe piaţa naţională şi internaţională produse adaptatetuturor cerinţelor, prin introducerea constantă a inovării şi noi aplicaţii ale produselor.

SC ARTEGO SA a fost r ăsplătită cu trei premii internaţionale pentru tehnologieşi calitate, laGeneva, Parisşi Madrid, propulsând produsele ARTEGO pe pieţele internaţionale.

V. PotrivitAsociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Filiala Gorj, potenţialul deexport pentru produsele care fac obiectul activităţii membrilor filialei Gorj ACA(cantităţile estimate pentru un an apicol normal) este:

- miere de albine: 100 tone;

- cear ă naturală: 100 – 200 kg;

- propolis: 100 – 150 kg;

- roiuri pe faguri: 1000 bucăţi.

VI. PotrivitAsociaţiei Apicultorilor Ecologişti din România, judeţul Gorj poate exporta

următoarele produse:- miere convenţională: 300-400 tone;

- miere ecologică: 100-200 tone;

f d d l ( f f d d l )


32/69

- gutui ecologice: 100 tone;- că pşuni ecologice: 40 tone;

- că pşuni convenţionale: 300 tone;

- castane ecologice: 100 tone;

- nuci ecologice: 200 tone.VII. PotrivitDirecţiei Silvice Gorj:

- fructele de pădure constituie o resursă naturală importantă, iar, din pădurile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Direcţia Silvică Gorj, se pot valorificaurmătoarele produse ce pot fi oferite în stare refrigerată sau congelată:

o 30-40 tone afine negre;o 25-40 tone mure;

o 60-80 tone măceşe.

- o altă resursă ce poate fi oferită o reprezintă lemnul de foc paletizat, posibilităţile delivrare fiind de aproximativ 150-200 m3/lună, cantităţi ce pot fi dublate în condiţiile unui

parteneriat stabil;- o atracţie importantă o poate constitui vânatul mare, putându-se recolta anual din cele 5

fonduri cinegetice gestionate de Direcţia Silvică Gorj, în perioadele admise la vânătoare:1-2 ur şi, 2-3 lupi, 2-3 că priori, 4-5 cerbi carpatini, 4-5 capre negre, peste 25-30 mistreţi.De asemenea, alţi gestionari de fonduri cinegetice din judeţ pot oferi cantităţisuplimentare din astfel de specii de vânat, darşi vânat mic (iepuri, fazani, raţe sălbatice,

sturzi etc.);- pădurile şi arealul acestora din judeţul Gorj ofer ă un potenţial turistic important, iar

cazarea celor pasionaţi de natur ă poate fi asigurată în cabanele turistice deţinute deDirecţia Silvică Gorj sau de alţi proprietari.


33/69

CAP. VII. CALIFICAREA FOR ŢEI DE MUNCĂ ÎN JUDEŢUL GORJ. SISTEMUL DEÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL/POSTLICEAL PE PROFILE DE ACTIVITATE(CALIFICĂRI)

Rețeaua de învățământ tehnic de la nivelul județului Gorj, principalul furnizor de for ță demuncă calificată, este formată din 24 de unități de învățământ cu un număr total de13.324elevi. Dintre aceste, 15 unități de învățământ tehnic se află în mediul urban (62,5%) cu un număr

de 10.857 elevi (81,49%) iar în restul de 9 unități ce se găsesc în mediul rural (37,5%) undestudiază 2.467 elevi(18,51%).Nr.Crt Tip unități de învățământ Număr unități Nr. elevi

a) Urban 15 10.857b) Rural 9 2.467

Total 24 13.324

Principaleledomenii de calificare sunt: economic; turism, alimentație; comerț;


34/69

mecanică.CAP. VIII. ALTE ELEMENTE DE INTERES PENTRU PROMOVAREA LA EXPORT APRODUSELOR REALIZATE ÎN JUDEŢUL GORJ

VIII.1. Direcţii de acţiune pentru atragerea investiţiilor străine și promovarea laexport a produselor

Autoritățile publice localeși județene îşi propun să întreprindă o serie de acţiuni pentru aîmbunătăţii volumul investiţiilor str ăine în judeţ prin crearea unui climat atractiv pentruinvestitorii str ăini respectiv promovarea la export a produselor realizate în județ.

Având în vedere atât for ţa de muncă ieftină şi calificată, cât şi infrastructura existentă, oatenţie deosebită se va acorda atragerii de investiţii str ăine prin următoarele măsuri :

a) Stabilirea priorităţilor în domeniul investiţiilor str ăine și creșterea exporturilor. S-auidentificat ca priorităţi următoarele :

investiţii în domeniile productive : producţia de piese, subansambleşi produsefinite, piese auto, maşini unelte, etc. ;

investiţii în domeniul protecţiei mediului, în principal privind managementulintegrat al deşeurilor, respectiv colectarea, sortarea, prelucrarea, depozitarea

deşeurilor; Realizarea de investiţiei în domeniul producţiei, distribuţiei şi comercializării

energiei electrice. investiţii în extragereaşi prelucrarea marmurei ; investiţii în turism: hoteluri, parcuri de distracţii, instalaţii de transport pe cablu în

zonele montane (teleschi, telecabină, telescaun), amenajarea de zone de agrement.

b) Sprijinirea partenerilor locali în elaborareaşi prezentarea de materiale de informare îndomeniul afacerilor pentru potenţialii investitori str ăini. Această măsura urmăreştesprijinirea partenerilor locali (administraţii publice, sindicate, asociaţii patronale, Camerede Comer ţ şi Industrie) în elaborareaşi prezentarea de materiale promoţionale în scopulunei publicităţi concertateşi eficiente.


35/69

e) Constituirea Consiliului Consultativ al Oamenilor de Afaceri, pe lângă InstituțiaPrefectului – Județul Gorj, care să furnizeze autorităților localeși naționale propunerilegislative pentru îmbunătățirea mediului de afaceriși promovarea exportului câtșisolicitarea de sprijin în probleme concrete precum acoperirea prin credite pentru export acheltuielilor cu fabricarea si livrarea produselor, cu sprijinul EXIMBANK.

VIII.2. Obiective majore ce trebuie îndeplinite pentru atragerea de investiţii străine șipromovarea produselor la export:

Dezvoltarea capacităţilor de accesare, gestionareşi control al fondurilor, în specialal celor provenite de la instituţiile financiare internaţionale.

Sprijinirea autorităţilor locale pentru crearea unui sistem de taxe locale stimulativşiîmbunătăţirea procedurilor legale pentru încurajarea investiţiilor.

Susţinerea unor activităţi de lobby pentru modificarea legislaţiei naţionale care să reglementeze o fiscalitate favorabilă şi flexibilă a afacerilor.

Programe de popularizare a politicilor judeţene, în domeniul dezvoltării durabile a judeţului Gorj.

Crearea unui cadru normativ judeţean, transparent, coerentşi stabil, de încurajare ainvestiţiilor.

Stimularea contribuţiilor locale prin deductibilitatea fiscală cu destinaţie specială,în dezvoltarea durabilă.

Sprijinirea prioritar ă a agenţilor economici care au ca obiect de activitate producţiade bunurişi serviciiși exportă produse în str ăinătate.

Stimularea parteneriatelor între unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Gorj învederea utilizării în comun a unor resurse locale.

Crearea unei baze de date care să furnizeze informaţiile necesare pentru dinamizare procesului de cerereşi ofertă în domeniul utilizării spaţiilor de producţieexcedentare,şi valorificarea acestora.

Promovarea avantajelor oferite investitorilor str ăini în zonele defavorizate dinj de prin editarea de bro ri i alte materiale informaionale care să pop lari e e


36/69

D N

6 6 A

D N 6 7 D

D N 6 7 D

D N 6 7

D N 6 7

D N 6 7

D N

6 7

D N 6 7

D N

6 7 C

D N 6 6

D N

6 6

D N

6 6

D N 6 6

D N 6 6

D N

6 7 B

D N 6 7 B

D N 6 6

A

D N 6 6

D N 6 6

D N 6 7 B

D

J 6 7 1

D J 6 7 1 B

D J 6 7 2

D J 6 7

2 A

D J 6

7 2

D J 6 7 2

D J 6 7 4 C

D J 6 6

3

D J 6 6 3

D J 6 7 4 A

D J 6 7 4 A

D J 6

6 3 A

D J 6 7 2 B

D J

6 7 2 C

D J

6 7 2 C

D J 6 7 2 E

D J 6

7 2 D

D J 6 6 4

D J

6 6 4 A

DJ 66 5

D J 6 6

5 A

DJ 665

D J

6 6 1

D J 6 6 5 C

D J

6 6 5 C

D J 6 7

5 B

D J 6 7

5 C

D J 6 7 5

C

D J 6 7 5 C

D J 6 0 5 C

D J 6 7 5 A

D J 6 6 1

D J 6 6 1

D J

6 6 1

D J 6

0 5

D J 6 0 5

D J 6

6 2

D J 6 6 2

D J 6 0 5

B

D J 6 0 5 A

DJ 651A

DJ607

D J 6

7 4

D J 6 7 4

D J 6 7 5

D J

6 7 5

D J 6 7 3

D J 6 7 3

D J 6 7 3

D J 67 4B

D J 6 7 4 B

D J 6 7 1 C

D J 6 7 1 B

D J 6

7 3 A

D J 6 6 5 D

D J 6 7 5 C

D J 6 7 3

D J 6

6 3 A

D J 66 2

D J

6 6 2

D J 6 0 5 B

D J 6 0 5 A

D J 6 6 2

D J 6 6 1

D J 6 6 1

D J 6 7 5 B

D J 6 7 2

D J 6

7 3 A

D J 6 7 1 B

D J 6

7 1 B

D J 6 7 1 B

D J 6 7 1 B

D J 6 7 1 C

D J 6 7 4 B

D J 6 7 4 B

D J 6 7 4

D J 6

7 4

D J 6

7 4

D J 6 7 1

D J 6 7 2

D J 6 7 1 B

D J

6 7

4 B

D J 6 7

4

DJ 665

DJ 665DJ 665

D J

6 7

2 E

D J 6 7 5 A

D J

6 6 4

Judetul Hunedoara

JudetulVâlcea

Judetul Dolj

JudetulMehedinti

Judetul Caras Severin

PADES

PESTISANI

RUNCU

ARCANI

GODINESTI

TELESTIBALESTI

CALNIC

STANESTI

TURCINESTI

SCHELAMUSETESTI

CRASNA

BALANESTI SACELUBENGESTI-CIOCADIA

PRIGORIA

ALIMPESTI

ROSIA DE AMARADIA

BUMBESTI-PITIC

BAIA DE FIERPOLOVRAGI

SCOARTA

ALBENI

BERLESTI

BUSTUCHINDANESTI

LOGRESTI

LICURICI

JUPINESTIBARBATESTI

GLOGOVACIUPERCENI

DRAGUTESTI

BILTENI

FARCASESTIMATASARI

CATUNELE

SLIVILESTI SAULESTI

SAMARINESTI

VAGIULESTI BOLBOSI

BORASCU

URDARIPLOPSORU

IONESTI

BRANESTI

ANINOASA

TANTARENI CRUSET

STOINA

CAPRENI

TURBUREA

STEJARI

LELESTI

NEGOMIRDRAGOTESTI

VLADIMIR

HUREZANI

DANCIULESTI

MOTRU

TÂRGU-JIU

TICLENI

TIRGU- CARBUNESTI

ROVINARI

BUMBESTI-JIUNOVACI

TISMANA

TURCENI

2417 to 4070 (45%)

1853 to 2417 (15%)

1483 to 1853 (10%)

1246 to 1483 (6%)

1124 to 1246 (3%)

933 to 1124 (5%)

702 to 933 (6%)

411 to 702 (8%)Terenuri arabile

Harta Generală a Judeţului Gorj


37/69

Legenda

TICLENI

TIRGU- CARBUNESTI

ROVINARI

BUMBESTI-JIUNOVACI

MOTRU

TÂRGU-JIU

PADES

TISMANA

PESTISANI

RUNCU

ARCANI

GODINESTI

TELESTI BALESTI

CALNIC

STANESTI

TURCINESTI

SCHELAMUSETESTI

CRASNA

BALANESTISACELU

BENGESTI-CIOCADIA

PRIGORIA

ALIMPESTI

ROSIA DE AMARADIA

BUMBESTI-PITIC

BAIA DE FIERPOLOVRAGI

SCOARTA

ALBENI

BERLESTI

BUSTUCHINDANESTI

LOGRESTI

LICURICI

JUPINESTI

BARBATESTI

GLOGOVA

CIUPERCENI

DRAGUTESTI

BILTENI

FARCASESTIMATASARI

CATUNELE

SLIVILESTISAULESTI

SAMARINESTI

VAGIULESTIBOLBOSI

BORASCU

TURCENI

URDARI

PLOPSORU

IONESTI

BRANESTI

ANINOASA

TANTARENI CRUSET

STOINA

CAPRENI

TURBUREA

STEJARI

LELESTI

NEGOMIR

DRAGOTESTI

VLADIMIR

HUREZANI

DANCIULESTI

Judetul Hunedoara

Judetul Valcea

Judetul Dolj

Judetul Mehedinti

Judetul Caras Severin

D N 6 6 A

D N 6 7 D

D N 6 7 D

D N 6 7

D N 6 7

D N 6 7

D N

6 7

D N 6 7

D N

6 7 C

D N

6 6

D N

6 6

D N

6 6

D N 6 6

D N 6 6

D N

6 7 B

D N 6 7 B

D J

6 7 1

D J 6 7 1 B

D J 6 7 2

D J 6 7 2 A

D J 6

7 2

D J 6 7 2

D J 6 7 4 C

D J 6 6 3

D J 6 6

3

D J 6 7 4 A

D J 6

7 4 A

D J 6

6 3 A

D J

6 7 2 B

D J 6 7 2 C

D J

6 7 2 C

D J 6 7 2 E

D J 6 7 2 D

D J 6 6 4

D J 6 6 4 A

D J 6 6 5

D J 6 6

5 A

DJ665

D J

6 6 1

D J 6 6 5 C

D J

6 6 5 C

D J 6 7

5 B

D J 6 7

5 C

D J 6 7

5 C

D J 6 7 5 C

D J 6 0 5 C

D J 6 7 5 A

D J 6 6

1

D J 6 6 1

D J 6 6 1

D J 6 0 5

D J

6 0 5

D J 6 6 2

D J 6 6 2

D J 6 0 5

B

D J 6 0 5 A

DJ 65 1A

DJ607

D J 6 7 4

D J 6 7 4

D J 6 7 5

D J 6 7

5

D J 6 7 3

D J 6 7 3

D J 6 7 3

D J 67 4 B

D J 6 7 4 B

D J 6 7 1 C

D J 6 7 1 B

D J 6 7 3 A

D J 6 6 5 D

D J 6 7 5 C

D J 6 7 3

D J 6

6 3 A

DJ662

D J

6 6 2

D J 6 0 5 B

D J

6 0 5 A

D J 6 6 2

D J 6 6 1

D J 6 6 1

D J 6 7 5 B

D J 6 7 2

D J 6 7 3 A

D J 6 7 1 B

D J 6

7 1 B

D J 6 7 1 B

D J 6 7 1 B

D J 6 7 1 C

D J 6 7 4 B

D J 6 7 4 B

D J 6 7 4

D J 6

7 4

D J 6

7 4

Orase

Municipii

Comune

Localităţi

DN

DJ

DC

Drumuri după încadrare

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 km

SITUA Ţ IA INFRASTRUCTURII DE DRUMURI JUDE Ţ ENE - 2012Anexa nr. 1


38/69

0 1 2 3 436+757-43+350 Petr ăchei-Dănciuleşti-Hălăngesti43+350-43+730 Hălăngeşti

43+730-52+157 Hălăngeşti-Bibuleşti-Obîr şia52+157-55+000 Obâr şia0+000-11+000 Br ăteşti-Balosani-Băceşti-Stejari11+000-15+500 Stejari15+500-18+520 Stejari-Popeşti Stejari18+520-19+650 Popesti Stejari19+650-19+880 Popesti Stejari19+880-20+380 Piscoiu-Obâr şia20+380-20+580 Piscoiu-Obâr şia20+580-24+100 Piscoiu-Obâr şia24+100-24+500 Piscoiu-Obâr şia13+300-14+250 Alunu-Nistoreşti14+250-14+350 Nistoreşti14+350-15+150 Nistoreşti-Alimpeşti

4 DJ 607 Lim. Jud. Mehedinţi – GuraŞuşiţei 2,000 km25+352-27+352 GuraŞuşiţei

2,000

19+650-21+800 Dănciuleşti

21+800-22+300 Dănciuleşti

6

DJ 661 (DN66)Ţânţăreni – Cocorova-Spahii-Şipotu-Turburea bibeşti-Săuleşti-Musculeşti-Petreşti-Bărbăteşti-Vier şani-Jupâneşti-Vidin-Tg-Cărbuneşti –Cojani-Săcelu –Blahniţa de Sus- Crasna(DJ665) 69,040 km

0+000-69+040 Ţânţăreni-Crasna

69,040

0+000-20+150 Capu Dealului-Andreeşti20+150-28+150 Andreeşti-Vladimir

28+150-31+150 Vladimir 31+150-32+248 Vladimir-Totea32+248-39+548 Totea-Totea de Hurezani

0+000-11+350 Dâmbova-Văcarea11+350-13+550 Vacarea-Danesti13+550-15+400 Danesti

39,548

DJ 663 (DN 66) Dâmbova Cârbeti Tâlveti Urecheti

7

DJ 662 Capu Dealului(DN66) –Pârâu-Gilort-Groşerea-

Aninoasa- Bibeşti –Andreeşti-Vladimir-Negreni-Totea deHurezani- Hurezani(DN6B) 39,548 km

1,850

5 DJ 651 A Lim.Jud.Vâlcea – Dănciuleşti(DJ 605A) 2,650km

2,650

3 DJ 605C Lim.Jud.Vâlcea -Nistoreşti– Alimpeşti 1,850 km

18,243

24,5002 DJ 605 B (DN 6B)Br ăteşti – Balosani - Bacesti - Stejari –Popesti Stejari - Piscoiu - Obâr şia (DJ 605A)24,500 km

1DJ 605 A Lim.Jud.Dolj – Petrachei- Dănciuleşti-Halangesti – Radinesti - Bibulesti - Obâr şia – Lim.Jud.Vâlcea 18,243km

d i s t a n t e

i n k m

. p e

l o c a

l i t a t i

Localităţi sau repere între care este cuprinssectorul

Nr.crt.

Indicativ drumEnumerare localitati beneficiare

Lungime totala in km

Poziţia kilometrică ale sectoarelor de

drum de lakm____la km____

Ţ ŢJudețul Gorj

. p e

iPoziţia kilometrică


39/69

0 1 2 3 4

d i s t a n

t e i n k m

l o c a

l i t a t i


Nr.crt.





12

DJ 665 DN66(Iezureni) -Curtişoara –Tetila-Lăzăreşti-Grui-Bârcaciu-Muşeteşti-Larga-Dr ăgoieşti- Crasna – Cărpiniş-Radoşi-Aninişul din Vale -Hirişeşti-Novaci – Berceşti-Cernădia-Baia de Fier-Polovragi – Racoviţa-Lim.Jud.Vâlcea53,650 km

0+000-53+650 Curtişoara-Racoviţa

53,650

0+000-6+840 Dr ăgoieni-Bălăneşti6+840-6+950 Voiteştii din Vale

6+950-11+787 Voiteştii din Vale-Grui0+000-5+000 Dr ăgoieşti-Dumbr ăveni5+000-7+380 Dumbr ăveni-Buzeşti7+380-11+000 Buzeşti-Maghereşti11+000-13+350 Magheresti-Haiesti13+350-19+700 Haiesti-Bobu19+700-22+330 Bobu-Colibasi22+330-23+956 Blahnita de Jos-Pojogeni23+956-24+706 Blahnita de Jos-Pojogeni

15 DJ 665 D (DN67C)Pociovalişte – Siteşti-Bumbeşti-Piţic(DN67) 4,810 km0+000-4+810 Pociovalişte – Bumbeşti Piţic

4,810

0+000-6+300 Apa Neagr ă-Padeş6+300-14+500 Padeş-Călugăreni14+500-18+700 Călugăreni-Valea Mare4+500-5+500 Jirov-Valea Motrului5+500-6+810 Valea Motrului-Văgiuleşti6+810-23+300 Văgiuleşti-Motru23+300-25+300 Motru-Lupoaia25+300-30+100 Lupoaia-Catunele30+100-31+750 Catunele-Olteanu31+750-41+000 Olteanu-Camuiesti0+000-10+700 Ohaba Jiu-Covrigi10+700-13+050 Ohaba Jiu-Covrigi13+050-15+500 Covrigi-Văgiuleşti0+000-15+800 Ciuperceni-Godineşti

15+800-18+250 Godineşti-Pocruia18+250-19+850 Pocruia-Tismana19+850-20+500 Tismana-Ungureni20+500-21+500 Tismana-Ungureni21+500-23+580 Tismana23+580 31+180 Ti T ti

47,14019

DJ 672 DN 67- Ciuperceni –Pârâul de Pripor-Câlceşti-Arjoci- Godineşti – Pocruia-Tismana –Topesti- Vâlcele-Boroşteni-Peştişani – Bradiceni- Buduhala(DN67) 47,140

15,500

36,500

18 DJ 671C (DJ673)Ohaba Jiu – Valea-Covrigi –Văgiuleşti(DJ671B) 15,500 km

17

DJ 671 B Lim.Jud.Mehedinţi – Valea Motrului-Văgiuleşti

–Cârciu-Samarineşti-Valea Bisericii-Boca-Broşteni-Însur ăţei-Motru-Lupoaia-Valea Mânăstirii- Steic –ValeaPerilor-Cătunele-Olteanu-Iormăneşti- Glogova – Cămuieşti36,500 km

18,70016 DJ 671 (DN 67D)Apa Neagr ă – Padeş – Văieni-Călugăreni-Cloşani – Valea Mare 18,700 km

11,787

24,70614DJ 665 C (DJ665)Dr ăgoieşti – Dumbr ăveni – Buzeşti –Maghereşti-Hăieşti-Mogoşani – Bobu –Colibaşi-Blahniţa deJos- Pojogeni(DC20) 24,706 km

13 DJ 665 A DN 67(Dr ăgoieni) - Bălăneşti – Voiteştii din Vale – Grui(DJ 665) 11,787 km

m .

p e

iPoziţia kilometrică


40/69

0 1 2 3 4

d i s t a n

t e i n k m

l o c a

l i t a t i


Nr.crt.





10+000-10+350 Dobriţa-Runcu10+350-11+000 Dobriţa-Runcu11+000-11+370 Dobriţa-Runcu

24 DJ 672 E (DN67)Corneşti – Stolojani –Câmpofeni- Arcani – Runcu(DJ672C) 15,670 km

0+000-15+670 Corneşti-Stolojani15,670

0+000-5+000 Ploştina-Miculeşti

5+000-6+100 Miculeşti-Tehomir 6+100-39+950 Tehomir-Turceni39+950-40+900 Turceni-Broşteni40+900-41+650 Broşteni-DN 66

26DJ 673 A DJ 673-Trestioara-Corobăi- Dr ăgoteşti –Mătăsari –Br ădet- Strâmba Vulcan -DN 67 27,790km

0+000-27+790 Trestioara-Stâmba Vulcan27,790

0+000-12+750 Vladuleni-Urdari

12+750-13+160 Urdari13+160-23+900 Urdari-Turceni

23+900-38+400 Turceni-Ioneşti-Picu

0+000-9+250 Tg-Jiu-Bucureasa-Trocani9+250-12+640 Trocani-Br ătuia12+640-14+163 Trocani-Br ătuia14+163-15+985 Trocani-Br ătuia15+985-17+985 Br ătuia-Ţîrculeşti17+985-29+585 Ţîrculeşti-Ţicleni0+000-10+00 Rovinari-Negomir

10+000-22+900 Negomir-Artanu22+900-25+900 Artanu-Baniu25+900-28+400 Bor ăscu28+400-29+870 Bor ăscu-Gura Menţi29+870-37+000 Gura Menţi-Menţii din Dos37+000-37+250 Menţii din Dos-Lim.Jud. MH

0+000-3+000 Câlnic-Şomăneşti3+000-6+450 Şomăneşti-Vâr ţ6+450-6+700 Şomăneşti-Vâr ţ6+700-7+058 Şomăneşti-Vâr ţ0+000-14+300 Tg Cărbuneşti-Ţicleni14+300 18+600 TG Cărbune ti Ţicleni

30

31 DJ 675 (DN67B) Tg-Cărbuneşti – Ţicleni - Peşteana

7,058DJ 674 C (DN67)Câlnic – Setejerei -Şomăneşti – Vîr ţ (DN66) 7,058 km

28 DJ 674 A Tg-Jiu – Bucureasa-Barza-Trocani- Br ătuia –Târculeşti-Ţicleni(DJ675) 29,585 km

29DJ 674 B (DN66)Rovinari – Negomir -Ursoaia - Artanu -Valea Racilor - Raci - Nucetu - Baniu – Bor ăscu – GuraMenţii – Menţii din Dos – Lim.Jud. Mehedinţi 37,250 km

41,650

27

DJ 674 (DN66)Vlăduleni–Fărcăşeşti Moşneni-Fărcăşeşti–

Valea cu Apă-Peşteana de Jos – Hotăroasa-Urdari –Fântânele-Strâmba Jiu-Valea Viei-Murgeşti-Jilţu-Turceni –Ioneşti –GuraŞuşiţei -Picu-Lim. Jud. Mehedinţi 38,400km

38,400

25DJ 673 (DN67)Ploştina – Miculeşti – Tehomir-Cojmăneşti-Slivileşti- Şura-Şiacu-Bolboşi-Igirosu-Ohaba Jiu-Bor ăscu –Cală paru-Turceni – Broşteni(DN66) 41,650 km

29,585

25 000

37,250

m .

p e

t iI di i d Poziţia kilometrică


41/69

0 1 2 3 4

d i s t a n

t e i n k m

l o c a

l i t a t


Nr.crt.





13+200-15+300 Poiana Seciuri-Seciurile15+300-18+100 Poiana Seciuri-Seciurile18+100-18+700 Seciurile-Rosia de Amaradia18+700-18+830 Roşia de Amaradia18+830-23+900 Rosia de Amaradia-Becheni23+900-29+000 Becheni-Corsoru-Alimpeşti29+000-36+000 Alimpesti-Sarbesti

36+000-40+000 Alimpesti-Baia de Fier 40+000-42+000 Alimpeşti-Baia de Fier-Peştera Muierilor

TOTALA 836,618 836,618

34

DJ 675 C (DN67B)Tg-Logreşti – Popeşti - Pojaru -Bustuchin - Poiana Seciuri - Seciurile - Roşia de Amaradia -Becheni - Cor şoru - Nistoreşti - Alimpeşti -Sîrbeşti -Ciupercenii de Olteţ – Poienari – Baia de Fier - PeşteraMuierii 42,000 km

42,000

Anexa nr. 2SERVICIUL COMUNITAR DE ALIMENTARE CU APĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI GORJ - 2012


42/69

NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul ÎnReabilitate

în KM Anul ÎnNou înfiinţate

în

CRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 20120 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

1 PLOŞTINAROŞIUŢAÎNSUR ĂŢEIHOR ĂŞTIRÂPALUPOIŢALEURDADEALUPOMILOR

127,00 clorinare 12500,00 88,20 otel 1967 88.2 14,00 1967 13,7

BÂRSEŞTIDR ĂGOENIIEZURENIPOLATAPREAJBA MAREROMANEŞTISLOBOZIAURSAŢI

1300,00 decantare 20700,00 220,00 otel 2008 220 88,00 2008 88

700,003 BUMBEŞTI-JIU

CURTIŞOARALĂZĂREŞTIPLEŞATETILA

154,00 decantare 4160,00 35,50 otel 35,5 16,50 16,5

NOVACIPOCIOVALIŞTEASITEŞTIHIRIŞEŞTIBERCEŞTI

6,00 clorinare 14,00 otel 2004 da 17,00 2004 da

8,00VÂRT 2,22 filtrarea 2500,00 23,70 polietilena 1999 23.70 5,43 2001 5.43

16,00 0,28 1999 0.280,14 1997 0.14

TÂRGUCĂRBUNEŞTICĂRBUNEŞTI-SATCURTEANA

FLOREŞTENIMĂCEŞUCREŢEŞTI

37,50 clorinare 1115,00 15,40 otel 1975 da 6 3,10 1975 da

2 MUNICIPIULTÂRGU JIU

6 TÂRGUCĂRBUNEŞTI

5 ROVINARI

NOVACI4

SURSA TRATARE

(l/s) Rezervoare 2012 material

REŢELEDISTRIBUŢIE

REŢELE TRANSPORT(aducţiune) existente

Tip

REŢELE TRANSPORT

MUNICIPIUL /ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr.

Nou înfiinţate în

ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente)

Reabilitate în

20121 4 5 8 14 16 19

COMUNA

MUNICIPIULMOTRU

subterană 138,00 3 otel

de suprafaţă 1000,00 9 otel

BUMBEŞTI-JIU subterană 30,00 8 otelsubterană

de suprafaţă 14,00 2 otel

de suprafaţă63,89 1 polietilenasubterană

otel

de suprafaţă

subterană 135,00 9 2



în

SURSA TRATARE REŢELEDISTRIBUŢIEREŢELE TRANSPORT

(aducţiune) existente

Tip

REŢELE TRANSPORT

MUNICIPIUL /ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr

Nou înfiinţateîn


Reabilitateîn


43/69

NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul În în KM Anul În înCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012

0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

(l/s) Rezervoare 2012 materialTipORAŞ / Tip Sursa Debit Nr. în în

2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

5,00 clorinare 24,00 polietilena 2006 DA1,40

COSTENITOPEŞTIVÂNATAPOCRUIASOHODOLCELEIGORNOVIŢAISVARNARACOŢIVÂLCELE

7,00 clorinare 1530,00 42,00 polietilena 2008 42 6,00 2008 6

50,00 otel 2008 508 ŢICLENI 36,00 clorinare 10000,00 15,00 polietilena 2009 da 1,30 2010 da

9 ALBENIBÂRZEIU DEGILORTBOLBOCEŞTIDOSENIMIROSLOVENIPRUNEŞTI

8,33 clorinare 300,00 16,10 polietilena 2008 16.1 1,20 2008 1.2

10 CIUPERCENII DEOLTEŢCOR ŞORU NISTOREŞTISÂRBEŞTIALIMPEŞTI

18,00 clorinare 300,00 21,70 polietilena 2006 da 7,50 2006 da

11 ARCANICÂMPOFENISTROIEŞTISĂ NĂTEŞTI

5,00 clorinare 280,00 13,00 polietilena 2006 da 0,06 2004 2006

12 11,00 500,00 50,00 polietilena 50 9,50 9,5

13 BĂLĂ NEŞTIVOITEŞTII DEVALECÂNEPEŞTIVOITEŞTII DINDEALGLODENIOHABABLIDARI


14 BĂLEŞTICEAURUTĂMĂŞEŞTI

16,66 clorinare 700,00 21,60 polietilena 2006 21.6 0,59 2006 0.59

7 TISMANA

10,00 polietilenasubterană

otel

subterană 7,00 6 polietilena

subterană

15,00 1 polietilena

ALBENI subterană 8,33 1 polietilena

ŢICLENI subterană

polietilena

ALIMPEŞTI de suprafaţă 1 polietilena

3 polietilena

ARCANI subterană 5,00 4

BĂLĂ NEŞTI subterană 6,00 1 polietilena

BAIA DE FIER de suprafaţă

BĂLEŞTI subterană 15,57 1 polietilena



în



Tip

REŢELE TRANSPORT




Reabilitate în


44/69

p p pCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012

0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

(l/s) Rezervoare 2012 materialpŞ p

2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

MOIVLĂDULENI

COCORENIPEŞTEANA JIUBÂLTENI

7,50 2800,00 26,00 polietilena 2008 26

18,00 polietilena 1960 1810,00 polietilena 2010 10

BUSTUCHINPOIANA SECIURIPOIENIŢAVALEAPOJARULUI NĂMETE

MOTORGICIONŢIPOJARU


2,00 clorinare 7,80 polietilena 2009 2009 2,49 2009 20092,00 clorinare 9,50 polietilena 2009 2009

CĂPRENICORNETUSATU NOUBR ĂTEŞTIDEALU SPIREICETATEAALUNIŞBULBUCENI

4,52 clorinare 350,00 11,20 polietilena 2008 18,59 0,30 2008 0,3

3,20 polietilena 2010 3,23,40 polietilena 2009 3,4

18 DEALU VIILOR CĂTUNELEVALEA PERILOR STEICVALEA

MÂNĂSTIRIILUPOAIA

36,00 clorinare 280,00 25,00 polietilena 2005 25 0,30 2005 0,3

CÂLNICCÂLNICU DESUSDIDILEŞTIVÂLCEAUAHODOREASCAPIEPTANISTEJEREIPINOASA

6,00 clorinare 200,00 16,00 otel 1996 16 16,00 1996 16

4,00 9,00 polietilena 2005 9 9,00 2005 9

BUSTUCHIN16

CÂLNIC

CĂPRENI

CĂTUNELE

15 BÂLTENI

19

17

polietilena

polietilena polietilena

3,69

subterană 3

subterană

polietilena

2,00 polietilena

subterană

subterană 2,00 polietilena1 polietilena

4

polietilena

subterană 6,33

4 polietilena polietilena

polietilena

subterană 1,42 1 otel

subterană 36,00

subterană



în



Tip

REŢELE TRANSPORT




Reabilitate în


45/69

CRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012

0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

(l/s) Rezervoare 2012 material 2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

CIUPERCENIPRIPORU

STRÂMBAVULCANVÂRTOPUPEŞTEANAVULCANBOBOIEŞTIZORZILA

6,00 clorinare 210,00 11,40 otel 1996 11,4 0,20 2009

14,00 20,96 polietilena 2009 20,96921 ANINIŞU DIN

DEALANINIŞU DIN

VALECRASNADUMBR ĂVENIBUZEŞTIDR ĂGOIEŞTI


22 CRUŞETSLĂMNEŞTIMIERICEAUAMIEREAURDA DE JOSVĂLUŢASLĂVUŢAMĂIAGMARINEŞTI

811,00 clorinare 200,00 40,43 polietilena 2005 18,98 0,41 2005 da

23 DĂ NEŞTIBARZABOTOROGIBR ĂTUIABUCUREASAVĂCAREAMERFULEŞTIŢÂRCULEŞTIUNGURENIŞASATROCANI


24 DR ĂGOTEŞTI 7,00 polietilena 1999 7

IAŞI-GORJTÂLVEŞTICÂRBEŞTIDÂMBOVA

8,00 clorinare 550,00 8,00 polietilena 2009 8 0,20 1980 0.2

5,00 polietilena 2009 5 0,20 2009 0.24,00 polietilena 1999 4 0,10 1999 0.12,00 polietilena 1999 2 0,10 1999 0.1

DR ĂGUŢEŞTI25

CIUPERCENI20 3,50 3 otel

subterană polietilena

de suprafaţă

polietilena

CRASNA de suprafaţă 1,36 10 polietilena

CRUŞET subterană 0,83 2

DĂ NEŞTI subterană 6,00 2 polietilena

polietilena

DR ĂGOTEŞTI de suprafaţă polietilena

subterană 8,00 6

polietilena polietilena

monografie economica gorj 2012

Documents