Lunar arădean de informaţie culturală

MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Iunie 2019

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”

Anul XIII, nr. 2 (100) – iunie 2019

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adelina Stoenescu, Adriana Sasu, Sorin Sabău, Lucia Bibarț,

Corina Huţan, Ovidiu Pecican, Viorel Nistor, Horia Truţă.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

iunie 2019 3

EDITO

RIAL

Născut la 19.04.1976 în Arad. A absolvit, Facultatea de Artă din Timişoara, secţia sculptură, în anul 1999, Master în sculptură în anul 2006, doctorat în anul 2010.A participat la mai multe expoziţii per-sonale şi în grup, în ţară şi străinătate. website: www.moldovancosmin.rohttps://www.facebook.com/Mol-dovan-Cosmin-123532054478197/timeline/

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Florin Cosmin Moldovan

Lecturile de odinioară

N u am nostalgia vremurilor trecute dar îmi amin-tesc cum lectura era un sport naţional, iar, a nu-i

fi citit pe scriitorii importanţi ai literaturii române şi uni-versale, era o ruşine. Din păcate, astăzi este invers. Eşti privit ciudat dacă citeşti o carte în tramvai, pe o terasă sau pe o bancă în parc. Sondajele arată că, în România, peste jumătate dintre elevi nu citesc decât manualele şcolare. De ce s-a schimbat atât de radical situaţia lecturii în ultimii treizeci de ani? Desigur, apariţia internetului, şi odată cu el, accesul facil la informaţie, diversifi carea mijloacelor mass-media şi agresivi-tatea lor, ar putea fi o cauză.

Numai că, în ţări, precum Franţa sau Germania, lectura se practică în mod constant. În ultimii ani, am fost invitat la câteva târguri de carte importante din Europa, unde am încercat să afl u răspunsuri din surse ofi ciale. Astfel, în Franţa, ca în majoritatea ţărilor europene, există programe naţionale de promovare a lec-turii în care sunt implicate instituţiile culturale şi de învăţământ. Prin aceste programe, scriitorii sunt o prezenţă obişnuită în şcoli, unde participă la lecţii de scriere creativă, lecturi publice şi au dialoguri deschise cu elevii, provocându-i la lectură şi facili-tându-le contactul direct cu literatura vie. Apoi, datorită unei legi care limitează la 5% procentul pe care librarii francezi pot să-l adauge preţului de livrare al editorului şi a TVA-ului de 5%, cartea este cel mai ieft in produs cultural. Relaţia dintre editori şi librari este bine reglementată şi instituţionalizată, astfel încât, orice carte apărută poate ajunge în cel mai scurt timp în toate librăriile. Librarii sunt oameni dedicaţi cărţii, cu vocaţie, iar legătura dintre ei şi cititori este aproape familială.

Ce se întâmplă la noi? Aproape nimic din toate acestea. Edi-torii şi librarii, atâţia câţi au mai rămas, trăiesc în lumi diferite. Primii, dezbinaţi şi fărâmiţaţi în nenumărate asociaţii, se zbat să supravieţuiască şicanelor legislative şi ţepelor date de librari, care, la rândul lor, vând de toate, amestecând nefericit cărţile cu rechizite, jucării şi tot ce mai cred ei că le-ar putea asigura profi -tul. Numai că, fără vocaţie şi profesionalism, în această lume a cărţii, nu se poate supravieţui. Programe naţionale de scriere creativă şi lecturi ale scriitorilor în şcoli şi facultăţi, lipsesc cu desăvârşire. Ele sunt suplinite, în cel mai bun caz, cu proiecte la nivel local şi judeţean, acolo unde există oameni cu iniţiativă şi conduceri responsabile, cu viziune pe termen lung. Din acest punct de vedere, Aradul este un caz fericit iar rezultatele ar trebui să apară.

Ioan Matiuţ

Cosmin Moldovan, Adam and me

iunie 2019 5uralcultural

4 iunie 2019

cultcultural

O serie de evenimente intersante, organizate de Con-siliul Județean Arad prin Centrul Cultural Județean

Arad, vor avea loc pe parcursul lunii iunie, atât în munici-piu, cât și în județ.

Zilele Şcolii Populare de Arte Program:Vineri, 31 mai, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad,

ora 19.00Spectacol de balet şi Concert de muzică clasică - participă

elevii claselor de balet, pian, vioară, canto clasic și chitară clasică

Sâmbătă, 1 iunie, Căsoaia, ora 14.00Concert de fanfară susţinut de elevii clasei de fanfară ButeniLuni, 3 iunie, Sala Festivă a CCJA, ora 19.00„Cu vorbe-spectacol de monoloage˝, clasa de actorieMarţi, 4 iunie, Sala Festivă a CCJA, ora 17.00Recital tematic „Creativitate şi armonie în compoziţie” -

participă elevii claselor de pian, vioară şi chitară.Invitat special: prof. Doru Niculescu Miercuri , 5 iunie, Sala Clio a Muzeului Judeţean Arad,

ora 17.00Vernisaj „Expoziţie de arte vizuale” - expun elevii claselor de

pictură, pictură naivă, grafi că, design, design grafi c computer-izat şi artă fotografi că. Expoziţia se va desfăşura în perioada 5 iunie-16 iunie.

Joi, 6 iunie, Teatrul de Vară, ora 17.00Spectacol de muzică uşoară - participă elevii claselor de canto

muzică uşoară, chitară electrică şi baterie.Joi, 6 iunie, Sala Festivă a CCJA, ora 19.00Spectacol de teatru „Cenuşăreasa”, clasa de actorieVineri, 7 iunie, Teatrul de Vară, ora 17.00Spectacol folcloric aniversar „20 de ani de activitate a grupu-

lui LIOARA” - participă elevii claselor de canto muzică populară, acordeon, sufl ători.

Acompaniază: Orchestra „Rapsozii Zărandului”Invitați: Malvina Nagy, Cornelia Căprariu RomanInvitat special: Marius Ciprian Pop

Teatrul de Vară, ediția a VII-aEdiţia a VII-a a Teatrului de Vară se va desfăşura în perioada

5 iunie-7 august, în curtea Centrului Cultural Judeţean şi aduce la Arad nume mari ale scenei teatrale româneşti.

PRO

IEC

TE

CU

LTU

RAL

E Începând din acest an, intrarea la spectacolele din cadrul Teatrului de Vară se va face contra unei taxe de 5 lei. Biletele vor putea fi cumpărate doar în ziua spectacolului, în fi ecare miercuri (din 5 iunie, când se va juca primul spectacol), începând cu ora 17.00, de la sediul Centrului Cultural Județean Arad (str. George Barițiu, nr. 16).

Program:5 iunie, ora 20.00: TOTUL DESPRE FEMEIDistribuţia: Corina Dănilă, Adriana Titieni şi Crina Linţă12 iunie, ora 20.00

ŞASE LECŢIIDistribuţia: George Con-

stantinescu şi Victoria Cociaş19 iunie, ora 20.00CUM SE FACE?Distribuţia: Anca Sigartău,

Doina Teodoru, Paul Ipate, Oc-tavian Strunilă şi George Con-stantinescu

26 iunie, ora 20.00FIDELITATE

Distribuţia: Gheorghe Ifrim, Adelaida Zamfi ra şi Florin Busuioc

Lipova Symphonic City, 28 iunie, platoul Mănăstirii „Maria Radna”

În prima parte, programul va cu-prinde arii celebre din opere, iar în cea de-a doua parte se va cânta muzică de fi lm şi musicaluri.

Invitaţi:Soprana Larisa Ştefan (solistă la

Opera Naţională din Cluj Napoca şi bursieră la Fundaţia Principesa Margareta), Orchestra Filar-monicii de Stat Arad. Dirijor: Dan Crişan

Invitat special: Cezar Ouatu

Corina Huțan

iunie 2019 76 iunie 2019

uralculturalcultcultural

Povești despre haiducii de pe Valea Mureșului

Amintirea haiducilor din pădurile satului Căprioara

(Com. Săvârșin) s-a transmis în zonă pe cale orală, până

azi.

Ca toate poveștile din bătrâni, și cele despre haiduci, adu-

nate de Ioachim Popovici din Căprioara, au fost, vreme de

mai bine de o sută șaptezeci de ani, povestite și repovestite de

bărbații din zonă, în serile lungi de iarnă, la clacă și în bir-

turi. Ele sunt puternic mitizate dar în același timp sunt și foarte

vagi, acțiunile justițiare având loc într-un timp neprecizat.

Există totuși în aceste povești unele date concrete, precum

numele haiducilor și câteva date biografi ce la doi dintre ei, care

sugerează că au fost construite pe fapte reale. În plus, prezența

grofi lor le plasează „în vremea imperiului”, cândva prin anii

1825-1827.

Potrivit acestor povești, în pădurile satului Căprioara au trăit,

cândva, ascunși, haiducii Marin Hodoru, Gheorghe Toma,

Ioachim Marta, Duțu Ioachim și Dimitrie Dimitrie. Se spune că

Dimitrie Dimitrie s-a născut într-un sat din apropierea Lugojului,

că a stat ascuns în Pădurea Crăișorul și că ar fi murit spânzurat la

Lugoj. Din cântecul despre el se mai cunosc doar două versuri,

legate de prinderea sa: „Dimitrie,Dimitrie / Te-au sunat domni-n

cocie”...

Față de ceilalți, haiducul Duțu Ioachim s-a bucurat în zonă de

un prestigiu deosebit, în primul rând datorită dreptății, pe care

încerca să o facă oamenilor. Tradiția spune că s-a născut în satul

Fintoag din județul Hunedoara, că a fost însurat când a luat

drumul codrului și că în ceata sa au fost oameni din Căprioara,

Bulza și Toc. Se ascundeau de poteră într-o peșteră din Valea

Fundății. De asemenea, se mai povestește că Duțu cu ceata sa

treceau Mureșul cu bărcile și dădeau lovituri la curțile grofi lor din

Petriș și Săvârșin.

Una din povești se referă la „stejarul dreptății” din parcul caste-

lului de la Petriș, unde i-a judecat Duțu pe grofi , pentru nedreptățile

pe care le făceau țăranilor.

O altă poveste spune că Duțu și oamenii lui l-ar fi răpit pe Iván

(n. în 1817) fi ul grofului Forray András din Săvârșin, pentru a-l

obliga pe acesta să meargă la Budapesta și să ceară schimbarea

unei legi nefavorabile iobagilor.

Duțu ar fi fost prins, după o altă poveste, în urma trădării

unuia din ortaci.

Alături de povești, în sat se păstrează și balada lui Duțu. Auto-

rul, rămas anonim, se iden-

tifi că cu eroul, ceea ce ne

îndreptățește să credem că

i-a fost ortac:

...„Și mă mâniai pe grofi

Că ne țin să le fi m robi

Luai drumul codrului

Dreptatea haiducului

Vreau să tremure domnia

Vițeșpanii și grofi a.

Floricică brândușea

Peștera e casa mea

Acolo când oi intra

Pandurii nu m-or afl a..”

Peștera în care se ascundea, localizată pe malul stâng al râului

Mureș, în zona de contact dintre Dealurile Lipovei și Munții

Poiana Ruscă, în arealul localitatea Căprioara, la circa 6 km de cen-

trul acesteia, îi poartă azi numele. În pereţii galeriilor au fost

descoperite mai multe fosile, resturi ceramice din epoca fi erului,

specii de lilieci și anelide, ceea ce a determinat declararea ei ca

Rezervație Naturală.

Dr. Rodica Colta

TRAD

IŢII

Haiduc Baba Novac

Cosmin Moldovan, Looks can be deceiving

iunie 2019 98 iunie 2019

uralculturalcultcultural

Gospodăriile din Ţara Zarandului(I)

Satele risipite din zona montană aveau o economie bazată pe cultura fânețelor și pe creșterea animalelor. Practicarea

agriculturii aici era redusă la minim și de aceea lipsesc construcțiile specifi ce regiunilor agricole cum ar fi hamba-rul. Casa și construcțiile anexe din zona culturii fânețelor (colnă, grajd, cocini) se afl au în mijlocul proprietății, iar pro-prietatea în această regiune era mult mai întinsă. Acesta era şi motivul pentru care ea nu putea fi îngrădită, fapt ce duce la

lipsa unei curți. Există totuși unele împrejmuiri, pe suprafețe mari, făcute din „rude” sau „doște”, margini de scânduri puse în lungime câte două sau trei una peste alta și prinse între doi pari cu cuie. Ele nu erau un obstacol pentru om, așa cum este gardul din nuiele, ci aveau rolul de a feri fânețele de vite1.

Despre curți putem vorbi doar în zona depresionară a Zărandului. Curtea a apărut în urma îngrădirii casei cu un gard care avea rolul de a-l apăra pe om de animalele sălbatice și de a-i proteja rezervele de hrană și bunurile. Tot în cadrul curții au fost ridicate și construcțiile menite să adăpostească animalele, rezervele de hrană, uneltele etc. Aceste gospodării s-au dezvoltat în timp ținând cont de factorii economici și de cei naturali și mai târziu de cei administrativi2.

Pentru aproape toată zona depresionară a Zărandului, un rol important în organizarea gospodăriilor l-a avut sistematizarea satelor, desfășurată cu intensitate mai ales în primele trei decenii ale secolului al XIX-lea. Totuși au existat și organizări anterioare acestui proces care s-au dezvoltat într-o combinație tradițională (medievală) dar în același timp fi ind și infl uențate de administrația austriacă, existând astfel tendința de conturare a unei gospodării compacte3.

Organizarea gospodăriei refl ectă ocupațiile principale ale lo-cuitorilor satului: agricultura, creșterea animalelor sau mixte. Nu trebuie uitat nici aspectul moștenirilor care au loc în sânul familiei4.

În Țara Zărandului, locul pe care se afl a întreaga gospodărie, era numit „loc de casă” sau „vatra casei”, iar curtea propriu-zisă „ocol”5.

Pentru satele răs-fi rate și de vale erau specifi ce curțile nere-gulate, omul trebuind să se adapteze terenu-lui și tipului de sat. Casa era, de obicei, așezată spre mijlocul sau spatele curții, cât mai departe de uliță, în timp ce grajdul și șura se construiau mai aproape de drum pen-tru a asigura animalelor o intrare cât mai rapidă și de a feri curtea de murdăria lor6.

Pentru satele sistematizate însă, cum sunt cele mai multe din Zărand, putem vorbi de o împărțire a intravilanului în ocolul casei (curtea) și grădină. În curte, toate construcțiile trebuiau să țină cont de locul de amplasare al casei. Un mod vechi de aranjare a gospodăriei era cel în care casa era situată în fundul curții, cu fața spre uliță, în acest caz, șura și grajdul fi ind amplasate perpendicu-lar pe linia casei, spre uliță. Această sistematizare se găsește mai ales la gospodăriile așezate pe vale7.

O altă modalitate era cea în care casa era construită perpen-dicular pe uliță, iar grajdul și șura, situate paralel cu casa. De cele mai multe ori, însă, șura era așezată între casă și grajd, paralel cu ulița. În acest caz se realiza o închidere a ocolului, despărțind astfel curtea de grădină și livadă8.

În primul ocol (curte) erau cuprinse grajdul, șura, colna, pătulul (cotarca), fântâna. Între șură și grădină mai exista un ocol destinat creșterii animalelor. Aici erau cotețele de porci și păsări9. Gunoiul provenit de la grajd se depozita aproape de grădină, în acest fel păstrându-se curtea curată. Locuința (casa) era, în majori-tatea cazurilor, orientată perpendicular pe stradă.

Există două variante de gospodării cu curte dublă: când gra-jdul e în curtea dinainte și casa în curtea a doua sau invers, când casa e în curtea dinainte și șura cu celelalte clădiri economice sunt în curtea a doua. În ambele cazuri intravilanul are o a treia parte care formează grădina de zarzavat și livada10.

Cel mai răspândit mod de organizare a gospodăriei, în Țara Zărandului, îl reprezintă varianta în care casa este așezată în curtea dinainte.

(Continuare în numărul viitor) Sorin Sabău

ETN

OG

RAF

IE

1 Romulus Vuia, Studii de etnografi e şi folclor, Volumul II, Bucreşti, Editura Minerva, 1980,

p. 242 Valer Butură, Străvechi mărturii de civilizaţie românească (Transilvania – studiu etnografi c),

Bucureşti, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 1989., p. 633 Teodor Octavian Gheorghiu Locuirea tradiţională rurală din zona Banat – Crişana (Elemente

de istorie şi morfologie; protecţie şi integrare), Timişoara, 2008, p. 38 4 Rau Octavian Maier, Arhitectura ţărănească şi elementele ei decorative în vestul ţării, Arad,

1979, 21-225 xxx, Habitatul. Răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografi c Român, Volumul II (Banat,

Crişana, Maramureş), Bucureşti, Editura Etnologică, 2010, p.129

6 Romulus Vuia, op. cit., p. 30-327 Romulus Oșianu, „Contribuții la studiul așezărilor şi arhitecturii populare din Ţara

Zărandului” în Anuarul Muzeului Etnografi c al Transilvaniei, Cluj, 1973, p. 2078 Ibidem, p. 207, 2099 Radu Octavian Maier, op.cit., p. 3710 Romulus Vuia, op. cit., p. 32

iunie 2019 1110 iunie 2019

uralculturalcultcultural

Ardeleana și Sfădita din Birchiș

L ocalităţile aşezate pe malul stâng al Văii Mureşului, de la Căprioara şi până la Lipova dispun de un folclor core-

grafi c ce se desprinde din zona de Câmpie a Banatului. Această arie folclorică este insufi cient cercetată de către cei vizaţi să se ocupe cu fenomenul înregistrării şi tezaurizării folclorului muzical-coregrafi c sau a unor datini şi obiceiuri tradiţionale.

Jocurile populare din această localitate au fost culese în 14 -16. 01. 1975 şi 20. 03. 1978. În sala Căminului Cultural au par-ticipat tineri şi vîrstnici buni cunoscători ai repertoriului dumini-cal şi din alte ocazii: Ioan Lupulescu 71 ani, Victor Ruja 68 ani, Ioan Morărescu 65 ani, Dorina Secoşan 33 ani, Ioan Forgaci 65 ani, Simion Cibian 65 ani, Dumitru Ioţcu 45 ani, Ileana Gaşpar 34 ani, Gheoerghe Bold 65 ani, Nicolae Biro 65 ani – vioară şi Ioan Biro 34 ani – saxofon.

Repertoriul de jocuri: Ardeleana, Învârtita, De doi, Pe picior, Sfădita, Şireghea, Măzărichea, Ciocăniţa, Căţeaua, Căluşeriu, Bătuta, Sârba şi Hora mare.

Caracteristicile structurale şi tipologice ale jocurilor din această arie folclorică se transmit spre localităţile de pe malul drept al Mureşului de la Petriş-Săvârşin şi până la Sâmbăteni-Cicir. Astfel, în timp, în localităţile: Vărădia, Bârzava, Radna, Cladova, Sâmbăteni au apărut jocuri nesincopate prezente în zonele

bănăţene. Dintre cestea putem aminti: Ardeleana Nouă, Duba, Desca, Pe picior, Măzărichea, Şire-ghea şi altele.

În anul 1978, coregra-ful Florin Stepan a cules din Ţela, satul său natal câteva din cele mai repre-zentative jocuri: Arde-leana, Întoarsa, De doi, Şireghea, Măzărichea, Sfădita, Doica fi ra cu cer-cei, Mătura, Jocu lu’ Ionu lu’ Oanea şi Sârba.

Repertoriul de jocuri menţionat mai sus a fost cules de la Gheorghe Cirica 68 de ani şi de la Terente a lu’ Veghilă 72 ani.

Jocurile descrise sunt mixte şi se jucau în şiruri paralele sau în roată. După ce jocul începea, localnicii spuneau: „S-or înşirat la joc o grămadă de tineri”.

La spartul jocului se făcea Sârba pe care o jucau numai feciorii.

Ardeleana este un joc mixt. Caracteristica prin-cipală a jocului constă în prinderea braţelor ridicate deasupra capului adunate şi lipite.

Viorel Nistor

FOLC

LOR

iunie 2019 13iunie 2019

cultural

Elena Ghiba Birta

Împlinirea centenarului Liceului Elena Ghiba Birta,

al cărui absolvent se întâmplă să fi u și eu (din

promoția 1978) îmi aduce în atenție dăinuirea acestui loc

de învățătură și de formare a caracterelor care, alături de

altele, se înscrie printre podoabele orașului nostru. La vre-

mea aceea, în 1974, venind dintr-un cartier mărginaș, de la

o școală afl ată nu departe de pădure, am găsit în oferta li-

ceului ceea ce mi se părea că

m-ar întregi cel mai bine: o

clasă umanistă de istorie și

limbi străine care, spre deose-

bire de cea de la liceul con-

curent – admirabil, și el, tatăl

și fi ul meu absolvind cursurile

lui – oferea deschiderea fi lo-

logică și nu pe cea sportivă.

În fond, profi tam de clari-

tatea de perspectivă a unei

doamne distinse din socie-

tatea de odinioară a Aradului,

Elena Ghiba Birta, preocupată

– la ceasul prosperității ei ma-

ture – să aducă lumină printre

copiii români ai orașului. La

fel ca Moise Nicoară, și ea se

născuse (în 1801 însă) în prelungirea Aradului dinspre vest, în-

tr-o regiune care a rămas în componența statului maghiar: la

Bichiș (în timp ce Moise Nicoară s-a născut la Jula/ Gyula), din-

tr-o mamă ineuancă. A copilărit la Pâncota, într-o lume pe care

un mare scriitor de mai târziu ne determină să o numim

slaviciană. Căsătorită în 1830 la Arad, unde a continuat să

trăiască și după decesul prematur al soțului ei, s-a angajat la ofi -

ciantul cameral Emanuil Gogheru, rămânând să îl slujească pe

acesta vreme de treizeci și trei de ani. Când el a murit, averea lui

– considerabilă în epocă – i-a revenit Elenei, semn că pentru

răposat devotamentul ei a însemnat, neîndoielnic, mult mai

mult decât prestația unei servitoare. Era, după toate calculele,

anul 1863. Bolnavă deja, Elena Ghiba Birta a mai trăit un an,

găsindu-și sfârșitul în ianuarie 1964, la Pesta, unde se afl a la

tratament.

Prin testamentul ei, alături de alte donații caritabile, a dorit

să dedice 48.000 de fl orini pentru o fundație. Din acești bani au

fost acordate anual 12 burse de merit pentru studenții cu veni-

turi modeste. Anual, câte doisprezece învățăcei arădeni – dois-

prezece „apostoli” ai luminării românilor de pe meleagurile

Aradului, spre a interpreta acest gest în stilul epocii – benefi ciau

de subsidiile rămase de pe urma fi lantroapei. Era o modalitate

patriotică, de inspirație iluministă, dar pragmatică, concretă, de

a ajuta ridicarea la cunoaștere și realizarea propriului potențial

mental și sufl etesc a tinerilor dornici de mai mult și mai bine.

Nu degeaba, pornind de la asemenea evidențe, liceul care s-a

construit mai apoi, cu o sută de ani în urmă, a primit numele

acestei excepționale femei, al cărei bust privește astăzi către edi-

fi ciul unde mi-am petrecut și eu, nu fără emoții și bucurii, anii

de liceu.

Destinul ei – într-un fel, balzacian – s-a împlinit peste fron-

tierele vieții terestre, tot așa cum destinul lui Avram Iancu, ves-

titul conducător – de numai douăzeci și patru de ani – ai

insurecției moților de la 1848 s-a împlinit abia atunci când prin-

cipalele lui cereri testamentare, baie cu aburi la Abrud și univer-

sitate pentru români la Sibiu, au luat fi ință.

Ovidiu Pecican

12

ISTO

RIE

Cosmin Moldovan, A kind of

iunie 2019 15uralcultural

14 iunie 2019

cultcultural

MU

ZEU

Expoziții și ateliere interactive despre „minunile naturii” la Științele Naturii

EXPOZIȚIA „MINUNILE STUPULUI” EXPOZIȚIA DE PICTURĂ PE STICLĂ „CUM VREI

SĂ ARATE MUZEUL TĂU”? EXPOZIȚIA „DE LA LEMNUL SCOBIT LA TEZAUR.

ODISSEA UNEI MONOXILE”

În luna iunie, muzeul arădean propune școlilor arădene școală de vară „Vacanța la muzeu!”, cu activități educaționale

extracurriculare în expoziția Științele Naturii, activități despre „minunile naturii”, pornind de la expoziția despre fauna și fl ora județului Arad și expozițiile temporare găzduite la „științe” până la sfârșitul lunii iunie.

Intrarea este liberă pentru copii!

EXPOZIȚIA ȘTIINTELE NATURII/ PALATUL CULTURAL Arad, Piaţa George Enescu, 1 - intrarea dinspre Parcul CopiilorExpoziţia „Minunile stupului”Curator: Dr. Camelia Patko

Vernisată în luna aprilie, cu prilejul proiectului național „Școala altfel”, expoziția ”Minunile stupului” este cea mai atractivă expoziție pentru copii, propusă de muzeul nostru în acest an. Expoziția este completată de atelierele interactive, pentru preșcolari și elevii din ciclul primar.

„Această expoziție poate fi vizitată până în 30 iunie 2019 și reunește date despre anatomia albinei, desfășurarea activității în stupină, dușmanii albinei, produse ale stupului dar și tehnici vechi de prindere a albinelor sălbatice, de obținere a mierii și a cerii”, Dr. Camelia Patko, muzeograf (Complexul Muzeal Arad).

Exponatele aparțin apicultorilor din jud. Arad și Timiș iar unele dintre ele au o vechime de aproximativ 100 de ani. Cele din judetul Timiș fac parte din colecția domnului Bobescu Ioan, un renumit prisăcar din localitatea Șuștra, care deține pe proprietatea

sa un muzeu apicol, dar și o prisacă cunoscută pentru pro-dusele naturiste pe care le pro-duce, folosind miere, polen, lăptișor de matcă, ceară de al-bine, dar și plante medicinale.

În expoziție, pornind de la materialele reciclabile, sunt ex-puse lucrări realizate de elevii

Colegiului de arte „Sabin Drăgoi” Arad. Albina, Stu-pul cu faguri, Bu-toiul cu miere se pliază pe tematica expoziției, fi ind rea-lizate de elevii cla-sei a X-a B - Băbău Amalia, Armașu Alina, Chelmăgan Carmen, Ciba Alexandra, Costin Carina, Drifi n Sergiu, Flonta Andrei, Ghergan Alisia, Gheorghe Alexandra, Ignat Claudia, Her-man Izabela, Jurca Iulia, Maur Roxana, Mogoșan Bianca, Oancea Natalia, Pușcov Alexandra, Suiugan Paula, Sînzianu Simona - de la Colegiul de arte „Sabin Drăgoi” Arad, coordonați de doamnele profesoare Bianca Hociung și Farcaș Corina.

Expoziţia „De la lemnul scobit la tezaur. Odissea unei monoxile”În anul 2012, o echipă de cercetători din cadrul Universităţii

„Ovidius” din Constanţa, care efectua o deplasare pe Mureş cu scopul de a observa starea de conservare a habitatelor şi eroziunea malurilor, în virtutea unui contract privind monitorizarea biodiversităţii, încheiat cu administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, a identifi cat urmele unui debarcader și o monoxilă în malul stâng al Mureşului, între Insula a 3-a şi comuna Zădăreni. Ulterior, ambarcaţiunea a fost recuperată şi dusă la Centrul de Vizitare al Parcului Natural Lunca Mureşului unde fost expusă pentru public. După ce a fost conservată de către o echipă de specialişti de la Muzeul Banatului Timișoara, Muzeul Județean Satu Mare și Complexul Muzeal Arad, monoxila a fost transferată în locul actual de expunere.

Numeroase monoxile descoperite datează din Neolitic şi Epoca Bronzului, acest tip de ambarcaţiune continuând să fi e folosit de-a lungul Evului Mediu şi până în Epoca Modernă. Pe de altă parte, deja din Epoca Bronzului, sunt cunoscute monoxile placate în exterior cu scânduri, precursoare ale bărcilor din scânduri. Monoxilele au fost utilizate pentru transportul de persoane (în funcţie de dimensiune, puteau oferi loc pentru 4 – 80 de oameni), de marfă (materie primă sau produse fi nite), pentru pescuit şi, nu în ultimă instanţă, ca ambarcaţiuni de război (chiar maritim). Pentru utilizarea monoxilelor pe Mureş, domeniile de interes sunt: transportul de persoane, de bulgări de sare, minereu şi de produse fi nite.

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

iunie 2019 17uralcultural

16 iunie 2019

cultcultural

Cireşar bibliotecăresc

În luna lui „Cireșar” cel mai important moment cul-tural în care este implicată Biblioteca Județeană

„Alexandru D. Xenopol” este cel al ACADEMIEI ROMÂNE – FI-LIALA TIMIȘOARA, INSTITUTUL DE STUDII BANA-TICE „TITU MAIORESCU”, SIMPOZIONUL ȘTIINȚIFIC INTERNAȚIONAL: CENTENARUL BANATULUI: 1919-2019, din data de 28 – 29 iunie 2019, de la Timișoara și Arad.

Simpozionul se va realiza de către următoarele instituții: CONSILIUL JUDEȚEAN TIMIȘ, SOCIETATEA ENCICLO-PEDICĂ A BANATULUI, BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „A. D. XENOPOL” DIN ARAD, PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI ORAVIȚA, MUZEUL JUDEȚEAN DE ETNOGRAFIE ȘI AL REGIMENTULUI DE GRANIȚĂ DIN CARANSEBEȘ, INSTITUTUL DE CULTURĂ AL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA (Serbia) în colaborare cu: MITROPOLIA BANATULUI, UNIVERSITATEA POLI-TEHNICA DIN TIMIȘOARA, ARHIVELE NAȚIONALE. SERVICIUL JUDEȚEAN TIMIȘ, UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA, ASOCIAȚIA ROMÂNĂ DE ISTORIE A PRESEI. Acesta va dezbate teme ca: Istorie și

istoriografi e, Biserică și spiritualitate, Știință și învățământ, Artă și cultură, Istorie și critică literară.

La biblioteca arădeană vor avea loc ateliere și poveşti pentru copii la secția „Împrumut Carte pentru copii” sub genericul „Amintiri din bibliotecă”, cenaclurile literare în limba română și în limba mahiară, ale Ligii Scriitorilor din România – fi liala Arad și „Toth Árpad”, ultimele din această primă parte a anului 2019, atelierele de artă fotografi că pentru liceeni, ale Foto Clu-bului Arad – săptămânal, în sala „Astra” între orele 17.00 – 21.00. Acestora li se vor adăuga cursurile pentru programatori IT, susținute de către o asociație timișoreană de specifi c. Cursu-rile vor avea o frecvență de două ori pe săptămână, în ambele săli: „Astra” și „Centenar”, de la orele 17.30 la 20.30.

O vară frumoasă, lectură plăcută și cu folos vă dorim!Lucia Bibarț

BIBL

IOTE

CA

Cosmin Moldovan, Strange

iunie 2019 19iunie 2019

uralculturalcultcultural

O construcție reper în ansamblul urban arădean

Clădirea de pe strada General Dragalina nr. 24 a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea ca sediu

al Camerei Județene de Comerț și Industrie. Pe parcursul anilor, imobilul devenind neîncăpător a fost extins în anul 1924 prin ridicarea unui nou etaj, fi ind modifi cate și fațadele afl ate pe două străzi: General Dragalina și Gheor-

ghe Lazăr. Soluția a fost dată de arhitectul Szomorkeny Rudolf, de la fi rma Arhitectura. Intreprindere generală pentru studii şi construcţii de clădiri şi lucrări publice, condusă Mairovitz şi Szomorkenyi, care a recurs la un compromis stilistic.

Pentru realizarea de-corului exterior al clădirii, arhitectul a cerut colabo-rarea lui Rubletzky Geza un sculptor maghiar, care la acea vreme locuia în București. Arta lui Ru-letzky Geza (1881-1970), s-a făcut cunoscută ară-denilor prin sculpturile

ce înnobilează fațada și interiorul Palatului Cultural, alte câteva reliefuri și Expoziția personală din 1913, unde au fost prezentate mai ales portrete dar și alte lucrări executate spontan în stilul Art-Nouveau, al cărui adept era.

Înainte de a-şi perfecţiona pregătirea artistică, Rubletzky Geza (1881- 1970) a lucrat în atelierul sculptorului Mór Unger apoi cu producătorul de porțelanuri Foleg, după care, succesiv, a colaborat cu József Róna, Miklós Ligeti, Barnabás Holló. În pe-rioada 1908–1914 a locuit în Hódmezővásárhely (Ungaria), contribuind la fondarea Școlii de Artă de acolo, timp în care a executat și prima comandă importantă, un grup statuar pentru banca locală. Între 1915–1942 a locuit în România şi ulterior la Budapesta.

Ținând cont de destinația clădirii, la început Rubletzky Geza a aplicat pe fațadele reabilitate o decorație vegetală și mai multe corăbioare cu pânzele umfl ate de vânt, simbol al forței și securității într-o perioadă difi cilă, alături de imaginea a șase personaje alegorice, sculptate în relief și adosate.

Urmând partea fi gurativ alegorică, ce întruchipa mai ales imaginea lui Mercur și a unor meserii neagricole, a ilustrat în patru microteme șase bărbați musculoși cu recuzită adecvată.

CO

MEM

OR

ĂRI Luând ca model

imaginea lui Pall Jeno, un binecu-noscut atlet ară-dean cu perfor-manțe naționale, artistul și-a desă-vârșit lucrarea pre-zentând prin cor-puri întregi, în repaus, personaje alegorice care pot fi recunoscute prin piesele purtate.

Mercur (Hermes), unul din simbolurile inteligenței în-demânatice și iscusite, care patronează comerțul este prezentat prin două imagini. Este consacrat prin atributele sale, pălăria înaripată, care semnifi că deplasarea rapidă și vestitul caduceu, o vargă în jurul căreia se încolăcesc în sens invers doi șerpi, piesă considerată o expresie a echilibrului și păcii.

O imagine interesantă este cea a fi erarului, prezentat tot în două ipostaze, cea de făurar, mânuitor al ciocanului alături de o imagine modernă a oțelarului – forjor cu recuzita adecvată: cleștele cu coadă lungă și nicovala. După simbolistica masonă ciocanul este voința care execută, reprezentarea inteligenței care făptuiește și perseverează în acțiune. Puterea lui se manifestă prin nicovală, un principiu pasiv dar indispensabil în activitatea sa. Personaj enigmatic, el este meșteșugarul care produce unealta agricultorilor și vânătorilor, de el depinzând viața economică a țării. În religia creștină, poate că primul făurar a fost biblicul Cain, cel dintâi născut al Evei și care a avut preocupări agricole dar unul din urmași, Tubal – Cain a fost în mod sigur fi erar, spunându-se despre el (Facerea, 4, 22), că a fost făuritorul tutu-ror uneltelor din aramă și fi er.

Alte două imagini sunt consacrate constructorilor: arhitectul și zidarul – cioplitor de piatră, simboluri ale rigorii și ale meto-dei în care este cuprinsă și experiența spirituală.

Personajele masculine, sculptate întregi în relief, au fost adosate, grupat câte două, față în față, pe cele trei fațade. Lipsite de veșminte, nuditatea bărbaților considerată atunci un atac la bunele moravuri a dus la un scandal public, remediat prin apli-carea unei frunze de acant peste goliciunea trupului.

Înfrumusețată astfel, clădirea care astăzi servește ca sediu al Direcției Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, a devenit un punct de reper în ansamblul urbanistic arădean.

Horia Truță

Vechea clădire a Camerei de Comerț și Industrie

18

iunie 2019 21uralcultural

20 iunie 2019

cultcultural

TEAT

RU

La Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad, actuala stagiune se încheie

cu o nouă premieră

Finalul actualei stagiuni aduce în fața publicului arădean o nouă premieră, un spectacol ce poate fi

vizionat în data de 5 iulie 2019. Este vorba despre piesa ,,Mizantro-pul” după J.B.P Molière în regia lui Vlad Cristache. Traducerea în limba română a textului îi aparține lui Doru Mareș, iar scenografi a este realizată de Andreea Tecla și Mădălina Niculae. Distribuția spectacolului este alcătuită din actorii: Alex Mărgineanu, Andrei Elek, Ioan Peter, Mihaela Prosan, Iulia Dinu, Cecilia Lucanu-Donat, Ștefan Statnic, Robert Pavicsits, Călin Stanciu.

Vlad Cristache este unul dintre cei mai talentați și apreciați re-gizori ai noii generații. A montat spectacole realizate după texte clasice dar și contemporane pe câteva dintre cele mai importante scene de teatru din București și din țară. Tânărul regizor Vlad Cristache se afl ă la prima sa colaborare cu teatrul arădean, una din-tre cunoscutele și apreciatele sale creații a fost prezentă la Arad, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Clasic, ediția 2017: spec-tacolul ,,Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind. Spectacolul este o producție a Teatrului Mic din București și a fost nominalizat la categoria ,,Cel mai bun spectacol” la Gala Premiilor UNITER, în anul 2018.

Biletele pentru spectacole pot fi achiziționate de la agenția teatrală sau online, accesând platforma www.biletmaster.ro.

Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad mulțumește publicului pen-tru prezența la spectacolele acestei stagiuni, pentru fi delitate și aprecieri.

Vă așteptăm cu drag la teatru și în stagiunea viitoare!

Adriana Sasu

Programul lunii iunie 2019Joi, 6 iunie 2019, ora 19,00 – Sala Studio ,,Familia Tót” de Örkény István Spectacolul este prezentat cu acordul Agenției „Proscenium Szerzői Ügynökség”Regia: Sânziana Stoican Durata: 1h50min Sâmbătă, 8 iunie 2019, ora 19,00 – Sala mare,,Omul cu mârțoaga” de George CiprianRegia și scenografi a: Laurian OnigaDurata: 2h15 min (cu pauză) Duminică, 9 iunie 2019, ora 19,00 – Sala Mare ,,Take, Ianke și Cadîr” de Victor Ion Popa Regia: Laurian OnigaDurata: 2h20min (cu pauză) Joi, 13 iunie 2019, ora 19,00 – Sala Mare, spectacol cu publi-cul pe scenă,,Familia Ibsen”– scenariu colectiv inspirat din textele lui Henrik Ibsen Regia: Alexandru Maft eiDurata: 1h50min Sâmbătă, 15 iunie 2019, ora 19,00 – Sala Studio,,Aici, acolo” de Mihai Ignat Regia: Felix CrainicuDuminică, 30 iunie 2019, ora 19,00 – Sala Studio,,Familia Tót” de Örkény István Regia: Sânziana Stoican Durata: 1h50min Vineri, 5 iulie 2019, ora 19,00 – Sala Mare – PREMIERĂ ,,Mizantropul” de J.B.P Molière Traducerea: Doru MareșRegia: Vlad CristacheScenografi a: Andreea Tecla și Mădălina NiculaeFamilia Tót

Omul cu mârţoaga

iunie 2019 2322 iunie 2019

uralculturalcultcultural

Programul lunii iunie

Joi 6, iunie 2019, ora 19.00

Sala Palatului Cultural

Concert simfonic

Dirijor: David Marcian

Program:

Ionică Pop Color Mysterium piesă concertantă pentru două

piane și orchestră p.a.a.

Soliste: Cristina Pop, Denisa Macovei

Ciprian Gabriel Pop KRYDES pentru două piane și orchestră p.a.a.

Soliști: Albert Bursuc, Evangheline Asoltanei

Piotr Ilici Ceaikovski Concertul nr. 1 în si bemol minor pentru

pian și orchestră op.23

Solist: Cadmiel Boțac

Joi, 13 Iunie 2019, ora 19.00

Sala Palatului Cultural

Concert simfonic

Dirijor: Dorin Frandeș

Solistă: Anna Savkina - Rusia

Program:

Wolfgang Amadeus Mozart

Concertul pentru vioară și

orchestră nr. 5 în la major K.

219

Piotr Ilici Ceaikovski Suita pen-

tru orchestră nr. 4 în sol major

op.61 Mozartiana

Vineri, 21 iunie 2019, ora

19.00

Pop&Rock simfonic

SUBCETATEA ARADULUI

Bazinul de polo

Dirijor: Giuseppe Carannante -

Italia

FILA

RM

ON

ICA Invitaţi: Nelu Slev, Sur Austru

Orchestra simfonică și corul academic

Dirijorul corului: Robert Daniel Rădoiaș

Joi, 27 Iunie 2019, ora 19.00

Închiderea stagiunii 2018 -2019

Dirijor: Cristian Neagu

Solist: László Fenyő - Germania

Program:

Bedrich Smetana Poemul simfonic Vltava

Joseph Haydn Concertul pentru violoncel și orchestră nr. 2 în re

major Hob.VIIb:2

Modest Petrovici Musorgski Tablouri dintr-o expoziție

Cosmin Moldovan, TimeCosmin Moldovan, fără titlu

Evenimentele Centrului Cultural Judeţean Arad – luna iunie

Jocurile Copilăriei, Căsoaia, 1 iunie, CJA, CCJA Supermaratonul Arad-Bekescsaba și retur, ed.a XXII-a,

Arad - Bekescsaba, 1 – 2 iunie, CJA, CCJA, CMCA, PMA Zilele Școlii Populare de Arte, Arad, 3-7 iunie, CJA, CCJA Festivalul de muzică ușoară Sebiș, ed. a X-a, Sebiș, 7-9

iunie, CJA, CCJA, Primăria Sebiș Festivalul „Comori de sufl et românesc”, ediția a V-a,

Pleșcuța, 8 iunie, Primăria Pleșcuța, CJA, CCJA La poalele Highișului, Târnova, 15-16 iunie, CJA,

CCJA, Primăria Comunei Târnova Festival Concurs de Folclor „IOAN T.FLOREA”, ed. a

X-a, Covăsânţ, 16 iunie, CJA, CCJA Nedeea de la Hălmăgel, Hălmăgel, 17 iunie, CJA,

CCJA, Primăria Comunei Hălmăgel Tradiții și obiceiuri în Câmpia de Vest, Caporal Alexa,

iunie, Primăria Sântana, CJA, CCJA Tradiția Muzicii și Cântecului Maghiar din Zimand

Cuz, Zimand Cuz, 22 iunie, CJA, CCJA, Asociația Pro Identitas Arad

Zilele Satului Țipar, Țipar, 22 iunie, CJA, CCJA, Asociația Junii Țiparului

Sărbătoarea BIZERE, ed. a XI-a, Frumușeni, iunie, Primăria Frumușeni, CJA, CCJA

Stagiunea Teatrului de vară ETHOS, ediţia a VII-a, Arad, Teatrul de Vară, iunie-august, CJA, CCJA

Tradiție, Cultură și Sport, Sînpaul, iunie, CJA, CCJA, Asociația Sportivă Noua Generație

Școala de Vară - ediţia a XI-a, Arad, iunie - august, CCJA, CJA

Grădinița Culturală, Arad, iunie-iulie, CCJA, CJA Nedeia de la Tăcășele, ed. a XCVI-a (96), Vârfurile,

iunie, Primăria Vârfurile, CJA, CCJA Vara simfonică lipoveană, Lipova, 28 iunie, CJA, CCJA Festival de Dans Folcloric Maghiar, ediția a VII-a,

Adea, 29 iunie, CJA, CCJA, Asociația Pro-Adea Festivalul Cântecului și Jocului Popular din Podgoria

Aradului, Șiria, 29-30 iunie, CJA, CCJA, Primăria Comunei Șiria

Ghioroc Summer Fest, Ghioroc, iunie-august, Primăria Ghioroc, CJA, CCJA