monitorul cultural8 decembrie 2019 decembrie 2019 9 culculturaltural cum se practica pescuitul în...
TRANSCRIPT
Lunar arădean de informaţie culturală
MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Decembrie 2019
Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”Anul XIII, nr. 8 (106) – decembrie 2019
Redactor-șef: Ioan Ma uț
Colaborează: Rodica Colta, Adriana Sasu, Adelina Stoenescu, Sorin Sabău, Corina Huţan,
Ovidiu Pecican, Horia Truţă, Viorel Nistor.Prezentare ar s că: Laurian Popa
Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu
DTP: Filip Cenade
Tipar: Tipografi a TRINOM Arad
Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro
Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările
survenite în programul ins tuțiilor.
ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural
decembrie 2019 3
EDITO
RIAL
Mai primiţi colinda?
T raversăm cea mai fastă perioadă din istoria omenirii.
Fără războaie majore, cu o evoluție tehnologică
amețitoare și o sporire pe măsură a gradului de confort.
Însă, paradoxal, tocmai confortul material pare că duce la
o lenevire a spiritului, producând o schimbare a culturii
umane. Viteza de circulație a informației, accesul din ce în
ce mai facil la ea, ne face tot mai dependenți de gadgeturi și de
internet. Astfel, o mare parte din viața noastră se petrece în
spațiul virtual care tinde să substituie relația noastră directă cu
lumea. Tendința artelor creative este de a împinge și ele limitele
imaginației umane, adaptându-se la noile tehnologii, pentru a
putea face față provocărilor viitorului. Are loc chiar o fuziune
între artă și cercetare cu scopul de a face înțeleasă complexitatea
tehnologică a vremurilor noastre.
Datinile și tradițiile transmise și îmbogățite din generație în
generație, par că se topesc în uitare și tind să devină exponate
muzeale. Parvenitismul, folclorul manelizat și sclipiciul sunt
noile tendințe ale unei societăți din ce în ce mai mercantile și
îndepărtate de valorile sale fundamentale.
Anticorpii împotriva acestor derapaje, sunt instituțiile a căror
menire este să țină treze valorile identitare. Centrul Cultural
Județean Arad este o platformă ofertantă în acest sens. Activitățile
pe care le patronează cuprind o arie diversă de domenii. Cerce-
tarea etnografi că și folclorică, punerea în valoare a patrimoniu-
lui identitar, descoperirea și formarea tinerilor talentați din
diferite domenii prin Școala Populară de Arte și proiecte inde-
pendente, susținerea și promovarea culturii scrise, sunt câteva
din preocupările de bază ale instituției. Multe din activitățile
sale vin să substituie lipsa unor strategii naționale în domenii
culturale importante.
Luna decembrie vine cu cele mai frumoase daruri oferite de
Centrul Cultural Județean Arad. „Caravana Tradițiilor de Iarnă”
eveniment devenit deja obișnuință la fi ecare sfârșit de an,
pornește cu colinda prin localitățile județului. Astfel, folclorul,
datinile, obiceiurile și tradițiile sărbătorilor de iarnă vor ajunge
în starea lor pură la cei care, astfel, pot restabili legătura cu
esența poporului român.
Ioan Matiuţ
Născut în 1995 la Arad, România.Absolvent al Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” – Sculptură, prof. Mihai Păcurar și a Universității de Artă si Design Cluj-Napoca , Facultatea
de Arte Plastice – Pictură, Ecole Supe-rieure des Arts Saint-Luc, Liege, Belgia.Masterand la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca – Pictură.Și-a expus creațiile în expoziţii personale și de grup din țară și străinătate.A participat la mai multe tabere de creație, concursuri și proiecte artistice, unde a obținut premii.
Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic
Matei Păcurar
Matei Păcurar, Concrete corner
decembrie 2019 5uralcultural
4 decembrie 2019
cultcultural
Caravana Tradiţiilor de Iarnă
Decembrie, ultima lună a anului, este extrem de bogată în datini şi obiceiuri de iarnă, care au fost păstrate
încă din vechime. În apropierea Crăciunului şi a Anului Nou, se parcurge un întreg ritual de asemenea tradiţii, între care se detaşează colindele, cântecele de stea, diversele urături şi strigături de Pluguşor, care variază de la o regiune la alta, şi
chiar în interiorul fi ecărei regiuni istorice.Dintre obiceiurile calendaristice cele mai răspândite şi mai spec-
taculoase, cu originea în credinţe şi mituri străvechi, sunt cele legate de sărbătoarea Naşterii lui Iisus şi schimbarea anului. Crăciunul este polul în jurul căruia gravitează o multitudine de colinde, urări şi tradiţii specifi ce, care trimit spre vremuri demult apuse, dar se regăsesc şi în zilele noastre. În folclorul românesc colindatul de Crăciun este cel mai important ciclu sărbătoresc popular tradiţional, cel mai bogat şi colorat prilej de manifestări folclorice.
Deprinderea de a colinda, de a saluta cu mare bucurie Naşterea Domnului, de a-L întâmpina cu urări, daruri, petreceri, cântece şi jocuri este străveche. Colindatul deschide amplul ciclu al sărbătorilor de iarnă. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor româneşti desfăşurate cu ocazia Anului Nou, dar şi a Crăciunului cuprinde: colinde de copii, colinde de ceată (colindele propriu-zise), cântecele de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilca, jocuri cu măşti, dansuri, teatru popular şi religios, etc. Cele mai bogate, mai variate şi mai strălucitoare din punct de vedere artistic sunt, alături de pluguşoare, colindele de ceată. Caracterul esenţial al sărbătorii este bucuria şi încrederea cu care omul întâmpină trecerea de la anul vechi la anul nou, începutul unei noi perioade de vegetaţie, al unei noi etape în viaţa lui şi a sătenilor săi, a colectivităţii în care trăieşte.
PRO
IEC
TE
CU
LTU
RAL
E
În zonele rurale, colindul păstrează încă frumuseţea şi emoţia de altădată, cetele de colindători mergând pe uliţe şi cântând „Noi umblăm să colindăm”. În unele zone ale ţării se păstrează tradiţia ca tinerii care colindă să fi e îmbrăcaţi în costume populare.
Colindele de Crăciun sunt religioase şi laice. Cele religioase sunt colindele Domnului (În drum spre Vicleim, Naşterea Domnului, Vestirea Păstorilor, Închinarea Păstorilor, Pornirea Magilor după stea, Închinarea Magilor) şi colindele Sfi nţilor (Colindul Crăciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion).
Caravana Tradiţiilor de Iarnă, care a ajuns în acest an la ediţia cu numărul XIII, rămâne evenimentul cultural de referinţă al sfârşitului de an, în cadrul căruia se readuce în atenţia iubitorilor de folclor, datini şi obiceiuri specifi ce sărbătorilor de iarnă, pre-cum obiceiul colindatului sau cunoscutul joc - ritual al dubaşilor.
Caravana Tradiţiilor de Iarnă, însoţită de renumite ansambluri folclorice locale şi o pleiadă de tineri interpreţi, va avea, în acest an, traseul cultural în Sebiş, Buteni, Dieci, Ghioroc, Livada, Şeitin, Semlac, Şicula, Vărădia de Mureş şi Slatina de Criş.
Jocurile populare, nelipsite din programul formaţiilor de dansa-tori, reprezintă adevărate tezaure vii ce se identifi că cu specifi cul etnocultural al zonei de provenienţă.
Caravana Tradiţiilor de Iarnă este un eveniment organizat de Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Cultural Judeţean Arad.
Corina Huţan
decembrie 2019 76 decembrie 2019
uralculturalcultcultural Matei Păcurar, Inner exotic - space I
Nie, ultimul haiduc din Zărand
Chiar dacă în părțile arădene n-au trăit haiduci de referință națională, așa cum am văzut pe parcursul
acestui an, pădurile din zonă au fost populate în trecut cu un anumit număr de lotrii, a căror amintire s-a păstrat în me-moria satelor. Evenimentele conservate de povești ne permit să vorbim chiar despre un topos haiducesc, ce include anu-mite drumuri și locuri, în care cetele sau căpeteniile lor obișnuiau să vină, să se ascundă sau să petreacă.
Indiferent că ne referim la lotrii Zărandului, la cei din pădurea Căprioarei sau la haiducii din pustă, aria de mișcare a acestor proscriși, hărțuiți de jandarmi dar ajutați de localnici, a fost mult mai mare, depășind granițele mai multor județe, care toate i-au considerat ca fi ind haiducii lor.
Pe de altă parte, spuse și răspuse poveștile despre unii din haiduci au sfârșit prin a-i scoate în față și a-i transforma în adevărați eroi locali.
Un asemenea erou a fost și Nie din Agrișul Mare (zona vestică a munților Zărandului), un haiduc fără ceată, apărut târziu, în pe-rioada interbelică, pe când fenomenul haiduciei se încheiase de mult.
Totuși pentru oamenii din Argișul Mare și din satele vecine, el reprezintă și azi un subiect de mare interes. Poveștile despre Nie sunt cunoscute de toți, fi ind spuse ori de câte ori se ivește ocazia. O parte din ele, relatate de a treia generație de agrișeni, au fost inițial amintiri ale celor care l-au cunoscut direct.
După spusele oamenilor, Nie a ajuns proscris la vârsta de 16 ani, fi indcă i-ar fi înfi pt un cuțit în spate, la crâșmă, celui care i-a omorât tatăl. A dus viață de haiducie aproape 20 de ani, timp în care a ajutat văduvele, orfanii și nu s-a atins de satul său. A fost tot timpul urmărit dar n-a putut fi prins. Umbla în haine preoțești sau de pădurar. Oamenii îl recunoșteau, mulți povesteau cum s-au întâl-nit cu el: „Era în Agrișul Mare unul Nie haiducu tăt povesteau bătrânii că ala prăda băncile și dădea la oamenii săraci. No și legat dă ăla sunt o grămadă dă povești. Una dântră ele mi-o povestit-o unul dă la noi dân sat, dân Arăneag, care era jandarm în Lipova...l-o chemat Șopț Ioan...cam undeva înainte de 1935, el era jandarm, era angajat la jandarmi...cu salar, cu simbrie, deci un sol-dat și păzea un pod în Lipova ( împreună cu un jandarm din Agriș)...și vorbeau întră ii: Mă Nie ăla pă inde o fi săracu- că ploa, era vreme urâtă dă toamnă- ce s-o fi întâmplat cu el, că toată lumea îl urmărește și dacă îl prind o fi vai dă iel...că unu era dă la noi dân sat, dân Arăneag și unu dân Agriș...și or plecat ii d-aclo și dimineața or primit bilet „Dacă aseară mă vorbeați dă rău vă pușcam.”
Nie a trăit în pădure: „El locuia aici în pădurile astea, inclusiv aici
TRAD
IŢII la Căsoaia, zâce că avea undeva făcut un...trebe să mă interesez la
Agrișu Mare, să văd dacă mai știu bătrânii, unde avea el, zâce că avea o intrare și zece ieșiri, da alea erau pă lângă rădăcini, ca să poată, ca și vulpea...”
De murit a murit ca orice haiduc, trădat: „Zâce că o prădat o bancă la Lipova și era turnat, că avea o femeie cu care trăia acolo undeva la Radna și aia l-ar fi turnat la jandarmi și l-ar fi așteptat. Dar nu l-or putut omorî acolo, l-au înconjurat în viile dă la Radna, deci lângă Mănăstirea Maria Radna, deasupra, acolo erau vii și în viile alea l-or înconjurat și acolo s-o împușcat singur.”
Așa cum se poate vedea din relatările selectate, întâmplările cu haiducul Nie urmează schema cunoscută, în care găsim confi gurată o biografi e de justițiar, cu început și sfârșit, din care nu lipsește nici latura umană nici o anumită violență și cruzime, proprie profi lului consacrat de haiduc.
Trădat, încolțit, Nie nu s-a lăsat prins de viu, preferând să moară în libertate. Poveștile cu lortii se încheie aici. Memoria satelor va conserva, după război, o altă serie eroică, cea a luptătorilor care s-au opus comunismului.
Dr. Rodica Colta
decembrie 2019 98 decembrie 2019
uralculturalcultcultural
Cum se practica pescuitul în zona Aradului (II)
O altă unealtă, tot din împletituri de nuiele, era vârșa. Ea
avea o formă conică sau cilindrică, cu un capăt în-
chis, iar la celălat o deschizătură în formă de pâlnie cu
nuielele orientate spre interior. Prin acest orifi ciu, peștii
intrau, dar nu mai puteau să iasă1. Pentru pescuitul cu
vârșe se folosea momeală: mămăligă, viermișori, insecte
sau chiar pești mai mici.
Tot din împletituri de nuiele era și coșul fără fund cu care se
putea pescui în ape mai mici.
La pescuitul cu plase din fi bre textile, specifi ce zonei erau
crâsnicul și prostovolul. Cu ele se pescuia în ape mai mari, Crișul
Alb și Mureș. Crâsnicul era format dintr-o plasă pătrată prinsă la
colțuri cu ajutorul a două nuiele semicirculare care se încrucișau
deasupra plasei, la mijloc. Tot la încrușișarea nuielelor era prinsă
și o coadă mai lungă de lemn. Cu ajutorul crâsnicului se putea
pescui și de pe malul apei și din barcă2.
Prostovolul era tot o plasă din fi bre textile, de formă rotundă,
putând avea un diametru de până la 5 metri. Ea avea pe margine
o sfoară de care se prindeau greutăți de plumb. Se arunca
desfăcută pe suprafața apei, iar greutățile făceau ca ea să se scu-
funde. După ce a ajuns pe fundul apei, de capătul sforii pe care
erau greutățile se tragea astfel încât ea se închidea ca un sac,
cuprinzând în interior peștii afl ați în acea zonă3.
Pescuitul cu undița era cel mai răspândit. Cârligele erau
confecționate de către fi erari din sârmă de oțel sau din ace în-
doite și călite. Cârligul cu momeala în el era prins de un fi r de
ață sau de păr de cal pe care se mai afl a și o greutate și un dop
(dintr-un cocean sau material lemnos foarte ușor, care să permită
plutirea deasupra apei). Firul era apoi legat de un băț fl exibil.
Când peștele apuca momeala, dopul de la suprafața apei se scu-
funda ușor, dând pescarului semnalul că peștele poate fi scos
din apă4.
Dintre plantele toxice folosite la pescuit se utilizau numai
acelea care nu erau periculoase pentru om și care la spălare,
curățare sau gătire se dezactivau. Asemenea plante, ca de pildă,
laptele câinelui, laptele lupului, lumânărica, coada vacii, cânepa,
mătrăguna sau diferiți bureți, erau puse în ape line având grijă
ETN
OG
RAF
IE ca substanța toxică să nu se
dilueze prea tare. Acolo
unde apele erau mai repezi
se apela și la zăgăzuire.
După un timp, în care
substanța toxică a plantelor
acționa, peșii erau amețiți
și se puteau prinde ușor5.
Tot ca substanță toxică
mai era folosit și varul nestins, care în contact cu apa ducea la
transformarea carbonatului de calciu în hidroxid de calciu care
întuneca vederea peștilor și se depunea pe branhii provocând
tulburări de respirație6.
Iarna se pescuia la copcă, adică la o spărtură în gheață, pe care
pescarii o făceau cu ajutorul securilor7. Celelate metode, ex-
plozibilul și pescuitul cu ajutorul curentului electric s-au practi-
cat mai mult în apropierea carierelor sau a exploatărilor fores-
tiere unde existau explozibili și surse de curent electric, dar ele
au fost considerate întotdeauna ca delicte. În plus, prin aruncarea
dinamitei și a varului în apă se distrugea și puietul8.
Pescuitul s-a practicat mai ales pe râurile Crișul Alb și Mureș,
dar și pe afl uenții acestora care curg dinspre vârfurile Munților
Zărandului spre sud sau spre nord. Amintim câteva dintre aceste
văi: valea Troaș, Roșia, Chisindia, Sighișoara, Hurez, Nadăș,
Șoimuș, Corgeasca, Milova, Cigher etc.
Bogata rețea hidrografi că a Munților Zărandului a făcut ca pe
cursurile văilor să fi e amenajate o mulțime de mori pe apă, din-
tre care multe au avut în vecinătatea lor iazuri. (Anexa 76) Încă
în anul 1967 mai existau pe Valea Crișului Alb un număr de 196
de mori9.
Speciile de pește cele mai des întâlnite în Țara Zărandului erau
mreana și crapul în râurile mai mari (Mureș, Crișul Alb), iar în
râurile mici cleanul și bibanul10. Pe lângă acestea se mai întâlneau
șalăul, somnul, scobarul, plătica, roșioara, etc. Păstrăvul era sem-
nalat în trecut în valea Sârbilor, a Brusturilor și a Lazurilor. Din
păcate tăierile masive de pădure de la începutul secolului al XIX-
lea au făcut ca această specie să fi e pe cale de dispariție11.
Sorin Sabău
1 Tereza Mozes, op. cit., p. 2712 Vare Butură, op. cit., p. 2663 Tereza Mozes, op. cit., p. 272 și informator Călin Iuga, 39 ani, sat Vidra (comuna Vârfurile,
jud. Arad)4 Valer Butură, op. cit., p. 263
5 Tereza Mozes, op. cit., p. 2736 Ibidem7 Ibidem, p. 2748 Traian Mager, Ținutul Hălmagiului. Aspecte economice. Partea I, Arad, Tiparul Tipografi ei
Diecezane, Arad, 1928, p.249 Ioan Godea, Canalul morilor din „nobilul județ Arad”, Timișoara, Editura Brumar, 2012, p. 1610 Xxx, Arad.Monografi e, București, Editura Sport-Turism, 1979, p. 2811 Traian Mager, op. cit., p.24
Repertoriul coregrafi c al dubaşilor
Tinerii de pe Valea Mureșului se organizează în cete de colindători.. Dintre aceștia dubașii sunt cei mai bine
constituiţi, iar etapele de pregătire sunt bine fi xate, cu un repertoriu muzical-coregrafi c neschimbat, același de la an la an. Colindele și jocurile practicate de cetele amintite sau pe care noi le consemnăm și din alte surse (culegeri, anche-te, spectacole etc) au o mare vechime.
Dubașii de pe Valea Mureșului (judeţul Arad), au în re-pertoriu jocuri proprii ce se practică numai cu ocazia colindatu-lui: A dubii, Călușeriu, Bătuta, Sârba, Zorile, Sălcioara, Sfădita, etc. Dintre acestea Jocul dubii este cel mai vechi, având la bază elemente care îl situează cu mult înaintea jocurilor din fondul curent. Evoluţia circulară a jocului este o stare de o solemnitate deosebită și care ulterior se transmite și auditoriului.
La baza jocului practicat de către grupuri de tineri neînsuraţi, a stat un ritual de trecere, acum în perioada renașterii, la cumpă-na anilor ca o coloană infi nită a timpului. Substratul cultic al jo-cului este ușor de intuit. Văzând o ceată de dubași care lasă dube-le jos, apoi se apropie unul de altul și se prind în cerc. La început 16 măsuri muzicale cântate la cimpoi, fl uieră, lăută (mai nou ta-ragot sau saxofon) stau pe loc nu fac nicio mișcare, parcă le intră muzică în cap, după care jucătorii se ridică pe vârfuri. La coman-da vătafului se fac bătăi pe loc după care se pornește în cerc spre
decembrie 2019 11decembrie 2019
uralculturalcultcultural
FOLC
LOR
dreapta cu pași tropotiţi. La tinerii din Troaș, A dubii este unul dintre cele mai fi rești jocuri. În ceea ce privește arhitectonica, consemnăm succesiunea fi xă de trei pași spre dreapta începuţi cu piciorul stâng.
Urmărind schemele coregrafi ce ce reprezintă gradaţia și evolu-ţia jocului, consemnăm mai multe faze, inseparabile și care se succed în mod uniform. Prin mișcarea circulară și întoarcerea jucătorilor, cercul ca fi gură centrală ce constituie simbolul tim-pului, este desfăcut în părţile lui componente.
Tempoul muzical moderat permite deosebirea strigăturilor le-gate două câte două, între ele jucătorii mai strecoară câte o chiui-tură.
În localităţile Roșia Nouă, Corbești și Obîrșia, A dubii se desfă-șoară tot în cerc, dar aici pașii sunt pe contratimp. În schimb, la Petriș, Ilteu și Săvârșin în aceeași conformaţie geometrică pașii sunt schimbaţi. După o evoluţie în cerc cu progrese spre dreapta, vătaful conduce pe sub braţul drept partenerii de joc. Spre deose-bire de Troaș, pe Valea Petrișului, jucătorii fac podul jocului. La terminarea primului tur, dubașii sunt întorși cu faţa spre exterior. În continuare se formează al doilea pod de joc după care se ajunge la forma iniţială a jocului. La Săvîrșin, jocul dubelor este mai simplu. Vătaful de joc întoarce intrând în mijlocul cercului. La casa unde sunt mai multe fete acestea intră în cercul dubașilor ca o anticipaţie pentru jocurile mixte ce se vor desfășura ulterior: Ardeleana, Învârtita și Pe picior.
Viorel Nistor
10
decembrie 2019 13decembrie 2019
cultural
Palanca Arad în vremea turcilor
Călătorul musulman Evlia Celebi dedică un pasaj con-sistent Aradului: „...Mergând pe malul râului Mureș,
spre răsărit, am sosit în două ceasuri la palanca Arad”. Apoi o prezintă pe aceasta, spunând că „A fost cucerită pe vre-mea lui Suleiman Han, în anul 958 [= anul cuprins între 9 ianuarie și 21 decembrie 1551], de către Ahmed Pașa, al doilea vizir. Deoarece o ocupase apoi dușmanul, Sokollu
Mehmed Pașa a cucerit-o din nou. Cu timpul, s-a ruinat...” Călătorul revine cu noi detalii: „...iar mai târziu, Köprülü Mehmed Pașa, cucerind cetatea Ineu, a refăcut această cetate și a așezat în ea un dizdar [= căpitan de cetate – n. O.P.] cu cinci-zeci de ostași, precum și muniții. El a mai clădit apoi o geamie, un han mare, un ospiciu, o locuință pentru intendentul de vacu-furi [= fundații pioase, instituții de binefacere publică], școală, tekke [= lăcaș de cult, casa dervișilor], o clădire de utilitate
publică și o casă de oaspeți, la care toți călătorii, săraci sau bogați, sunt ospătați gratuit, zi și noapte, cu mâncăruri alese. Are o baie mică și o piață destul de mare, dar îngustă.// Ce-tatea se afl ă în apropierea cetății Göl de lângă râul Mureș și este construită din ziduri cu umplutură de pământ, având o circum-ferință de patru sute de
pași. Are două porți tari de lemn; una este poarta Ineului, înspre nord. În afara ei se găsesc două sute de case creștine. Alta e poar-ta Timișoarei; lângă ea se afl ă o mică palancă pătrată, care slujește drept fortăreață interioară. Aceasta are o singură poartă, dar solidă. La intrarea în cetatea interioară se percepe o taxă. Are și un mic pod cu chioșc. În partea dinspre Timișoara a aces-tui pod se afl ă două sute de case de creștini, cu acoperișuri de stuf sau de scânduri; pe malul râului Mureș se găsesc dughene în colibe sărăcăcioase, acoperite cu stuf sau cu scândură; o dată pe an, la aceste dughene se adună 70.000 – 80.000 de raiale și be-raiale ghiauri și țin un asemenea târg, încât nu se poate descrie. Timp de zece zile și zece nopți, mütevelli [= intendentul vacufu-rilor] guvernează peste această mulțime. Cu toate că se afl ă în eialetul [= provincie, unitate administrativă otomană] Timișoarei, târgul are administrație proprie și cade sub jurisdicția naibului cadiului [= ajutorul cadiului] de la Timișoara”.
Pasajul referitor la Arad din textul lui Evlia Celebi este, după cum se vede, bogat în informații. Mai întâi este de luat în seamă precizarea conform căreia relatarea călătorului turc se referă la palanca Arad. Palancă este denumirea unei întărituri făcute din lemn și pământ. Această palancă exista și înainte de cucerirea turcească din anul 1552 (și nu 1551, cum notează Celebi). În 1554 ea a fost refăcută de cuceritori, dar apoi, la 1595, transilvănenii au eliberat-o. Palanca Arad a reintrat însă sub stăpânirea turcească în 1615, fi ind arsă la 1658 și din nou refăcută.
Cel care a făcut demersuri serioase nu doar pentru refacerea fortifi cației, dar mai ales luând măsuri edilitare care vizau trans-formarea Aradului într-o așezare tot mai accentuat musulmană a fost Köprülü Mehmed Pașa. El a construit aici o geamie și o locuință pentru intendentul fundațiilor pioase musulmane, un lăcaș pentru derviși, o școală (musulmană, fi rește) și le-a adăugat acestora un han – mare, precizează Evlia Celebi –, un spital și o casă de oaspeți. Remarcabil era că, în respectiva casă de oaspeți, călătorii, indiferent de starea lor socială sau materială, erau ospătați gratuit, zi și noapte, cu mâncăruri de calitate. Probabil însă că, de acest regim, se bucurau doar călătorii de religie musulmană.
În Arad mai exista și o baie publică mică, esențială pentru igienă și pentru purifi care ritualică. În perimetrul localității se profi la și o piață destul de lungă, dar îngustă.
Ovidiu Pecican
12
ISTO
RIE
Matei Păcurar, Inner exotic - space II
decembrie 2019 15uralcultural
14 decembrie 2019
cultcultural
MU
ZEU
COMPLEXUL MUZEAL ARAD/MUZEUL DE ISTORIEPalatul Cultural Arad, etaj 2(Piaţa George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)
Expoziţia „Arad – decembrie 1989”
Expoziție realizată de Complexul Muzeal Arad în colaborare cu Asociația „21 decembrie 1989” Arad
Donaţiile generoase ale participanților la evenimentele din decembrie 1989 și ale revoluţionarilor, pentru
colecţia muzeului arădean, au făcut posibilă constituirea unui fond documentar, ce cuprinde 400 de obiecte muzeale, donate în perioada 2004-2016: documente, acte ofi ciale, fotografi i, drapele, insigne, piese de vestimentaţie, obiecte cu valoare tehnică. Primul proiect expozițional pe această temă, unul inedit la acea vreme în România, a fost deschis în cadrul expoziției perma-nente de istorie a Complexului Muzeal Arad, în anul 2004.
Expoziţia „Arad - decembrie 1989”, redeschisă în anul 2015, este dedicată arădenilor, oameni obișnuiți, majoritatea anonimi după ’90, afl ați în centrul schimbărilor, din decembrie 1989 din Arad. Alegerea spațiului expozițional nu a fost deloc întâm-plătoare, în sălile respective, în perioada anilor ’80, era deschisă publicului expoziția „Construirea socialismului în județul Arad”.
Noul concept expozițional urmărește fi rul evenimentelor, cronologic, grupate în două perioade distincte în cazul orașului Arad: ziua de 21 decembrie până în după amiaza zilei de 22 decembrie 1989, perioada nonviolentă şi respectiv, din seara zilei de 22 până în 25 decembrie 1989, perioada violentă. Cronologic desfășurarea evenimentelor, din 21-22 decembrie
1989, este ilustrată de materialul foto-documentar, afl at în colecția muzeu-lui, de documen-tele elaborate în acea perioadă, in-clusiv Proclamația de la Timișoara – citită și la Arad, materialele de in-formare distribuite populației, primele numere ale ziarului local „Adevărul”.
Colajul „orele Aradului”, prezintă cronologic, evenimentele de la Arad, din două perspective: cea a fotografului-documen-tarist al Departamentului Securității Statului și cea imortalizată de fotograful-documentarist al muzeului de la data respectivă, Florin Hornoiu. Colajul de fotografi e-document, însumând peste 80 de fotografi i din perioada 21-22 decembrie 1989, reprezintă coloana vertebrală a întregii expoziții, structura pe care aceasta a fost modelată.
Obiectele personale, fotografi ile, mărturiile eroilor de la Arad, răniți sau uciși în perioada 23-25 decembrie 1989, aduc o pu-ternică încărcătură emoțională ultimului segment al expoziției.
Expoziția este realizată cu sprijinul domnului Valentin Voicilă, liderul revoluției de la Arad/ Asociația revoluționarilor „21 decembrie Arad” și a colegului nostru Florin Hornoiu, fotograf.
Fotografi i din colecția muzeului arădean: Florin Hornoiu (fotograf la Complexul Muzeal Arad în anul 1989).
Adelina Stoenescu
Matei Păcurar, Study of a fi cus
Școala Populară de Arte
Începând cu luna decembrie, Monitorul Cultural își
propune să acorde un spațiu dedicat Școlii Populare
de Arte, departamanent al Centrului Cultural Județean
Arad.
Școala Populară de Arte continuă o însemnată tradiție a
învățământului artistic arădean, începuturile acesteia fi ind
legate de înfi intarea, în anul 1833, a Conservatorului de
Muzică (renumitul Conservatorium - unul din primele din Europa).
Începând cu anul școlar 2019-2020, au fost înfi ințate două
clase externe: clasa de balet de la Ineu - prof. Bianca Tonta-Petre
și clasa de instrumente de sufl at de la Sântana - prof. Petrică
Spinare. Înscrierile la aceste clase se pot face până la fi nalul anu-
lui 2019.
În cadrul Festivalului național de muzică pop pentru copii si
adolescenți Junior Music Fest, desfăşurat în Braşov la data de 5
octombrie 2019, eleva Școlii Populare de Arte Arad, Lorena Gâlea,
clasa de canto muzică ușoară - profesor Claudia Ştesco, a
obținut premiul I la categoria de vârsta 11 ani. Competiția a
avut premii unice la fi ecare categorie. Festivalul, afl at la cea de-a
V-a ediție a avut un juriu format din personalități active pe piața
muzicală şi actorie precum: Aurelian Temișan, Monica Davi-
descu, Luminița Anghel, Nicole Cherry şi Ciro de Luca.
În perioada 26-27 octombrie 2019, clasa de balet - prof.
Bianca Tonta-Petre a participat la Festivalul „Magia Dansului”
de la Târgu-Neamț, unde eleva Blaj Amelia Maria, cursantă în
anul I, s-a întors la Arad cu premiul III.
decembrie 2019 17uralcultural
16 decembrie 2019
cultcultural
ARTE La Sala Clio a Com-
plexului Muzeal Arad,
în perioada 3.12-
12.12. 2019, va avea
loc Bienala Școlii
Populare de Arte,
unde vor expune elevii
claselor de Arte vi-
zuale:
Clasa de pictură,
prof. Ioan Kett-Groza;
Clasa de pictură
naivă, prof. Mariana
Mihuț;
Clasa de grafi că,
prof. Bogdan Iorgo-
van;
Clasa de design,
prof. Adriana Chiriță;
Clasa de design
grafi c computerizat și
artă fotografi că, clasa
prof. Adrian Stana
Rață.
În luna decembrie,
vor avea loc audițiile
claselor de muzică ale Școlii Populare de Arte, după cum
urmează:
Luni, 16 decembrie 2019, ora 16:30 - clasa prof. Loredana Buga;
Luni, 16 decembrie 2019, ora 18:00 - clasa prof. Maria Horosni;
Marți, 17 decembrie 2019, ora 16:00 - clasa prof. Claudia Ștesco;
Marți, 17 decembrie 2019, ora 18:00 - clasa prof. Andreea Boca;
Miercuri, 18 decembrie 2019, ora 16:00 - clasa prof. Mariana
Toma.
Cu ocazia apropierii sfărșitului de an, ținem să mulțumim tu-
turor elevilor și profesorilor care au participat la evenimentele
organizate pe durata întregului an de Consiliul Județean Arad,
prin Centrul Cultural Județean Arad: prof. Claudia Ștesco, prof.
Mărioara Miclea, prof. Elizaveta Rudei, prof. Emanuel Caragea,
prof. Cornel Moldovan, prof. Mihai Vastag, prof. Oltea Prallea-
Blaga, prof. Ria Horosni, precum și elevilor: Arthur Horeanu,
Lorena Gâlea, Leorinț Andreea, Raul Nica, grupul folcloric
„Lioara” și „Crișana”, grupul folcloric „Sânzienele” și „Feciorii
Zărandului”, precum și Tarafului „Tezaur Arădean”.
Lorena Gâlea
Blaj Amelia Maria
decembrie 2019 19decembrie 2019
uralculturalcultcultural18
TEAT
RU Programul pe luna decembrie
Joi, 5 decembrie 2019, ora 19,00 – Sala 30/3Giulia / Singură acasă – adaptare după Dario Fo și Franca RameOne woman show cu Angela Petrean Varjasi Regia: Liana Didilescu
Duminică, 8 decembrie 2019, ora 17,00 – Sala Studio,,Aici, acolo” de Mihai Ignat Regia: Alexandru Maft ei
Duminică, 8 decembrie 2019, ora 19,00 - Sala Mare,,Familia Ibsen”– scenariu colectiv inspirat din textele lui Henrik Ibsen - spectacol cu publicul pe scenă Regia și scenografi a: Cristian Ban
Joi, 12 decembrie 2019, ora 19,00 – Sala Studio,,Trei surori” de A. P CehovTraducerea: Raluca Rădulescu, Regia: Semion SerzinProducători: Teatrul ,,Nottara” București și Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” AradSpectacol realizat în urma workshop-ului din cadrul ediției a treia a Laboratorului de Teatru DENS, septembrie 2018
Sâmbătă, 14 decembrie 2019, ora 19,00 – Sala Mare ,,Scufi ța Verde” de Claudiu Sfi rschi LăudatRegia: Ștefan Lupu Spectacol nerecomandat tinerilor sub 14 ani
Duminică, 15 decembrie 2019, ora 19,00 – Sala Mare ,,Scufi ța Verde” de Claudiu Sfi rschi LăudatRegia: Ștefan Lupu Spectacol nerecomandat tinerilor sub 14 ani
Joi, 19 decembrie 2019, ora 19,00 – Sala Mare [ză] Pes©ăruș după A.P.CehovRegia: Catinca Drăgănescu Durata: 2h10min (fără pauză)
Duminică, 22 decembrie 2019, ora 17,00 – Sala 30 / 3Giulia / Singură acasă – adaptare după Dario Fo și Franca RameOne woman show cu Angela Petrean Varjasi Regia: Liana Didilescu
Duminică, 22 decembrie 2019, ora 19,00 – Sala Mare ,,Omul cu mârțoaga” de George CiprianRegia și scenografi a: Laurian Oniga
Adriana Sasu
,,Scufi ța verde” - cea mai nouă producție pe scena Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici”
Arad, în luna decembrie
Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad îi așteaptă, în luna decembrie, pe iubitorii de teatru, cu spectacole pen-
tru toate gusturile, atât spectacole clasice, cât și producții reali-zate după texte din dramaturgia modernă. Spectatorii noștri sunt așteptați în toate cele trei săli de spectacole ale teatrului, respectiv sala 30 / 3, sala Studio și sala mare, pentru a se bucura de câteva dintre cele mai apreciate producții ale teatrului.
Astfel, în zilele de 14 și 15 noiembrie este programată cea mai nouă producție a instituției - ,,Scufi ța verde” de Claudiu Sfi rschi Lăudat, în regia și coregrafi a lui Ștefan Lupu. Scenografi a poartă semnătura lui Adrian Damian iar costumele sunt realizate de Bianca Ilonca și Veronica Tamaș. Spectacolul a avut premiera ofi cială în deschiderea Festivalului Internațional de Teatru Cla-sic, ediția 25, în prezența unui public numeros. Distribuția spectacolului este alcătuită din actorii: Zoltan Lovas, Cecilia Lucanu-Donat, Alina Vasiljević, Oana Kun, Angela Petrean Varjasi, Robert Pavicsits, Carmen Vlaga-Bogdan, Andrei Elek, Ștefan Statnic, Marian Parfeni, Carmen Butariu.
Actor, regizor, coregraf și dansator, Ștefan Lupu se afl ă la pri-ma sa colaborare cu echipa Teatrului Clasic ,,Ioan Slavici” Arad: ,,Scufi ța pentru că… punctul de plecare al acestui text, „Scufi ța roșie”, este un basm universal și universal valabil. O poveste ofertantă care tratează teme esențiale precum cea a sexualității, a morții. O poveste care se desfășoară într-un spațiu aparte: pădurea. Să nu uităm că pădurea este un spațiu când fantastic, când real. Este un spațiu periculos, inițiatic, poate să fi e foarte... dark sau poate să fi e foarte luminos, iar jocul acesta de umbre și lumini în pădure are o simbolistică profundă și aparte.
Verde pentru că propunerea textului lui Claudiu Sfi rschi Lăudat vine dintr-o proximitate actuală, vine - inspirată dintr-o societate consumeristă - în care nu doar alimentele pe care le cumpărăm de la supermarket sunt de plastic, ci și oamenii tind să devină așa – combinată cu o zonă eco-friendly”. ( Ștefan Lupu - regizor).
Biletele pentru spectacolele lunii decembrie se pot achiziționa de la casieria teatrală sau online, accesând www.biletmaster.ro.
Vă așteptăm cu drag la teatru!
decembrie 2019 21uralcultural
20 decembrie 2019
cultcultural
Calvaria, Isus şi cele trei Marii
Prin înmormântarea, la 10 noiembrie 1771, a soldatu-lui Josef Waldman, prezentat în registrele Bisericii
Romano-Catolice din Aradul-Nou, drept Primus sepultus (Primul îngropat), se marchează înfi ințarea cimitirului ger-man din cartier. De-a lungul generațiilor care s-au succe-dat, vatra răposaților a devenit un interesant și valoros
tablou cultural istoric al orașului. Construcțiile, plastica funerară, inscripțiile, sunt mărturii ale timpului așternut mai mult de două secole. Aproape de intrare se înalţă Crucea Mare (Grosse Kreuz) numită şi Crucea ciumei (Pestkreuz), Capela Cele şapte patimi ale Maicii Domnului, construită în 1856, apoi mormintele călugăriţelor - profesoare la vestita Şcoala de fete, Notre Dame, străjuite de cruci metalice, negre, toate de aceleaşi dimensiuni.
Un obelisc din marmură neagră atrage atenţia prin neobişnuitul activităţii stegarului Skultetti Laszlo (Ladislaus) (1735-1831),
husar în Regimentul 88 Coburg Gotha, care din 1750, până la moarte (1831), adică, vreme de 80 ani a servit credincios în armata imperială.
Pe aleea mărginită cu plopi și tei care traversează cimitirul de la est spre vest, au fost amenajate cele 14 staţiuni ale Căii crucii, reprezentate prin tot atâţia Stâlpi ilustraţi (Bild-stock) donaţi în 1832 de familia Pe-ter şi Magdalena Maliger. În capătul vestic, fi lantropul Josif Dengl a ridi-cat simbolic Muntele Calvariei, o colină pe a cărei terasă înaltă a fost
aşezat ansamblul monumental Isus pe cruce şi cele trei Marii. Lucrarea prezintă un Cristo crucifi cado, scenă consacrată pic-
tural de spaniolul Diego Velazquez în 1632, dar nu singur ci asistat și jelit de cele trei femei care l-au urmat și au jucat un rol important în lucrarea sa, mai ales în timpul Supliciului, Învelirii şi Punerii în mormânt, cunoscute în tradiția Bisericii Romano - Catolice drept Sfi ntele. Este o sculptură echilibrată cioplită di-rect în marmură albă, cu trupul alb și luminos al Mântuitorului ușor contorsionat, care atârnă despuiat de veșminte, fără vlagă, țintuit în cuie pe brațele crucii. Capul încoronat cu spini, este aplecat spre dreapta, cu mijlocul torsului înfăşurat de pagnas și labele picioarelor suprapuse, dreptul peste stângul, fi xate într-un singur piron.
MO
NU
MEN
TE Fără a putea fi identifi cate, personajele feminine sunt în-fățișate în ipostază de adâncă durere și reculegere, atitudine consacrată iconografi c în ima-ginile religioase catolice renas-centiste: fețe expresive, evi-dențiate prin ochii mari, nas mic și buze bine conturate. Tabloul este întregit emoționant prin ati-tudinea de adorare, cu mâinile potrivite într-un fi erbinte gest creștin de rugăciune sau de spri-jin al trupului aplecat în măr-turisirea de credință. Sunt în-veşmântate în tunici lungi cu falduri elaborate în planuri largi, care corespund propunerilor stilistice ale barocului târziu.
Simbolul religios constă din imaginea Crucii Golgotei (Înălțării, Virtuților), răspândită mai ales în lumea creștinismului apusean recunoscut după colina ce amintește de muntele Calvariei urcat de Isus spre cazna răstignirii.
Sculptată în tehnica rond-bosse tema este inspirată din pic-turile: Cele trei Marii, semnată de italianul Annibale Caracci (1560-1609) şi Isus pe cruce, a spaniolului Bartolome Estaban Murillo (1617-1682).
Lipsesc informațiile despre autor și ctitori, iar istoria așezării impresionantului monument pe o movilă, în capătul stâlpilor ilustrați este confuză, de domeniul legendei. Din nefericire lu-crarea, unică în spațiul arădean, nu a constituit până în prezent obiectul unor cercetări sistematice din partea specialiștilor, o anchetă printre contemporani fi ind astăzi târzie. Se știe doar, că până la începutul secolului trecut, în capătul vestic al cimitiru-lui, pe partea dreaptă, se afl a o capelă privată a unei înstărite familii din Aradul Nou. După Primul Război Mondial, con-strucţia ruinată de vreme și nepăsare a fost demolată, din mate-rialele rezultate fi ind ridicată, pe cheltuiala familiei Dengl, coli-na din capătul vestic al cimitirului. Accesul în dublu sens la monument a fost amenajat prin zidirea a 24 trepte, cu o bară de sprijin sub forma unei mâini curente. Se pare, că tot atunci, pe terasa superioară a movilei a fost aşezată lucrarea de artă amintită, închizând Drumul Crucii, ilustrat prin cele 14 stațiuni.
Prin valoare și unicitate, lucrarea merită mai multă atenție din partea factorilor responsabili de soarta patrimoniului spiri-tual arădean.
Horia Truță
Isus pe cruce și cele trei Marii
Calvaria
Programul evenimentelor organizate de Centrul Municipal
de Cultură Arad, în luna decembrie1 Decembrie 2019, Platoul Palatului Administrativ, ora 19.00Concert extraordinar de muzică ușoară cu ocazia Zilei
Naționale a României – Horia Brenciu și invitații
Mai urcă pe scenă Alina Eremia și Biu Marquetti
5 decembrie 2019, Platoul Palatului Administrativ, ora 18.00Aprinderea luminițelor în brazii de Crăciun și sosirea lui
Moș Nicolae
Concert Iuliana Beregoi
decembrie 2019 2322 decembrie 2019
uralculturalcultcultural
PRO
GR
AM
CU
LTU
RAL
31 decembrie 2019 – Platoul Primăriei, ora 21.00Revelionul popular
1 Decembrie – 31 Decembrie - Parcul Eminescu și strada Romul Veliciu – Târgul de Iarnă
De luni până joi – concerte de colinzi cu elevii de la școlile și
liceele din municipiu și județ
Vineri, Sâmbătă și Duminică – colinzi și cântece de iarnă cu
invitați speciali.
Matei Păcurar, National kidnapping
Evenimentele Centrului Cultural
Judeţean Arad – luna decembrie
Muzica deschide mintea, Lipova (3 decembrie) și Pâncota
(5 decembrie), CJA, CCJA, Agenţia Naţională Antidrog,
Asociaţia No Sheep
Mesagerii Nașterii Domnului, localități din Județul
Arad, 6-15 decembrie, CJA, CCJA, Asociația „Dreptul la
Cultură, Educaţie și Sport” Arad
Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România - Filiala
Arad, Arad, 8 decembrie, CJA, CCJA
Alaiul Dubelor - festivalul dubașilor, Săvârșin,
8 decembrie, CJA, CCJA, Primăria Săvârșin
Concert „ProCrăciun cu Proconsul”, Arad, 8 decembrie,
CJA, CCJA, Biserica Harvest Arad
Concert de colinde cu Grupul Psaltic Chivotul al
Catedralei Mitropolitane din Iași - „Iisus Hristos în inimile
noastre”, Arad - Catedrala Ortodoxă Nouă, 13 decembrie,
CJA, CCJA, CMCA, Arhiepiscopia Aradului
Obiceiuri de Crăciun, Șofronea, 14 decembrie, CJA,
CCJA, Primăria Comunei Șofronea
Spectacol de teatru „Trei femei”, luna decembrie,
localităţile Sântana, Pecica, Șiria, CJA, CCJA, Asociația
Art Studio 7
Ziua Minorităţilor, Arad, luna decembrie, CJA, CCJA,
Partida Rromilor