modernizare drumuri comunale in rasca

Proiectant: S.C. „WARESO PROD” S.R.L. SF “Modernizare drumuri agricole prin măsura 125 ,în comuna Rîşca

Beneficiar: Comuna Rîşca Judeţul Suceava”

A. Piese scrise Date generale: 1. denumirea obiectivului de investitii; 2. amplasamentul 3. titularul investitiei; 4. beneficiarul investitiei; 5. elaboratorul studiului. Informatii generale privind proiectul 1. situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului; 2. descrierea investitiei: a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat; b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse: - scenarii propuse - scenariul recomandat de catre elaborator; - avantajele scenariului recomandat; c) descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz; 3. date tehnice ale investitiei: a) zona si amplasamentul; b) statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat; c) situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan; d) studii de teren: - studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national; - studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari; - alte studii de specialitate necesare, dupa caz; e) caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare; f) situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum: - necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii; - solutii tehnice de asigurare cu utilitati; g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

1



4. durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei. Costurile estimative ale investitiei 1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general; 2. esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei. Analiza cost-beneficiu: 5. analiza de senzitivitate; 6. analiza de risc. Sursele de finantare a investitiei Sursele de finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei 1. numar de locuri de munca create in faza de executie; 2. numar de locuri de munca create in faza de operare. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei 1. valoarea totala . 2. esalonarea investitiei. 3. durata de realizare . 4. capacitati. 5. alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz. Avize si acorduri de principiu. 1. avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei; 2. certificatul de urbanism; 3. avize de principiu privind asigurarea utilitatilor 4. acordul de mediu; 5. alte avize si acorduri de principiu specifice.

B. PARTI DESENATE 1.Plan de incadrare in zona Sc.1:25000. 2.Plan de situatie Sc. 1:500. 3.Profil transversal tip. 4.Podete tip. 5.Dispozitie generala pod.

2



Date generale.

Denumirea obiectivului de investiţii :

“Modernizare drumuri agricole prin măsura 125 ,în comuna Rîşca,Judeţul Suceava”,

Amplasament:Drumurile luate în studiu se află în comuna Rîşca,Judeţul SuceavaTitularul investiţiei:Comuna Rîşca,Judeţul Suceava.Beneficiarul investiţiei:Comuna Rîşca,Judeţul Suceava.Elaborator studiu:SC Wareso Prod SRL Suceava.Faza de proiectare: Studiu de Fezabilitate.

Listă de semnături:

Sef proiect : Ing. Ursu Toader

Proiectant : Ing. Claudiu Cristea

Ing.Sauciuc Silviu

Ing.Buta Cristian

3



Informatii generale privind proiectul1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu

implementarea proiectului;GEOGRAFIC, zona amplasamentelor este aşezată în depresiunea Râşca, ce face trecerea de la Carpaţii Orientali la Subcarpaţii Moldovei, Podişul Moldovenesc şi lunca râului Moldova, în care geomorfologia existentă reflectă alcătuirea şi structura geologică, inclusiv rolul avut de reţeaua hidrografică formată de râul Râşca şi afluenţii săi.

Consecinţele localizării geografice ale amplasamentelor în bazinul hidrografic al râului Râşca sunt materializate prin particularităţi geomorfologice, climatice, hidrologice, hidrogeologice, fitopedologice şi activităţi antropice, specifice pentru această zonă de contact morfologic.

Relieful regiunii s-a format în urma proceselor complexe de morfogeneză a căror cunoaştere impun elemente geologice, geomorfologice, climatice, hidrologice, hidrogeologice, hidrogeomorfologice, fitopedologice, inclusiv antropice.

Structura şi litologia formaţiunilor geologice, clima şi hidrologia au favorizat apariţia interfluviilor, delimitate prin reţeaua hidrografică, terasele şi treptele de luncă etc., inclusiv Culoarul morfologic al văii râului Râşca, de natură erozivă, legat intim cu cel al văii râului Moldova.

Modernizarea drumurilor luate în studiu este o necesitate deoarece permite creşterea standardului de viaţă al locuitorilor din localitatea pe care o parcurge şi deschide perspectiva dezvoltării economice a acestora.

În prezent, instalaţiile de transport existente nu sunt capabile să asigure în condiţii corespunzătoare, din punct de vedere tehnic şi economic, traficul existent în zonă.

Organizaţiile internaţionale pun în evidenţă necesitatea luării în considerare, cu o mai mare însemnătate a eficienţei ecologice şi sociale a reţelei de instalaţii de transport, la proiectarea acesteia înaintând ca principii fundamentale de apreciere a eficienţei investiţiei în drum următoarele:· perfectarea criteriilor tehnice şi realizarea lesnicioasă;· performanţe ergonomice şi siguranţă în exploatare;· respectul şi protecţia mediului înconjurător;· eficienţă economică şi rentabilitate;· consideraţii sociale în dezvoltarea regională, în evoluţia culturală a diferitelor comunităţi.

4



2. descrierea investitiei: a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico economic selectat; NU ESTE CAZUL DEAOARECE NU A FOST ELEBORAT UN STUDIU DE PREFEZABILITATE.

S-a facut analiza executiei acestor drumuri in variantele: 1) Suprastructura din beton asfaltic - 25 cm strat de fundatie din balast cilindrat , cu functia de rezistenta(STAS 6400-84) asternut peste o zestre existenta. - 15 cm piatra sparta amestec optimal - 6 cm Badpc 25 strat de binder. - 5 cm BA 16 strat de uzura. 2) Suprastructura din beton de ciment

· balast amestec optimal de 30 cm, asternut peste o zestre existentă.· Dală betonată Bcr 4 g=21 cm.

- Scenariul recomandat de catre elaborator;

Luandu-se in calcul zona climatica favorabila,nivelul traficului care este preponderent usor,si pantele drumurilor in profil in lung, la aceasta faza se estimeaza ca fiind necesara aplicarea urmatoarei structuri rutiere:

- 25 cm strat de fundatie din balast cilindrat , cu functia de rezistenta(STAS 6400-84) asternut peste o zestre existenta. - 15 cm piatra sparta amestec optimal - 6 cm Badpc 25 strat de binder. - 5 cm BA 16 strat de uzura.

In vederea asigurarii unei circulatii rutiere in conditii de siguranta a circulatiei, se prevad montarea de indicatoare rutiere si marcaje orizontale longitudinale si transversale.

Ca si avantaje ale scenariului recomandat amintim:

5



1. Imbracamintea asfaltica este o imbracaminte elastica ,amortizeaza actiunea dinamica a vehiculelor.

2. Este usor de reparat.3. Permite utilizarea unor tehnologii moderne pentru executie si intretinere.4. imbracamintea bituminoasa se da in circulatie imediat dupa terminarea

executiei.5. Asigura scurgerea rapida a apelor pluviale.6. Asigura confortul si siguranta utilizatorului.7. Se asigura o planeitate buna a parti carosabile atat in calea curenta cat si

pe poduri.8. Imbracamintea asfaltica se preteaza la declivitati mai mari de 6%.

c) descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz;

Atât în plan orizontal cât şi în plan vertical se va păstra traseul existent al drumurilor făcându-se doar acele corecturi locale şi strict necesare îmbunătăţirii elementelor lor geometrice legate de circulaţie ori de realizarea sistemului rutier adoptat.

Compactarea terasamentelor se realizează mecanizat, cu cilindrul compresor pe zone întinse şi manual în spatele culeelor podeţelor şi a zidurilor de sprijin.

Tot în cadrul acestei categorii de lucrări intră şi lucrările de scarificare, reprofilare şi compactare a împietruirii existente, cu scopul realizării stratului de formă.

Scarificarea mecanică pe o adâncime de 10 cm şi reprofilarea platformei drumului se execută cu autogrederul, iar compactarea se realizează cu cilindrul compresor.

Drum 1 0+000-3+050 L=3050 m,cu platforma de 5.00 ml, din care parte carosabila de 4,00 m si acostamente de 0.50m.

Drum 2 0+000-1+665 L=1650 m ,cu platforma de 5.00 ml , din care parte carosabila de 4,00 m si acostamente de 0.50m.


Total 5960 ml.

6



La aceasta fază se estimează ca fiind necesară aplicarea unui complex rutier cu următoarea structură:

Drum 1 si 2 va avea un sistem rutier alcatuit din: - 25 cm strat de fundatie din balast cilindrat , cu functia de rezistenta(STAS 6400-84) asternut peste o zestre existenta. - 15 cm piatra sparta amestec optimal - 6 cm Badpc 25 strat de binder. - 5 cm BA 16 strat de uzura. Drumul 3 va avea sistemul rutier alcatuit din: - 25 cm strat de fundatie din balast cilindrat , cu functia de rezistenta(STAS 6400-84) asternut peste o zestre existenta. - 15 cm piatra sparta amestec optimal

Sunt necesare urmatoarele lucrari care vor amplasate dupa cum urmeaza: Drum 1

Podet tubular D=600 mm L=10 m Km 0+003 Podet tubular D=1000 mm L=7,50 m Km 1+563 Podet tubular D=1000 mm L=7,50 m Km 1+823,20

Drum 3 Podet tubular D=600 mm L=7.50 m Km 0+214 Podet tubular D=600 mm L=7.50 m Km 0+425 Intre km 0+332-0+750 se impune a se executa sant dalat

cu dren de fund partea stanga.Cu ocazia asfaltarii va fi păstrat în întregime traseul actual în lungime de

5,960 Km şi care este situat pe teren de utilitate publică administrat de Comuna Rîşca, nefiind nevoie de exproprieri.

Vor fi prevăzute si 3 staţii de încrucişare.Podeţele necesare subtraversării apelor vor fi podeţe tubulare cu diametru

de 600 mm şi 1000 mm, realizate din tuburi PREMO.Lucrările de artă proiectate şi cu caracter definitiv sunt dimensionate static

la convoiul de calcul A30-V80, conform normativelor în vigoare şi sunt dimensionate hidraulic să evacueze debitul Q3% cu verificare la Q1%.

Podeţele tubulare sunt constituite din trei părţi distincte: fundaţia, tubul propriu-zis şi racordările cu terasamentele. Fundaţia este din beton simplu clasa C12/15 şi constituie elementul de legare la teren a podeţului. Patul pe care se aşterne fundaţia se curăţă în prealabil de resturile organice (materiale lemnoase, sol vegetal) până la stratul de teren sănătos. Acolo unde terenul prezintă denivelări pronunţate în lungul podeţului şi în zonele adâncite, legătura cu terenul natural se face prin subzidiri din piatră brută, sub stratul de fundaţie.

Tuburile cu diametre de 600 mm,800 mm şi 1000 mm sunt de tip PREMO, din beton precomprimat, şi se procură de la furnizori autorizaţi pentru producerea acestor elemente prefabricate la lungimea de 5,0 m. Manipularea tuburilor se face cu macaraua pentru a se evita deteriorarea lor. Montarea pe stratul de

7



fundare se face tot cu macaraua şi nu prin împingere cu lama buldozerului. Rosturile se etanşează cu mortar şi celochit.

Tuburile prefabricate se transportă auto pe o distanţă de circa 350 km din judeţul Buzău.

Racordarea podeţelor cu terasamentele se face prin timpane şi camere de priză cu fundaţia din beton clasa C12/15. La podeţele din albii timpanele amonte sunt prevăzute cu aripi evazate pentru captarea apelor, iar cele din aval cu aripi normale. Între aripi este prevăzut un pereu din piatră brută pentru a evita eroziunea şi prevenirea degradării podeţului. Elevaţiile sunt din beton simplu clasa C12/15(B 200).

La realizarea lucrărilor se vor folosi numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia U.E. Aceste materiale sunt în conformitate cu prevederile HG nr. 766/1997 şi a legii nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru execuţia lucrărilor.

Prin modenizarea acestor drumuri de acces la exploatatiile agricole din localitatea Rîşca acea parte a infrastructurii pe care o reprezintă capacitatea de acoperire a nevoilor de circulaţie agricole.

Considerăm ca trebuie de subliniat faptul că, realizarea obiectivelor solicitate, conform prevederilor din documentatia de faţă, va prezenta , pentru zona, o reducere a impactului negativ asupra accesului la reteaua rutieră reprezentata de drumurile agricole.

Imbunataţirea stării de viabilitate va reprezenta si o imbunataţire a condiţiilor de viata si a standardelor de muncă pentru locuitorii zonelor deservite de respectiva cale de circulaţie.

Prezenţa in zonă a unei căi de circulaţie cu imbrăcăminte din beton rutier, va ameliora condiţiile igienico-sanitare ale vieţii localnicilor si activitatilor productive desfăşurate de către acestia. In profil longitudinal, panta maxima a drumului va fi de 5-6 %.

Lucrările de protecţia muncii pe perioada execuţiei sunt prinse în normele de deviz făcând parte din tehnologia de execuţie.

Lucrările care necesită prevederi deosebite sunt:

- sprijinirea malurilor la săpăturile pentru fundaţii ale podeţelor;- executarea accesului de picior în zonele înguste;

La executarea lucrărilor se vor lua toate măsurile privind protecţia mediului înconjurător:

- depozitarea combustibililor şi a materialelor, precum şi întreţinerea curentă a utilajelor se vor face în locuri special amenajate, fără a fi permisă împrăştierea materialelor, combustibililor, lubrifianţilor şi reziduurilor la întâmplare pe şantier;

8



- depozitele de terasamente şi resturile vegetale din defrişări sau din degajarea albiilor se vor amplasa astfel încât să nu poată fi antrenate de viituri.

La drumul 1 km 0+269 se afla un pod care necesita urmatoarele lucrari de reparatii:

· demolare/refacere integrala a caii pe pod si pe trotuare· demolarea /refacerea gurilor de scurgere existente ,inclusiv

montarea tuburilor prelungitioare· demolarea /refacerea rosturilor pe culei in solutia constructiva

Viajoint· repararea/refacerea parapetului existent· montarea parapetului elastic la capetele rampelor de acces la pod

in continuarea parapetului de pe pod.· Refacerea /repararea zonelor de beton cu degradari· Repararea liselor trotuarelor· La culeea mal drept sunt necesare lucrari de subzidiri.· Executarea si completarea sferturilor de con inclusiv completarea

terasamentelor.· Rectificarea albiei cu refacerea sectiunii normale a albiei.· Executarea apararilor de mal amonte 25 m si aval 10 m.· Eliminarea vegetatiei din albie.

La drumul 2 km 0+329 se impune executia unui pod cu grinzi de 21 m.Structura constructiva a podului este pod de beton armat cu suprastructura

din grinzi cu corzi aderente , simplu rezemate pe aparate de reazem din neopren fixe si mobile. - Suprastructura podului are doua deschideri cu lumina de 20.00 ml , realizata din grinzi cu corzi aderente,rezemate pe bancheta cuzinetilor. Monolitizarea grinzilor se va face prin realizarea unei dale din beton armat monolit, de clasa Bc 20, cu armaturi OB37, cu o grosime variabila de 10-20 cm, care asigura un carosabil de 5 m fara trotuare. Calea pe pod se va realiza din hidroizolatie si doua straturi de BAP. Parapetul metalic este prefabricat, realizat din profile laminate la cald.- Infrastructurile(culeile,pila) sunt masive , cu elemente elastice si fundatii directe. Elevatiile sunt realizate din beton simplu de clasa C12-15(Bc 15.) de 3.00 m- Bancheta cuzinetilor ,zidurile de garda , zidurile intoarse sunt sunt realizate din beton armat de clasa Bc 15 cu armaturi de OB 37. Pe zidurile intoarse ale culeilor este prevazut acelasi tip de parapet metalic ca si pe suprastructura. Rampele pe pod sunt prevazute a se executa cu urmatorul sistem rutier: - 25 cm strat de fundatie din balast cilindrat , cu functia de rezistenta(STAS 6400-84) asternut peste o zestre existenta. - 15 cm piatra sparta amestec optimal

9



- 6 cm Badpc 25 strat de binder. - 5 cm BA 16 strat de uzura.

Pamantul excavat se va folosi partial la realizarea rampelor la pod , iar cel necorespunzator se va imprastia in depozit.

Se vor executa lucrari de regularizare albiei pe 25 ml amonte si 25 ml aval si lucrari de aparare de mal executate din gabioane de He=2m asezate pe o saltea din gabion de 0.50m.

Pentru a preveni afluierea culeeilor si adancimea talvegului s-a prevazut un radier din saltea de gabion in trepte ce va fi ecranat cu un strat de 10 cm de beton C8-10(Bc10).

Obiectivele studiului de fezabilitate, prioritati.

Drumurile ce urmeaza a fi asfaltate vor fi proiectate pentru Vp=25km/oră.

Laţimea platformei va fi de 5,00m parte carosabilă de 4,00 m .

Prin asfaltarea acestor drumuri agricole, va fi consolidată la nivel de parte a infrastructurii pe care o prezinta caile de acces la exploatatiile agricole. Prin modernizarea acestor drumuri se va facilita accesul la exploatatiile agricole si agentii economici din zona. In prezent accesul se desfasoara anevoios .

Reteaua de drumuri propusa a se moderniza va deservi o suprafata de 520ha,conform hotararii de consiliu local si plansei D0.

Prin modernizarea acestor drumuri agricole se preia traficul de pe drumul judetean 155 A pe o lungime de 6,100 km . Ruta alternativa este de 6,994 km din care se va moderniza prin prezenta documentatie 3,861 km .Total kilometri modernizati prin proiect sunt 5,960 km.Acest lucru este demonstrat in plansa D1.Drumul judetean 155 A se intersecteaza cu drumul 2 in km 14+470,iar cu drumul 1 in km 12+880.

10



3. Date tehnice ale investitiei:

a) zona si amplasamentul; GEOGRAFIC, zona amplasamentelor este aşezată în depresiunea Râşca, ce face trecerea de la Carpaţii Orientali la Subcarpaţii Moldovei, Podişul Moldovenesc şi lunca râului Moldova, în care geomorfologia existentă reflectă alcătuirea şi structura geologică, inclusiv rolul avut de reţeaua hidrografică formată de râul Râşca şi afluenţii săi.

Consecinţele localizării geografice ale amplasamentelor în bazinul hidrografic al râului Râşca sunt materializate prin particularităţi geomorfologice, climatice, hidrologice, hidrogeologice, fitopedologice şi activităţi antropice, specifice pentru această zonă de contact morfologic.

Relieful regiunii s-a format în urma proceselor complexe de morfogeneză a căror cunoaştere impun elemente geologice, geomorfologice, climatice, hidrologice, hidrogeologice, hidrogeomorfologice, fitopedologice, inclusiv antropice.

Structura şi litologia formaţiunilor geologice, clima şi hidrologia au favorizat apariţia interfluviilor, delimitate prin reţeaua hidrografică, terasele şi treptele de luncă etc., inclusiv Culoarul morfologic al văii râului Râşca, de natură erozivă, legat intim cu cel al văii râului Moldova.

PREZENTAREA GEOLOGICĂ, GEOMORFOLOGICĂ, CLIMATICĂ ŞI HIDROGEOLOGICĂ A ZONEI

II. CARACTERIZAREA GEOLOGICĂ A ZONEI

GEOLOGIC, amplasamentele sunt situate în depresiunea Râşca, ce face trecerea de la Carpaţii Orientali la Subcarpaţii Moldovei, Podişul Moldovenesc şi lunca râului Moldova.Depresiunea Râşca a luat naştere prin eroziune selectivă, fiind o depresiune de contact litologic dezvoltată la linia a două domenii geologice diferite, respectiv formaţiunile cutanate burdigaliene (specifice Subcarpaţilor) şi cele sarmatice cvasiorizontale (specifice Podişului Moldovenesc). Altfel spus, zona comunei Râşca a fost un punct de „Întâlnire” a Mării Sarmatice cu Munţii Carpaţi. Depresiunea Râşca are o suprafaţă de 28 km ² şi o altitudine medie de 400 m, traversată de râul Râşca.

Formaţiunile geologice care alcătuiesc aceste structuri lito-stratigrafice sunt următoarele:

- în fundamentul cristalin (soclu rigid, cutat şi consolidat în Proterozoic) se află gnaise granitoide, paragnaise plagioclazice, şisturi migmatice etc., traversate de filonaşe de pegmatite, granite roz cu muscovit şi biotit, uneori chiar bazalte. Formaţiunile geologice amintite au fost metamorfozate şi cutate în Proterozoic inferior şi mediu, iar relieful generat a fost

11



intens modelat de factorii externi subaerieni, care l-au transformat într-o peneplenă (peneplena soclului cristalin precambrian). Acest fundament după încetarea mişcărilor orogenetice îşi încheie regimul tectonic de geosinclinal, transformându-se într-o unitate de platformă, cu mobilitate redusă şi denudaţie activă, înhumat sub stiva cuverturii de roci sedimentare cvasi–orizontale (mega–monoclin);

- în cuvertura sedimentară se află formaţiuni depuse în cele 3 mari cicluri de sedimentare, separate prin lacune stratigrafice, care denotă că nu au existat sedimentări continui în apele marine, astfel:

● ciclul nr.1. de sedimentare (Paleozoic), reprezintă prima oscilaţie negativă a soclului, care a determinat instalarea mării epicontinentale şi în care s-au depus formaţiuni geologice ale căror vârste sunt următoarele:

- Cambrian, alcătuit din calcare, gresii etc.;- Ordovician, alcătuit din conglomerate cu elemente de cristalin

(bază), gresii cuarţitice grosiere, intercalaţii de şisturi argiloase (depozitate în facies greso–argilos) etc.

- Silurian, alcătuit din calcare fine (spatice şi organogene), intercalaţii de marne, gresii calcaroase, argile şistoase cenuşiu–negricioase, etc;

- Devonian, alcătuit din gresii silicioase, argile nisipoase dure (ambele având culori diferite), calcare etc.;

- Carbonifer, alcătuit din gresii silicioase cenuşii–verzui, şisturi argiloase cu diferite culori, calcare etc.

După sedimentarea acestor formaţiuni geologice, urmează o nouă perioadă de denudaţie activă care determină apariţia unui relief nou, afectat continuu de factorii denudaţionali externi .

● ciclul nr.2. de sedimentare (Mezozoic), cuprinde următoarele vârste:

- Jurasic superior, alcătuit din calcare silicioase şi marnoase, marne, dolomite cu intercalaţii de anhidrite etc., fază urmată de regresiunea apelor (Tithonic–Cretacic inferior) şi apoi marea transgresiune a mării mezocretacice;

- Cretacic inferior (sfârşit), alcătuit din marne, calcare, gresii calcaroase etc;

- Cretacic superior (Apţian, Albian şi Cenomanian), alcătuit din nisipuri glauconitice, gresii, calcare marnoase şi cretoase etc;

- Paleocen, alcătuit din gresii grosiere;- Eocen, alcătuit din gresii calcaroase cu diferite culori şi calcare

verzui.Formaţiunile geologice sedimentate în acest ciclu prezintă înclinări spre

vest şi sud–vest.● Ciclul nr.3. de sedimentare (Neozoic), generează partea superioară

a cuverturii platformice a cărei grosime creşte dinspre est spre vest, alcătuită din următoarele formaţiuni geologice:

12



- Badenian superior (facies marin–lagunar), alcătuit din conglomerate, nisipuri, anhidrite, bentonite, marne, argile etc;

- Sarmaţian (facies marnos), format din trei etaje: • Buglovian, alcătuit din depozite argilo–nisipoase, marne, argile,

etc; • Volhinian (Sarmaţian inferior), alcătuit din argile, marne şi

nisipuri, în care apar nivele de gresii calcaroase şi calcare oolitice, intercalaţii de pietrişuri (depuneri fluvio–deltaice ale paleohidrografiei), provenite din orogenul carpatic, care în urma mişcărilor tectonice din faza moldavă, s-a înălţat, furnizând un volum imens de material detritic grosier. Aceste ultime formaţiuni geologice sunt situate în paleoalbia râului Râşca, şi constituie patul impermeabil al acviferului freatic de luncă;

● Basarabian (Sarmaţian mediu), alcătuit din material psamitic şi psefitic (nisipuri, argile, marne, gresii, calcare oolitice şi formaţiuni fluvio–deltaice), depus ca urmare a mişcării generale de ridicare (începută în Volhinian) şi datorită cărora apele mării sarmatice se retrag succesiv spre sud şi sud–est (caracter regresiv al formaţiunilor geologice).

Acest ciclu îşi încheie existenţa odată cu retragerea apelor mării sarmatice, etapă când începe şi acţiunea erozională a factorilor fizico–geografici, care modelează relieful din Hersonian (Sarmaţian superior) şi până în prezent (Actual).

● cuaternarul este reprezentat prin formaţiuni de origine continentală, acumulate în terase (versant–vârstă pleistocenă) şi trepte de luncă (aluviuni–vârstă holocenă şi actuală). Aceste formaţiuni geologice sunt alcătuite din: pietrişuri, nisipuri, argile, loessuri de natură argilo–prăfoasă şi argile, care în zonă formează roca parentală a solului vegetal.

III.TECTONICA SI SEISMICA ZONEI

Sedimentarul, începând de la Paleozoic şi până la Cuaternar, prezintă grosimi mai mici în estul Platformei Moldoveneşti care cresc apreciabil spre vest şi sud-vest, spre orogenul carpatic. Formaţiunile sedimentare sunt necutate şi uşor înclinate spre orogenul carpatic (în adâncime) şi spre SSE (la suprafaţă, cu o pantă de 5-8 m/km). Aceeaşi înclinare spre SE o au şi depozitele cuaternare ceea ce înseamnă că aceasta este un rezultat al mişcărilor de basculare petrecute în Pleistocen. Platforma, evoluând ca regiune consolidată încă din Proterozoic, prezintă un regim ruptural specific unităţilor de platformă.SEISMIC, zona este afectată de „cutremurele moldave” al căror focar este situat în regiunea Vrancea, însă propagarea şi intensitatea mişcărilor seismice, depinde şi de poziţia amplasamentelor faţă de focar, magnitudine, energia seismului, constituţia litologică etc.

● Conform prevederilor normativului P100/1-2006, amplasamentele se încadrează la următoarele categorii:

13



acceleraţia terenului .............................................................ag = 0,16;perioada de colţ ....................................................................Tc = 0,7 sec.- regiunea este încadrată în gradul 6 de zonare seismică după scara Msk.

IV. CARACTERIZAREA GEOMORFOLOGICĂ A ZONEI

Amplasamente sunt situate în bazinul hidrografic al râului Siret (XII–1), subbazinul hidrografic al râului Moldova (XII–1–40) şi poziţionată în depresiunea Râşca.Din punct de vedere, depresiunea este formată din trei terase cu altitudini de 375 m, 385 m şi respectiv 445 m.

Relieful regiunii a început formarea din Sarmaţian mediu (Basarabian), când în zonă a apărut Câmpia de acumulare marină, a cărei structură şi suprafaţă era uşor înclinată spre sud, sud–est (structură de monoclin în roci moi). Apariţia acestui culoar depresionar se datorează proceselor complexe de morfogeneză, dar a cărui formare poate fi interpretată corect numai după cunoaşterea şi analizarea întregului complex de elemente geologice, geomorfologice, climatice, hidrologice, hidrogeologice, hidrogeomorfologice, hidroclimatice şi fitopedologice, dar şi a influenţei antropice. Marea diversitate a formelor de relief (reprezentate prin tipuri de acumulare şi eroziune) se datorează sistemului de modelare fluviatil, aflat în strânsă concordanţă cu elementul geologic, climatic şi hidrologic.

Aspectul reliefului este legat de factorii structuralo–litologici, care au impus apariţia unor forme specifice, în special pe seama caracterului monoclinal al formaţiunilor geologice de vârstă sarmaţiană, a coborârii nivelului de bază al râului Râşca, pârâului Râşca Mare, Râşcuţa şi Slătioara, factorilor climatici, hidrogeologici etc.Relieful prezintă un aspect geomorfologic impus de formaţiunile geologice de vârstă Sarmaţian medie (argile şi marne) şi cuaternare (nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri), în care acţiunea erozivo–acumulativă a râului Râşca a determinat ca valea să se detaşeze de unităţile morfologice înconjurătoare.Valea râului Râşca, ca şi a afluenţilor săi, pârâului Râşca Mare, Râşcuţa şi Slătioara s-a adâncit treptat în formaţiunile piemomtane, ajungând în depozitele argilo-nisipoase de vârstă Sarmaţian medie. Menţionăm că, zonele în care vor fi amplasate drumurile agricole nu sunt alunecări de teren sau eroziuni.

V. CARACTERIZAREA CLIMATICĂ ŞI TOPOCLIMATICĂ A ZONEI

Regiunea în care este amplasată comuna Râşca, caracterizează un relief depresionar, respectiv dealuri, coline şi culoar morfologic, toate aflându-se în

14



aria de influenţă a climatului de tip temperat continental cu nuanţe moderate (influenţe continentale, subbaltice, atlantice şi mai puţin mediteraneene). Această zonă este încadrată în provincia climatică est–europeană (după indicele de umiditate în tipul climatic II). Tipul climatic menţionat se reflectă în distribuţia temperaturilor şi precipitaţiilor (variaţii diurne, lunare, anuale şi multianuale) care imprimă şi o anumită periodicitate a acestora, stabilită şi prin elementele climatice, înregistrate la staţia meteorologică Fălticeni.Nuanţa climatică amintită este determinată de următorii factori climatogeni: cosmici, dinamici şi geografici ale căror valori şi caracteristici sunt prezentate în continuare:

● factorii dinamici, sunt caracteristici zonelor de interferenţă ale diverselor formaţiuni barice principale, reprezentate prin: anticilonul azoric (origine dinamică), ciclonul islandez, anticiclonul siberian (origine termică), ciclonii mediteraneeni şi circulaţia de blocare.Factorii geografici sau suprafaţa subiacentă activă, sunt

reprezentaţi prin: relief, litologie, hidrografie, covor vegetal, soluri etc. care prezintă în zonă o mare diversitate, impunând proceselor şi fenomenelor atmosferice un specific local care generează climate caracteristice.

ELEMENTE CLIMATICEPentru înţelegerea stării climatice existente în zona comunei, prezentăm în

continuare următoarele elemente climatice specifice:● temperatura aerului, reprezintă cel mai important parametru,

caracterizat prin valori diurne, zilnice, lunare, anuale şi multianuale, valori prezentate în continuare:

Regimul lunar şi multianual al temperaturii aerului (înregistrare la staţia meteorologică Fălticeni):

Medii lunare (0C) Media anuală Perioada înregistrăriiI II III IV V VI VII VIII IX X X XII

Temperaturi medii lunare multianuale-3,5 -2,2 1,6 8,4 14,1 17,3 18,1 18,1 13,9 8,7 3,1 -1,4 7,9 1956-

1998Temperaturi medii maxime lunare – multianuale

0,5 2 6,5 14,2 19,9 23 24,5 24,2 20,2 14,5 7,2 1,8 12,7 1956-1998

Temperaturi medii minime lunare – multianuale

-7 -5,3 -1,8 3,9 9 12,3 13,7 13,8 9,3 4,5 0 -4,8 3,7 1966-1998

Amplitudini lunare maxime absolute – multianuale

7,5 7,3 8,3 10,3 10,9 10,7 10,8 11,1 10,9 10 7,2 6,6 9,0 1956-1998

Temperaturi maxime absolute14,9 21,2 25,0 29,3 23,8 34,9 38,8 37,5 32,6 30,5 23,8 18,6 38,8 1956-

199811/91 24/90 26/63 25/68 13/58 2/62 20/60 15/57 17/86 1/52 1/94 18/89 20.08/1960

Temperaturi minime absolute-27,0 -26,7 -19,9 -9,0 -1,5 3,0 6,3 4,1 4,4 -8,1 -18,2 -20,2 -27,0 1956-

199829/56 5/54 4/55 5/65 5/65 5/58 4/59 30/66 17/65 27/79 26/93 28/56 28.01/1956

Număr mediu lunar de nopţi geroase (temperatura minimă < - 100C)9,9 6,1 1,9 1,0 5,7 24,2 Roman

Număr mediu lunar de zile de iarnă (temperatura maximă ≤ 00C)

15



14,2 10,5 4,9 0,41 2,2 3,9 10,2 42,9 1951-1998

Număr mediu lunar de zile cu îngheţ (temperatura minimă ≤ 00C)

27,5 23,1 19,6 4,3 0,2 0,1 2,9 11,2 23,7 114,4 1951-1998

Număr mediu lunar de zile de vară (temperatură maximă ≥ 250C)

0,5 4,0 10,3 14,8 13,4 5,5 0,4 47,9 1951-1998

Număr mediu lunar de zile tropicale (temperatură maximă ≥ 300C)

0,2 1,3 2,4 2,3 0,6 6,7 1951-1998

● amplitudinea termică medie lunară = 22,30C;● amplitudinea termică maximă absolută = 65,80C (indică tipul de climat

temperat continental).● precipitaţiile atmosferice, constituie o caracteristică importantă

a climei şi al căror interes practic şi teoretic este deosebit de important. Dată fiind marea varietate a proceselor şi condiţiilor de formare şi cădere a precipitaţiilor, impune ca evaluările cantitative ale acestora să nu fie interpretate mecanic, atât pentru satisfacerea unor scopuri aplicative, cât şi a rolului lor în ansamblul proceselor fizico–geografice sau climatice. Din această cauză, cunoaşterea cantităţilor de precipitaţii căzute, regimul lor anual şi multianual, variabilitatea acestora în timp şi spaţiu, frecvenţa, forma şi intensitatea sub care cad, prezintă o dublă importanţă: climatologică şi practică, pentru întreg bazinul hidrografic al râului Râşca.

● număr mediu de zile cu ninsoare = 31,6 zile/an ÷ 36,1 zile/an;● număr mediu de zile cu strat de zăpadă = 74,1 zile/an (38 ÷ 118)

zile/an.Primele ninsori încep în ultima decadă a lunii XI (frecvenţă redusă şi fără

stabilitate), iar ultimele se prelungesc până în luna III.În zonă se produc şi fenomene hidro–meteorologice, reprezentate prin

burniţă, grindină (0,9 zile/an), lapoviţă (3–5 zile/an), ceaţă, chiciură, polei (3–7 zile/an) şi brumă (30–40 zile/an).

● Regimul eolian, este influenţat de intensitatea centrilor barici, orografie, altitudine şi orientarea culoarului morfologic al râului Râşca, acesta fiind reprezentat prin:

- direcţia vânturilor, influenţată de forma suprafeţei topografice, observându-se o concordanţă între principalele direcţii de acţiune şi orientarea văii. În zonă, direcţiile principale sunt dispuse dinspre NV (21,3%), SE (18,69%) şi N (11,7%), iar calmul atmosferic ajunge la 21%, apărând şi o circulaţie locală de tipul brizelor în anumite intervale;

- viteza vântului este influenţată de deschiderea largă a văii râului Moldova, înregistrându-se o valoare medie maximă de 2,8 m/s şi minimă de 1,1 m/s.

VI. CARACTERIZAREA HIDROLOGICĂ ŞI HIDROGEOLOGICĂ A ZONEI

Particularităţi hidrogeologice ale stratului acvifer16



HIDROLOGIC, amplasamentele sunt localizate în bazinul hidrografic al râului Siret (cod cadastral XIII–1), subbazinul râului Râşca (curs superior), afluent de dreapta al râului Moldova şi ale cărui ape sunt gospodărite de DIRECŢIA APELOR”SIRET” BACĂU, din cadrul A.N. „Apele Române”.

Din punct de vedere hidrologic, râul Râşca se încadrează în tipul de regim hidric carpatic oriental moldav, caracterizat prin ape mari în perioada primăvară–vară, care determină viituri şi ape mari. De asemenea, pe suprafaţa subbazinului hidrografic al râului Râşca, se produc şi ploi îndelungate sau cu intensităţi mari, ploi care determină condiţii favorabile pentru o scurgere bogată, atât solidă cât şi lichidă, dezvoltând astfel unde de viitură (mai ales monodinamice).

Regimul hidrologic al apelor curgătoare (râul Râşca, pârâul Slătioara, Râşca Mare şi Râşcuţa) este influenţat de alcătuirea geologică, altitudine, fragmentarea reliefului, gradul de acoperire cu vegetaţie, elementul climatic etc., care formează principalii factori de care depinde acesta.Bazinul hidrografic al râului Râşca este situat pe versantul central–estic ale Culmii Stânişoara.

HIDROGEOLOGIC, acviferul din zonele amplasamentelor este influenţat de alcătuirea litologică a formaţiunilor geologice de vârstă Cuaternară (Holocen–Actual), formate din pietrişuri şi bolovănişuri ale căror interspaţii sunt umplute cu nisip grosier, granulometrie prezentată în anexele scrise şi grafice. Acest orizont acvifer favorizează acumularea unei pânze de apă freatică (tip monostrat), continuă în zonă.

Menţionăm că analiza fizico–chimică executată pentru proba de apă subterană, prelevată din zona forajului geotehnic nr.1 (anexa scrisă nr.1), atestă încadrarea acesteia în toţi parametrii chimici de agresivitate, conform limitelor prevăzute în STAS 3349/1–83 şi Indicativ NE 012–99 al M.L.P.A.T.

b) Terenul ce urmeaza a fi ocupat este in administrarea Comuna Rîşca,Judetul Suceava nefiind nevoie de exproprieri.

c) situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata de teren ocupata definitiv este de 43750 mp care se afla in intravilanul si extravilanul comunei Rîşca. d) studii de teren: - studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national. Studiile topografice sunt prezentate in Volumul Studiu Topografic. - studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari; Studiile GEOLOGICE sunt prezentate in Volumul Studiu Geologic.

17



e) caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

Caracteristicile principale ale construcţiei :

Drum 1 0+000-3+050 L=3050 m,cu platforma de 5.00 ml, din care parte carosabila de 4,00 m si acostamente de 0.50m.



Total 5960 ml.

-viteza de proiectare : 25 km /h Calculul categoriei de importanţă a drumului:

Conform H.G. 766/10.XII.1997 (Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor), categoria de importanţă este C – lucrări de importanţă normală.

Conform H.G. 964/23.XII.1998 (pentru aprobarea clasificaţiei şi duratei normale de funcţionare a mijloacelor fixe) obiectivul se încadrează în:

Grupa 1 – Construcţii.Subgrupa 1.3. – Construcţii pentru transporturi, poştă şi telecomunicaţii.Clasa 1.3.7. – Infrastructură drumuri (publice, industriale, agricole), alei,

străzi şi autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulaţie).

Considerăm că trebuie subliniat faptul că realizarea lucrărilor prevăzute în documentaţia de faţa va reprezinta, pentru zona în care ele se situează, o reducere a impactului negativ asupra accesului la reţeaua agricola şi pe care îl au acum aceste drumuri. Îmbunătăţirea situaţiei actuale a drumurilor la care ne referim reprezintă o îmbunătăţire a infrastructurii din cadrul spaţiului rural din zona respectivă, o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi a standardelor de muncă, fapt care va contribui într-o oarecare măsură şi de menţinere a populaţiei în mediul rural.

În situaţia existentă, drumurile se prezintă ca drum de pamant si drum partial pietruit .

Elementele sale geometrice vor fi aduse la valorile corespunzătoare unui drum agricol, îmbrăcămintea urmând a fi:

Drum 1 si 2 va avea un sistem rutier alcatuit din: - 25 cm strat de fundatie din balast cilindrat , cu functia de rezistenta(STAS 6400-84) asternut peste o zestre existenta. - 15 cm piatra sparta amestec optimal - 6 cm Badpc 25 strat de binder.

18



- 5 cm BA 16 strat de uzura. Drumul 3 va avea sistemul rutier alcatuit din: - 25 cm strat de fundatie din balast cilindrat , cu functia de rezistenta(STAS 6400-84) asternut peste o zestre existenta. - 15 cm piatra sparta amestec optimal

f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza acesteia.

In zona nu se afla retele de canalizare şi gaz. Exista doar retea electrica care nu necesita a fi modificate deoarece se

afla in afara zonei construite. g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

Prin modernizare se vor asigura conditii corespunzatoare de circulatie si confort, atragerea investitorilor in zona prin facilitarea accesului.

Prin betonarea acestor drumuri se vor imbunatati conditiile de mediu, prin reducerea noxelor, a zgomotului, a prafului, a vibratiilor. Pentru prevenirea si reducerea impactului negativ asupra mediului se vor lua masuri atat in perioada de constructie cat si de exploatare.

Protectia calitatii apelor. - se asigura drenarea apei freatice din zona drumului cu şanţuri de pământ neprotejate sau protejate cu pereu de dale din beton de ciment; - se prevad mijloace de retinere a scurgerilor apelor uzate tehnologice si menajere in organizarea de santier , astfel incat sa se incadreze in prevederile NTPA 001/2002 aprobate prin HG nr.188/2002; - se interzice orice deversari de ape uzate, reziduuri, deseuri de orice fel, pe sol si in subsol.

Protectia aerului - utilajele tehnologice folosite in timpul constructiei si operarii vor respecta prevederile HG nr. 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere interna, destinate masinilor mobile nerutiere si stabilirea masurilor de limitare a emisiei de gaze si particule poluante provenite de la acestea.

Protectia solului si subsolului:

- Depozitarea temporara a pamanturilor se va face distinct, in functie de natura lor si functia pe care trebuie sa o capete;

- Depozitarea in siguranta a materialelor de constructii (pentru a nu fi antrenate de vant si ploi) si indepartarea de pe teren a deseurilor;

- Se va asigura retinerea deseurilor in spatii de depozitare sigure,acoperirea acestora cu materiale inerte.

19



4. durata de realizare si etapele principale este de 12 luni

Proiectant:S.C.WARESO PROD S.R.L SUCEAVA Nr. Proiect 58/2011 Faza: SFBeneficiar Comuna Risca,Judetul Suceava

Faza SF.Modernizare drumuri agricole prin masura 125 ,in comuna Risca,judetul Suceava

D E V I Z G E N E R A Lprivind cheltuielile necesare realizarii obiectivului :

CURS B.C.E. 10.02.2011 1EURO = 4,2645 RONNr. Denumirea capitolelor si Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare(inclusiv TVA)

crt. subcapitolelor de cheltuieli

20



mii lei mii euro lei RON mii lei mii euro

Capitolul 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Obţinerea terenului 0 0 0 0 0

1.2. Amenajarea terenului 0 0 0 0 0

1.3. Amenajare pentru protecţia mediului, 8,400 1,970 2,016 10,416 2,442

Subtotal Capitol 1 = 8,400 1,970 2,016 10,416 2,442

Capitolul 2 Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii obiectivului

0 0 0 0 0

Subtotal Capitol 2 = 0 0 0 0 0

Capitolul 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1 Studii de teren: 23,000 5,393 5,520 28,520 6,688

3.2

Taxe pentru avize,acorduri si autorizatii 1,800 0,422 0,432 2,232 0,523

3.3 Proiectare si inginerie 236,729 55,512 56,815 293,544 68,834

3.4 Organizarea procedurilor de licitatie 0,850 0,199 0,204 1,054 0,247

3.5 Consultanta 44,196 10,364 10,607 54,803 12,851

3.6 Asistenta tehnica 37,099 8,700 8,904 46,003 10,788

Subtotal Capitol 3 = 343,675 80,590 82,482 426,156 99,931 Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1 Constructii si instalatii 3.541,347 830,425 849,923 4.391,2701.029,

7274.2 Montaj utilaje tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000

4.3 Utilaje ,echipamente tehnologice

si functionale cu montaj 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4.4Utilaje fara montaj si echipamnte de

transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4.5 Dotari: 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4.6 Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

Subtotal Capitol 4 = 3.541,347 830,425 849,923 4.391,2701.029,

727 Capitolul 5 Alte cheltuieli

5.1 Organizare de şantier 85,194 19,977 20,447 105,640 24,7725.1.1. Lucrari de constructii 68,155 15,982 16,357 84,512 19,8185.1.2. Cheltuieli conexe organizari de santier 17,039 3,995 4,089 21,128 4,954

5.2 Comision,cote ,taxe,costul creditului 49,696 11,654 0,000 49,696 11,654

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevazute 248,482 58,268 59,636 308,118 72,252

Subtotal Capitol 5 = 383,373 89,899 80,082 463,455108,67

7 Capitolul 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predarea la beneficiar

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6.2 Probe tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOLE 4.276,794 1.002,883 1.014,503 5.291,2971.240,7

78

Din care C+M 3.617,902 848,377 868,296 4.486,1981.051,9

87

21



Semnul (.) este separator al (1000) miilor

Intocmit Verificat

Ing. Cristea Claudiu Ing.Ursu Toader

Proiectant:S.C.WARESO PROD S.R.L SUCEAVA Nr. Proiect 58/2011Faza SF.Modernizare drumuri agricole prin masura 125 ,in comuna Risca,judetul SuceavaBeneficiar Comuna Risca,Judetul Suceava

Cap.4. CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA

CURS B.C.E. 10.02.2011 1EURO = 4,2645 RON

DEVIZ PE OBIECT NR.1 LUCRARI EXECUTIE DRUM

NR. Denumire categorie de lucrari Valoare (fara TVA) TVAValoare (inclusiv

TVA)

CRT mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro

I I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI

22



INSTALATII

A TERASAMENTE 1 SAPATURA 46,400 10,881 11,136 57,536 13,4922 UMPLUTURA 11,700 2,744 2,808 14,508 3,402

B SISTEM RUTIER 1 STRAT DE BALAST 391,900 91,898 94,056 485,956 113,954

2STRAT PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 282,180 66,170 67,723 349,903 82,050

3 SCARIFICARE 4,340 1,018 1,042 5,382 1,2624 STRAT BINDER 711,000 166,725 170,640 881,640 206,7395 STRAT UZURA 810,540 190,067 194,530 1005,070 235,683

TOTAL I 2258,060 529,502 541,934 2799,994 656,582

II II. MONTAJ

Montaj

TOTAL II

III III PROCURARE

Echipamente cu montaj

TOTAL III

TOTAL DEVIZ PE OBIECT NR1 2258,060 529,502 541,934 2799,994 656,582

Intocmit Verificat


Proiectant:S.C.WARESO PROD S.R.L SUCEAVA Nr. Proiect 58/2011Faza SF.Modernizare drumuri agricole prin masura 125 ,in comuna Risca,judetul Suceava

Beneficiar Comuna Risca,Judetul SuceavaCap.4. CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA

CURS B.C.E. 10.02.2011 1EURO = 4,2645 RON

DEVIZ PE OBIECT NR.2- SANTURI

NR. Denumire categorie de lucrari Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)


23



I

I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

A SANTURI 1 SANT NEPROTEJAT 31,584 7,406 7,580 39,164 9,1842 SANT DALAT 35,530 8,332 8,527 44,057 10,331

TOTAL I 67,114 15,738 16,107 83,221 19,515

II II. MONTAJ

Montaj

TOTAL II

III III PROCURARE


TOTAL III

TOTAL DEVIZ PE OBIECT NR.2 67,114 15,738 16,107 83,221 19,515

Intocmit Verificat



Beneficiar Comuna Risca,Judetul SuceavaCap.4.CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA

CURS B.C.E. 10.02.2011 1EURO = 4,2645 RON

DEVIZ PE OBIECT NR.3- POD,PODETE SI REPARATII POD

NR. Denumire categorie de lucrari Valoare (fara TVA) TVAValoare (inclusiv TVA)


24



I

I. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

A PODETE 1 PODET D=600 MM 26,100 6,120 6,264 32,364 7,5892 PODET D=1000 MM L=7,50 M 26,000 6,097 6,240 32,240 7,5603 POD DRUM 2 KM 0+329 780,000 182,905 187,200 967,200 226,8034 REPARATII POD DRUM 1 KM 0+269 250,000 58,624 60,000 310,000 72,693

TOTAL I 1082,100 253,746 259,704 1341,804 314,645

II II. MONTAJ

Montaj

TOTAL II

III III PROCURARE


TOTAL III


Intocmit Verificat




CURS B.C.E. 10.02.2011 1EURO = 4,2645 RON

DEVIZ PE OBIECT NR.4.LUCRARI ACCESORII LA DRUM

NR. Denumire categorie de lucrariValoare (fara TVA) TVA

Valoare (inclusiv TVA)

CRT mii leimii euro mii lei mii lei mii euro


25



INSTALATIIA LUCRARI ACCESORII LA DRUM

1MONTARE INDICATOAREA DE CIRCULATIE 6,000 1,407 1,440 7,440 1,745

2 REFACERE ACOSTAMANTE 56,580 13,268 13,579 70,159 16,4523 PARAPET DEFORMABIL 19,500 4,573 4,680 24,180 5,670

4MARCAJE LONGITUDINALE CU MICROBILA 3,600 0,844 0,864 4,464 1,047

TOTAL I 85,680 20,091 20,563 106,243 24,913

II II. MONTAJ

Montaj

TOTAL II

III III PROCURARE


TOTAL III


Intocmit Verificat




CURS B.C.E. 10.02.2011 1EURO = 4,2645 RON

DEVIZ PE OBIECT NR.5- AMENAJARE 2 DRUMURI LATERALE

NR. Denumire categorie de lucrari Valoare (fara TVA) TVAValoare (inclusiv

TVA)



26



INSTALATII

A TERASAMENTE 1 SAPATURA 1,200 0,281 0,288 1,488 0,3492 UMPLUTURA 0,900 0,211 0,216 1,116 0,262

B FUNDATII 1 STRAT DE BALAST 12,500 2,931 3,000 15,500 3,635

2STRAT PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 9,000 2,110 2,160 11,160 2,617

3 SCARIFICARE 0,140 0,033 0,034 0,174 0,041C IMBRCAMINTE ASFALTICA

1 STRAT UZURA 11,520 2,701 2,765 14,285 3,3502 STRAT BINDER 13,133 3,080 3,152 16,285 3,819

TOTAL I 48,393 11,348 11,614 60,007 14,071

II II. MONTAJ

Montaj

TOTAL II

III III PROCURARE


TOTAL III


Intocmit Verificat



Beneficiar Comuna Risca,Judetul SuceavaCap.4.Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

CURS B.C.E. 10.02.2011 1EURO = 4,2645 RON

I. LUCRARI PENTRU AMENAJARE MEDIU

Denumire categorie de lucrariValoare (fara

TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)

mii leimii

euro mii lei mii lei mii euro

I. LUCRARI DE AMENAJARE MEDIU 1. INIERBARI 8,400 1,970 2,016 10,416 2,442

27



TOTAL I 8,400 1,970 2,016 10,416 2,442

II. MONTAJ

Montaj

TOTAL II

III PROCURARE


TOTAL III

TOTAL DEVIZ PE OBIECT NR. 8,400 1,970 2,016 10,416 2,442

Intocmit Verificat


Proiectant:S.C.WARESO PROD S.R.L SUCEAVAFaza SF.Modernizare drumuri agricole prin masura 125 ,in comuna Risca,judetul Suceava Nr. Proiect 58/2011

Beneficiar Comuna Risca,Judetul Suceava

CURS B.C.E. 10.02.2011 1EURO = 4,2645 RON

DEVIZ FINANCIAR

Valoare (fara TVA) TVAValoare(inclusiv

TVA)

mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro

1.3Cheltuieli pentru amenajarea terenului 8,400 1,970 2,016 10,416 2,442

28



3.1 Studii de teren (topo+geo) 23,000 5,393 5,520 28,520 6,688

3.2 Avize ,acorduri,autoritatii 1,800 0,422 0,000 1,800 0,422 certificat de urbanism 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

alte avize,acorduri 1,800 0,422 0,000 1,800 0,422

3.3 Tarife proiectare 236,729 55,512 56,815 293,544 68,834 Studiu de fezabilitate 41,434 9,716 9,944 51,378 12,048

P.T.+C.S.+D.D.E. 175,687 41,197 42,165 217,851 51,085

Expertiza tehnica 6,500 1,524 1,560 8,060 1,890

Verificare tehnica proiect 13,109 3,074 3,146 16,255 3,812

3.4

Cheltuieli pentru organizare licitatiei 0,850 0,199 0,204 1,054 0,247

Concepere documentatie ,multiplicare 0,500 0,117 0,120 0,620 0,145

Corespondenta,anunturi 0,200 0,047 0,048 0,248 0,058

Onorarii participanti,transport,cazare,diuna 0,150 0,035 0,036 0,186 0,044

3.5 Consultanta 44,196 10,364 10,607 54,560 12,794

3.6 Asistenta tehnica 37,099 8,700 8,904 46,003 10,788 Asistenta tehnica proiectant 7,099 1,665 1,704 8,803 2,064

Diriginte de santier 30,000 7,035 7,200 37,200 8,723

5.1 Organizare de santier 85,194 19,977 16,187 101,381 23,773

5.2 Comisioane si taxe 49,696 11,654 0,000 49,696 11,654 Comision ISC 28,398 6,659 0,000 28,398 6,659

Casa constructorului 17,749 4,162 0,000 17,749 4,162 Alte comisioane si taxe legale 3,550 0,832 0,000 3,550 0,832

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 248,482 58,268 59,636 308,118 72,252

Intocmit Verificat


29



30

Proiectant: S.C. „WARESO PROD” S.R.L. SF “Modernizare drumuri agricole prin măsura 125 ,în comuna Rîşca Beneficiar: Comuna Rîşca Judeţul Suceava”

2. esalonarea costurilor colaborate cu graficul de realizare a investitiei.

Anul I Anul IICategoria de lucrari III IV V VI VII VIII IX X XI III IV V

LUCRARI EXECUTIE DRUM 225,806 225,806 225,806 225,806 225,806 225,806 225,806 225,806 225,806 225,806

SANTURI 22,371 22,371 22,371

PODETE 270,525 270,525 270,525 270,525

LUCRARI ACCESORII LA DRUM 42,840 42,840

AMENAJARE DRUMURI LATERALE 16,131 16,131 16,131

LUCRARI MEDIU 8,400

TOTAL LUNAR (mii lei) 225,806 248,177 248,177 518,702 496,331 512,46193 496,331 225,806 225,806 16,131 284,777 51,240

31



Analiza cost beneficiu

1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta

Ordonatorul principal este Comuna Rîşca iar fondurile necesare realizarii investitiei vor fi obtinute prin accesarea unei finantari nerambursabile in cadrul FEADR 2007-2013 - Axa I „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii ” - Submăsura 125 a „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii”sau prin accesarea unei finantari nerambursabile de la Fondul de Stat

In conformitate cu devizul general al proiectului costul total al investitiei se ridica la 5.290.865 care include TVA. Investitia este estimata pe o perioada de 12 luni si durata de realizare a investitiei se preconizeaza de maxim 2 luni de la data contractarii cu contractantul declarat castigator conf. prevederilor Legii 212/2002 cu modificarile si completarile ulterioare. Orizontul de timp ales pentru realizarea analizei financiare este de 21 de ani conform recomandarilor (minim 20 ani) din Documentul de lucru nr. 4 – „Orientari Privind Metodologia De Realizare A Analizei Cost- Beneficiu”, elaborate de Comisia Europeana.

Investitia este programata a se realiza astfel:

mii lei mii euro mii lei mii euroINV. TOTAL 5290,865 1240,677 din care C+M 4486,198 1051,987An I 4777,297 1120,248 An I 4050,737 949,874An II 513,568 120,429 An II 435,462 102,113

Prin realizarea investitiei “Modernizare drumuri agricole prin măsura 125 în comuna Rîşca Judeţul Suceava”,, se doreste:

- punct de atractie pentru investitori, atat cei straini cat si pentru cei din judet

- scaderea poluarii fonice si noxe;- accesibilitatea către exploataţiile agricole din zonă

32



Beneficii socio-economice asteptate: In timp ce reducerea costurilor de operare a vehiculelor pot fi evaluate din punct de vedere monetar, beneficiile externe nu pot fi estimate cu acuratete in valori monetare, aceste beneficii sunt urmatoarelee:- reducerea nivelului de zgomot : acest efect este dificil de estimat, desi se poate presupune in mod rezonabil ca zgomotul cauzat de autovehiculele ce folosesc un drum reabilitat se va situa sub nivelul zgomotului generat de traficul care se produce pe un drum aflat intr-o stare proasta.- Scaderea nivelului de poluare a aerului: literatura de specialitate atesta faptul ca emisiile de compusi organici volatili, monoxid de carbon si oxizi de azot scad pe masura ce viteza de deplasare a autovehiculelor creste in timp ce oxizii de sulf raman la acelasi nivel. Deoarece reabilitarea drumurilor analizate permite marirea vitezei de deplasare a autovehiculelor se poate presupune in mod rezonabil ca proiectul va avea un impact pozitiv in ceea ce priveste reducerea poluarii aerului- Schimbari climatice: estimarea impactului proiectului asupra schimbarilor climatice ar avea mai degraba un caracter speculativ, decat realist, desi un lucru este cert: reducerea consumului de combustibil contribuie la reducerea emisiilor de CO2 echivalent, in timp ce lucrarile de constructii si cele de intretinere vor genera emisii suplimentare de CO2 echivalent. Deoarece este dificil de estimat in ce masura primul efect il compenseaza sau nu pe al doilea, vom presupune ca diferenta este neglijabila. Cu toate acestean evidentele empirice ce au avut drept scop examinarea relatiei dintre volumul comertului, deschiderea spre comert si cresterea economica in regoiunile cu infrastructura moderna indica un efect pozitiv al primelor doua cauze asupra cresterii economice. In ceea ce priveste tarifele, drumurile propuse pentru modernizare se incadreaza in categoria de strazi rurale si de accea nu se vor percepe taxe sau tarife pentru utilizarea lor. Proiectul nu este unul generator de venituri, nu vor fi beneficii financiare, insa se urmareste obtinerea de beneficii socio-economice.

2. Analiza optiunilor Au fost avute in vedere pentru analiza optiunilor trei alternative: Alternativa 1: Numita si varianta zero sau varianta fara investitie Alternativa 2: Modernizarea drumurilor prin crearea unui sistem rutier cu parte carosabila de 4 metri( o singura banda de circulatie) Alternativa 3: Modernizarea drumurilor prin crearea a doua benzi de circulatie(sistem rutier cu parte carosabila de 6,0m) Analiza SWOT a alternativelor este prezentata in continuare:

33



Alternativa 2Puncte tari Puncte slabeSolutie tehnica cu implicatii tehnologice reduseDurata de executie mai scurtaExternalitati negative pe durata executiei mai reduse

Fluidizarea traficului este mai redusaSiguranta in circulatie este mai slabaTimp de trafic mai mareProbleme de trafic pentru autoutilitare

Oportunitati RiscuriConfiguratia terenului permite adoptarea solutiei fara lucrari suplimentare majore

Externalitati negative in perioada de exploatare

Alternativa 3Puncte tari Puncte slabeFluidizarea substantiala a traficului Siguranta in circulatie crescutaTimp de trafic redusPreluarea traficului prognozat

Solutie tehnica cu implicatii tehnologice complexeDurata de executie mai lungaExternalitati negative pe durata executiei

Oportunitati RiscuriConfiguratia terenului permite adoptarea solutiei fara lucrari suplimentare majore

Traficul prognozat nu se va realiza

3.Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu.

Efectuarea analizei economico-financiare se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:1. Traficul zilnic va vea o crestere de cca. 2% pe an, pana in anul

2027,

2. Valoare reziduala

Se ia in considerare pentru a se calcula rata interna de rentabilitate financiara a investitiei si a capitalului. Se calculeaza cu formula: Vr = Vi x (1-Gu/100)Unde, Vr= valoarea reziduala Vi= valoarea de inventar a mijlocului fix Gu= gradul de uzura a mijlocului fix estimat peste orizontul de timp propus

Vi = 4.486.198 lei

Considerand ca dupa 30 de ani uzura drumului este totala (100%), raportat la orizontul de timp pentru care se face analiza minus perioada de

34



realizare a investitiei de 2 ani, vom obtine valoarea Gu = 60, deci valoarea reziduala va avea valoarea de:

Vr = 4.486.198 x (1-63.33/100) Vr = 1.645.088,807 lei

3. Avand in vedere conditiile de exploatare si intretinere a drumurilor din Romania, pentru a se realiza o optimizare a costurilor de exploatare este necesar sa se opteze pentru distribuirea costurilor de exploatare pe intreaga durata normala de functionare, de 30 de ani:In repartizarea costurilor de operare in varianta de exploatare preventive, in care o pondere mai mare se aloca pentru costurile de intretinere curenta, experienta arata ca acest model de exploatare va induce reducerea costurilor cu intretinerea periodica cu cca. 10%, iar cele cu reparatiile capitale cca. 15%.

4. Rata inflatiei luata in calcul are o evolutie pe orizontul de timp considerat prezentata in tabelul de mai jos:An 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Rata inflatiei(%) 4,60 3,60 3,00 2,60 2,40 2,30 2,00 2,00index (an1=100) 100,00 103,60 106,70 109,48 112,10 114,69 116,97 119,31

An 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026Rata inflatiei(%) 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00index (an1=100) 121,70 124,13 126,62 129,15 131,74 134,37 137,06 139,80

An 2027 2028 2029 2030 2031 Rata inflatiei(%) 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 index (an1=100) 142,60 145,45 148,36 151,33 154,36

In analiza proiectului se vor folosi preturile constante, acele preturi ajustate tinand cont de rata inflatiei si fixate la un an de baza.

5. Rata de actualizare utilizata pentru analiza finaciara (pentru determinarea indicatorilor de performanta ai proiectului, adica valoarea neta actualizata financiara –VNAF si a ratei interne de rentabilitate financiara RIRF) este de 5% in conformitate cu Documentul de lucru nr. 4 – ORIENTARI PRIVIND METODOLOGIA DE REALIZARE A ANALIZEI COST- BENEFICIU, elaborate de Comisia Europeana si GHIDUL PENTRU ANALIZA COST –

35



BENEFICII A PROIECTELOR DE INVESTITII” elaborat de Profesor Massimo Florio al Universitatiide Studii din Milano.

Evolutia costurilor de operare

Costurile de operare sunt date de costurile de intretinere a drumurilor agricole pentru mentinerea acestora in parametrii proiectati, pe toata durata de utilizare, precum si de costurile administrative.

In analiza economico-financiara se vor lua in calcul urmatoarele costuri de intretinere:

· Cheltuieli cu intretinerea curenta a drumurilor, pe perioada de vara si respectiv cea de iarna, cum ar fi spalatul si stropitul carosabilului, maturatul manual sau mecanizat al drumurilor, incarcatul si transportul deseurilor, curatatul manual sau mecanizat al zapezii, imprastierera materialului antiderapant, curatarea santurilor, plombare, decolmatare etc.

· Cheltuieli cu intretinerea periodica (lucrarile care se executa periodic pentru mentinerea drumurilor agricole in conditii normale si exploatare si pentru asigurarea sigurantei in circulatie) cum ar fi tratamente asfaltice, realizarea de marcaje rutiere etc.

· Cheltuieli cu lucrari de reparatii capitale (rebetonarea, dupa 30 ani de la darea in folosinta a drumului) aceste cheltuieli nu se efectueaza in orixzontul de timp al analizei economico- financiare.

Tinand cont de modelul ales pentru calculul costurilor de operare, precum si de rata de aducere in preturi constante ale anului 2011, aceste costuri se prezinta astfel:

36



COSTURI DE OPERARE

Ani Costuri cu intretinerea

curenta

Costuri cu intretinerea periodica

2011 0,00 0,002012 67.236,40 0,002013 69.253,49 0,002014 71.054,08 0,002015 72.759,38 0,002016 74.432,85 0,002017 75.921,50 0,002018 77.439,93 0,002019 78.988,73 0,002020 80.568,51 0,002021 82.179,88 0,002022 83.823,47 205.682,852023 85.499,94 0,002024 87.209,94 0,002025 88.954,14 0,002026 90.733,22 0,002027 92.547,89 0,002028 94.398,85 0,002029 96.286,82 0,002030 98.212,56 0,002031 100.176,81 0,00

TOTAL 1.667.678,41 205.682,85

Sunt incluse in aceste costuri si cheltuielile de administrare, adica cele legate de salariile personalului din directia tehnica a primariei, precum si costurile administrative aferente, care se va ocupa de gestionarea acestor drumuri agricole.

COSTURI SI CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

Ani Nr.angajati Cost/angajatSalariul anual

Cheltuieli administrative

2011 0 15.000,00 - -2012 2 15.540,00 31.080,00 10.622,752013 2 16.006,20 32.012,40 10.941,432014 2 16.422,36 32.844,72 11.225,912015 2 16.816,50 33.633,00 11.495,332016 2 17.203,28 34.406,55 11.759,722017 2 17.547,34 35.094,69 11.994,922018 2 17.898,29 35.796,58 12.234,822019 2 18.256,26 36.512,51 12.479,512020 2 18.621,38 37.242,76 12.729,102021 2 18.993,81 37.987,62 12.983,692022 2 19.373,68 38.747,37 13.243,362023 2 19.761,16 39.522,32 13.508,232024 2 20.156,38 40.312,76 13.778,39

37



2025 2 20.559,51 41.119,02 14.053,962026 2 20.970,70 41.941,40 14.335,042027 2 21.390,11 42.780,23 14.621,742028 2 21.817,92 43.635,83 14.914,172029 2 22.254,27 44.508,55 15.212,462030 2 22.699,36 45.398,72 15.516,712031 2 23.153,35 46.306,69 15.827,04

Sintetizand , costurile de operare, in preturi constante 2011, sunt prezentate astfel:

Ani Costuri de intretinere si reparatii

Salarii si alte cheltuieli

administrative

TOTAL costuri anuale

2011 0,00 0,00 0,002012 67.236,40 41.702,75 108.939,152013 69.253,49 42.953,83 112.207,322014 71.054,08 44.070,63 115.124,712015 72.759,38 45.128,33 117.887,712016 74.432,85 46.166,28 120.599,132017 75.921,50 47.089,60 123.011,112018 77.439,93 48.031,40 125.471,332019 78.988,73 48.992,02 127.980,762020 80.568,51 49.971,86 130.540,372021 82.179,88 50.971,30 133.151,182022 289.506,32 51.990,73 341.497,052023 85.499,94 53.030,54 138.530,492024 87.209,94 54.091,15 141.301,102025 88.954,14 55.172,98 144.127,122026 90.733,22 56.276,44 147.009,662027 92.547,89 57.401,97 149.949,852028 94.398,85 58.550,00 152.948,852029 96.286,82 59.721,00 156.007,832030 98.212,56 60.915,42 159.127,982031 100.176,81 62.133,73 162.310,54

TOTAL 1.873.361,26 1.034.361,98 2.907.723,25

Proiectele de modernizare a drumurilor nu produc beneficii directe. Sustenabilitatea proiectului s-a analizat luand in considerare doar valoarea investitiei, sursele de finatare si costurile de operare. Din analiza rezulta ca proiectul se poate autosustine in conditiile in care costurile de operare vor fi acoperite prin alocari anuale de la bugetul local. Indicatori financiari ca Rata Interna de Rentabilitate Financiara (RIRF), Valorea Neta Actualizata Financiara (VNAF) si Raportul Beneficiu-Cost (B/C) sunt relevanti pentru analiza eficientei investitiei si se vor calcula pentru varianta in care se realizeaza investitia.

38



Variabilele de lucru utilizate in analiza financiara sunt:

1. Orizontul de timpPentru proiectul “Modernizare drumuri agricole prin măsura

125 ,în comuna Rîşca,Judeţul Suceava”,orizontul de timp este de 21 ani, acesta fiind ales conform recomandarii

privind elaborarea analizei cost-beneficiu din „Ghidul pentru analiza cost –beneficii a proiectelor de investitii”.

2. Rata de actualizare folosita in analiza financiara este calculată conform Capitolului 2 al ghidului mai sus precizat.

3. Cursul de schimb valutar Cursul de schimb luat in considerare in analiza este cursul BCE din data de

10.02.2011, adica: 1 EURO= 4,2645RON.4. Valorea reziduala

Se ia in considerare pentru a se calcula rata interna de rentabilitate financiara a investitiei si a capitalului. Se calculeaza cu formula: Vr = Vi x (1-Gu/100)Unde, Vr= valoarea reziduala Vi= valoarea de inventar a mijlocului fix Gu= gradul de uzura a mijlocului fix estimat peste orizontul de timp propus

Vi = 4.486.198 lei

Considerand ca dupa 30 de ani uzura drumului este totala (100%), raportat la orizontul de timp pentru care se face analiza minus perioada de realizare a investitiei de 2 ani, vom obtine valoarea Gu = 60, deci valoarea reziduala va avea valoarea de:

Vr = 4.486.198 x (1-63.33/100) Vr = 1.645.088,807 lei

Pe baza acestor variabile de lucru si luand in considerare valoarea totala a investitiei, care include suma costurilor eligibile si neeligibile din bugetul proiectului, s-au calculate:

- VNAF/C = valorea neta financiara actualizata, calculate la total valoare investitie

- RIRF/C = rata rentabilitatii interne financiare calculate la total valoare investitie,

39



Ale carei valori sunt prezentate in tabelele urmatoare:

Ani VenituriCostul de

capitalCosturi de

operareValoarea reziduala

Fluxul net de numerar

Venituri nete

(1) (2) (3) (4)(5)=(1)-(2)-(3)+(4)

(6)=(1)+(4)-(3)

2011 0,00 5.290.865,00 0,00 0,00 -5.290.865,00 0,002012 0,00 0,00 108.939,15 0,00 -108.939,15 -108.939,152013 0,00 0,00 112.207,32 0,00 -112.207,32 -112.207,322014 0,00 0,00 115.124,71 0,00 -115.124,71 -115.124,712015 0,00 0,00 117.887,71 0,00 -117.887,71 -117.887,712016 0,00 0,00 120.599,13 0,00 -120.599,13 -120.599,132017 0,00 0,00 123.011,11 0,00 -123.011,11 -123.011,112018 0,00 0,00 125.471,33 0,00 -125.471,33 -125.471,332019 0,00 0,00 127.980,76 0,00 -127.980,76 -127.980,762020 0,00 0,00 130.540,37 0,00 -130.540,37 -130.540,372021 0,00 0,00 133.151,18 0,00 -133.151,18 -133.151,182022 0,00 0,00 341.497,05 0,00 -341.497,05 -341.497,052023 0,00 0,00 138.530,49 0,00 -138.530,49 -138.530,492024 0,00 0,00 141.301,10 0,00 -141.301,10 -141.301,102025 0,00 0,00 144.127,12 0,00 -144.127,12 -144.127,122026 0,00 0,00 147.009,66 0,00 -147.009,66 -147.009,662027 0,00 0,00 149.949,85 0,00 -149.949,85 -149.949,852028 0,00 0,00 152.948,85 0,00 -152.948,85 -152.948,852029 0,00 0,00 156.007,83 0,00 -156.007,83 -156.007,832030 0,00 0,00 159.127,98 0,00 -159.127,98 -159.127,982031 0,00 0,00 162.310,54 1.645.088,81 1.482.778,26 1.482.778,26

TOTAL 0,00 5.290.865,00 2.907.723,25 1.645.088,81 -6.553.499,44 -1.262.634,44

Rata de actualizare : 8,00%

VNA A VENITURILOR

NETE

VNA A COSTURILOR

NETE DE CAPITAL

VNA TOTALA A

COSTURILOR

VNA TOTALA A

BENEFICIILOR VNAF/C

(1) (2) (3) (4) (5)

-976.958,14 5.038.919,05 689.303,09 6.705.180,28-

6.015.877,19

RIRF/C = -11,71%

VNA TOTALA A COSTURILOR 689.303,09

C/B = ----------------------------------------- = -------------- = 0,10

40



- VNA TOTALA A BENFICIILOR 6.705.180,28

Rezultatele obtinute in urma analizei financiare arata ca investitia nu este profitabila din puct de vedere financiar, ca proiectul necesita finantare. Considerand doar contributia proprie la costurile de capital ale proiectului, adica luand in calcul valoare costurilor eligibile ale investitiei in valore de 4.486.198 lei s-au calculat:

- VNAF/K = valorea neta financiara actualizata, calculate la total valoare investitie

- RIRF/K = rata rentabilitatii interne financiare calculate la total valoare investitie,

Ale carei valori sunt prezentate in tabelele urmatoare:

Ani VenituriContributia

de la FEADR

Costul de capital

Costuri de operare

Valoarea reziduala


Venituri nete

(1) (2) (3) (4) (5)(6)=(1)+(2)-(3)-(4)+(5)

(7)=(1)+(2)+(5)-(4)

2011 0,00 5.290.865,00 5.290.865,00 0,00 5.290.865,002012 0,00 0,00 0,00 108.939,15 -108.939,15 -108.939,152013 0,00 112.207,32 -112.207,32 -112.207,322014 0,00 115.124,71 -115.124,71 -115.124,712015 0,00 117.887,71 -117.887,71 -117.887,712016 0,00 120.599,13 -120.599,13 -120.599,132017 0,00 123.011,11 -123.011,11 -123.011,112018 0,00 125.471,33 -125.471,33 -125.471,332019 0,00 127.980,76 -127.980,76 -127.980,762020 0,00 130.540,37 -130.540,37 -130.540,372021 0,00 133.151,18 -133.151,18 -133.151,182022 0,00 341.497,05 -341.497,05 -341.497,052023 0,00 138.530,49 -138.530,49 -138.530,492024 0,00 141.301,10 -141.301,10 -141.301,102025 0,00 144.127,12 -144.127,12 -144.127,122026 0,00 147.009,66 -147.009,66 -147.009,662027 0,00 149.949,85 -149.949,85 -149.949,852028 0,00 152.948,85 -152.948,85 -152.948,852029 0,00 156.007,83 -156.007,83 -156.007,832030 0,00 159.127,98 -159.127,98 -159.127,982031 0,00 162.310,54 1.645.088,81 1.482.778,26 1.482.778,26

TOTAL 0,00 5.290.865,00 5.290.865,00 2.907.723,25 1.645.088,81-

1.262.634,44 4.028.230,56

41



VNA A VENITURILOR

NETE

VNA A COSTURILOR

NETE DE CAPITAL

VNA TOTALA A

COSTURILOR

VNA TOTALA A

BENEFICIILOR VNAF/K

(7) (8) (9) (10) (11)

3.963.149,88 5.038.919,05 5.629.411,11 6.705.180,28-

1.075.769,16

VNA TOTALA A COSTURILOR 5.629.411,11 C/B = ------------------------------------------ = ------------------ = 0,84

VNA TOTALA A BENFICIILOR 6.705.180,28

RIRF/K = -7,08%

Contributia financiara, imbunatateste indicatorii de performanta a proiectului, insa este necesara previzionarea fluxului de numerar (cash-flow), care trebuie sa demonstreze sustenabilitatea financiara a proiectului. La determinarea fluxului de numerar net cumulate s-au luat in considerare costurile (eligibile si neeligibile) si toate sursele de finantare atat pentru investitie cat si pentru operare si functionare.

42



Se observa ca este necesar ca fluxul de numerar sa fie sustinut prin alocari bugetare anuale de la bugetul local, pentru susutinerea financiara a costurilor operationale. Pentru a determina daca proiectul trebuie realizat, este necesar sa se tina cont de impactul sau social si economic.

Ani Finantare din surse

proprii

Contributia de la

FEADR

Costul de capital

Costuri de operare


anual

Fluxul net de numerar cumulat

(1) (2) (3) (4) (5)=(1)+(2)-(3)-(4) (6)

2011 0,00 5.290.865,00 5.290.865,00 0,00 0,00 0,002012 108.939,15 0,00 0,00 108.939,15 0,00 0,002013 112.207,32 112.207,32 0,00 0,002014 115.124,71 115.124,71 0,00 0,002015 117.887,71 117.887,71 0,00 0,002016 120.599,13 120.599,13 0,00 0,002017 123.011,11 123.011,11 0,00 0,002018 125.471,33 125.471,33 0,00 0,002019 127.980,76 127.980,76 0,00 0,002020 130.540,37 130.540,37 0,00 0,002021 133.151,18 133.151,18 0,00 0,002022 341.497,05 341.497,05 0,00 0,002023 138.530,49 138.530,49 0,00 0,002024 141.301,10 141.301,10 0,00 0,002025 144.127,12 144.127,12 0,00 0,002026 147.009,66 147.009,66 0,00 0,002027 149.949,85 149.949,85 0,00 0,002028 152.948,85 152.948,85 0,00 0,002029 156.007,83 156.007,83 0,00 0,002030 159.127,98 159.127,98 0,00 0,002031 162.310,54 162.310,54 0,00 0,00

TOTAL 2.907.723,25 5.290.865,00 5.290.865,00 2.907.723,25 0,00 0,00

43



5.ANALIZA DE SENZITIVITATE

Aceasta analiza are ca scop selectarea variabilelor critice ale caror variatii au cel mai mare efect asupra ratei interne a rentabilitatii sau valorii nete actualizate. Variabilele critice sunt acei parametric pentru care variatia pozitiva sau negative de 1% provoaca crestera cu 1% a ratei interne a rentabilitatii sau cu 5% a valorii nete actualizate. In analiza de senzitivitate se apreciaza gradul de risc, se sugereaza masurile c ear trebui luate pentru reducerea riscurilor proiectului si se face o evaluare generala a eficientei proiectului. Consideram ca parametrii necesari a fi analizati sunt:

· Valoarea costurilor de capital

Influenta in analiza financiara, fara contributia de la program:

RIRF/C VNA C/B

Evolutia valorii

costului de capital

-11,71% 6.114.688,21 0,08 100% Corespunzator valorii de baza a costului de capital

Influenta in analiza financiara, cu contributia de la program:

RIRF/K VNA C/B

Evolutia valorii

costului de capital


· Valoarea costurilor de operareInfluenta in analiza financiara, fara contributia de la program:

RIRF/C VNA C/B

Evolutia valorii

costului de capital


Influenta in analiza financiara, cu contributia de la program:

44



RIRF/K VNA C/B

Evolutia valorii

costului de capital


6.ANALIZA DE RISC.Proiectul este adaptat normelor tehnologice si masurilor recomandate de

Uniunea Europeana si legislatia nationala. In vedera prevenirii riscurilor s-au efectuat o serie de studii geologice, geofizice, hidrogeologice studii referitoare la clima zonala, adancimea de inghet si seismologice.

De asemenea au fost analizate si estimate riscurile de natura financiara, de administrare si management generate de proiect. Se considera ca acestea sunt reduse ca pondere. Beneficiarul si proprietarul drumurilor analizate, Comuna Rîşca prezinta o capacitate de management si de implementare a proiectului, corespunzatoare cu cerintele prevazute de legislatia in vigoare.

Din punct de vedere al realizarii efective a investitiei de reabilitare, reprezentantul proiectantului va fi pe santier ori de cate ori este necesara modificarea solutiei prevazute initial in documentatia tehnica a lucrarii pentru a se verifica necesitatea modificarii solicitate si adaptarea la conditiile de amplasament a lucrarilor noi de executat.

Inspectia de Constructii este institutia de control din fiecare judet care are are dreptul si obligatia de a verifica stadiul de executie al lucrarilor si modul in care se respecta conditiile de calitate a acestora.

Constructorul are obligatia de a numi pentru fiecare lucrare un specialist, responsabil tehnic cu executia lucrarilor-autorizat, care va avea sarcina sa asigure conditiile necesare ca fiecare etapa de executie sa se faca cu respectarea conditiilor de calitate a lucrarilor dar si respectarea graficului de executie al lucrarilor contractate implicit cu respectarea termenelor de excutie.

Au fost identificate urmatoarele riscuri posibile pe parcursul derularii proiectului si desfasurarii activitatii asupra utilizarii drumului:

Riscuri de ordin tehnic:· Aparitia unor evenimente meteorologice si seismice care sa depaseasca

solutiile tehnice proiectate;· Acutizarea lipsei de forta de munca specializate in domeniul constructiilor,

datorate si migratiei catre tarile mai dezvoltate ale UE;· Intarzieri in procedurile de achizitii a contractelor de bunuri, servicii si

lucrari;· Neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrari care sa execute

lucrarea, cu respectarea calitatii proiectate in timpul si la costurile stabilite;

Riscuri de ordin financiar:· Intrarea Romaniei intr-o perioada de criza politica sau economica;

45



· Sistarea sau intreruperea finantarii proiectului;· Incapacitatea unitatii administrativ-teritoriale de a cofinanta proiectul;· Depasirea costurilor alocate(inclusiv ca urmare a cresterii preturilor la

materiale si manopera)Riscuri de ordin institutional:· Schimbarea administratorului drumului;Riscuri de ordin legal:· Schimbari ale cadrului legislativ in domeniu

Fata de ierarhia stabilita a riscurilor care au fost identificate, se va adopta urmatoarea strategie de management a riscului:

1. Riscul privind neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrari care sa execute lucrarea, cu respectarea calitatii proiectate in timpul si la costurile stabilite – risc major influentat de impactul major asupra proiectului pe care il poate produce acesta precum si de probabilitatea destul de ridicata de a se produce

Strategii de management a riscului ce pot fi adoptate:a) Acceptarea (asumarea)riscului – probabilitatea de producere a acestuia

este acceptata iar impactul este cunoscut de catre ordonator;b) Reducerea riscului – incheierea de contracte ferme cu furnizorii de lucrari;

organizarea procedurii de selectie care sa permita schimbarea constructorului.

2. Riscul privind depasirea costurilor alocate(inclusiv ca urmare acresterii preturilor la materiale si manopera) – risc major asupra proiectului pe care il poate produce acesta precum si probabilitatea destul de ridicata de a se produce

Strategii de management a riscului ce pot fi adoptate:a) Acceptarea (asumarea) riscului – probabilitatea de producere a acestuia

este acceptata iar impactul este cunoscut de catre ordonator. Astfel este prezentata in tabelele urmatoare o variatie a costului de capital si a costurilor de operare de -5% pana la +5% pentru a observa modificari asupra indicatorilor de performanta a proiectului.

Surse de finantare

46



Contributie eligibila a aplicantului din care:

SUMA PROCENTAJDIN TOTAL

Mii lei Mii euro %(fara tva) (fara tva)

80% F.E.AD.R 3406,556 798,817 80

20% BUGETUL DE STAT

851,639 199,704 20

TOTAL CONTRIBUTII

4258,195 998,522 100

Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei.

a) Numar de locuri de munca create in faza de executie.

Numarul de locuri de munca create pe durata executiei investitiei este de

aproximativ 10 de persoane, calificate si necalificate care vor lucra efectiv la

executia acestei investitii.

b) Numar de locuri de munca operare.

Drumurile comunale din localitatea Rîşca care face obiectul acestei

documentaţii este in administrarea Comunei Rîşca, sarcina întreţinerii lui va

reveni Comunei Rîşca, care va constitui o echipă compusă din doi angajati

în vederea întreţinerii permanente în stare de funcţionare a podurilor şi

podeţelor, şanţurilor de colectare şi scurgere a apelor, a carosabilului şi

acostamentelor drumurilor.

Supravegherea şi menţinerea condiţiilor necesare pentru o bună

desfăşurare a circulaţiei, vor fi făcute pe întreaga durată a anului.

Numărul componenţilor echipei de întreţinere va reprezenta, aşadar,

numărul de locuri de muncă nou create, iar oamenii respectivi vor proveni din

rândul localnicilor din localitate.

47



Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

Componente majore ale proiectului (preturi 10 FEBRUARIE 2011

1 EURO=4,2645 RON)

1. Valoarea totala/C+M= 5.290.865 RON/ 1.240.677 Euro(inclusivTVA) din care C+M= 4.486.198 RON/ 1.051.987 EURO.

3. esalonarea investitiei (INV/C+M):

mii lei mii euro mii lei mii euroINV. TOTAL 5290,865 1240,677 din care C+M 4486,198 1051,987An I 4777,297 1120,248 An I 4050,737 949,874An II 513,568 120,429 An II 435,462 102,113

3.Durata de realizare a investitiei este de 12 luni de la data contractarii cu contractantul declarat castigator conf. prevederilor Legii 212/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

Etape:

-predarea amplasamentului;

-emiterea ordinului de incepere a lucrarilor;

-realizarea lucrarilor conform proiectului;

-respectarea fazelor de control a calitatii lucrarilor;

-urmarirea executiei prin inspectori de santier atestati;

-receptia lucrarilor;

-urmarirea comportarii acestora pe durata de garantie si executarea remedierilor necesare.

4 Capacitati (in unitati fizice si valorice).

48



Nr.crtDescrierea si calculul

cantitatiiUM

Cantitate

Pret unitar (RON)

Valoare (RON)

LUCRARI AMENAJARE MEDIU

1 Inierbari taluzuri mp 1200 7 8400

LUCRARI EXECUTIE DRUMTerasamente

1 Sapatura pamant mc5800 8 46400

2 Umplutura pamant mc 1300 9 11700Sistem rutier

1Strat de balast

mc7838 50

3919002 Scarificare smc 15.50 280 4340

3Strat de piatra sparta amestec optimal mc 4703 60 282180

4 Strat uzura to 2370 300 7110005 Strat binder to 2844 285 810540

SANTURI

1 Sant neprotejat mc2632 12

31584

2 Sant dalat cu dren de fund ml418 85

35530

POD ,PODETE SI REPARATII POD

1 Podet D=600 mm buc 3 8700 26100

2 Podet D=1000 mm L=7.50 buc 2 13000 26000

3 POD DRUM 2 KM 0+329 buc 1 780000 780000

4Reparatii pod drum 1 Km 0+269 buc 1 250000 250000

LUCRARI ACCESORII LA DRUM

1Montare indicatoare de circulatie buc 12 500 15000

2 Refacere acostamente mp 4715 12 124000

3 Marcaje longitudinale kechiv 6 600 4200

4 Parapet directional ml 300 65 19500AMENAJARE 4 DRUMURI LATERALE

1 Umplutura mc 150 8 12002 Sapatura mc 100 9 9003 Strat balast mc 250 50 125004 Scarificare smc 0.50 280 140

5Strat de piatra sparta amestec optimal mc 150 60 9000

6 Strat uzura to 38.40 300 115207 Strat binder to 46.08 285 13132.8

TOTAL 3.549.747

49



5.Alti Indicatori.

Indicatorii calitativi.

Viteza de proiectare/baza este de 25 Km/h.

Elementele geometrice minime ale drumului proiectat , vor fi:

R min=55,00 m, L=25,25 m

i=(0.01) %, p max= 9,00 %, Rv=500 (1000).

Podurile si podetele se vor dimensiona in conditii de trafic greu, clasa de incarcare E.

Drum 1 si 2 va avea un sistem rutier alcatuit din: - 25 cm strat de fundatie din balast cilindrat , cu functia de rezistenta(STAS 6400-84) asternut peste o zestre existenta. - 15 cm piatra sparta amestec optimal - 6 cm Badpc 25 strat de binder. - 5 cm BA 16 strat de uzura. Drumul 3 va avea sistemul rutier alcatuit din: - 25 cm strat de fundatie din balast cilindrat , cu functia de rezistenta(STAS 6400-84) asternut peste o zestre existenta. - 15 cm piatra sparta amestec optimal

Indici cantitativi.

- lungimea totala a drumurilor: 5.960 km.

50



Nr.crtDescrierea si calculul

cantitatiiUM

Cantitate

1 Inierbari taluzuri mp 1200

Terasamente

1 Sapatura pamant mc5800

2 Umplutura pamant mc 1300

Sistem rutier

1Strat de balast

mc7838

2 Scarificare smc 15.50

3Strat de piatra sparta amestec optimal mc 4703

4 Strat uzura to 2370

5 Strat binder to 2844

1 Sant neprotejat mc2632

2 Sant dalat cu dren de fund ml418

1 Podet D=600 mm buc 3

2 Podet D=1000 mm L=7.50 buc 2

3 POD DRUM 2 KM 0+329 buc 1

4Reparatii pod drum 1 Km 0+269 buc 1

1Montare indicatoare de circulatie buc 12

2 Refacere acostamente mp 4715

3 Marcaje longitudinale kechiv 61 Umplutura mc 1502 Sapatura mc 1003 Strat balast mc 2504 Scarificare smc 0.50

5Strat de piatra sparta amestec optimal mc 150

6 Strat uzura to 38.407 Strat binder to 46.08

Avize si acorduri.

Studiul de fezabilitate va fi însoţit în procesul de promovare a finanţării sale de următoarele avize şi acorduri :

51



· Avizul Comuna Rîşca, în calitate de ordonator principal de credite, privind necesitatea şi oportunitatea realizarii investiţiei;

· Certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentelor în planul urbanistic, avizat şi aprobat conform legii;

· Avize privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică,apă, telecomunicaţii).

· Avize pentru consumul de combustibili. Acorduri şi avize pentru protecţia mediului şi a apelor

Intocmit, Verificat,

Ing.Cristea Claudiu ing.Ursu Toader

52

modernizare drumuri comunale in rasca

Documents