modul v materiale de instalatii 1

Investeşte în oameni !

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013

Proiectul: Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii angajaţilor şi a competitivităţii firmelor din domeniul construcţiilor, prin metode inovative de formare profesională continuă

Nr. contract: POSDRU/80/2.3/S/55896

SUPORT DE CURS

PENTRU CALIFICAREA

LUCRĂTOR INSTALATOR PENTRU

CONSTRUCŢII

Cod nomenclator calificare : 7136.1.1

PENTRU UZ INTERN

MATERIALE DE INSTALAŢII ÎMBINAREA ŞI MONTAREA

ELEMENTELOR DE INSTALAŢII

MODULUL V

Ing. KELEMEN GHEZA Coordonator: Ing. NEAMŢU ŞTEFAN

FRG Timişoara 2011

FRG Timişoara (Fundaţia româno-germană de pregătire şi perfecţionare profesională în domeniul construcţiilor) Calea Aradului nr. 56, 300291, Timişoara Tel:0256 426780, Tel/Fax:0256495774, [email protected], www.frgtim.ro

mailto:[email protected]

http://www.frgtim.ro/

Proiect POSDRU/80/2.3/S/55896

Modul V: Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii

2

Intr-o lume a schimbărilor...:

...”CUNOAŞTEREA CREEAZĂ VALORI

http://www.frgtim.ro/e-qualificare

• Material editat în cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de intervenţie 2.3 „Acces şi participare la formare profesională continuă”

• Titlul proiectului: Competenţe la nivel european pentru creşterea ocupabilităţii angajaţilor şi a competitivităţii firmelor din domeniul construcţiilor, prin metode inovative de formare profesională continuă • Editorul materialului: Fundaţia româno-germană de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în domeniul construcţiilor Timişoara • Data publicării: Ianuarie 2011 “Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

http://www.frgtim.ro/e-qualificare


Modul V: Materiale de instalaţii. Îmbinarea şi montarea elementelor de instalaţii 3

C U P R I N S

5.1. Ţevi din oţel folosite în instalaţii. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor din oţel 5.1.1. Ţevi din oţel folosite în instalaţii. Clasificare. Notare 5.1.2. Îmbinarea demontabilă şi îmbinarea nedemontabilă a ţevilor din oţel 5.1.3. Fitinguri pentru ţevi din oţel 5.1.4. Determinarea lungimii de prelucrare 5.1.5. Organizarea locului de muncă 5.1.6. Aprovizionarea cu materiale 5.1.7. Scule şi dispozitive necesare pentru operaţiile de prelucrare şi îmbinare 5.1.8. Interpretarea documentaţiei tehnice specifice 5.1.9. Măsuri specifice de securitate a muncii 5.1.10. Măsurarea, trasarea, debitarea şi îndoirea ţevilor din oţel 5.1.11. Filetare, etanşare, înşurubare 5.1.12. Îmbinarea prin presare a ţevilor din oţel 5.1.13. Îmbinarea prin sudare. Procedee de sudare. Măsuri specifice de protecţia muncii 5.2. Ţevi din cupru. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor din cupru 5.2.1. Ţevi din cupru folosite în instalaţii. Clasificare. Notare 5.2.2. Clasificare procedeelor de îmbinare 5.2.3. Fitinguri pentru îmbinarea prin lipire 5.2.4. Lipirea moale a ţevilor din cupru 5.2.5. Determinarea lungimii de prelucrare 5.2.6. Aprovizionarea cu materiale 5.2.7. Scule şi dispozitive necesare pentru operaţiile de prelucrare şi îmbinare 5.2.8. Interpretarea documentaţiei tehnice specifice 5.2.9. Măsuri specifice de securitate a muncii 5.2.10. Măsurarea, trasarea, debitarea şi îndoirea ţevilor din cupru 5.2.11. Calibrare, mufare îmbinare prin lipire moale 5.2.12. Lipirea tare a ţevilor din cupru 5.2.13. Aprovizionarea cu materiale 5.2.14. Scule şi dispozitive necesare pentru operaţiile de prelucrare şi îmbinare 5.2.15. Interpretarea documentaţiei tehnice specifice 5.2.16. Măsuri specifice de securitate a muncii 5.2.17. Îmbinarea prin lipire tare cu fitinguri 5.2.18. Îmbinare prin lipire tare fără fitinguri (prelungire) 5.2.19. Executarea ramificaţiilor 5.2.20. Îmbinarea prin presare (sertizare a ţevilor din cupru 5.2.21. Aprovizionarea cu materiale 5.2.22. Scule şi dispozitive necesare pentru operaţiile de prelucrare şi îmbinare 5.2.23. Măsuri specifice de securitate a muncii



4

5.3. Prelucrarea şi îmbinarea tuburilor din fontă 5.3.1. Tuburi din fontă folosite în instalaţii. Clasificare. Notare 5.3.2. Piese de legătură pentru tuburi din fontă 5.3.3. Determinarea lungimii de prelucrare 5.3.4. Îmbinarea tuburilor de fontă prin ştemuire 5.3.5. Îmbinarea tuburilor de fontă prin flanşe 5.4. Ţevi din mase plastice. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor din mase plastice 5.4.1. Clasificare. Proprietăţi. Domenii de utilizare 5.4.2. Ţevi din polietilenă. Caracteristici 5.4.3. Îmbinarea prin racorduri cu strângere mecanică a ţevilor din polietilenă 5.4.4. Fitinguri cu strângere mecanică 5.4.5. Îmbinarea prin electrosudură 5.4.6. Fitinguri electrosudabile 5.4.7. Sudarea cap la cap a ţevilor din polietilenă 5.4.8. Ţevi din polietilenă reticulată. Caracteristici 5.4.9. Îmbinarea prin manşon alunecător 5.4.10. Fitinguri cu manşon alunecător 5.4.11. Îmbinarea prin strângere mecanică 5.4.12. Fitinguri de srângere mecanică 5.4.13. Îmbinarea prin presare 5.4.14. Fitinguri pentru presare 5.4.15. Ţevi din polipropilenă pentru presiune. Caracteristici 5.4.16. Îmbinarea prin polifuziune 5.4.17. Fitinguri pentru polifuziune 5.4.18. Îmbinarea prin electrosudură 5.4.19. Fitinguri electrosudabile 5.4.20. Tuburi şi piese de legătură pentru sisteme de canalizare 5.4.21. Ţevi din policlorură de vinil. Caracteristici 5.4.22. Îmbinarea prin lipire cu adeziv 5.4.23. Fitinguri şi piese de legătură 5.4.24. Îmbinarea cu mufe şi inele de etanşare 5.4.25. Ţevi din policlorură de vinil clorurată. Caracteristici 5.4.26. Fitinguri şi piese de legătură 5.4.27. Îmbinarea ţevilor din policlorură de vinil clorurat 5.5. Ţevi multistrat 5.5.1. Ţevi multistrat. Caracteristici 5.5.2. Îmbinarea prin racorduri cu stângere mecanică 5.5.3. Fitinguri cu strângere mecanică 5.5.4. Îmbinarea prin presare 5.5.5. Fitinguri pentru presare 5.6. Armături pentru conducte 5.6.1. Clasificarea armăturilor. Rol 5.6.2. Armături de închidere 5.6.3. Armături de reglare 5.6.4. Armături de reţinere 5.6.5. Armături de golire



5.7. Aparate şi armături de măsurare, control şi siguranţă 5.7.1. Aparate pentru măsurarea debitului de apă. Contorizarea apei 5.7.2. Aparate pentru măsurarea presiunii 5.7.3. Aparate pentru măsurarea temperaturilor 5.7.4. Apaate pentru reglarea debitelor, presiunilor, temperaturilor 5.7.5. Aparate şi armături de siguranţă pentru limitarea presiunilor, temperaturilor,

debitelor

5.8. Instalaţii pentru ridicarea presiunii. Pompe 5.8.1. Pompe centrifuge. Principiu de funcţionare 5.8.2. Pompe pentru alimentare cu apă 5.8.3. Pompe de recirculare 5.8.4. Pompe submersibile 5.8.5. Staţii de pompare. Hidrofoare 5.8.6. Pompe pentru ape uzate 5.9. Instalaţii de stingere a incendiilor. Rol şi clasificare 5.9.1. Instalaţii de hidranţi. Hidranţi interiori şi hidranţi interiori 5.9.2. Instalaţii de şprinklere 5.9.3. Instalaţii de drencere 5.10. Aparate şi echipamente pentru prepararea apei calde de consum 5.10.1. Clasificarea aparatelor pentru prepararea apei calde de consum 5.10.2. Aparate cu funcţionare pe combustibil solid 5.10.3. Aparate cu funcţionare pe combustibil gazos 5.10.4. Aparate electrice pentru prepararea apei calde de consum 5.10.5. Instalaţii solare pentru prepararea apei calde menajere 5.10.6. Pompe de căldură



6

MATERIALE DE INSTALAŢII; ÎMBINAREA ŞI MONTAREA INSTALAŢIILOR

Unitate de competenţe generale

Competenţa C1 : Recunoaşte tipurile de materiale pentru instalaţii

Competenţa C2 : Alege materialele şi metodele de îmbinare specifice

Competenţa C3 : Utilizează metode de îmbinare specifice materialului

Competenţa C4 : Analizează calitativ materialele şi îmbinările realizate

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ


Competenţa C1 : Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă

Competenţa C2 : Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă

Competenţa C3 : Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

LUCRU ÎN ECHIPĂ


Competenţa C1 : Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

Competenţa C2 : Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă

COMUNICARE

Unitate de competenţe cheie

Competenţa C1 : Citeşte şi utilizează documente simple

Competenţa C2 : Utilizează limbajul specific de specialitate

Competenţa C3 : Realizează calcule simple



După parcurgerea acestui modul vei fi capabil :

- Să prezinţi modul de organizare a locului de muncă

- Să identifici materialele necesare pentru îmbinarea şi montarea elementelor de

instalaţii

- Să aprovizionezi locul de muncă cu materialele necesare conform fişei tehnologice

- Să identifici SDV-urile necesare pentru executarea operaţiilor de îmbinare şi

montare

- Să aprovizionezi locul de muncă cu SDV-urile necesare conform fişei tehnologice

- Să amenajezi locul de muncă respectând principiile care stau la baza organizării

locului de muncă

- Să prezinţi modul îmbinare al conductelor

- Să întocmeşti lista cu succesiunea operaţiilor tehnologice pentru realizarea

îmbinărilor şi montării

- Să execuţi trasarea pentru prelucrarea şi montarea elementelor de instalaţii

- Să realizezi îmbinarea conductelor

- Să realizezi montarea conductelor

- Să asiuguri ordinea şi curăţenia la locul de muncă

- Să aplici regulile ergonomice în organizarea locului de muncă

- Să foloseşti instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

- Să colaborezi cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

- Să îţi asumi rolul care- ţi revine în echipă

- Să citeşti şi să utilizezi documente simple

- Să realizezi calcule simple

- Să utilizezi limbajul specific de specialitate



8

5.1. Ţevi din oţel folosite în instalaţii. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor

din oţel

5.1.1. Ţevi din oţel folosite în instalaţii. Clasificare. Notare

Pentru ce se folosesc ţevile din oţel ?

Ţevile din oţel se folosesc pentru transportul diferitelor fluide în instalaţii precum şi pentru diferite construcţii metalice necesare în instalaţii.

Din punct de vedere al procesului de fabricaţie există mai multe tipuri ?

a.- ţevi din oţel sudate longitudinal pentru instalaţii; sunt ţevi zincate sau negre folosite în mod obişnuit pentru instalaţii de apă, încălzire, abur.

b.- ţevi din oţel fără sudură trase sau laminate la rece; se folosesc pentru construcţii de utilaje cu condiţii tehnice de calitate precizate sau de uz general.

c.- ţevi de oţel fără sudură laminate la cald; se folosesc pentru construcţii de utilaje cu condiţii tehnice de calitate precizate sau de uz general.

d.- ţevi din oţel sudate longitudinal pentru construcţii, STAS 7657 ; se folosesc pentru construcţii de utilaje şi conducte de uz general

e.- ţevi din oţel sudate elicoidal pentru conducte; se folosesc pentru conducte de termoficare, magistrale de gaz, etc.

Ţevi din oţel sudate longitudinal pentru instalaţii În funcţie de domeniul de utilizare putem deosebi: - ţevi zincate – se folosesc în instalaţii de alimentare cu apă potabilă sau în industrie unde rugina de pe interiorul conductelor ar putea dăuna proceselor la care se foloseşte apa ; - ţevi negre (nezincate)- se folosec în instalaţii de încălzire, în instalaţii industriale, construcţii metalice pentru instalaţii. Ce cuprinde standardul privitor la fabricarea acestor ţevi? Categorii de execuţie: - seria grea - seria medie - seria uşoară



Diametrul nominal

Diametrul exterior

mm

Seria medie

Seria grea

mm simbol de calcul max. min. Grosimea peretelui

Masa Kg/m

pentru

liniară starea

Grosimea peretelui

Masa Kg/m

pentru

liniară starea

g NN NFM g NN NFM

10 3/8 17,2 17,5 16,7 2,3 0,839 - 2,9 1,02 -

15 1/2 21,3 21,8 21,0 2,6 1,21 1,22 3,2 1,44 1,45

20 3/4 26,9 27,3 26,5 2,6 1,56 1,57 3,2 1,87 1,88

25 1 33,7 34,2 33,3 3,2 2,41 2,43 4,0 2,93 2,95

32 1 1/4 42,4 42,9 42,0 3,2 3,10 3,13 4,0 3,79 3,82

40 1 1/2 48,3 48,8 47,9 3,2 3,56 3,60 4,0 4,37 4,41

50 2 60,3 60,8 59,7 3,6 5,03 5,10 4,5 6,19 6,26

65 2 1/2 76,1 76,6 75,3 3,6 6,42 6,54 4,5 7,93 8,05

80 3 88,9 89,5 88,0 4,0 8,36 8,53 5,0 10,3 10,5

100 4 114,3 115,0 113,1 4,5 12,2 12,5 5,4 14,5 14,8

125 5 139,7 140,8 138,5 5,0 16,6 - 5,4 17,9 -

150 6 165,1 166,5 163,9 5,0 19,8 - 5,4 21,3 -

Diametrul nominal

Diametrul exterior

mm

Seria uşoară

mm simbol de calcul max. min. Grosimea peretelui

Masa Kg/m

pentru

liniară starea

g NN NFM

10 3/8 17,2 17,4 16,7 2,0 0,742 -

15 1/2 21,3 21,7 21,0 2,3 1,08 -

20 3/4 26,9 27,1 26,4 2,3 1,39 -

25 1 33,7 34,0 33,2 2,9 2,20 2,22

32 1 1/4 42,4 42,7 41,9 2,9 2,82 2,85

40 1 1/2 48,3 48,6 47,8 2,9 3,24 3,28

50 2 60,3 60,7 59,6 3,2 4,49 4,56

65 2 1/2 76,1 76,3 75,2 3,2 5,73 5,85

80 3 88,9 89,4 87,9 3,6 7,55 7,72

100 4 114,3 114,9 113,0 4,0 10,8 11,1

125 5 - - - - - -

150 6 - - - - - -

Lungimi de livrare - de fabricaţie, 4 - 8 m ; - fixe, în cadrul lungimilor de fabricaţie ; - multipli ai lungimilor fixe.

Abateri limită - abateri de la diametrul exterior – conform tabelului 1 ; - abateri de la grosimea peretelui – trebuie să fie cuprinse în limita de 12,5% ; - abateri de la rectilinitate – maximum 1,5mm/m de ţeavă; - abateri de la lungime – în cazul lungimilor fixe abaterea maximă este +100 mm ; - abateri de la masă – pe un lot de ţeavă de minimum 10 tone abaterea este de 7,5% .

Materialul din care se execută ţeava

Ţevile din oţel pentru instalaţii se execută din benzi de oţel aminate la cald.



10

Aspect Suprafaţa exterioară şi interioară a ţevilor trebuie să fie netedă, lipsită de fisuri sau crăpături, suprapuneri de material, sulfuri sau incluziuni metalice. Se admit mici rizuri, ridicături fără ca grosimea să crească sau să scadă în afara limitelor admise. Ţevile zincate trebuie să aibă pe suprafaţa interioară şi exterioară un strat aderent şi continuu de zinc. Acoperirea cu zinc se realizează prin imersie în baia de zinc topit. Se admit asperităţi şi îngroşări pe porţiunile pe care ţeava se sprijină pe role.

Starea de livrare Ţevile se livrează în funcţie de protecţia suprafeţei şi prelucrarea capetelor în următoarele categorii: - nezincate, nefiletate - NN - nezincate, filetate - NF - nezincate, filetate, cu mufă - NFM - zincate, nefiletate - ZN - zincate, filetate - ZF - zincate, filetate, cu mufă - ZFM Ţevile cu diametrele cuprinse între 15 – 100 mm se pot livra şi în varianta zincată. Grosimea stratului de zinc pe suprafaţa interioară trebuie să fie de aproximativ 56m. Condiţii pentru mufă şi filet Forma, dimensiunile şi condiţiile tehnice ale mufei sunt standardizate. Filetul executat la capetele ţevilor trebuie să fie conic dreapta iar al mufei cilindric dreapta. Verificări la care pot fi supuse ţevile din oţel

- verificarea aspectului - verificarea dimensiunilor şi a rectilinităţii - verificarea filetului - verificarea masei - verificarea compoziţiei chimice pe ţeavă - verificrea la aplatizare - verificarea la îndoire - verificarea aderenţei stratului de zinc - verificarea la presiune hidraulică. Livrare şi marcare Ţevile se livrează în legături cu masa de maximum 500 kg. Fiecare legătură de ţevi trebuie să poarte o etichetă pe care se înscriu : - marca fabrici producătoare - numărul lotului - denumirea ţevi şi categoria - dimensiuni – diametrul x grosimea peretelui x lungimea - marca de oţel - cantitatea, masa - semnul organului de control tehnic - STAS-ul de fabricaţie Documente Fiecare lot trebuie însoţit de documentul de certificare a calităţi întocmit conform dispoziţiilor legale în vigoare.



5.1.2. Îmbinarea demontabilă şi îmbinarea nedemontabilă a ţevilor din oţel

Îmbinări demontabile în instalaţii sunt considerate îmbinările care se pot desface fară a afecta materialul de bază al conductelor, ci doar materialul de etanşare.

Îmbinarea prin filete

Îmbinarea cu un racord olandez

Îmbinarea cu flanşe.



12

Îmbinarea prin sudură a ţevilor din oţel reprezintă un procedeu de îmbinare nedemontabilă a acestora. Sudură cap la cap pentru două ţevi aşezate orizontal (probă de sudură) Sudură la două ţevi cu diametru diferit aşezate orizontal (probă de sudură)

Sudură oxiacetilenică



5.1.3. Fitinguri pentru ţevi din oţel

Fitingurile uzual folosite pentru îmbinarea prin filete a ţevilor din oţel sunt realizate din fontă maleabilă. Se livrează fitinguri zincate (pentru ţevile zincate) şi fitinguri negre. Diametrele de livrare sunt cuprinse, de regulă, între 8 şi 100 mm (1/4" şi 4").

Clasificare : - fitinguri pentru schimbare de direcţie – coturi, curbe - fitinguri de ramificare – teuri, cruci

- fitinguri de modificare diametru - reducţii - fitinguri pentru prelungire de conducte – mufe, niple - fitinguri pentru închidere de conducte – dopuri, capace

- fitinguri pentru racordarea aparatelor – racorduri olandeze

Teu egal

Teu cu ramificaţia redusă

Teu cu ramificaţia mărită

Teu cu trecerea şi ramificaţia redusă

Teu cu trecerea redusă

Cot egal la 90° cu filte interioare

Cot redus la 90° cu filte interioare

Cot ega la 45° cu filte interioare

Cot egal la 90° cu filet interior şi filet exterior

Cot redus la 90 cu filet interior şi filet exterior

Cot egal la 45 cu filet interior şi filet exterior



14

Curbă la 90 cu filete interioare

Curbă la 45 cu filete interioare

Teu cu trecerea mărită şi ramificaţia redusă

Curbă scurtă la 90 cu filete interioare

Curbă scurtă la 90 cu filet interior şi filet exterior

Teu cu un braţ curb

Teu cu un braţ curb şi ramificaţia redusă

Teu cu braţ curb şi trecerea redusă

Teu cu braţ curb cu ramificaţia şi trecerea redusă

Teu cu două braţe curbe

Teu cu două braţe curbe, redus

Cruce egală

Cruce redusă



Mufă egală cu filet interior şi filet exterior

Mufă redusă cu filet interior şi filet exterior

Reducţie

Niplu egal Niplu cu filet stânga - dreapta

Niplu redus

Curbă la 90 cu filet interior şi filet exterior

Curbă la 45 cu filet interior şi filet exterior

Curbă la 90 cu filete exterioare

Mufă egală Mufă egală cu filet stânga - dreapta

Mufă redusă



16

Racord olandez drept cu etanşare plană cu filete interioare

Racord olandez drept cu etanşare plană cu filet interior şi filet exterior

Racord olandez drept cu etanşare conică cu filete interioare

Racord olandez drept cu etanşare conică cu filet interior şi filet exterior

Piuliţă pentru racorduri olandeze

Contrapiuliţă

Capac

Dop fără guler

Dop cu guler

Dop cu lăcaş pătrat



Notarea fitingurilor: se consideră fitingul cu cel mai mare diametru jos şi se citesc diametrele în sens invers acelor de ceasornic. Exemple:

Cot redus 32 –25 mm Teu redus 32 – 25 – 20 mm Cruce redusă 32 – 25 – 20- 25 mm

Cot cu ieşire laterală

Teu cu ieşire laterală

Curbă de ocolire

32 32

25 25

20

32

25 25

20

Racord olandez cu cot, cu etanşare plană şi filete interioare

Racord olandez cu cot, cu etanşare plană, cu filet interior şi exterior

Racord olandez cu cot, cu etanşare conică şi filete interioare

Racord olandez cu cot, cu etanşare conică, cu filet interior şi exterior



18

5.1.4. Determinarea lungimii de prelucrare

În figură se observă că lungimea ţevii l este mai mică decât distanţa M dintre axele fitingurilor. Acest lucru se datorează faptului că ţeava nu se înşurubează până în axa fitingurilor. Pentru a determina lungimea ţevii se poate proceda în două variante.

a. Măsurare directă

Se aşează pe bancul de lucru cele două fitinguri la distanţa corespunzătoare M şi apoi se măsoară lungimea ţevii l.

M

l b a

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 20 1 2 3 4 5 6 7

l

M



b. Calculul lungimii ţevilor

Dacă se cunosc distanţele zc şi zt lungimea ţevii se poate determina prin calcul după relaţia:

Tabel cu caracteristicile coturilor la 90 cu filete interioare

Diametrul nominal Dn ( mm ) 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100

Filet ( in ) 1/4 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 2 1/2 3 4

a ( mm ) 21 25 28 33 38 45 50 58 59 78 96

Cota de montare z ( mm ) 11 15 15 18 21 26 31 34 42 48 60

Masa netă ( kg / buc ) 0,056 0,067 0,095 0,150 0,223 0,349 0,455 0,718 1,105 1,575 2,584

M

l zt zc

l = M – zt - zc

a

a

z

z



20

Dimensiunile caracteristice ale fitingurilor uzuale

Cot la 90 cu filete interioare

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100

l 21 25 28 33 38 45 50 58 69 78 96

z 11 15 15 18 21 26 31 34 42 48 60

Cot la 90 cu filet exterior şi filet interior

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100

l 21 25 28 33 38 45 50 58 69 78 96

h 28 32 37 43 52 60 65 74 88 98 118

z 11 15 15 18 21 26 31 34 42 48 60

Teu egal

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100

l 21 25 28 33 38 45 50 58 69 78 96

z 11 15 15 18 21 26 31 34 42 48 60

Niplu dreapta - dreapta

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80

h 36 38 44 47 53 57 59 68 75 83

S) 19 22 27 32 41 50 55 70 85 100

S-cheia fixă care se potriveşte pe hexagonul niplului



Mufă dreapta -dreapta

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100

l 27 30 36 39 45 50 55 65 74 80 94

z 7 10 10 9 11 12 17 17 20 20 22

Mufă stânga -dreapta

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80

l 27 30 36 39 45 50 55 65 74 80

z 7 10 10 9 11 12 17 17 20 20

Reducţii

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80

h b z

10 20 10

15 24 14 14

20 26 16 16 13 Forma I şi II

25 29 19 19 16 14

32 31 21 18 16 14

40 31 21 18 16 14 12

50 35 48 35 33 18 16 16

65 40 54 37 35 21 16

80 44 59 Forma III 42 40 40 20 17

100 51 69 45 42 21



22

Robinet de trecere cu ventil drept sau cu ventil înclinat

Diametrul 15 20 25 32 40 50 65 80

l 65 75 90 110 120 150 190 220

t 11 12 14 16 18 20 22 25

z 22 26 31 39 42 55 73 85

Robinet de trecere cu sertar

Diametrul 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100

l 50 50 55 65 75 80 90 105 115 160

z 15 12 13 16 19 21 21 26 28 44

Robinet de trecere cu cep

Diametrul 15 20 25 32 40 50

l 65 75 90 105 120 140

z 20 23 28 34 41 46

Racord olandez drept cu filet interior şi filet exterior, etanşare cu garnitură

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50

l1 21 23 25 28 31 33 36 42

h 32 33 39 42 47 55 57 62

z1 11 13 12 13 14 14 17 18

b ) grosimea garniturii b = 2mm



Racord olandez drept cu filete interioare, etanşare cu garnitură

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50

l1 21 23 25 28 31 33 36 42

l2 19 20 21 22 25 30 32 34

l3 42 45 48 52 58 65 70 78

z1 11 13 12 13 14 14 17 18

z2 9 10 8 7 8 11 13 10

z3 22 25 22 22 24 27 32 30

b ) grosimea garniturii b= 2mm

Racord olandez cu cot cu filet exterior şi filet interior, etanşare cu garnitură

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50

l1 21 25 28 33 38 45 50 58

h 61 65 76 82 94 107 115 128

z1 11 15 15 18 21 26 31 34

Racord olandez cu cot cu filete interioare, etanşare cu garnitură

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50

l1 21 25 28 33 38 45 50 58

l2 48 52 58 62 72 82 90 100

z1 11 15 15 18 21 26 31 34

z2 38 42 45 47 55 63 71 76

Curbă de ocolire

Diametrul F 10 15 20 25

R 10 15 20 25

l 38 45 55 69

z 28 32 40 52



24

Exemple de determinare a lungimii ţevilor, folosind metoda de calcul

1.

DN = 20mm M = 782 mm l = M – zc - zc

zC = 18 mm (din tabel) l = 782 mm – 18 mm – 18 mm l = 746 mm

Pentru alte exerciţii

Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

M mm

713 736 759 782 805 828 851 874 897 920 943 966

DN mm

8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 8

2.

DN = 25 mm M 1 = hC + zC hC = 52 mm (din tabel) zC = 21 mm (din tabel) M 1 = 52 mm + 21 mm M 1 = 73 mm M 2 = 749 mm l 2 = M 2 – zC – zC l 2 = 749 mm – 21 mm – 21 mm l 2 = 707 mm Pentru alte exerciţii

Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

M2 mm

635 654 673 692 711 730 749 768 787 806 825 844

DN mm

100 80 65 50 40 32 25 20 15 10 8 100

DN

M

M1

M2 DN



3. DN = 32 mm M = 514 mm

l = M – zT - zC zT = 26 mm (din tabel) zC = 26 mm (din tabel)

l = 514 mm – 26 mm – 26 mm l = 462 mm Pentru alte exerciţii

Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

M

mm 429 446 463 480 497 514 531 548 565 582 599 616

DN mm

8 10 15 20 25 32 40 50 40 32 25 20

4.

DN = 15 mm M = zT + hN + zC zT = 15 mm (din tabel) hN = 44 mm (din tabel) zC = 15 mm (din tabel) M = 15 mm + 44 mm + 15 mm M = 74 mm Pentru alte exerciţii

Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

DN mm

80 65 50 40 32 25 20 15 10 8 10 15

M

DN

M

DN



26

5. DN = 50 mm M1 = 625 mm l1 = M1 – zT – zM/2 zT = 34 mm (din tabel) zM = 17 mm (din tabel) l1 = 625 mm – 34 mm – 8,5 mm l1 = 582,5 mm M2 = 495 mm l2 = M2 –zM/2 – zC zC = 34 mm (din tabel) l2 = 495 mm – 8,5 mm – 34 mm l2 = 452,5 mm

pentru alte exerciţii

Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

M1 mm

534 547 560 573 586 599 612 625 638 651 664 677

M2 mm

418 429 440 451 462 473 484 495 506 517 528 539

DN mm

8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100 80

6. DN = 40mm l = 521 mm M = 837 mm l1 = M – zT – l – zM - zC zT = 31 mm (din tabel)

zM = 17 mm (din tabel)

zC = 31 mm (din tabel) l1= 837 mm – 31 mm – 521 mm – 17 mm – 31 mm l1 = 237 mm

pentru alte exerciţii

Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

M1 mm

702 729 756 783 810 837 864 891 918 945 972 999

l mm

406 429 452 475 498 521 544 567 590 613 636 659

DN mm

10 15 20 25 32 40 32 25 20 15 10 8

M1 M2

DN

l1

M

DN



5.1.5. Organizarea locului de muncă Principii care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă

a.- Respectarea Normelor de securitate şi sănătate la locul de muncă specifice

lucrărilor de prelucrare a ţevilor din oţel

Toate sculele şi dispozitivele manuale trebuie să fie în bună stare şi să corespundă modului şi condiţiilor de execuţie ale lucrării respective. Sculele trebuie să fie fixate de mânere, iar suprafeţele lor active să fie netede şi fără aşchii. Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite. Muncitorii trebuie sa fie atenţi să nu le cadă obiectele şi sculele. Înainte de începerea lucrului, la fiecare schimb trebuie controlată starea tuturor sculelor, a utilajelor, a maşinilor electrice. Muncitorii vor purta ochelari de protecţie atunci când execută lucrări care pot periclita ochii (dăltuiri, străpungeri, etc.) sau operaţii de prelucrare prin aşchiere (debitarea ţevilor). În cazul operaţilor tehnolgice ce presupun folosirea unei flăcări deschise (lipre, sudură, etc) se vor respecta normele de prevenire şi stingere a incendilor.

b. Echipament de protecţie a muncii pentru lucrări de prelucrare:

- Salopeta – halat;

- Mănuşi de protecţie;

- Încălţaminte cu talpă din piele;

- Ochelari de protecţie;

- Cască de protecţie;

- Mască contra prafului;

- Centură de sigurantă;

- Salopete speciale pentru timp friguros;

- Caciulă pentru timp friguros;

- Manuşi de protecţie pentru timp friguros;



28

c.- Indicatoare de avertizare

d.- Principiile organizării ergonomice a locului de muncă

Ergonomia – adaptarea muncii la om şi a omului la meseria sa Pentru aplicarea principiilor ergonomiei se impune cunoaşterea următoarelor aspecte a.- Consumul de energie în organismul uman şi sursele care-l provoacă b.- Organizarea ergonomică a locului de muncă, conceperea sculelor, aparatelor, utilajelor c.- Factorii de ambianţă d.- Organizarea timpului liber pentru necesităţi fireşti Nu există în societate o pierdere care să egaleze pe cea care se datorează mişcărilor inutile, prost dirijate, ineficiente. Studiul mişcărilor şi al gesturilor în care acestea sunt incluse creează elemente favorabile pentru creşterea capacităţii productive a muncitorilor.

Principalele direcţii şi preocupări specifice ale ergonomiei în organizarea activităţii sunt: a. Omul – consumul energetic în activitatea productivă executată - Capacitatea de muncă - Oboseala - Economia de mişcări



Reguli de bază pentru economisirea mişcărilor sunt :

- mişcările mâinilor şi ale braţelor să fie simetrice, simultane, continue - mişcările să fie cât se poate de rare, scurte, uşoare - succesiunea mişcărilor să fie logică - uneltele şi materialele să fie depozitate permanent în aceiaşi poziţie b.- Concepţia de organizare a locului de muncă - zonele normale şi maxime de lucru ale omului pe locul de muncă - dimensiunea locului de muncă - economia de mişcări - aprovizionarea locului de muncă c.- Factorii de ambianţă. Mediul industrial şi influenţa sa asupra omului - Fizic – microclimatul industrial

o Iluminatul şi cromatica – temperatură, umiditate, puritatea aerului, curenţi de aer / influenţa cromaticii asupra productivităţii muncii

o Acustica – zgomot, vibraţii, - influenţa asupra productivităţii şi sănătăţii - Social

o Activităţi în schimburi de lucru o Relaţii interpersonale (între membrii grupului / grupurilor de angajaţi) o Condiţii igienico-sanitare o Protecţia contra incendiilor, ssm, mediu.

Organizarea locului de muncă Locul de muncă – zona (spaţiul) aprovizionat cu tot ceea ce este necesar pentru realizarea unei sarcini sau exercitarea unei funcţiuni de către un executant individual sau un colectiv. Organizarea raţională a locului de muncă este dată de unele elemente care determină nivelul eficienţei activităţii locului de muncă. Aceste elemente sunt :

- mijloacele de muncă : utilaje, SDV-uri, - obiectele muncii : materiale, materii prime, semifabricate, etc. - forţa de muncă : executanţii

Locul de muncă este organizat raţional atunci când se asigură executanţilor condiţii pentru o productivitate ridicată cu consumuri de resurse reduse, fără mişcări inutile, cu cheltuieli minime

Pentru organizarea corectă a muncii, construcţia se împarte în plan orizontal în sectoare de lucru, iar în plan vertical în niveluri de lucru Porţiune de construcţie în curs de execuţie, în cadrul căreia se execută în cursul unei perioade de timp determinate, unul sau mai multe procese de muncă, se numeşte sector de lucru.



30

În fiecare sector de lucru există mai multe fronturi de lucru Frontul de lucru pentru procesul de producţie este spaţiul din cadrul şantierului pe care sunt create condiţii constructive, tehnologice şi de securitate a muncii în vederea realizării lui. Acesta reprezintă spaţiul pe care se desfăşoară sau se poate desfăşura lucrările de realizare a procesului considerat. Nivelul de lucru este o parte dintr-o construcţie măsurată în înălţime pe care un proces se poate executa fără a fi necesară schimbarea condiţiilor de lucru. Organizarea raţională a locurilor de muncă presupune desfăşurarea activităţilor în zonele componente : zona de lucru, zona de depozitare a materialelor, şi zona de circulaţie pentru aprovizionarea cu materiale. Zona de lucru – în care muncitorii îşi desfăşoară activitatea productivă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

- Să asigure câmp vizual suficient - Să asigure libertate în mişcări - Să ofere o poziţie comodă - Să permită luarea tuturor măsurilor de protecţia muncii

Zona de depozitare – este rezervată depozitării materialelor, sculelor, aparatelor de măsură şi control, şi trebuie să fie amplasată astfel încât să pună la dispoziţie executanţilor cele necesare , cu depunerea unui efort minim, în deplină securitate împotriva accidentelor de muncă, şi cu posibilitatea evitării de deplasări şi transporturi inutile. Zona de circulaţie – este rezervată aprovizionării locului de muncă şi trebuie să se afle la marginea zonei de depozitare, opusă zonei de lucru, pentru a evita încrucişarea fluxului de lucru cu cel de aprovizionare

Exemplu de organizare a locului de muncă – banc de lucru

scule banc de lucru Instrumente de măsură

Sertar cu scule

Menghină



5.1.6. Aprovizionarea cu materiale

a. Reprezentare convenţională

b. Reprezentare în vedere

235 260

245

255

DN15

235

245

½”

260

255



32

Necesar de materiale pentru tronsonul de instalaţie executat din ţeavă zincată

1. Ţeavă zincată ½” 1255 mm 2. Mufă egală zincată ½” 2 buc. 3. Cot egal la 90 cu filete interioare zincat ½” 2 buc. 4. Teu egal zincat ½” 1 buc. Necesar de scule

1. Metru 2. Creion 3. Ferăstrău pentru metale 4. Menghină de ţeavă 5. Debavurator 6. Clupă ½” 7. Cleşti de ţeavă 8. Perie de sârmă Consumabile

1. Ulei pentru filetare 2. Cânepă 3. Pastă de etanşare



5.1.7. Scule şi dispozitive necesare petru operaţiile de prelucrare şi îmbinare Măsurare şi trasare Debitare şi debavurare

Ruletă Ruletă Metru din segmente

Riglă gradată

Ac de trasat

Ferăstrău pentru metale Ferăstrău unghiular

Ferăstrău staţionar pentru metal

Tăietor cu rolă

Debavurator



34

Îndoire Filetare Înşurubare

Dispozitiv manual de îndoiere

Dispozitiv hidraulic de îndoiere

Filieră Clupă cu bacuri fixe Clupă cu bacuri reglabile

Cleşti de ţeavă

Cheie reglabilă

Cheie fixă



5.1.8. Interpretarea documentaţiei tehnice specifice Semne convenţionale pentru fitinguri şi armături

Nr. crt.

Denumirea fitingului Semn

convenţional Simbol

1

Cot la 90 cu filete interioare

A1

2 Cot la 90 cu filet interior şi filet exterior

A4

3

Teu

B1

4 Niplu

N8

5 Mufă

M2

6 Reducţie

N4

7 Robinet de trecere cu ventil

8 Robinet de trecere cu sertar

9 Robinet de trecere cu cep

10 Racord olandez drept cu filet interior şi filet exterior, etanşare plană

U2

11 Racord olandez drept cu filete interioare, etanşare plană

U1

12 Racord olandez cu cot cu filet interior şi filet exterior, etanşare plană

UA2

13 Racord olandez cu cot cu filete interioare, etanşare plană

UA1

14 Curbă de ocolire cu filete interioare



36

Nr. crt.

Denumirea fitingului Semn

convenţional Simbol

15 Cot la 45 cu filete interioare

A1/45

16 Cot la 45 cu filet interior şi filet exterior

A4/45

17 Cruce

C1

18 Curbă scurtă la 90 cu filete interioare

D1

19 Curbă scurtă la 90 cu filet interior şi filet exterior

D4

20 Teu cu un braţ curb

E1

21 Teu cu două braţe curbe

E2

22 Curbă la 45 cu filete interioare

G1/45

23 Curbă la 45 cu filet interior şi filet exterior

G4/45

24 Curbă cu filete exterioare

G8

25 Racord olandez drept cu filet interior şi filet exterior, etanşare conică

U12

26 Racord olandez drept cu filete interioare, etanşare conică

U11

27 Racord olandez cu cot cu filet interior şi filet exterior, etanşare conică

UA12

28 Racord olandez cu cot cu filete interioare, etanşare conică

UA11

29 Mufă cu filet exterior

M4



Exerciţiu robinet

DN1 = 20 mm DN2 = 15 mm,

M = 573 mm

l = M – zt – zr - zc l = 573 mm – 18 mm – 13 mm – 15 mm l = 527 mm pentru alte exerciţii

Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

M mm

418 449 480 511 542 573 604 635 666 697 728 759

DN1 mm

10 15 15 20 20 20 25 25 25 25 32 32

DN2 mm

8 8 10 8 10 15 8 10 15 20 10 15

Exerciţiu reducţie

DN = 25 mm M1= 549 mm

M2= 388 mm l1 = M1 – zt - zro l1 = 549 mm – 21 mm – 31 mm l1 = 497 mm l2 = M2 - zro – zt l2 = 388 mm – 31 mm – 21 mm l2 = 336 mm pentru alte exerciţii

Exerciţiul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

M1 mm

475 512 549 586 623 660 697 734 771 808 845 882

M2 mm

310 349 388 427 466 505 544 583 622 661 700 739

DN mm

15 20 25 32 40 50 65 80 15 20 25 32

M

DN1

DN2

DN

M2 M1



38

Reprezentarea convenţională a instalaţiei Denumirea instalaţiei ________________________________________________________ Ţeavă de oţel Neagră Zincată Fitinguri Negre Zincate

160

625

160 160

210

170

170

850

80

80

305 1280

3125

4205

DN20 DN32 DN25 DN15

DN40

1 2

3 4 5

6

7

8

9

10

11

12

13

14 18

15

16

17

19

20

21



Calculul lungimii ţevilor

M1 = ________________ L1 = M1 – zro –zc L1 = _________________________ L1 =

M2 = ________________ L2 = M2 – zc –zt L2 = _________________________ L2 = M3 = ________________ L3 = M3 – zt –zt L3 = _________________________ L3 = M4 = ________________ L4 = M4 – zt –zt L4 = _________________________ L4 = M5 = ________________ L5 = M5 – zt –zc L5 = _________________________ L5 = M6 = ________________ L6 = M6 – zc –zr -zro L6 = _________________________ L6 = M7 = ________________ L7 = M7 – zro –zt L7 = _________________________ L7 = M8 = ________________ L8 = M8 – zt –zc L8 = _________________________ L8 = M9 = ________________ L9 = M9 – zc –zc L9 = _________________________ L9 = M10 = ________________ L10 = M10 – zt –zr -zro L10 = _________________________ L10 = M11 = ________________ L11 = M11 – zro –zt L11 = _________________________ L11 = M12 = ________________ L12 = M12 –zt –zc L12 = _________________________ L12 = M13 = ________________ L13 = M13 – zc –zc L13 = _________________________ L13 =



40

M14 = ________________ L14 = M14 – zt –zr -zro L14 = _________________________ L14 =

M15 = ________________ L15 = M15 – zro –zt L15 = _________________________ L15 = M16 = ________________ L16 = M16 – zt –zc L16 = _________________________ L16 = M17 = ________________ L17 = M17 – zc –zc L17 = _________________________ L17 = M18 = ________________ L18 = M18 – zt –zr -zro L18 = _________________________ L18 = M19 = ________________ L19 = M19 – zro –zt L19 = _________________________ L19 = M20 = ________________ L20 = M20 – zt –zc L20 = _________________________ L20 = M21 = ________________ L21 = M21 – zc –zc L21 = _________________________ L21 =



Necesar de materiale _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________



42

5.1.9. Măsuri specifice de securitate a muncii

1. Ţevile din oţel trebuie depozitate astfel încât să fie uşor de manevrat, să nu încurce procesele de lucru sau căile de circulaţie.

2. Ţevile din oţel vor fi stivuite astfel încât să nu existe pericolul rostogolirii lor.

3. Ţevile vor fi transportate de cel puţin două persoane datorită lungimii mari a

acestora.

4. Pentru ţevile cu diametre mari se va ţine seama de greutatea specifică mare a acestora şi de masa maximă admisă pentru transportul manual.

5. În cazul transportului pe cărucioare, role ţevile trebuie fixate astfel încât să

nu poată să cadă, să se rostogolească.

6. În cadrul operaţilor de prelucrare a ţevilor din oţel (debitare, debavurare, filetare, înşurubare) acestea trebuie să fie bine fixate în dispozitive corespunzătoare.

7. Maşinile şi dispozitivele electrice folosite în cadrul lucrărilor de prelucrare

vor fi verificate înainte de începerea lucrului din punct de vedere a izolaţilor electrice şi din punct de vedere funcţional.

8. La folosirea maşinilor şi dispozitivelor de prelucrare ale ţevilor se vor

respecta instrucţiunile de folosire ale acestora precum şi specificaţiile referitoare la siguranţa muncii şi protecţie la incendiu (din cărţile tehnice ale maşinilor respective).

9. La operaţiile de prelucrare prin aşchiere (debitare, debavurare, filetare)

unde există riscul să sară aşchii se va purta echipament de protecţie corespunzător (mănuşi de protecţie, ochelari de protecţie).

10. La îndoirea ţevilor din oţel acestea trebuie să fie aşezate corect în bacurile

dispozitivelor iar la ţevile lungi se va ţine seama de spaţiul necesar pentru deplasarea ţevii în procesul de îndoire.

11. Maşinile de îndoire nu vor fi acţionate doar după ce operatorul care a

sprijinit şi fixat ţeava s-a îndepărtat de maşină.

12. La operaţiile de îmbinare prin presare se va acorda atenţie posibilităţii de închidere libere a bacurilor de presare, fără a pune în pericol operatorul.

13. În cadrul tuturor lucrărilor de prelucrare se vor proteja corespunzător şi

împrejurimile zonei de lucru.



5.1.10. Măsurarea, trasarea, debitarea şi îndoirea ţevilor din oţel Măsurarea, verificarea diametrului

Măsurarea lungimilor

Măsurarea diametrului exterior Măsurarea diametrului interior

Măsurarea lungimilor mici Măsurarea lungimilor medii

Măsurarea lungimilor mari Măsurarea lungimilor curbe



44

Debitarea ţevilor

Ferăstrău mecanic

Tăierea cu ferăstrăul

Tăierea materialelor diferite

Ferăstrău cu disc

Tăierea cu ferăstrău electric

Tăierea cu flexul la poziţie

Ferăstrău electric de mâna



Îndoirea ţevilor din oţel În procesul de îndoire la rece a ţevilor din oţel secţiunea acestora se poate deforma.

Pentru a evita acest lucru îndoirea ţevii se face după o rolă de îndoire de anumit diametru sau în bacuri ale maşinii de îndoit.

Tăierea cu rolă manual Tăierea cu rolă electric



46

Îndoirea ţevilor de diametru mic cu dispozitiv manual Trasarea ţevilor Se dă: Se cere realizarea unei curbe la 800 mm de la capăt după o rolă cu raza de 84 mm. Trasarea şi aşezarea dispozitivului de îndoire

800 mm

R = 3 x D

1200 mm

28 m

m

800 mm – 84 mm = 716 mm

28 m

m



Îndoirea ţevilor de diametru mare

Îndoirea la cald a ţevilor din oţel Încălzirea se realizează cu flacără oxiacetilenică. Lungimea de încălzire l depinde de diametrul ţevi şi se poate determina prin calcul. Lungimea de încălzire este:

l = 1,5 x d

Pentru o rază de curbură R = 3d rezultă:

l = 4,5 x d

Maşină hidraulică pentru îndoit ţevi din oţel

Maşină electro - hidraulică pentru îndoit ţevi din oţel

Pentru ca secţiunea circulară a ţevii să nu se modifice aceasta se prinde într-o menghină în timpul îndoirii.



48

5.1.11. Filetare, etanşare, înşurubare Filetarea cu filiera Filetarea cu clupa manuală Filetarea cu scule electrice

Clupă cu bacuri reglabile Cuţitele tăietoare se pot apropia sau îndepărta. Pentru a face filete la diametre diferite cuţitele tăietoare trebuie reglate corespunzător.

Clupă cu bacuri fixe Cuţitele tăietoare sunt fixate rigid pentru un anumit diametru. Pentru a face filete la diametre diferite se schimbă capul de tăiere pentru diametrul corespunzător.

Clupă electrică Maşină de filetat



Caracteristicile filetului pentru ţevi

Diametrul

Diametrul filetului în planul de măsurare

Pasul filetului

Numărul de paşi pe

ţol

Lungimea utila a filetului

Exterior d = D

Mediu d2 = D2

Interior d1 = D1

8 13,157 12,301 11,445 1,337 19 9,7

10 16,662 15,806 14,950 1,337 19 10,1

15 20,955 19,793 18,631 1,814 14 13,2

20 26,441 25,279 24,117 1,814 14 14,5

25 33,249 31,770 30,291 2,309 11 16,8

32 41,910 40,431 38,952 2,309 11 19,1

40 47,803 46,324 44,845 2,309 11 19,1

50 59,614 58,135 56,656 2,309 11 23,4

65 75,184 73,705 72,226 2,309 11 26,7

80 87,884 86,405 84,926 2,309 11 29,8

100 113,030 111,551 110,072 2,309 11 35,8

Filet interior cilindric Filet exterior conic



50

Diametrul 8 10 15 20 25 32 40 50 65 80 100

Lungimea filetului ţevii 12 12 15 17 19 21 21 26 29 32 38

Lungimea filetului mufei 10 10 13 15 17 19 19 24 27 30 36

Înşurubarea cu mana 8 8 10 12 12 14 14 18 20 21 26

Înşurubare cu mâna

Înşurubare cu cleştele Etanşare metal pe metal

Etanşarea

Cânepă ieşită Etanşare corectă

Porţiuni neetanşate



Îmbinarea prin racorduri cu strângere mecanică Îmbinarea prin canelare

Racord cu strângere mecanică

Canelarea ţevii



52

5.1.12. Îmbinarea prin presare a ţevilor din oţel

La îmbinarea prin presare se folosesc fitinguri speciale care sunt presate peste ţeavă cu un dispozitiv de presare. Etanşarea îmbinării este realizată prin presarea garniturii din cauciuc sintetic între fiting şi ţeavă. Fixarea îmbinării se realizează prin deformarea plastică a fitingului şi a ţevii. Îmbinarea nu este demontabilă.

Îmbinare presată

Fitinguri pentru presare Realizarea unei îmbinări



5.1.13. Îmbinarea prin sudare. Procedee de sudare. Măsuri specifice de protecţia muncii

Sudarea este o operaţie de îmbinare nedemontabilă a piselor metalice, prin utilizarea unei încălziri locale sau a presiunii, sau a ambelor, cu sau fără folosirea unui metal de adaos similar cu metalul pieselor de îmbinat.

Două piese metalice aduse şi menţinute în contact, în mod normal (la temperatura mediului ambiant şi presiunea atmosferică) nu se vor suda între ele.

Dacă la locul de contact se introduce o anumită cantitate de energie, de exemplu sub formă de căldură şi presiune, se relizează îmbinarea prin sudare. Două piese din oţel încălzite la circa 1100ºC şi presate prin batere cu ciocanul (forjare) se vor suda.

Dacă la locul de contact a două pise metalice se introduce suficientă căldură, până la topirea suprafeţelor în contact ale marginilor, ele se vor suda şi fară forjare sau presare.



54

Procedee de sudură

a. Sudură cu flacără de gaz - G

Folosire: - sudură în orice poziţie de regulă pentru instalaţii şi conducte; - oţeluri nealiate şi slab aliate, metale neferoase, fonte; - materiale cu grosimi pană la 6mm;

1. butelie de oxigen cu reductor

2. butelie de acetilenă cu reductor

3. supapă de întoarcere a flăcări

4. furtun de oxigen

5. furtun de acetilenă

6. arzător de sudură

7. sârmă de sudură

8. diuză de sudură

9. piese de sudat

10. flacăra de sudură

A. sudură spre stânga, pentru g 3mm

B. sudură spre dreapta, pentru g 3mm



b. Sudură electrică - E

Folosire: - sudură în orice poziţie; - oţeluri nealiate, slab aliate şi aliate; - materiale cu grosimi peste 3mm;

1. racord la reţeaua electrică

2. transformator sudură

3. cablu sudură - cleşte

4. cablu sudură - masă

5. cleşte port electrod

6. electrod sudură

7. clemă pentru masă

8. piesă de sudat

9. arc electric

10. sârmă electrod

11. învelişul electrodului

12. punctul de topire

13. gaz protector din înveliş

14. zgură lichidă

15. zgură solidificată

16. baie de metal topit

17.cordon de sudură întărit



56

c. Sudură în puncte - RP

Folosire: - sudură de îmbinare la produse de serie; - oţeluri nealiate, slab aliate şi aliate; - grosimi între 0,5 şi 3mm pe tablă;

1. racord reţea electrică

2. trannsformator sudură

3. forţă de apasare

4. electrozi din cupru

5. piese de sudat

6. punct de sudură



Măsuri specifice de protecţia muncii Prevenirea exploziilor şi a incendiilor

Exploziile, care uneori sunt însoţite şi de incendii, la sudarea cu gaz pot fi prevenite, dacă se iau măsuri de evitare, în special înainte de punerea în funcţiune a instalaţiilor şi înaintea începerii operaţiei de sudare.

Generatoarele de acetilenă trebuie amplasate în încăperi separate de cele în care se sudează, la distanţe de cel puţin 10 m de orice sursă de foc, iar manipularea lor să fie făcută în conformitate cu prescripţiile producătorilor. Deoarece umiditatea din aer în contact cu carbidul degajă acetilenă, care este explozivă, butoaiele de carbid se vor păstra închise etanş în încăperi uscate, separate de alte materiale. Ţinând seama că oxigenul în contact chiar şi cu urme de grăsime provoacă explozii, buteliile, reductoarele şi tuburile de oxigen se vor păstra absolut curate, complet lipsite de grăsimi.

La sudarea cu arc electric, periodic, se vor efectua verificări ale izolaţiei conductoarelor, ale contactelor şi ale legăturilor electrice.

Atât la sudarea cu flacără de gaze, cât şi la sudarea electrică, se vor înlătura materialele inflamabile din apropierea locurilor de muncă, deoarece pot provoca incendii urmate chiar de explozii, datorită scânteilor şi picăturilor de metal sau de zgură împrăştiată în timpul lucrului.

Nu se vor efectua lucrări la recipiente aflate sub presiune. La intrarea în atelierele de sudare se va afişa vizibil: „Fumatul interzis”,

„Nu priviţi flacăra”, „Nu priviţi arcul electric”, „Pericol de orbire”, „Atenţie, se sudează”, etc.

Incendiile pot fi provocate de scântei, picături de metal topit, zguri topite, capete de electrozi aruncate, etc., dacă se lucrează în apropierea materialelor inflamabile.

Înainte de sudare, locurile de muncă se vor curăţii atent de orice materiale inflamabile sau, în cazuri deosebite, acestea se vor acoperi cu materiale ignifuge. La întreruperea lucrului, chiar pentru un timp foarte scurt, la sudarea cu gaz, arzătoarele vor fi stinse, iar la sudarea electrică, se va opri aparatul. La izbucnirea incendiilor, se vor folosi stingătoarele cu spumă, care sunt cele mai recomandabile, deoarece nu afectează aparatura. Incendiile la sudarea cu gaz se pot stinge cu găleţi sau furtunuri de apă sau cu nisip; recomandate sunt însă stingătoarele chimice sau cu bioxid de carbon.

În cazul izbucnirii unui incendiu la sudarea electrică, după ce au fost scoase din priză toate aparatele, stingerea incendiilor se va face numai cu stingătoare cu spumă.

Prevenirea electrocutării şi a radiaţiilor arcului electric

Deoarece tensiunile peste 24V cu curenţi de 0,01A sunt periculoase organismului omenesc, este necesar ca sudorii să nu vină în contact cu piese neizolate ale circuitelor electrice. Toate legăturile electrice la instalaţiile pentru sudarea cu arc electric se vor efectua numai de către electricieni.

Înainte de începerea lucrului, sudorul va examina cablurile de sudare (dacă nu sunt deteriorate sau cu izolaţie defectă) şi legăturile (dacă sunt corecte); conductoarele de curent trebuie verificate cel puţin o dată la trei zile. Deoarece contactul direct cu prizele neizolate ale circuitelor electrice sunt foarte periculoase, sudorul trebuie să poarte permanent mănuşi de piele. Toate aparatele, precum şi masa de sudare, trebuie să fie legate la pământ; aceste legături se execută de către electricieni.



58

La sudarea în interiorul recipientelor, se vor utiliza covoare izolante sau grătare

de lemn cu covoare ignifuge. Contra radiaţiilor produse de către arcul electric se vor utiliza măşti de cap sau

ecrane de mână, prevăzute cu filtre din sticlă colorată.

Prevenirea rănirilor Pentru prevenirea rănirii ochilor sudorii vor purta obligatoriu ochelari de

protecţie, iar pentru prevenirea rănirii mâinilor, mănuşi de piele. Nu este permis sudorilor să efectueze pregătirea pieselor înainte de sudare sau curăţirea şi îndreptarea acestora după sudare fără ochelari de protecţie şi mănuşi. La sudarea la înălţimi şi în locuri periculoase, sudorii vor fi echipaţi cu centuri de siguranţă. Pentru prevenirea rănirilor provocate de arsurilor picăturilor de metal sau de zgură topită, sudorul va purta mănuşi de piele, iar în picioare jambiere. În timpul lucrului, sudorul va purta haine din pânză de cort sau un şorţ de piele.

Prevenirea intoxicărilor

Deoarece în timpul sudării se degajă fum, vapori şi gaze toxice, amestecate cu

un praf foarte fin, este necesar ca la locurile de muncă în cabine să fie amenajate aspiratoare fixe, prevăzute la mesele de sudare, iar pentru lucrul pe fluxul de fabricaţie aspiratoare portative. În cazul gazelor foarte toxice, care se degajă la prelucrarea plumbului sau a zincului, este necesar să fie folosite măşti de protecţie. La sudarea în interiorul recipientelor se vor lua măsuri speciale de ventilare ale acestora.


1

modul v materiale de instalatii 1

Documents