A monitoriza = msura de urmrire, de supraveghere a unor activiti sau a unor parametri

Monitor = cel care urmrete, supravegheaz, instrument de urmrire.

La sectia de chirurgie se ingrijesc bolnavii care necesita interventii

chirurgicale.

Calitatile necesare asistentului medical in sectia de chirurgie:

Capacitatea de adaptare la orice situatii

Comunicare buna si capacitate de cooperare cu restul echipei

Curaj,stabilitate emotionala si promptitudine

Rezistenta fizica si psihica

Bun tehnician

Cunoasterea normelor de etica profesionala

a) Interventii autonome

Comunicarea cu bolnavul

Tratarea si hidratarea bolnavului pe cale orala

Asigurarea igienei

Mobilizarea pacientului

Educatia sanitara a bolnavului

Psihoterapie

b) Interventii delegate

Pregatirea bolnavului pentru investigatii

Recoltarea produselor patologice si biologice pentru analize de

laborator

Pregatirea preoperatorie

Ingrijirea postoperatorie

Administrarea tratamentului local si general

! DE RETINUT : Pentru primele 4 interventii delegate se poate lucra dupa protocoalePROTOCOL= document oficialce are ca obiectiv orientarea si facilitarea comportamentului profesional intr-o situatie clinica data.

Are ca scop ajungerea unui standard calitativ inalt si uniformizarea metodelor de munca.

Pregatirea bolnavului preoperator

A.Pregatirea bolnavului in sectie

Bolnavii constienti

1) Primire calda atenta, care sa-i dea bolnavului curaj si incredere in echipa de ingrijire

2) Asistenta ii va prezenta:

a.sectia si personalul

b. salonul aerisit , patul (cu lenjeria curata)

c. sistemul de functionare al patului (telecomanda , manete pt ridicarea

sau coborarea patului sau a diferitelor parti ale somierei)

d. baia si functionalitatea baii

e. intrerupatoarele pt lumina personala a patului si pt lumina din camera

f. soneria

3) Asistenta se va interesa de datele de anamneza ale bolnavului

a.date biografice

b. boli dobandite

c. interventii chirurgicale pregrese

d. integritatea organelor de simt

e. eventuale proteze

4) Bolnavii nu vor fi instalati in camera cu bolnavi convalescenti , care au probleme postoperator, bolnavii inconstienti, neinsotiti

Asistenta va lua legatura cu familia pentru a anunta ca persoana respectiva este internata sau cu serviciul de ocrotire sociala sau politia , atunci cand situatia o impune.

B. Pregatirea psihica

Asistenta va incuraja bolnavul asigurandu-l de competenta echipei chirurgicale si ca se vor lua toate masurile pentru reusita interventiei.

Sarcina de a explica bolnavului in ce consta interventia, incidentele si accidentele ce pot aparea in postoperator revine medicului, care va lua consimtamantul scris al pacientului sau al familiei.

Asistenta poate explica pasii interventiei fara a intra in detalii medicale.

C. Testele pre-operatorii

a)Examene de laborator:

SANGE -> hemoleucograma , timp Quick , timp de sangerare si timp decoagulare, grup sanguin si Rh.(etichetele de pe eprubetele de sange vor fisemnate de catre asistenta/ul care efectueaza recoltarea), uree ,creatinina, glicemie (60 120 normala), transaminaze (TGP + TGO)

URINA -> urocultura sau sumar de urina , test de sarcina

b) Explorari: radiografie toracica , EKG , explorari legate de organul afectat, computer tomograf, RMN, monitorizare functii vitale si vegetative

c) Testarea la medicamente (in vederea depistarii alergiilor) : substante de contrast , antibiotice sau anestezice

d) Starea de nutritie: se evalueaza greutatea bolnavului in raport cu varsta , sexul si inaltimea; in cazul denutritilor , deshidratatilor si daca interventia chirurgicala nu este o urgenta , se reechilibreaza mai intaipacinetul (perfuzie , transfuzie, vitaminoterapie, alimentatie adecvata)

e) Valabil pt. sexul feminin (nu se fac interventii in perioada cicluluimenstrual;exceptie urgentele)

Interventii in pre-ziua interventiei

1.Regimul alimentar

ultima masa va fi la ora 6 seara formata doar din supa strecurata

de la ora 24:00 nu vor mai fi premise lichidele per os

se poate monta o perfuzie de intretinere cu solutii izotone (30-50ml/h)

2. Igiena

se va practica clisma evacuatorie

se va efectua baie generala cu sapun si dezinfectant

se vor sterge unghiile lacuite

3. Prescriptiile medicale:

Se vor administra medicamentele prescrise de obicei anestezistul recomanda un somnifer sau tranchilizant pentru indepartarea anxietatii (fenobarbital sau diazepam)

4. Asigurarea nevoii spirituale a pacientului

Ingrijiri in ziua interventiei

Dimineata nu mananca si nu bea. Eventuala clisma evacuatorie. Eventuala golire a stomacului prin sondaj gastric. Se imbraca bolnavul cu o camasa ce se inchide la spate cu snururi. Parul va fi legat , protejat de o boneta. Se indeparteaza acele de par, ceasul , bratarile , inele , proteze. Bolnavul va fi invitat sa mictioneze In interventiile genitale , se va efectua spalatura vaginala cu solutii antiseptice. Cu 30 de minute inainte de a fi condus in sala operatorie se va efectua preanestezia(prescrisa de anestezist) ex:mialgin + atropina i.m. Bolnavul va fi transportat in sala operatorie pe targa, insotit de o asistenta.

Perioada postoperatorie reprezinta intervalul dintre sfaritul operaiei i completa vindecare a bolnavului.

Aceasta perioada dureaz cateva zile pana la cateva luni i este n functie de natura operatiei, a anesteziei, starea generala a bolnavului, de complicaiile i accidentele postoperatorii.

Dupa terminarea interventiei, pacientul este mutat de pe masa de operaie ntr-un salon de terapie intensiva, care se afla n imediata apropiere a salii de operaie.

Ingrijirea bolnavului dupa intervenie cuprinde:

1.Supravegherea n faza post-narcotic: se face la terapie intensiv, deoarece in aceast

perioada pot aprea compIicaii imediate

bolnavul va rmne la ATI pn cnd scad toate riscurile posibile, apoi se transport n sectie.

2. Ingrijirile postoperatorii n sectie:

supravegherea functiilor vitale, a plgii operatorii

combaterea durerii postoperatorii

alimentaia i hidratarea

urmrirea diurezei i reluarea tranzitului

ngrijirea plagii prin schimbarea pansamentului pana

la vindecare si scoaterea firelor.

3. Prevenirea complicaiilor

Pregatirea patului i salonului:

pentru protejarea sistemului nervos, dupa operatie bolnavul este plasat ntr-o camera cat mai izolat cu puine paturi, lumina semiobscura, T = 20 grade C

lenjerie de pat schimbat, curat, muama sau un cmp protector; sticle cu ap cald sau termofoare vor nclzi patul

patul va fi prevazut cu aparatori laterale care vor fi ridicate pentru a preveni caderea bolnavului la ATI, cu dispozitive pentru sprijinire, schimbarea poziiei, cu mecanisme de suspendare a perfuziei i recipientelor de drenaj.

Materiale necesare:

pregatirea sursei de O2 cu umidificator

medicamente - calmante, antiiflamatoare, antiemetice,

cardiotonice

pansamente

punga cu gheaa

tavia renala

plosca

urinar

monitor

tensiometru

F.0.

Transportul bolnavului de la sala de operatie n secia ATIse va face cu targa sau caruciorul porttarga, bolnavulfiind nvelit cu ptur, cu perfuziile montate, drenuri etc.

Medicul anestezist insoete bolnavul i informeaza asistenta despre tipul de interventie, procedeul de anestezie, incidente i posibile supradozari medicamentoase, lasa instructiuni n scris cu privire la tratamentul pacientului:

perfuziile, medicamentele (antiemetice, sedative), doza i durata lor de administrare

administrarea de oxigen

indicaia analizelor de laborator care necesit recoltare i verificare periodica.

lnterveniile asistentei:

supravegheaza bolnavul pana la revenirea starii de contiena

monitorizeaza functiile vitale la intervale de 15 min, pulsul i TA la 30 min

raporteaz TAS

previne apariia asfixiei prin caderea limbii

ndeparteaza pipa Gueddel dupa revenirea starii de contiena

ntoarce capul bolnavului ntr-o parte i i da o tavia renala daca

are grea sau prezinta varsaturi

bolnavul va fi aezat n ziua operaiei, seara, n poziie

semiezanda (Fowler) daca nu sunt contraindicaii

asigura poziia bolnavului n perioada postnarcotica de decubit

dorsal fara perna (in caz de rahianestezie) 24 de ore

Dupa intervenie :

se va raporta orice modificare patologica aparuta

se urmarete aspectul general al bolnavului, culoarea feei i tegumentelor, mucoaselor

se asigura igiena prin toaleta pariala la pat, ferind nsa regiunea pansata.

frecventa respiratiei, pulsului, temperaturii

TA se masoara cu aparat fixat la pat pentru fiecare pacient

diureza va fi masurata prin sondaj vezical cu punga colectoare de urin

1.Temperatura ridicat: persistena febrei peste 3 zile de la intervenie indic de cele mai multe ori o complicatie

Interventii: termometrizare corect din ora n ora aplicaii de comprese reci pe frunte.

2. Pulsul: bradicardic - indica o compresiune cerebrala filiform - indic hemoragie interna tahicardia - inidic infecie interventie - monitorizarea pulsului

3. Dispneea cu polipnee sau bradipnee

se va administra O2

cand tuseste sau rade bolnavul este sfatuit sa-si protejeze plaga

abdominala cu mana.

4. Daca nu urineaza spontan dupa 6 ore de la operaie se va face sodaj

vezical, n cazul n care nu s-a instalat o sonda permanenta cu punga

colectoare de la sala de operaie, deoarece exista riscul de retentie urinara

provocata sau favorizata de poziia bolnavului, de intervenie, anestezie.

5. Meteorismul sau balonarile se combat la cei slabiti cu tubul de gaze timp

de 20 min la 4h.

Primul scaun spontan apare a treia zi dupa operatie.

Daca bolnavul are sufermnte abdominale se va face clisma evacuatoare la

indicaia medicului.

Daca nu s-a deplasat sau s-a desfacut, daca plaga nusangereaza, daca pansamentul nu este udat cu urina sausecreii:

se verifica regiunea pentru a evita tulburarile de circulaie

dupa operaiiIe aseptice, daca pansamentul ramane uscat, bolnavul nu prezinta dureri, plaga evolueaza normal, se cicatrizeaza in 6 - 7 zile, dupa care pansamentul se desface i se scot firele de sutura, se dezinfecteaza i se panseaza steril

daca plaga supureaza, pansamentul se schimba frecvent pana la completa vindecare

In primele 24 ore durerile sunt mari, dup care se atenueaz i dispar n decurs de 36 - 48 ore

Linitirea bolnavului, aezarea n poziii de menajare, administrare de medicamente calmante i antiinflamatoare recomandate (Algocalmin, Piafen, Ketoprofen)

In dureri intense se administreaza opioide;

Administrarea de calmante i hipnotice se face dupa evaluare corecta a durerilor folosind anumite scale in primele zile la intervale egale de timp, apoi pe masura ce intesitatea durerii scade, se intrerupe pentru a nu da obinuina.

Alte metode de tratament a durerii fizice:

aplicatii calde sau reci

schimbarea poziie

masaj de linitire

aromaterapie, autosugestie, psihoterapie, tehnici de relaxare.

Imediat dup interventie alimentarea bolnavilor se face:

pe cale parenterala

imediat se poate face umezirea buzelor cu o compres de tifon umezit

bolnavul va primi lichide (dac nu vars), ap, ceai nenducit n prima zi dup operatie la cteva ore, dac nu sunt contraindicaii.

Restricia alimentara postoperatorie orala este in functie de tipul de intervenie,cu sau fara anastomoza i de anestezie.

Fara anastomoza

1.In intervenii extraabdominale cum ar fi tiroidectomia, osteosinteza,

operatia de sept nazal cu anestezie general, se recomanda 6 ore restricie,

dupa care pacientul poate sa bea i sa manance din prima zi.

2. In interventiile abdominale mici apendicectomie necomplicata,

colecistectomie, se recomanda o zi restricie; numai lichide a II-a zi si a-III-a

zi alimente semilichide uoare dac este prezent scaunul.

3. In interventii mari - ACN (anus cotra naturii) se recomanda 3 - 4 zile

restricie, dup 2 zile se permite ceai, apoi supa, mucilagiu > 4zile.

Cu anastomoza:

gastrica - restricie 5 zile dupa scoaterea sondei, a 4-a zi se recomanda ceai i mucilagiu de orez, dupa care se reia treptat alimentatia

intestin subtire, colon, pancreas - restrictie 5 - 6 zile, apoi ceai nendulcit a-5-a zi, i se reia treptat alimentatia

rect, esofag, stomac restricie 7 -8 zile, alimentaia se face parenteral In acest timp, a 6 -a zi se reia cu prudena alimentaia

Recomandare generala:

alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, n prima zi i a II-a zi dupa operaie - regim hidric

(ceai neindulcit sau apa fiarta i racita)

incepand din a III-a zi se va da supa de legume strecurata, iaurt, legume i alte alimente semilichide.

in ziua a IV- a se trece la alimentaie normala

se va alimenta parenteral pacientul cand alimentatia pe cale bucala nu este posibila

Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea ct se poate deprecoce:

bolnavii care au fost anesteziai local pot fi mobilizai dupa intervenie nsotii de asistenta sau de infirmieri

n caz de operaii necomplicate, mobilizarea ncepe n prima zi dupa operaie

bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza n pat, pasiv la nceput i apoi activ prin micari de flexie-extensie ale membrelor inferioare

se va ajuta bolnavul sa-i schimbe poziia n pat

se sfatuiete pacientul sa execute exercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri i expiruri efectuate de mai multe ori pe zi

prin mobilizarea precoce se previn: trombozele, emboliile, pneumoniile hipostatice, escarele, constipatia

Monitorizarea bolnavului n urgenele chirurgicaleSlide 2Slide 3Slide 4Slide 5Slide 6Slide 7Slide 8Slide 9Slide 10Slide 11Slide 12Slide 13Slide 14Slide 15Slide 16Perioada postoperatorieIngrijirea bolnavului dup intervenieSlide 19Asigurarea comfortuluiSlide 21Transportul bolnavuluiSlide 23Supravegherea bolnavului in perioada postnarcoticSlide 25Meninerea i monitorizarea funciilor vitaleSlide 27Modificari patologiceSlide 29Supravegherea pansamentuluiCombaterea durerilor postoperatoriiSlide 32AIimentaiaSlide 34Slide 35AIimentaiaMobilizarea bolnavululSlide 38