UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: I.E.A.

RAPORT DE PRACTICA

NDRUMTOR: SEF. LUCR. DR. DAN BODESCU STUDENT: Dumitru Irina-Loredana Grupa 439

2010

TEMAMonografia comunei Petricani judetul Neamt

CUPRINS

INTRODUCERE

BIBLIOGRAFIE

Comuna Petricani si satele componente, izvoare si traditii in legatura cu primele atestari documentareComuna Petricani, dupa ultima impartire administrativa din 1968, este alcatuita din cinci sate. In partea de nord satul Boistea, in partea de sud satul Tolici, in est satele Rabaia si Petricani, iar in zona centrala a comunei, satul Tirpesti. Ca si celelalte localitati ale tarii, si comuna Petricani a suferit de-a lungul secolelor, numeroase organizari si reorganizari. In 1911, in componenta comunei Petricani intrau satele: Blebea, Grasi, Boistea, Julfeni, Petricani, Tirpesti si catunele Ingaresti, Rabaia, Targul Nou si Tolici. Dupa reforma administrativa din 1952, comuna Petricani face parte din raionul Tirgu-Neamt, regiunea Bacau si in componenta ei nu mai intra satele Blebea si Grasi. Vom prezenta in continuare documentele de atestare a satelor comunei. Cel mai vechi sat al comunei, atestat documentar este satul Tolici. Numele acestui sat vine de la Ion Tolici, caruia in 12 martie 1437, Ilias voievod ii intareste Varaticul lui Giurgiu unde au fost viile sasilor, ca sa-si intemeieze sat. Traditia orala ne spune ca satul Tolici era format din 15-20 case-bordeie, cu peretii impletiti din nuiele pe pari de stejari, lipiti cu lut, nevaruite si acoperite cu stuf sau papura. Familiile intemeietoare a satului Tolici, spun batranii au fost: familia Tolontan si familia Cirlan, care erau tigani-robi ai manastirii Secu. Acestia au fost adusi aici de catre calugarii gregi pentru a lucra la padure, la pasunat vitele.

Al doilea sat al comunei Petricani ca vechime documentara, este satul Boistea. Toponomia acestui sat vine, probabil, de la dealul cu poienile sale care au fost un loc foarte bun pentru pasunatul vitelor mari, in special al boilor, folositi pentru tractiune si comert. Atestarea documentara este data de documentul din 6 iunie 1476, cand Stefan voievod intareste manastioara din Boistea. Traditia orala ne spune despre acest sat ca pe la anii 1600-1650, Boistea era inconjurata de paduri si alcatuita din grupuri de 10-12 case. Oamenii acestui sat se ocupau in principal cu cresterea animalelor, fiecare avea 70-80 de oi si traiau organizati in grupuri mici. Al treilea sat al comunei, atestat documentar, este Petricani. Numele vine de la un anume Petrica, mentionat intr-un document din 22 august 1447, prin care Petru voievod intarea manastirii Neamtului: Temisesti, Dvorenisti, Cristienesti, Balosesti, Geminesti, Pasca si Petrica. In legatura cu acest sat, Petrica, ne lamureste un alt document din 31 iulie 1452, prin care Bogdan voievod intareste din nou manastirii Neamt, satele Pasca si Petrica. Este posibil ca satul sa fi avut initial origine tatareasca. Mai tarziu satul a fost proprietatea manastirii Galata din Iasi. Reiese de aici ca la data sus mentionata de acest document, satul exista, dar deocamdata nu exista un alt document care sa ateste o vechime mai mare. Traditia spune despre acest sat cam pe la 1550-1600 ca ar fi fost un centru de colectare a vitelor si produselor acestora, in jurul caruia s-a intemeiat satul si care apartinea unui negustor pe nume Petreanu de unde se trage si denumirea satului Petricani. Relativ la atestarea documentara a satului Tirpesti, aceasta este mai mult tarzie, dar nu inseamna ca satul Tirpesti a luat fiinta acum. El exista cu mult mai inainte. Pe 17 aprilie 1586, Petru Schiopul da carte lui Pavel Slujnicer sa stapaneasca Tirpestiul pe care i l-a dat in schimbul satului

Savesti, facut danie manastirii Probota. Izvoarele orale ne spun ca satul Tirpesti la inceput se chema Bodaiesti. Era format din 30-40 case construite in punctual numit astazi Tarna mare, la rapa lui Bodai. Traditia ne spune despre luptele purtate de Stefa ce l Mare prin aceste locuri, deoarece drumul lui spre Razboieni (1476) trecea prin Tirpesti. In sat exista un loc numit Gustari, denumire legata de trecerea lui Stefan cel Mare spre Razboieni, care a poruncit ostirii sale sa poposeasca sis a manance. Sapaturile arheologice au scos la iveala in aest punct sabii, pinteni, sageti, halebarde confirmand acest lucru. Dupa lupta de la Razboieni, Stefan cel Mare si-a organizat din nou armata aici in padurile Tirpestiului si Toliciului si a atacat oastea turceasca imprastiata dupa prada, alungand-o dincolo de apa Moldovei. Atestarea documentara a satului Rabaia este data de documentul din 5 aprilie 1603, dat Ieremia Movila, prin care intareste manastirea Agapia mai multe sate, intre care si Targul nou veche denumire a actualului sat Rabaia. Dupa cum reiese din atestarile documentare, intemeierea satelor comunei Petricani incepe la mijlocul secolului al XV-lea. De remarcat ca aproape toate satele comunei Petricani apar aproximativ in aceeasi vreme, la mici diferente de timp, unul de altul: 1437, 1446, 1447, 1586, 1603. Singurele sate apar la aproape un secol de celelalte sunt: Tirpesti si Rabaia, a caror prima documentare dupa izvoarele care ne au stat la indemana, le plaseaza in anii 1586 si 1603. Asadar secolul al XV-lea, epoca de glorie pentru Moldova, reprezinta actul de nastere a satelor comunei Petricani.

Conditiile fizico-geografice ale comunei PetricaniIn parte de nord-est a judetului Neamt, la sud-est de orasul TargulNeamt se afla comuna Petricani. Comuna Petricani este asezata in depresiunea Neamtului, in parte de nord-est, strajuita la nord de culmea Plesului, 911m, prelunga, cu aspect de munte, indeosebi cand este privita dinsore est si pe care se gaseste, pe versantului sudic al ei, Cetatea, marturie a unui trecut glorios de lupte ale poporului roman impotriva dusmanilor. Este alcatuita din formatiuni rezistente, Miocene, cutate in anticlinal, iar la sud Dealul Corni, 592m cu profil greoi; prezentand spre depresiune o adevarata cuesta povarnita ca si dealurile din Podisul Moldvei cu care se asamana si prin structura necutata monoclinala, este totusi greu accesibil mai ales datorita padurilor care-l acopera pana in varf. La est depresiunea prezinta o larga deschidere catre valea Moldovei, doar dealul Boistea, la poalele caruia se gaseste comuna Petricani, format din piatrisuri carpatice, sta ca martor intre cele doua rauri: Neamt si Topolita. Daca poalele muntilor, in partea apuseana, depresiunea cuprinde un tapsan inclinat, pe care se insira sate mari ca: Agapia, Varatec, spre interior ea apare ca o campie ondulata pe interfluviu si etajata in terase de-a lungul vailor principale, care au alibi foarte largi, pe ale caror paturi pietruite curg ape cand navalnice ca niste torenti, cand imputinate si despletite in suvite in toiul verilor secetoase. Ca limite naturale, comuna Petricani are la nord culmea Plesului cu o inaltime de 918 metri si Magura Boistii cu o inaltime de 582 metri; la sud dealurile Corni cu o inaltime de 592 metri, dealurile impadurite ce poarta

denumirea de padurea Toliciului si Radenilor, la est valea Topolitei dinspre comunele Urecheni si Tibucani, iar la vest valea Topolitei si valea Ozanei. Prin comuna Petricani trec coordonatele geografice 477 latitudine nordica si de 2637 longitudine estica. Formele de relief variaza ca inaltime intre 300 si 500 metri si au in componenta dealuri subcarpatice de inaltimi mici, prelungite cu fasii ingustede campie. Principalele forme de relief ce apartin comunei sunt: Magura Boistea, dealurile Tiglau, Boscana si dealurile impadurite ale Toliciului, iar cea mai importanta si mai fertila campie este portiunea sesului Petricani. Corespunzator asezarii geografice si a formelor de relief, a influentelor primate, comuna Petricani se incadreaza in climatul temperat-continental cu vanturi reci si puternice iarna, viscolind deseori zapada si aducand seceta vara. Curentii de pe valea Topolitei fac ca toamna timpuriu sa cada brume mai alea e vaile satelor Petricani si Tirpesti. Sub raport morfografic, relieful bazinului are o fragmentare sub forma de coline largi valurite, cu character asimetric, orientate din nord-vest spre sud-est, conform cu inclinarea stratelor geologice. Versantii nordici si nordvestici ai acestor coline abrupte sunt frunti "cueste", iar spinarile colinelor ce coboara spre sud-est, sunt domoale, au inclinari mici si in mare parte au versanti conform cu structura geologica. Relieful comunei Petricani este alcatuit din dealuri subcarpatice: Magura Boistei in partea de nord, Gliga si Draganul la sud, Tiglau la est si Boscana la vest si campie-ses: sesul Petricanilor, format din aluviunile aduse de pe dealuri si din Carpatii Oriental, de Tolici, cu afluentul sau Curechistea si Topolita, reflect ape de o parte o stransa legatura monoclinala a substratului sau geologic propriu intregului Podis al Moldovei la contactul cu subcarpatii Ozana-Cracau si pe de alta parte, caracterul unui relief piemontan derivate dintr-un piedmont sarmato-pliocen ajuns astazi in etapa

unui piemont de eroziune cu interfluvii colinare si deluroase si de glacisuri sculpturale-acumulative care au coborat mult sub suprafata primei campii piemontane sarmato-pliocene. Din punct de vedere geologic, deosebim pentru intreaga Platforma Moldoveneasca care include si aceasta zona, doua elemente structurale, bine distincte: soclul cristalin si cuvertura sedimentara. Soclul cristalin, sau fundamentul acestei unitati, este alcatuit din sisturi cristaline, ca de exemplu: gnaise, sisturi migmatitice etc., in care se intalnesc intruziuni de roci magmatic, cum sunt cele de tip granitic. Aceste roci sunt de o cristalinitate mare si ele au luat nastere datorita transformarii rocilor sedimentare si magmatice in fenomenul de metamorfozare care s-au datorat unor miscari orogenetice. Cuvertura sedimentara se asterne peste fundamentul cristalin care a luat nastere in urma unor repetate inaintari marine ce s-au manifestat in diferite epoci geologice. Zona de care ne ocupam nu prea este bigata in resurse minerale. Putem mentiona depozitele de lignit care se afla in partea de sud al comunei in subsolul dealurilor Gliga si Draganul din satul Tolici si tot aici au fost semnalate zacaminte de sare aparute la zi in izvoare salifere-slatine, datorita eroziunii puternice efectuate de paraul Tolici in zona cursului superior. Depozitele de nisipuri care sunt destul de numeroase, nu reprezinta decat nisipuri commune si acestea pot fi folosite ca material de umplutura la constituirea soselelor de traffic local si judetean. Desigur nu este exculsa posibilitatea ca printr-o cercetare asidua sa se descopere noi resurse mult mai importante decat cele cunoscute astazi. Formarea solurilor existente pe teritoriul comunei Petricani, cu precadere a solurilor brune podzolite si podzolice argilo-iluviale, este

consecinta unor factori pedogenetici descifrabili si in prezent, consecinta a a mentinerii in mare masura a integritatii mediului natural. Relieful deluros, are ca principal caracter existenta cuestelor si interluviilor sculpturale prelungi. Aceasta situatie a favorizat formarea unor soluri si evoluate si profunde, pe suprafata culmilor. Odata cu despadurirea cuestelor existente de-a lungul vailor Tolici si Topolita, solurile au fost total degradate datorita micii stabilitati a versantilor, dispusi perpendicular pe stratele geologice. Ingustimea sesurilor raurilor nu e permis o dezvoltare apreciabila in suprafata a suprafetelor aluviale. Conditiile climatice din zona, cu influenta piemontane, au constituit un factor important in procesul de solificare atat printr-o actiune directa cat si indirecta. Vegetatia de padure, formata in cea mai mare parte din fag si carpen, a favorizat intens prcesul de podzolire si de debazificare a solurilor. Versantii de cuesta cu pante ce depasesc 10 (Dealul Capraarita, Staniste, Boscana) odata cu defrisarea lor, au suferit un proces continuu de degradare a solurilor, concomitent cu declansarea alunecarilor de teren si a eroziunii accelerate. Pe acesti versanti de tipul celui de sub Dealul Staniste (403 m), invelisul solului s-a redus la regosoluri (carbonatice, eubazice, cumulice, nisipoase), soluri gleice. Distrugerea solurilor, ca singurul strat fertil si inlocuire lui cu rogosoluri, solurile gleice, a afectat in cel mai inalt grad productivitatea biologica a acestor versanti. Existenta unor alunecari massive cat si acumularilor de apa pe versanti, constituie un potential ridicat pentr degradarea in continuare a acestora. Solurile aluviare s-au format de-a lungul pricipalelor parauri (Topolita, Tolici). Ele se caracterizeaza printr-o gleizare pronuntata (Tirpesti

si Petricani) conditionata de o panta mica a sesului aluvial cat si de o textura fina. In partea de est se intalnesc cernoziomuri levigate, soluri cenusii inchise, bune pentru agricultora. Cu toata ca agricultura socialista a determinat o marire considerabila a productiilor obtinute, totusi, prin marirea acestora in continuare se cer luate masuri agrotehnice cat mai atent posibile fata de conditiile naturale. Teritoriul comunei Petricani se incadreaza in tinutul climatic al zonei subcarpatice. Spre est se face tranzitia, prin valea Moldovei spre zona climatica extracarpatica. Relieful deluros, larg valurat, ca si depresiunile acestui tinut climatic, favorizeaza atit incalzirea intensa rin insolatie, cat si frecventa ridicata a inversiunilor termice locale care iau nastere prin racirile radiative nocturne. Temperatura medie a anului este in general intre 8-9C, iarna intre 56C, iar vara intre 19-20C. Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Topolita care izvoraste din muntii Neamtului, de la o distanta de aproximativ 43km de comuna. Acest rau traverseaza comuna prin mijloc si are loc ca afluenti paraiele Curechistea si Tolici, precum si torentii formati pe versantii dealurilor, ce marginesc raul in urma topirii zapezii si a averselor de ploaie. Amplitudinile termice absolute mari (60-70) apropiate de valoarea celor din Podisul Moldovenesc, contureaza fondul continental al climatului. Iernile sunt in general moderate iar verile calde si uneori secetoase. Ingheturile ating frecventa maxima de 29-30 zile in ianuarie si lipsesc numai in lunile anotimpului de vara. Dezgheturile prezente in perioada rece a anului depasesc 50% in februarie si martie. Vegetatia active a culturilor agricole (temperatura maxima aproximativ 10) incepe in a doua decada a lunii aprilie.

Relieful subcarpatic, fragmentat, confera regimului vantului o complexitate deosebita, mai ales in situatii stabile, anticiclonice, cand se dezvolta circulatia periodica locala sub forma de vanturi de panta. In lunile septembrie si octombrie, cand predomina starile de vreme anticiclonice, perioadele foarte secetoase si excesiv de secetoase sunt cele mai numeroase. Pe fondul climatic regional al teritoriului subcarpatic, exista o serie de diferentieri microclimatice determinate de regimul insolatiei, radiatiei, schimbul turbulent etc. In acest sens se disting patru tipuri principale de complexe microclimatice. Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Topolita ce izvoraste din Carpatii Orientali, cu bazinul hidrografica in munceii Filioarei si Agapiei, care strabate comuna Petricani de la vest la est. Topolita isi varsa apele in Moldova in dreptul localitatii Urecheni. Afluenti are paraul Curichistea cu bazinul hidrografica pe dealurile Boscana si Rotunda. Curichistea se varsa in Tolici, in dreptul localitatii Tarpesti, pe traseul vestest. Aceste conditii de relief si pedoclimatice au favorizat din vremuri stravechi o buna dezvoltare a vietii umane. Oamenii primitivi au folosit cu bune rezultate acest cadru natural de-a lungul a mii de ani intr-o continuitate neintrerupta. Ca bogatii naturale, comuna Petricani, beneficiaza de o insemnata suprafata de pasuni naturale, paduri de foioase (in special fag si stejar), iar in subsolul dealurilor sunt semnalate zacaminte de sare ce sunt exploatate din trei puturi cu saramura, de localnici, si carbuni inferiori neexploatati pana in present. In ceea ce priveste structura solurilor de pe raza comunei, acestea se incadreaza in solurile specifice zonelor depresionare din Subcarpatii Moldovei. Astfel pe suprafata satelor Tolici, Tarpesti si Boistea, predomina

solurile brune-podzolice, mai putin bune, iar pe raza satului Petricani soluri cenusii inchise, argiloase. O importanta bogatie naturala este reprezentata de pajistile naturale ce le intalnim pe dealurile Staniste, Caprarita si Boscana . Pajistile, aproape in intregime cultivate agricol, cuprind aceleasi ierburi ca si in zona ceretelor, patrunzand insa si de specii de stepa sadina, pirul, nagara. De asemenea este reprezentata prin numeroase plante din specia melifere: sanisoara, stelaria, nemorum, mierea ursului, clopotei de padure apartinand campanulla. Vegetatia de stepa ocupa o suprafata restransa, deoarece sesul Petricanilor, unde o putem intalni, este arat in intregime si cultivat cu cereale (griu, porumb, secara), plante tehnice ( inul, sfecla de zahar), plante medicinale (chimionul, macul etc.). Speciile xerofile de stepa ca: coliliile (Stipa joannis),negara (Stipa capillata), paiusurile stepice (Festuca valessiaca), pirul (Agropirul cristatum), precum si unele specii de lucerna (Medicago), cimbrisor, pelinul, etc le intalnim fragmentar. Fauna, este, evident si ea aceea specifica unor astfel de regiuni care se gasesc aproape de limita dintre padurile de munte si padurile pericarpatice. Fauna comunei este uluitor de diversificata si bogata. Unele animale au o organizatie relativ simpla, altele, mult mai complexa. Unele traiesc liber, altele duc o viata parazitara. Unele, foarte numeroase, sunt extreme de mici sin u se vad cu ochiul liber, cum ar fi protozoarele, metazoarele, celenteratele. Altele sunt mai mari si ca atare mult mai cunoascute oamenilor. Dintre acestea amintim: gasteropodele, artropode, lepidopterele si vertebratele, pestii, broastele, reptilele, pasarile, constituie unul din cele mai numeroase si mai cunoscute grupe din fauna zonei de care ne ocupam. Din specia rapitoare amintim: uliul porumbar (Accipites gentilis), vanturelul genului

rosu (Falco tinnunculus) si sorecarul (Butea Butea). Din marea familie a ciorilor (Corvidae) mai frecvente sunt: cioara de semanatura (Corvus frugilegus), stancuta (Corvus Monedula), tarca (Pica Pica) si in padure gaita (Garralus glandarius). Pe sub stresinile caselor isi fac cuiburi vrabiile, randunelele, lastunul de casa si vrabia de camap. In livezi si lunci se afla o serie de specii cunoscute mai ales pentru cantecul lor, ca: mierla (Turdus merula), grangurele (Oriolus Oriols), privighetoarea (Luscinia luscinia), cucul (Cuculus canarus), graurul (Sturnus vulgaris), ciocanitoarea (Picus viridis), pitigoiul (Parus major). Pe campurile cu semanaturi isi tradeaza prezenta prin cantecul lor Pitpalacul, potarnichea. La inceputul primaverii apare si barza alba. Mamiferele sunt cele mai evaluate vertebrate. Cele mai numeroase si cele mai cunoscute mamifere sunt rozatoarele. Dintre acestea amintim iepurele salabatic (Lepus europaeus. Rozatoare mici sunt veverita, parsul, parsul de alun, mare cat un soarece si cu blana galbuie. In apropierea lanurilor de griu se intalneste harciogul. Un grup de mamifere folositoare, adevarate aliate ale agricultorilor, sunt liliecii. Importanta rezida in aceea ca se hranesc, pe timp de noapte, cu cantitate mare de insecte. Carnivorele, rare, dar prezente si in fauna locala sunt: lupul, vulpea, bursucul, si mai rar jderul ca si dihorul. In paduri mai intalnim: caprioara, cerbul si mistretul. O categorie aparte din fauna laocala o constituie mamiferele domenstice.

Agricultura s-a practicat si se practica in comuna Petricani, pe terasele inalte ale Topolitei si Toliciului, dealurile Boscana, Staniste dar si pe terasele joase ale acestor rauri si in sesul inferior al lor- sesul Petricanilor. Pomicultura are o veche trditie in economia agricola a comunei Petricani. Documentele istorice consemneaza bogatia si frumusetea livezilor de pomi fructiferi inca din secolele XV- XVI (deci inca de la atestarea satelor comune). O pecete a politicii nechibzuite, a fost desaduririle unor pante care a dus la degradarea solului si scoaterea lui din circuitul valorilor natrale. Avand in vedere formele de relief ce urca pana la inaltimi de 582 metri si coboara pana la 225 metri, flora si fauna comunei Petricani este variata. Padurile de foioase au dominat zona comunei din cele mai vechi timpuri. Din cauze obiective (defrisari, poluare) flora si fauna au suferit mari mutatii, o parte din specii au disparut sau se intalnesc tot mai rar, sau au aprut altele noi, cum este cazul la Petricani al coniferelor. Dintre speciile apartinand padurilor locale amintim gorunul, stejarul, fagul, carpenul, teiul, plopul tremurator si alunul. In zona pasunilor intalnim macesul, ghizdeiul marunt, murul. Padurea si portiunile de campie cuprind o varietate de pasari si mamifere. Avand in vedere ca ambianta naturala din aceasta zona unde se afla comuna Petricani, se incadreaza in zona depresiunii Neamtului, putem spune ca exista conditii optime pentru o viata normala; pamantul bun pentru agricultura, cat si pentru cresterea animalelor. Existenta padurilor din jur, contribuie la ozonarea atmosferei, cat si la valorificarea unor meserii in lemn, ca acelea de artizani pentru satele Tolici si Tirpesti. Actiunea omului (prin defrisari) si a agentilor naturali au modificat permanent aspectul unor zone din comuna.

Informatii geograficeIn partea de N-E a judetului Neamt, la S-E de orasul Targu-Neamt se afla comuna Petricani. Ca limite naturale, comuna Petricani are spre Nord Dealul Boistea, la Est Valea Topolitei, la Sud padurea Tolici, iar la Vest Valea Topolitei si Ozana. Comuna ste situata in partea de nord-est a judetului Neamt. Comuna se afla la o distanta de 13 km de orasul Tirgu-Neamt. Principala cale de acces a comunei este DJ155i Tg. Neamt-Tupilati-Roman si care face legatura cu celelalte drumuri publice, agricole si neagricole. Se afla la 65 km fata de orasul Roman si 60 km distanta fata de resedinta judetului Piatra Neamt. Comuna Petricani are in componenta cinci sate: o Boistea o Tolici o Rabaia o Petricani o Tarpesti

Populatia comunei PetricaniDin punct de vedere demografic populatia se prezinta astfel: a) Populatia pe grupe de varsta la nivelul comunei Petricani:

0-4 ani 390 persoane; 5-9 ani 440 persoane; 10-14 ani 560 persoane; 15-19 ani 520 persoane; peste 20 ani 790 persoane; peste 50 ani 2962 persoane sau: 0-14 ani 1390 persoane; 15-54 ani 2575 persoane; peste 55 ani 1150 persoane. La nivelul comunei Petricani exista un numar de 1845 cladiri dintre care: Cu o camera 30; Cu doua camere 115; Cu trei camere 1200; Cu patru si peste patru camere 500. a) populatia pe sexe: - barbati 2569 persoane; - femei 2546 persoane. b) numarul de locuitori pe sate: Petricani- 1633 persoane; Boistea- 947 persoane; Tirpesti- 1318 persoane; Tolici- 1217 persoane. c) numarul de locuinte pe sate: Petricani- 525 locuinte;

Boistea- 375 locuinte; Tirpesti- 515 locuinte; Tolici- 168 locuinte.

Situtia educativ-culturala a comunei PetricaniAnexa nr.16 la HG nr.638/2004 Com. Petricani Judetul Neamt

INSTITUII DE NVMNT I CULTUR Nr. de clase / suprafaa (mp) Din care: Amplasament * Cazare Capacitate Preparare Servire hran simultan (nr porii/24 ore) 7 (nr. pers) 8

LaboraTotal (nr. Sli Atelie toare camere/p sport -re (cabinete) aturi) 1 2 3 4 5 6 1. NVMNT SUPERIOR . . 2. NVMNT LICEAL I COLI PROFESIONALE SAM 9 X 1 X X PETRICANI 3. NVMNT GIMNAZIAL Str. Tarpesti 4 x Str. Tolici 8 x

mbiere (nr. pers/zi) 9

Surse energetice 10

X

X

X

Electric, lemn

1 2 x x

x x x x

x x x x

x x x x

x x x x

x x x x

Electric, lemn Electric, lemn

4. NVMNT PRIMAR, etc. Sc. Boistea 5 x Sc. Petricani 2 5 x

La nivelul comunei functioneaza in satul Petricani Scoala numarul 2 cu clasele I-IV cu numar total de elevi de 81 si Scoala de arte si meserii cu un numar total de elevi 367 iar in celelalte sate functioneaza cate o scoala generala I-VIII cu un numar total de elevi de 309. De asemenea functioneaza si un numar de 5 gradinite cu 150 de copii. In comuna exista si o biblioteca comunala cu aproximativ 15000 de carti .

Situatia transporturilor si telecomunicatiilorComuna Petricani este traversata de 155i calea principala spre Tg. Neamt cat si spre alte localitati cum ar fi, de exemplu, Roman, Piatra Neamt. Activitatea de transport la nivelul comunei este asigurata prin autobuze. Activitatea de posta si telecomunicatii la nivelul comunei Petricani este asigurata de un oficiu postal situat in satul Petricani deservit de 3 factori postali, plus un diriginte, care acopera cerintele satelor componente ale comunei. In ceea priveste legaturile telefonice la nivelul comunei sunt 403 posturi telefonice la personae fizice si unitati.

Situatia economica a comunei PetricaniLa nivelul comunei Petricani cele mai multe societati sunt cu capital privat. Putem mentiona unele din aceste scietati: Anexa nr.8 la HG nr.638/2004 Com. Petricani Judetul NeamtAGENII ECONOMICI

Denumirea ag en tul ui ec on o mi c

Capital socialObiectul de activitate,

(mil. lei)

Sediul socialCod unic de nregistr are

Domen iul econo mic

cod CAEN

Sediul social

Amplasament * SC AGPAV SRL SC ALISAN COM SRL Petricani

Strad a

Nr

Blo c

Scar a

Apar tament

Tel/ Fax

Princip al

Secun dar 1

Secun dar 2

cu activita te econo mic

Cifra de aface ri (mild. lei)

Numr mediu de salariai

puncte de lucru din jude

2 Comert Comert

Tarpesti

1

SC CUORE FARM SRL SC DANISA SERV SRL SC MANVRI SRL SC PETRANS SRL SC PETROSILV A PROD SRL SC TOMICOM SRL SC VANEX SRL SC DAINUS SRL SC PREZIDENT SRL SC RAPANU COM SRL SC PINUS SRL SC CULICA L COM SRL SC LAZAR CRIS SRL SC ROMIMB SRL

Petricani Petricani Petricani Petricani

Comert Comert Comert Confecti i ciorapi Comert

1 2 2 6 2 2 1 2 10 18 25 12 2 8

Petricani

Petricani

Comert Comert Comert Prelucra rea laptelui Prelucra rea laptelui Prelucra rea lemnului Comert Comert Prelucra re mobila

Petricani Petricani Petricani Petricani Petricani Tarpesti Petricani Petricani

SC LAREX SRL

Petricani

Comert Prelucra rea lemnului

10

Not : * Prin amplasament se nelege: comun, ora sau municipiu i n cadrul acestora, dup caz, sat component, localitate component i sat ce aparine oraului sau municipiului. - se vor evidenia agenii economici principali, care au peste 25 angajai sau cifra de afaceri de minim 250.000 EURO pe an, pe domenii de activitate. Fac excepie societile comerciale: spltorii i curtorii chimice, sevice-urile auto, unitile specializate n curarea deeurilor menajere i servicii funerare.

Fosta cooperativa agricola de productie din Petricani avea o suprafata de 3008 ha. De teren agricol, din care 2208 ha. De pasune si plante, dar incepand din anii `90 aceasta s-a desfiintat, pamantul find redat proprietarilor de drept, conform legii fondului funciar.