model ÎntrebĂri examen de licenŢĂ - umftgm.ro · adresa umf: tîrgu mure ş, str. gh. marinescu...

Adresa UMF: Tîrgu Mureş, str. Gh. Marinescu nr. 38, 540139, judeţul Mureş, România

Web: www.umftgm.ro | Email: [email protected] | Tel: +40 265 215 551 | Tel: +40 265 208 950 | Fax: +40 265 210 407

FACULTATEA DE FARMACIE

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ROMÂNIA

MODEL ÎNTREBĂRI EXAMEN DE LICENŢĂ

PROGRAMUL DE STUDII FARMACIE

Sesiunea Septembrie 2012

1. Medicamentele agoniste (totale):

A). prezintă afinitate pentru receptori specifici şi nu au activitate intrinsecă;

B). au afinitate pentru receptori şi activitate intrinsecă având efect propriu asupra receptorilor;

C). prezintă doar afinitate pentru receptori;

D). nu prezintă afinitate pentru receptori, dar prezintă activitate intrinsecă;

E). blochează receptoriii, având afinitate mare pentru aceştia.

2. Sunt exemple de variabilitate farmacodinamică anormală (curbă frecvenţă-distribuţie

anormale):

A). Apneea produsă de suxametoniu (curbă bimodală – normali, respectivi indivizi cu deficit

enzimatic),

B). Metabolizarea hepatică a izoniazidei (curbă trimodală – acetilatori rapizi, lenţi şi normali);

C). Metabolizarea penicilinei G (curbă bimodală – metabolizatori rapizi şi lenţi);

D). Efectul antimicrobian al aminoglicozidelor (curbă bimodală - efect bacteriostatic – la

metabolizatori rapizi, efect bactericid – la metabolizatori normali);

E). Redistribuirea anestezicelor generale din SNC în ţesuturile periferice.

3. Reacţiile adverse de tip alergic:

A). sunt reacţii adverse dependente de doză, existând o relaţie gradată doză-efect;

B). sunt reacţii neobisnuite, care apar frecvent datorită administrării în doze mari a unor

medicamente, mai ales pe cale parenterală (i.v.);

C). sunt efecte secundare datorate acţiunilor farmacodinamice care pot apărea la unii indivizi, în

urma supradozării;

D). sunt efecte nocive datorate intervenţiei unor mecanisme imune;

E). sunt independente de doză, doze extrem de mici putând produce reacţii alergice extrem de

grav

4. Sunt medicamente care pot suprima lactaţia:

A). Hormonii estrogeni în doze mari;

B). Bromocriptina;

C). Metoclopramida;

D). Parasimpatolitice;

E). Neuroleptice

5. Rezistenţa bacteriană dobândită faţă de antibioticele -lactamice poate apărea prin:

A). Modificarea receptorilor membranari specifici PBP (pneumococ);

B). Secreţia de -lactamaze cu eliberarea acestora în mediul extracelular (Treponema, streptococ

-hemolitic;

C). Secreţia de -lactamaze – enzime constitutive – prin mediere plasmidică (entorobacteriaceae,

gonococ);





D). Secreţia de -lactamaze – enzime inductibile – prin mediere plasmidică (stafilococ auriu);

E). Modificarea structurilor ribozomale intracelulare afectate de antibiotic (Klebsiella).

6. Cefalosporinele generaţiei IV (cefepima) prezintă un risc mai redus de instalare a rezistenţei

bacteriene, care se explică prin:

A). Molecula cu structură lipofilă care pătrunde uşor prin membrana fosfolipidică de la

exteriorul peretelui celular;

B). Afinitatea crescută faţă de proteinele de tip PBP;

C). Stabilitate faţă de -lactamazele mediate cromozomial;

D). Sarcină pozitivă care favorizează pătrunderea prin canalele voltaj dependente ale membranei

bacteriilor gram-negativ;

E). Capacitate de dezorganizare a membranei citoplasmatice, datorită moleculei de tip amfifil

(acţiune „detergentă”, neinfluenţabilă de bacterii).

7. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la macrolide:

A). Roxitromicina prezintă o penetrabilitate ridicată în macrofage şi leucocite (eficacitate

crescută pe germeni intracelulari);

B). Claritromicina este activă pe Helicobacter pylori;

C). Claritromicina are acţiune de 2 ori mai redusă decât eritromicina pe hemofili;

D). Macrolidele sunt active pe actinomicete şi treponeme;

E). Macrolidele sunt inactive pe speciile genurilor Mycoplasma, Chlamydia şi Rickettsia.

8. Sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A). Gentamicina şi tobramicina sunt inactivate de fosfotransferazele bacteriene;

B). Gentamicina este inactivată de nucleotidiltransferazele bacteriene;

C). Tobramicina este rezistentă la nucleotidiltransferazele bacteriene;

D). Amikacina este sensibilă la acţiunea aminoacetiltransferazei bacteriene;

E). Amikacina este inactivată prin fosforilare (de fosfotransferazele bcteriene) şi adenilare (de

nucleotidiltransferazele bacteriene).

9. Paracetamolul:

A). Are timp de înjumătăţire scurt, aprox. 2 ore;

B). În doză unică, eficacitatea terapeutică este comparabilă cu a acidului acetil salicilic;

C). În caz de insuficienţă hepatică necesită creşterea dozelor;

D). În caz de intoxicaţie se poate administra acetilcisteină;

E). Este metabolizat mai lent sub acţiunea barbituricelor.

10. Cum explicaţi acţiunea analgezică a analgezicelor-antipiretice?

A). Acţionează pe receptori specifici cuplaţi cu adenilat-ciclaza;

B). Acţionează central, la nivel talamic, ridicînd pragul perceperii durerii;

C). Acţionează periferic prin inhibirea biosintezei de prostaglandine;

D). Produc eliberarea substanţei P, cu efect analgezic;

E). Cresc sensibilitatea terminaţiilor nervoase senzitive.

11. Hipnocoercitivele:

A). sunt deprimante SNC-neselective, care inhibă difuz diferitele segmente ale SNC

B). efectele deprimante nu sunt gradate, nu sunt doză-dependente.

C). induce somnul numai la indivizii care suferă de insomnie.

D). reduc durata somnului paradoxal REM şi cresc durata somnului lent.

E). nu produc obişnuinţă, cu tendinţă la mărirea dozelor.





12. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă ?

A). mecanismele obişnuinţei la barbiturice se explică prin desensibilizarea situsurilor receptoare

ale baebituricelor (reglare ,, down”).

B). mecanismule obişnuinţei la barbiturice se explică prin instalarea inhibiţiei enzimatice şi astfel

a toleranţei.

C). mecanismele sindromului de abstinenţă (sevraj) constă în sensibilizarea unor Rp din

transmisii inhibitoare.

D). sensibilizarea unor receptori glutamat-ergici modulate de transmisia inhibitoare GABA

ergică - stă la baza mecanismelor sindromului de abstinenţă la barbiturice.

E). sindromul de abstinenţă la barbiturice se poate manifesta prin inhibiţie puternică SNC,

ganglionară şi metabolică.

13. Precizaţi care dintre mecanismele de acţiune descrise mai jos caracterizează medicamentele

antidepresive :

A). inhibarea neselectivă a recaptării NA şi 5-HT.

B). inhibarea selectivă a recaptării NA.

C). activarea selectivă a recaptării NA cu creşterea concentraţiei NA.

D). activarea selectivă a recaptării 5-HT cu creşterea 5-HT.

E). blocarea receptorilor alfa 2-presinaptici.

14. Care dintre următoarele antidepresive sunt atipice (timoleptice moderne).

A). Desipramina.

B). Amitriptilina.

C). Tianeptin.

D). Venlafaxin.

E). Mianserina

15. Anticonvulsivantele modifică capacitatea creierului de a răspunde la diferiţi stimuli

provocatori de accese convulsive, acţionând prin:

A). stabilizarea membranei neuronale

B). diminuarea tendinţei la descărcări repetate şi la iradierea în suprafaţă a descărcărilor

convulsive

C). creşterea pragului de excitabilitate

D). scăderea pragului de excitabilitate

E). scăderea pragului convulsivant

16. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

A). Carbamazepina este contraindicată în diabetul insipid hipofizar,

B). Tratamentul prelungit cu doze mari de fenobarbital poate fi cauză de osteomalacie sau anemie

megaloblastică

C). Acidul valproic inhibă metabolizarea fenobarbitalului crescându-i concentraţia plasmatică

D). Fenobarbitalul este indicat în porfiriile hepatice

E). Fenobarbitalul scade rata metabolizării anticoagulantelor orale prin inducţie enzimatică,

asocierea acestora obligând scăderea dozei de anticoagulant

17. Nu sunt efecte stimulatoare de tip alfa1 adrenergic:

A). Scăderea secreţiei de insulină, din celulele B ale pancreasului endocrin;

B). Contracţia muşchilor netezi ai sfincterelor;

C). Glicogenoliza hepatică, cu hiperglicemie;





D). Relaxarea muşchiului neted ciliar, cu acomodarea vederii la distanţă;

E). Lipoliză în ţesutul adipos.

18. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la efedrină sunt incorecte?

A). Scade concentraţia noradrenalinei în fanta sinaptică prin recaptarea acesteia în depozite;

B). Are mecanism de acţiune mixt, direct şi indirect;

C). Este adrenomimetic neselectiv alfa şi beta;

D). Se poate utiliza ca şi miotic în oftalmologie;

E). Este un vasoconstrictor general, poate produce hipotensiune cronică şi posturală.

19. Parasimpatomimeticele cu acţiune directă:

A). Produc contracţia muşchiului circular şi ciliar al irisului;

B). Acţiunea lor se datorează inhibării acetilcolinesterazei;

C). Sunt substanţe glaucomatogene;

D). Produc hiposecreţie salivară şi sudorală;

E). Sunt agonişti ai receptorilor muscarinici.

20. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A). Oxibutinina are acţiune predominantă asupra aparatului excretor urinar;

B). Ipratropiul este contraindicat în caz de astm bronşic;

C). Pirenzepina are selectivitate mare pentru receptorii M1 din ganglionii parasimpatici

intramurali, din plexul mezenteric;

D). Bromura de butilscopolamoniu are efecte centrale similare scopolaminei;

E). Atropina este medicaţie de primă alegere în glaucom cu unghi închis.

21. Care antiinflamatoare steroidiene nu pot fi utilizate topic?

A). Hidrocortizon;

B). Triamcinolon acetonid;

C). Fluocinolon;

D). Cortizon;

E). Prednison.

22. Ketoprofenul:

A). Poate fi administrat în caz de ulcer gastro-duodenal;

B). Blochează specific COX-2;

C). Inhibă atât ciclooxigenaza cât şi lipooxigenaza;

D). Are efecte antipiretice marcate;

E). Nu se absoarbe topic.

23. Inhibitorii pompei de protoni:

A). Blochează ireversibil pompa de protoni;

B). Sunt inductori enzimatici, interferând cu metabolizarea unor substanţe administrate

concomitent;

C). Tratamentul prelungit stimulează secreţia de gastrină, datorită inhibării puternice a secreţiei

acide;

D). Pot fi administraţi în sindrom Zollinger-Ellison;

E). Au durata lungă de acţiune.

24. Subcitratul de bismut colidal:

A). Are acţiune bactericidă pe Helicobacter pylorii;

B). La pH acid precipită oxiclorura de bismut;





C). Asocierea cu antiacide îi creşte potenţa;

D). Poate produce constipaţie;

E). Este contraindicat în insuficienţă renală.

25. Antihipertensivele vasodilatatoare directe cuprind:

A). Blocante ale canalelor de calciu tip nifedipină,

B). Blocane ale canalelor de calciu de tip diltiazem,

C). Blocante ale canalelor de clorură

D). Substanţe musculotrope

E). Blocante ale receptorilor alfa 2 presinaptici

26. Clonidina - ca medicament antihipertensiv:

A). relaxează muşchii netezi vasculari prin acţiune directă (miotropă)

B). are un efect hipotensiv energic

C). blochează receptorii alfa1-adrenergici din vasele sanguine

D). scade tonusul inervaţiei simpatice vasoconstrictoare, cu dilatarea vaselor de capacitanţă şi

diminuarea rezistenţei vasculare periferice

E). stimulează receptorii alfa2-adrenergici din trunchiul cerebral

27. Un medicament antianginos eficient poate restabili echilibrul dintre nevoile miocardului şi

aportul de oxigen prin :

A). scăderea travaliului cardiac prin micşorarea pre- şi postsarcinei

B). micşorarea concentraţiei ionilor de calciu, disponibili intracelular pentru contracţia cardiacă

C). scăderea tonusului simpatic cardiostimulator

D). scăderea marcată a tensiunii arteriale prin arteriolodilataţie

E). scăderea GMPc la nivelul coronarelor

28. Nitraţii produc relaxarea muşchilor netezi prin următorul mecanism:

A). fixarea pe un receptor specific al oxidului nitros, rezultat prin biotransformarea nitraţilor la

metaboliţi activi

B). creşterea GMPc ca urmare a stimulării G.C, care declanşează relaxare musculară,

C). scăderea GMPc

D). favorizarea recaptării adenozinei coronarodilatatoare,

E). scăderea AMPc intracelular , datorită stimulării PDE,

29. Explicaţi mecanismul acţiunii antialergice a următorilor compuşi:

A). Cromoglicatul de sodic inhibă degranularea mastocitară;

B). Clemastina stimulează receptorii H1;

C). Hidrocortizonul inhibă ciclooxigenaza;

D). Prednidona blochează fosfolipaza C;

E). Astemizolul blochează receptorii H1.

30. Loratadina:

A). Nu are efect sedativ;

B). Are volum de distribuţie mare;

C). Este contraindicată la copii;

D). Potenţează efectele alcoolului;

E). Are un metabolit activ: descarbo-etoxiloratadina.

31. Ca antiastmatic local (inhalator) se foloseşte:

A). Metilprednisolon





B). Budesonid

C). Zileuton

D). Aminofilină

E). Iporatropiu

32. Ketotifenul este folosit pentru tratamentul de fond al astmului bronşic, deoarece:

A). Latenţa instalării efectului este de 1-2 ore

B). Inhibă eliberarea histaminei din granulele mastocitelor pulmonare

C). Este un beta2-mimetic cu durată lungă de acţiune

D). Inhibă efectul bronhospastic al PAF (platelet activating factor)

E). Blochează receptorii M1-M3 bronşici

33. Din clasa III de antiaritmice (după Vaughan- Williams) fac parte:

A). Ajmalina

B). Sotalolul

C). Amiodarona

D). Propafenona

E). Esmololul

34. Alegeţi antiaritmicul cu cel mai lung timp de înjumătăţire:

A). Chinidină

B). Lidocaină

C). Amiodaronă

D). Fenitoină

E). Verapamil

35. Alegeţi diureticele care elimină K+:

A). furosemidul

B). hidroclorotiazida

C). amilorida

D). spironolocatona

E). triamterenul

36. Alegeţi diureticele cu durată lungă de acţiune:

A). furosemida

B). indapamida

C). hidroclorotiazida

D). spironolactona

E). triamterenul

37. Alegeţi doza iniţială a simvastatinei recomandată în hipercolesterolemie fără boală

coronariană:

A). 1-2 mg seara

B). 80 mg seara

C). 5-10 mg seara

D). 20 mg seara

E). 40 mg seara

38. Alegeţi hipolipidemiantele care acţionează prin reducerea HMG-CoA-reductazei:

A). Fenofibratul

B). Atorvastatina





C). Colestiramina

D). Acidul nicotinic

E). Probucolul

39. Alegeţi antidibeticele care se administrează înaintea meselor:

A). repaglinida

B). metformina

C). acarboza

D).insulină cu acţiune lentă şi durabilă

E).insuline cu acţiune rapidă şi durată scurtă

40. La diabetici în timpul sarcinii se foloseşte de elecţie

A). Glipizida

B). Metformina

C). Insulina

D). Exclusiv dieta

E).insulina în doze mai mici în asociere cu un antiabetic oral

41. Alegeţi estrogenii naturali:

A). estriolul

B). etinilestradiolul

C). mestranolul

D). estradiolul

E). hexestrolul

42. Sunt androgeni naturali:

A). nandrolona

B). dihidrotestosterona

C).testosterona

D).mesterolona

E).metiltestosterona

43. Sunt adevarate următoarele afirmaţii referitoare la morfină:

A). Are acţiune histamin-eliberatoare

B). Metabolitul său 6-glucuronid morfina este inactiv

C). Difuzează în laptele matern

D). Traversează lent bariera hemato-encefalică (datorită lipofiliei reduse, comparativ cu alte

opioide)

E). Se metabolizează hepatic prin glucurono-conjugare

44. Agoniştii parţiali ai receptorilor opioizi se caracterizează prin următoarele proprietăţi:

A). Se comportă ca antagonişti în prezenţa morfinei

B). Se comportă ca agonişti în prezenţa morfinei

C). Se comportă ca agonişti în absenţa morfinei

D). Pot declanşa sindromul de abstinenţă la morfinomani

E). Au, în general, eficacitate submaximală comparativ cu agoniştii totali

45. Batroxobina :

A. este o enzimă cu acţiune hemostatică obţinută din veninul unor şerpi ,

B. are o perioadă de latenţă lungă aprox.24 h,

C. are acţiune anticoagulantă ,utilizată în terapie,





D. este enzimă cu acţiune fibrinolitică,utilizată în chirurgie,ginecologie,ORL,

E. se utilizează în hemoragii chirurgicale, menometroragii,

46. Care dintre următoarele afirmaţii corespunde realităţii:

A. Heparina se leagă de un factor plasmatic coheparina,antitrombinaIII, cu care formează un

complex,

B. Heparina are acţiune anticoagulantă doar in vivo,acţiunea in vitro neputînd fi pusă în

evidenţă,

C. Heparina nu are practic acţiune antitrombinică, doar anticoagulantă,

D. Heparina se administrează obligatoriu în accident vascular cerebral,

E. Heparina este contraindicată în embolie pulmonară,

47. Glucocorticoizii au efect antialergic însă administrarea prelungită produce

A). hipotensiune

B).hipertensiune

C). scăderea glicemiei

D).creştere glicemiei

E). osteoporoză

48. Antihipertensive cu acţiune alfa2-stimulatoare predominant centrală sunt:

A). Clonidina

B). Prazosin

C). Alfa-metildopa

D). Guanetidina

E). Reserpina

49. Mecanismele prin care blocantele canalelor de calciu produc efect antianginos sunt:

A). reducerea contractilităţii miocardice

B).creşterea postsarcinii

C).creşterea contractilităţii miocardice

D).coronarodilataţie

E).venoconstricţie

50. Sulfamidele antidiabetice prezintă următoarele interacţiuni

A). antagonizează efectul insulinei

B).potenţează efectul hipoglicemiant al insulinei

C).barbituricele scad eficacitate lor

D).acidul acetilsalicilic scade eficacitatea lor

E).acidul acetilsalicilic creşte efectul lor hipoglicemiant

51. Sunt inductoare ale ovulaţiei

A). asocierile estro-progestttive trifazice

B). clomifenul

C). gonadotropinele administrate pulsatil

D).medroxiprogesterona

E).allilestrenolul

52. Sunt adevarate următoarele afirmaţii referitoare la monobactami:

A. Sunt activi exclusiv pe bacili gram pozitiv

B. Sunt activi exclusiv pe coci gram pozitiv

C. Sunt activi exclusiv pe bacili gram negativ





D. Nu sunt activi pe Pseudomonas aeruginosa

E. Prezintă un ciclu beta-lactamic condensat cu un ciclu dihidrotiazinic

53. Contraindicaţiile morfinei cuprind:

A. Abdomenul acut

B. Edemul cerebral, hipertensiunea intracraniană

C. Infractul miocardic acut

D. Edemul pulmonar acut

E. Hipertrofia de prostată

54. Medicamentele AINS sunt contraindicate sau se utilizează cu precauţie:

A. în gută, deoarece cresc uricemia:

B. în ulcer gastro-duodenal, datorita inhibarii formarii de mucus;

C. la sfârsitul sarcinii;

D. în astm bronsic;

E. în dismenoree.

55. Dintre antidepresive, acţionează prin inhibarea MAO-A :

A. Moclobemida

B. Mirtazapina

C. Fluvoxamina

D. Sertralina

E. Citalopramul

56. Atropina:

A). Are efect hipersecretor, fiind contraindicată în ulcer gastric;

B). Are efect antispastic, antisecretor, miotic;

C). Se poate utiliza în examenul fundului de ochi datorită efectului midriatic;

D). Poate fi utilizată în tratamentul bolii Parkinson;

E). Se poate administra ca antidot în caz de intoxicaţie cu pilocarpină.

57. Care afirmaţii referitoare la alfa-1 adrenoliticele selective sunt adevărate?

A). Tamsulosina este indicată în hiperplazia benignă de prostată;

B). Prazosina în tratament cronic produce hipercolesterolemie;

C). Prezintă fenomenul primei doze, cu hTA posturală pronunţată la începutul tratamentului;

D). Prazosina este medicaţie de primă alegere în caz de HTA asociată cu astm bronşic;

E). Noradrenalina produce necroză la administrare paravenoasă, datorită blocării Rp alfa-1-

adrenergici.

58. Picăturile pentru ochi cu nitrat de pilocarpină, preparate conform FR X:

A) nu trebuie filtrate după preparare

B) conţin 0,2% substanţă activă

C) sunt picături apoase multidoză

D) se condiţionează în recipiente colorate

E) se conservă în recipiente închise etanş

59. Sterilitatea suspensiilor oftalmice care conţin substanţe active termolabile se poate asigura prin:

A) sterilizare în autoclav după repartizarea în recipiente

B) filtrare sterilizantă completată cu preparare pe cale aseptică

C) preparare pe cale aseptică asociată cu agenţi conservanţi antimicrobieni

D) utilizarea substanţei active insolubile prealabil sterilizată în etuvă





E) expunere la încălziri repetate

60. În compoziţia erinelor, surfactanţii (agenţi tensioactivi) pot avea rol de:

A) agent viscozifiant

B) agent de ajustare a pH-ului

C) agent de mărire a solubilităţii substanţei medicamentoase

D) conservant antimicrobian

E) promotor de absorbţie

61. Selectaţi prevederi oficinale pentru „Picături pentru nas”:

A) sunt soluţii, emulsii sau suspensii lichide

B) la preparare nu se pot folosi conservanţi antimicrobieni

C) se prepară prin completarea la masa prevăzută (m/m)

D) se admite că masa declarată pe recipient poate fi până la 100 g

E) se conservă în recipiente prevăzute cu sisteme de picurare

62. O suspensie defloculată se caracterizează prin:

A) sedimentare rapidă

B) sedimentare lentă

C) sediment cimentat

D) supernatat opalescent

E) redispersie uşoară

63. Cum se poate realiza obţinerea particulelor insolubile pentru prepararea suspensiilor prin

metoda condensării?

A) prin precipitarea cu un solvent organic

B) prin precipitarea prin modificarea pH-ului

C) prin precipitarea prin dubla descompunere

D) prin precipitarea cu un solvent viscos

E) prin precipitarea prin inversarea fazelor

64. Sunt baze grase hidrofobe:

A) alcoolul celistearilic

B) colesterolul

C) grăsimile siliconice

D) polietilenglicolii

E) vaselina

65. Se impune sterilitate în cazul preparatelor semisolide:

A) oftalmice

B) pentru pielea sugarilor

C) care se aplică pe răni

D) cu antibiotice

E) cosmetic

66. În cazul sistemelor terapeutice transdermice cu membrană polimerică, substanţa

medicamentoasă poate fi inclusă în rezervor:

A. dizolvată într-un solvent

B. sub formă de emulsie dacă este hidrofobă

C. suspendată într-un lichid viscos

D. dispersată în matriţă polimerică solidă





E. dispersată omogen în adeziv

67. Referitor la sistemele terapeutice transdermice este adevărat că:

A. sursa de energie din sistem este reprezentată de presiunea osmotică

B. doza de substanţă cedată de sistem este egală cu doza de substanţă totală din sistem

C. substanţa medicamentoasă poate fi prelucrată în adeziv

D. aplicarea lor presupune un procedeu microinvaziv

E. pot produce iritaţii la locul de aplicare

68. Conform determinării "Comportametul la topire sau dizolvare" din FR X supozitoarele cu baze

liposolubile:

A) trebuie să se dizolve în cel mult 30 minute

B) trebuie să se topească în cel mult 30 minute

C) trebuie să se dizolve în cel mult 15 minute

D) trebuie să se topească în cel mult 15 minute

E) trebuie să se dizolve în cel mult 1 oră

69. Supozitoarele cu glicerol, conform FR X:

A) conţin glicerol, stearină, carbonat de sodiu

B) conţin glicerol, stearină, gelatină

C) se prelucrează prin turnare în forme

D) se prelucrează prin modelare manuală

E) se conservă ferit de umiditate

70. Procesul tehnologic de preparare al comprimatelor efervescente necesită condiţii speciale de

lucru ca:

A) spaţiu aclimatizat la o umiditate care să nu depăşească 20% la 21°C

B) spaţiu aclimatizat la o umiditate de maximum 35%

C) granularea separată a componentelor şi amestecarea ulterioară (dubla granulare)

D) granularea amestecului de componente acide şi alcaline prin metoda fuziunii la cald

E) granularea amestecului de componente acide şi alcaline cu mucilag de metilceluloză 5%.

71. Acoperirea cu film polimeric se poate face prin:

A) liofilizare

B) suspendare în aer (pat fluidizat)

C) acoperire în tobe

D) picurare

E) ştanţare

72. Corpul şi capacul capsulelor operculate se pot fixa după asamblarea lor prin:

A) aplicarea unei benzi de gelatină la locul îmbinării

B) presarea foilor de gelatină între care se află substanţa activă

C) o adâncitură practicată peste porţiunea suprapusă a celor două părţi

D) o adâncitură circulară existentă la ambele părţi

E) o adâncitură transversală practicată pe capac

73. Prezenţa plastifianţilor în filmele polimerice utilizate în acoperirea comprimatelor are drept

scop:

A) reducerea riscului de crăpare a filmului

B) mărirea fragilitatea filmului

C) mărirea flexibilităţii filmului





D) micşorarea rezistenţei filmului

E) mărirea uneori aderării filmului de substrat

74. Maşinile de comprimat rotative:

A) permit o precomprimare

B) au palnia de alimentare fixă

C) are randamente mici la comprimare

D) asigură o presiune bilaterală

E) au matriţa fixă

75. Pe timpul stării de incompatibilitate cu profesia de farmacist

A). Se suspendă de drept calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor

B). Farmacistul va fi monitorizat de o echipă specială

C). Farmacistul continuă activitatea, dar este verificat periodic de către Colegiul Farmaciştilor

din România

D). Se suspendă dreptul de exerciţiu a profesiei

E). Farmacistul continuă activitatea

76. Sancţiunile disciplinare sunt:

A). Suspendarea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România

B). Mustrare

C). Excluderea din Colegiului Farmaciştilor din România

D). Vot de blam

E). Avertisment

77. Certificatul de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se acordă pe baza

următoarelor acte:

A). Buletin sau carnet de identitate

B). Documentele care atestă formarea în profesie

C). Certificatul de sănătate

D). Poză tip carnet de identitate

E). Certificatul de cazier judiciar

78. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi:

A). Să participe la orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România

B). Să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere al colegiului

C). Să conteste sancţiunile primite

D). Să nu plătească cotizaţia de membru al colegiului

E). Să poartă însemnele Colegiului Farmaciştilor din România

79. Subcategoriile stabilite de către Agenţia Naţională a Medicamentului pentru medicamentele

eliberate numai cu prescripţie medicală

A). Medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie

B). Medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială

C). Medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală restrictivă, rezervate pentru

utilizarea in domenii specializate

D). Medicamente OTC

E). Medicamente alopate

80. Publicitatea pentru medicamentele destinate publicului larg nu trebuie:

A). Să dea impresia că o consultaţie medicală nu este necesară





B). Să sugereze că efectul tratamentului cu medicamentul respectiv este garantat

C). Să fie corectă

D). Să folosească termeni adecvaţi

E). Să se adreseze în special sau exclusiv copiilor

81. Deţinătorul unei autorizaţii de fabricaţie a unui medicament este obligat:

A). Să aibă la dispoziţie serviciile unui personal care să corespundă cerinţelor legale din

România

B). Să respecte principiile şi ghidurile de bună practică farmaceutică

C). Să respecte principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie pentru medicamente

D). Să permită inspectorilor Agenţiei Naţionale a Medicamentului accesul în orice moment în

unităţile sale

E). Nu are obligaţii

82. Desfăşurarea activităţilor de producere, fabricare, depozitare, comerţ, deţinere şi distribuire a

plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se face după verificarea de către

personalul Ministerului Sănătăţii a:

A). Spaţiului

B). Terenului agricol

C). Personalului

D). Mijloacelor tehnice destinate desfăşurării operaţiunilor solicitate

E). Nu este nevoie de astfel de verificări.

83. Preparatele cu conţinut de substanţe stupefiante şi psihotrope:

A). Se eliberează pe baza unei recomandări;

B). Dacă ele conţin două sau mai multe substanţe, sunt supuse regimului substanţei celei mai

strict controlate;

C). Sunt supuse aceluiaşi regim ca şi substanţele pe care le conţin;

D). Lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope se aprobă prin ordin al

ministrului sănătăţii;

E). Se eliberează pe baza cazierului judiciar.

84. Cu ce este incompatibila exercitarea profesiei de farmacist?

A). Pofesia de medic.

B). Jurist.

C). Starea de sanatate fizica sau psihica necorespunzatoare.

D). Orice ocupatie de natura a aduce atingere demnitatii profesiei de farmacist

E). Economist.

85.Care sunt institutiile care asigura monitorizarea si cotrolul exercitarii profesiei de farmacist?

A). Ministerul Mediului.

B). Ministerul Sanatatii Publice.

C). Guvernul Romaniei.

D). Colegiul Farmacistilor in Romania.

E). Uniunea Europeana.

86. Ce document este in mod obligatoriu necesar pentru producerea unui medicament in Romania?

A). Avizul Colegiului Farmacistilor din Romania.

B). Avizul de libera practica.

C). Autorizatia de fabricatie.





D). Avizul Oficiului pentru Protectia Cosumatorului.

E). Acordul de principiu al Comisiei de etica.

87. În cromatografia de gaze pot fi utilizaţi următorii detectori:

A). Detector UV-VIS;

B). Detector de conductivitate electrică;

C). Detector de conductibilitate termică;

D). Detector cu ionizare în flacără;

E). Spectrometru de masă.

88. În procesul cromatografic factorul de selectivitate (separare) cu care sunt separaţi doi analiţi

se defineşte ca fiind:

A). Raportul între diferenţa distanţelor de retenţie şi lărgimea medie la bază a picurilor;

B). Raportul între lungimea coloanei şi numărul platourilor teoretice;

C). Raportul factorilor de capacitate;

D). Raportul volumelor de retenţie corectate;

E). Raportul timpilor de retenţie corectaţi.

89. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească faza mobilă în cromatografia de lichide de

repartiţie sunt:

A). Să nu dizolve faza staţionară;

B). Să fie compatibilă cu sistemul de detecţie;

C). Să interacţioneze chimic cu analiţii de separat;

D). Analiţii de separat să fie solubili în faza mobilă;

E). Să interacţioneze chimic cu faza staţionară.

90. Controlul limitei de fier se realizează cu hexacianoferat ( II ) de potasiu, reacţie în urma căreia

se obţin:

A). Un precipitat alb;

B). Un precipitat albastru;

C). Un precipitat brun;

D). O coloraţie galbenă;

E). Un gaz brun-roşcat.

91. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la controlul limitelor de impurităţi:

A). Impurităţile anorganice în proba de analizat pot proveni din : materiile prime, procesul de

fabricaţie, dintr-o purificare incompletă, conservare necorespunzătoare.

B). Substanţele din care se prepară soluţiile etalon trebuie să corespundă condiţiilor de calitate

prevăzute la capitolul "Reactivi";

C). Limitele admise pentru impurităţi anorganice în proba de analizat se exprimă în mg/100 ml;

D). Decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incolore se

efectuează prin dizolvarea în acid sulfuric;

E). Controlul limitei de zinc se bazează pe reacţia acestuia cu hexacianoferatul (II) de potasiu.

92. Concentraţia de metiltestosteron într-o soluţie etanolică a cărei absorbanţă măsurată în cuva de

1 cm la λ max = 241 nm este de 0,890, iar absorbanţa specifică a metiltestosferonei A1%

1cm = 540 la

241 nm , va fi:

A). 0,0165 g%;

B). 0,613 g%;

C). 0,00165 g%;





D). 6,130 g%;

E). 0,165 g%.

93. Selectaţi răspunsurile corecte:

A). Influenţa solventului asupra poziţiei, intensităţii şi formei benzilor de absorbţie asupra

compuşilor în soluţie se numeşte solvatocromie;

B). Efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;

C). Efectul batocrom constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici;

D). Efectul hipocrom se traduce prin scăderea intensităţii absorbţiei;

E). Efectul hipercrom constă în creşterea intensităţii absorbţiei.

94. FR X prevede pentru determinările spectrofotometrice în UV-VIS următoarele:

A). Concentraţiile soluţiilor se aleg astfel încât valorile absorbanţelor citite să fie mai mari de 0,70;

B). Concentraţiile soluţiilor se aleg astfel încât valorile absorbanţelor citite să fie cuprinse între 0,30-

0,70;

C). Monografiile prevăd concentraţiile soluţiilor, natura solventului şi atunci când este necesar,

condiţiile de pH în care se efectuează determinările;

D). Determinările se efectuează la temperatura de 25oC 0,5

oC dacă nu se prevede altfel;

E). Alegerea lungimii de undă în cazul unei determinări este aleatorie.

95. Cu privire la spectrometria derivată sunt false următoarele afirmaţii:

A). Precizia determinărilor în spectrometria derivată este mai mare;

B). În practica analitică se utilizează mai ales spectrele derivate de ordinul 3;

C). În practica analitică se utilizează mai ales spectrele derivate de ordinul 1,2 şi 4;

D). Spectrele derivate sunt întotdeauna mai complexe decât spectrele iniţiale;

E). Legea Lambert-Beer nu se aplică şi în cazul spectrelor derivate.

96. FR X prevede pentru determinarea cantitativă a paracetamolului o metodă:

A). Titrimetrică în mediu apos;

B). Titrimetrică în mediu neapos;

C). Spectrofotometrică în UV;

D). Spectrofotometrică în VIS;

E). Polarimetrică.

97. Calea majoră de biotransformare a codeinei este:

A). conjugarea

B). N-demetilare

C). C-demetilare

D). O-metilare

E). epoxidare cu formare de reactivi electrofili

98. Următoarele afirmaţii despre toxicinetica nicotinei sunt adevărate:

A). nicotina poate pătrunde în organism respirator

B). nicotina poate pătrunde în organism prin piele

C). nicotina poate pătrunde în organism prin mucoase şi pe cale digestivă

D). nicotina se excretă în lapte

E). structura hidrofilă a nicotinei nu permite trecera în lapte; pot apărea în lapte doar metaboliţii

99. Intoxicaţia cronică cu cocaină este caracterizată prin:

A). apariţia dependenţei psihice puternice

B). apariţia dependenţei psihice slabe





C). apariţia dependenţei fizice puternice

D). nu produce dependenţă fizică

E). perforarea septului nazal

100. Caracteristicile utilizării LSD-ului sunt:

A). efectul halucinogen se obţine prin folosirea regulată (de câteva ori pe zi) a unor doze mari (de

ordinul sutelor de miligrame)

B). efectul halucinogen se obţine prin folosire regulată (de câteva ori pe zi) a unor doze foarte

mici de substanţă (de ordinul a 50 μg)

C). efecte halucinogene apar doar dacă substanţa este folosită rar (aproximativ odată la 5 zile)

D). pot să apară efecte embriotoxice

E). s-au constatat anomalii cromozomiale la subiecţii intoxicaţi

model ÎntrebĂri examen de licenŢĂ - umftgm.ro · adresa umf: tîrgu mure ş, str. gh. marinescu...

Documents