Modernismul de regula nu lucreaza cu timpul ,obiectiv ,chronologic,ci cu cel subiectiv cu tipul operei de arta.Intr-un astfel de timp pot coexista prezentul si trecutul ca sa fie proectate in vesnicie(Joice Ulise,Marcel Proust in cautarea timpului pierdut);de regula nu se mizeaza pe reproducerea actiunilor ci pe cea a trairilor senzatiilor ,sentimentelor,impresiilor,care nu sunt asternute pe foie in ordine succesiva ci asa cum si le aminteste personajul;un astfel de timp este elastic se poate dilata si confirma in finctie de cum il simte eroul lyric,se transforma intr-o durata interioara . Deseori actiunea are loc parca astazi dar si intotdeauna,aici dar si pretutindeni. De exemplu in romanul Ulise actiunea este localizata intr-un timp (o zi) si loc concret,insa este atit de mult imbibata cu asociatii ,amintiri,retospectii,introspectii,trimiteri la istorie ,religie,politica,symbolism,etc., Incit se transforma in abriviatura existentei a temporale a personalitatii(o zi reprezinta existent umana in general).

Scriitorii post-modernisti au cautat diverse modalitati de depasire a conceptiei pesimiste despre existenta ,printre care: 1. Arta aceasta este considerate gen al cunoasterii miraculoase iar omul de arta un fel de intermediar intre omul obisnuit si cosmos. Arta este continuatorul absolutului ,ea unica fiind capabila sa acorde acestui conglomerat amorf(fara forme stabile)si lipicios ,numit viata ,forma si sens.In unele cazuri ,in sensul cel mai direct arta se poate transforma in principalul argument al vietii.Marcel Proust,a fost bolnav de asma,orice din exterior ii poate cauza acces de moarte,vazind asta sa inchis in casa.In felul acesta el scrie romanul In cautarea timpului pierdut.2. Mitologia-care surprinde si reproduce constiinta arhaica colectiva,irationala a omenirii. In linii generale se urmaresc doua modalitati proncipale de lucru cu miturile: a)adaptarea mitului antic la situatia contemporana b)crearea miturilor noi sau chiar demitizarea.3. Revenirea la constiinta colectiva,arhaica,contopirea cu stihia naturii,revenirea la instinctual primar. Laurence Amantul doamnei 4 .Religia,credinta.5.Suferinta-se considera ca a suferi inseamna a intelege ,iar a intelege inseamna a fi om.

Conceptia despre om.Modernismul a luat in calitate de personaj literar nu eroul ci omul obisnuit care insa este inzestrat cu o profunda spiritualitate fapt cel deosebeste de multime.De regula acesta este omul mic,ca auto receptare ,omul care sufera ,care este inadaptat,singur care nu se poate opune dar nici integra in morala sociala colectiva .Aflat intr-o astfel de situatie el este principal jertva a instrainarii si auto intrainarii,se simte pierdut fara de urme,om fara de calitati . Deseori acesta poate fi chiar modelul antieroului. Pentru personajul modernist ,societatea ,meseria uneori chiar si familia nu au importanta,le poate simti si ostile capabile sa-l indeparteze de essential:de suflet,de propriu labirint spiritual. Deobicei scriitorul modernist isi inzestreaza personajele cu propriile sentimente ,ginduri,reflectii,trairi,sensatii.Astfel durerea ,instrainarea si tragedia personajului le simte ca pe propria durere si tragedie.

Avangarga literataUneori notiunile de modernism si avangardism sunt utilizate ca sinonime.Totusi chiar daca acestea au multe trasaturi comune se urmaresc si unele diferente.Toate curentele de avangarda in acelasi timp sunt si moderniste insa nu toate curentele moderniste sint si de avangarda.Exista curente moderniste de avangarda. Curente moderniste de avangarda sunt:futurismul,dadaismul,cubismul. Semnificatia denumirii. Avangarda-din franceza avan gard-inaintea garzii.Initial acesta a fost un termen militar care delimita un detasament de elita cu misiunea de explorare a terenurilor noi pentru a pregati inaintarea intregii armate.Astfel chiar de la buna inceput avangarda se vede in calitate de deschizatoare de drumuri,avangarda sint acei care merg inainte iar dupa ei vin toti ceilalti.Semantica aceasta o va prelua si literatura . Cu referire la arta notiunea de avangarda incepe sa fie utilizata din sec XX. Raportul modernism-avangardism.Intradevar marea majoritate a trasaturilor avangardei se regasesc in albia mai larga a modernismului. Comune pentru modernism si avangardism sunt:1. Spiritul de opozitie ;negativismul ,nonconformistul.2. Negarea formelor de arta consecrate;distrugerea traditiei a comunului.3. Aspiratia spre crearea unui nou tip de arta ;tendinta spre experimental artistic,spre revolutionarea artei.4. Indrazneala ,rebeliunea.5. Si modernismul si avangarda sunt un produs al crizei,al cautarii identitatii.Diferentele:Chiar daca modernismul sinavangarda in fond impartasesc aceleasi principiu ,avangarda le promoveaza intr-o varianta mai exagerata,provocatoare ,radicala,mai nomconformista,mai inflexibila,mai putin toleranta chiar mai agresiva si mai violenta . unei estetice noi,in elaborarea unor noi principii,princiipile raman aceleasi ,se deosebeste doar intensitatea cu care acestea au fost promovate:in avangarda mai absolut ,intransigent,mai scandalos,mai zgomotos;materialul de constructive este acelasi ,se deosebesc metodele de lucru cu acest material.

La nivelul scriituri avangarda a sugerat libertatea absoluta ,eliberarea de orice constringeri,neglijarea regulilor gramaticale,discreditarea logicii,a ratiunii,dezarticularea verbal;a urmarit starile vagi onirice a automatismului psihic,care fixeaza subconstientul,fluxul gindirii si al memoriei. Defapt avangarda nu a lasat opera de inalta valoare artistica,importanta lor este de alta natura:au trezit spiritual din amortire,lincezeala au provocat schimbari de accente,mutatii de constiinta au dinamitat parca procesul literar din interior,pregatind lumea pentru schimbari,pentru noul care urma sa vina. DadaismulCa si modernismul in general se dezvolta nu doar in literatura ci si in celelalte domenii ale artei in primul rind picture. Premisele aparitiei:In fond sunt aceiasi ca si ale modernismului dar aduse la intensitate maxima:1.Criza valorilor2. Primul razboi mondial.Dadaismul este un symptom al crizei extinse la toate nivelurile;conceptia lor a exprimat drama existentei unei lumi a dezradacinatilorcare a pierdut toate valorile. Reprezentanti a dadaismului sint tineri,din diferire tari(in primul rind Franta si Germania)care au emigrat in Elvetia ,Zurich,fugind de razboi,printre ei si romnul Tristan Tzara. Neparticipind direct la rzboi ei insa au declarant propriu lor razboi prin intermediu mijloacelor de arta. Dadaismul isi are radacinile si in realitatea concreta social politica.Doar ca pornind de la neacceptarea unor situatii concrete ei si-au extis revolta la maximum,negind toate valorile consecrate. Etapele de dezvoltarea.1.1916 1919-aceasta este perioada din Elvetia pe care unii critici o considera cea mai productive si importanta2.1919-1923- la sfr.anului 1919 Tristan Tzara care este liderul dadaismului hotaraste sa mute sediu la Paris considerind ca astfel va promova mai bine dadaismul pe arena universala. La Paris li se alatura Andre Breton,Aragon Luie si dadaismul se organizeaza in jurul revistei intitulate ironic Literatura.In 1923 dadaismul a fost declarat mort.

Semnificatia denumirii. Se afirma ca intr-o zi Tristan Tzara a luat la intimplare o carte ,a deschis-o la intimplare ,la intimplare a pus cutitasul pe un cuvint ,acesta a fost cuvintul dadadictionarul a dat urmatoarele semnificatii: 1. Calut din lemn(jucarie)2. In limbajul familiar o idee fixa,aproape obsesieDupa aceasta s-au cautat semnificatii si in alte limbii:In provincii Italiene doica si cub;intr-un trip de negri- coada vacii sfintein limbile romana si rusa dubla afirmatie. Dar defapt intre sensul concret al acestor cuvinte si esenta fenomenului Dadaism legatura nu este.Sensul principal al acestei alegeri consta tocmai in lipsa sensului ,in dorinta de a fi deosebiti,originali,noi, de a provoca,de a distruge traditia ,care presupune ca denumirea trebuie sa fie sugestiva pentru fenomen. Totusi la nivel de interpretare semnificatii se vor descoperi:1.important a fost nu cuvintul in sine(dada)ci modalitatea prin intermediu careia a fost gasit- intimplare,hazardul.In Dadaism hazardul devine una din regulile principale(paradox).Regula pricipala este lipsa regulilor2.In romana si rusa dadapresupune dubla afirmareSemnificatii:1. Dadaistii au fost inflexibili,au afirmat doar propriu adevar2. Acesta poate sa fie si un joc de cuvinte:prin afirmatie se presupine negarea.Dadaistii au fost nihilisti au nega totul.Astfel de la bun inceput se sugereaza discreditarea tuturor sensurilor a semnificatiilor,absurdul.3. Denumirea imbina sonoritatea (usor se pronunta ,usor se memorizeaza)si lipsa sensului.Dadaistii au dorit sa se impuna prin toate mijloacele posibile,inclusive prin spectacolele,intrunirile lor destul de zgomotoase chiar scandaloase,care insa in acelasi timp discreditau logica,coerenta verbala.Cel mai cunoscut manifest al dadaismului este manifestul Dadascris de Tristan Tzara in 1916. Reprezentantii dadaismului nu s-au unit in baza unei platform estetice commune,i-au unit mai degraba aceiasi atitudine mai degraba aceiasi atitudine nonconformista,de revolta,acelasi elan al tineretii indreptat in albia distrugerii.Au dorit sa creeze o literalura parca subordonata principiului anti-arta pentru antiarta Chiar daca au negat toata literature de pina la ei,dadaistii au preluat unele procedee de la alte curente moderniste,in primul rind din futuris si cubism.Din futurism sa preluat :1. Sonoritatea dadaistii nu au insistat sa-si publice creatiile.Reprezemtau de cele mai multe ori in variant orala,in cadrul diverselor spectacole,serate de creatie,intruniri.Pentru ei era mai importanta comunicarea nemijlocita cu publicul,dialogul;opera era receptata ca ceva ce se intimpla nemijlocit ca un procest continuu.Efectul sonor se realiza prin:-poeziile deseori nu se recitau ci se strigau-se puteau citi pe mai multe voci-in timpul spectacolului in scena puteau sa se arunce diferite obiecte-sunetul produs de vesela-sunet produs de bataia tobei.2. Utilizarea nu doar a cuvintelor care genereaza imagini ,idei,ci si doar a sunetelor care fixeaza diverse stari spiritual. Din cubism s-a preluat colajul-alcatuirea unui tot intreg din mai multe fragmente .Astfel o opera dadaista putea fi creata in felul urmator: se lua un ziar ,se decupau cuvintele ,se ametecau in ceva iar apoi se scoteau cite unu la intimplare si se citeau.Rezultatul final si presupune o opera de arta dadaismul. Dadaistii au insistat asupra libertatii absolute,asupra eliberari de orice constringeri,inclusiv de sub tirania ratiunii.In acest context afirmau ca Gindul se face in guraadica cuvintele trebuie sa fie scriese sau spuse ,exact asa cum apar in constiinta eliberata de ratiune