produse vegetale - umftgm.ro · produse vegetale cu alcaloizi tropanici Şi purinici belladonnae...

PRODUSE VEGETALE 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ

1.2 Facultatea de Farmacie

1.3 Departamentul: Departamentul de Științe Farmaceutice de Specialitate (DSFS)

1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE

1.5 Ciclul de studii: LICENŢĂ

1.6 Programul de studii: ASISTENŢĂ DE FARMACIE

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei: PRODUSE VEGETALE

2.2 Titularul activităţilor de curs: Conf.dr. EŞIANU SIGRID

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): VRGA ERZSÉBET şef lucrări dr.

2.4 Anul de studii 2 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare

EXAMEN 2.7 Regimul disciplinei OBL

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână

5 din care: 3.2 curs

3 3.3 seminar / laborator (lp) /stagii

2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs


28

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 50

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 0

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4

Tutorial 5

Examinări 1

Alte activităţi 0

3.7 Total ore de studiu individual 60

3.9 Total ore pe semestru 130

3.10 Numărul de credite 6

4.Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe Examen de PLANTE MEDICINALE promovat.

5.Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

În urma acumulării cunoştinţelor teoretice şi practice absolvenţii vor avea capacitatea de a: - înţelege procesele de cultivare, recoltare, depozitare şi prelucrare a plantelor medicinale, respectiv a produselor vegetale, materii prime pentru obţinerea de fitopreparate şi fitomedicamente. - înţelege, interpreta şi utiliza monografiile de produse vegetale din farmacopee. - identifica produsele vegetale medicinale întregi sau mărunţite pe baza caracterelor macro- şi microscopice şi microchimice; - identifica produsele vegetale dintr-un ceai medicinal multicomponente şi a depista eventuale substituiri sau impurităţi; - determina prezenţa principalelor grupe de principii active din produse vegetale (antrachinone, saponozide, taninuri, uleiuril volatile).

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

- Familiarizarea cu munca în echipă. Lucrând în grupe, studenţii participă la stabilirea etapelor de lucru, execută o parte dintr-o etapă, asumându-şi responsabilitatea în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată.

- Îmbunătăţirea competenţelor lingvistice. Analiza unor produse vegetale este efectuată conform monografiilor din farmacopeea europeană, în limba engleză.

- Utilizarea surselor de informare (internet, baze de date, cursuri on-line, etc), cu accent pe selectarea critică a informaţiilor, pentru dezvoltarea personală şi profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul oferă studenţilor informaţii esenţiale despre obţinerea şi caracterizarea produselor vegetale medicinale ce constituie materii prime pentru obţinerea de fitopreparate şi fitomedicamente.

7.2 Obiectivele specifice Acumularea şi aprofundarea cunoştinţelor privind: - Procese de obţinere, condiţionare şi depozitare a produselor vegetale conform regulilor de bună practică; - Identificarea, prin metode macro- şi microscopice şi metode chimice simple, a produselor vegetale medicinale în vederea determinării calităţii şi depistării unor posibile confuzii şi substituiri. - Utilizările terapeutice şi posologia produselor vegetale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. INTRODUCERE. Rolul plantelor medicinale şi al produselor fitoterapeutice în terapeutică.

Prezentare orală însoţită de video-proiectare.

Studenţii primesc materialul proiectat pe suport electronic.

2. OBŢINEREA MATERIEI PRIME. Obţinerea plantelor medicinale/produselor vegetale medicinale din flora spontană; necesitate şi dezavantaje. Cartarea economică. Ocrotirea plantelor din flora spontană. Cultivarea plantelor medicinale. Obiectivele cultivării. Avantaje. Ameliorarea şi măsuri agrofitotechnice pentru creşterea producţiei. Recoltarea plantelor medicinale din flora spontană şi din culturi. Uscarea plantelor mediciale. Condiţionarea, ambalarea, marcarea, depozitarea, transportul şi controlul produselor vegetale medicinale.



3. COMPOZIŢIA CHIMICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE. PRINCIPII ACTIVE. Principalele clase de principii active. Principiul activ - fitocomplex.



4. PRODUSE VEGETALE CU ACŢIUNE FIZICĂ Lycopodium sporae, Carbo medicinalis, Gossypium depuratum.



5. PRODUSE VEGETALE CU CONTINUT IN GLUCIDE. Amylum, Althaeae radix et folium, Malvae folium et flos, Verbasci flos, Farfarae folium, Plantaginis folium, Lini semen, Psylli semen, Plantaginis ovatae semen, Graminis rhizoma, Acaciae gummi, Tragacantha.



6. PRODUSE VEGETALE CU CONŢINUT ÎN HETEROZIDE. Sambuci flos, Sinapis nigrae semen, Vitis idaeae folium, Uvae ursi folium, Populi gemmae, Salicis cortex, Filipendulae ulmariae herba, Frangulae cortex, Rhei rhizoma, Sennae folium et fructus, Aloe, Hyperici herba, Digitalis purpureae folium, Convallariae herba, Adonidis herba, Saponariae rubrae et albae radix, Primulae radix, Liquiritiae radix, Hippocastani semen, Calendulae flos, Equiseti herba, Eryngii herba, Hederae folium, Solidaginis virgaureae herba,



7. PRODUSE VEGETALE CU CONŢINUT ÎN HETEROZIDE: Ginseng radix, Cimicifugae rhizoma, Rusci rhizoma, Harpagophyti radix, Sophorae flos, Violae tricoloris herba, Cynarae folium, Cardui mariae fructus, Cerasorum stipites, Maydis stigmata, Hibisci sabdariffae flos, Crataegi flos, folium et fructus, Myrtilli fructus recens, Ginkgo folium.



8. PRODUSE VEGETALE CU CONŢINUT ÎN SUBSTANŢE TANANTE. Myrtilli fructus siccus, Quercus cortex, Gallae, Ratanhiae radix, Gei rhizoma, Tormentillae rhizoma, Alchemillae herba, Lythri herba, Agrimoniae herba, Anserinae herba.



9. PRODUSE VEGETALE CU CONŢINUT ÎN ULEI VOLATIL. Obţinerea uleiurilor volatile. Proprietăţi fizice şi chimice. Produse vegetale medicinale: Menthae piperitae folium, Salviae officinalis folium, Thymi herba, Serpylli herba, Origani herba, Lavandulae flos, Rosmarini folium, Anisi vulgaris fructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus, Coriandri fructus,



10. PRODUSE VEGETALE CU CONŢINUT ÎN ULEI VOLATIL.: Matricariae flos, Millefolii flos, Arnicae flos, Cinnamomi zeylanici cortex, Caryophylli flos, Iuniperi pseudo-fructus, Pini turio şi altele.



11. BALSAMURI. Balsamum peruvianum, Balsamum tolutanum, Benzoë sumatrans, Benzoë tonkinensis.



12. PRODUSE VEGETALE CU ALCALOIZI TROPANICI ŞI PURINICI Belladonnae radix et folium, Hyoscyami folium, Stramonii folium, Coffeae semen, Colae semen, Theae folium, Cacao semen, Mathe folium, Guarana.



13. PRODUSE VEGETALE MEDICINALE CU CONŢINUT ÎN SUBSTANŢE AMARE a) Amara pura: Gentianae radix, Centaurii herba, Cichorii herba, Taraxaci herba, Cardui benedicti herba, Marrubii herba, b) Amara aromatica: Absinthii herba, Aurantii pericarpium c) Amara mucilaginosa: Cetraria islandica.



14. PRODUSE VEGETALE MEDICINALE CU ACŢIUNE SEDATIVĂ Valerianae radix, Lupuli strobuli et glandulae, Passiflorae herba, Leonuri cardiacae herba. PRODUSE VEGETALE MEDICINALE BOGATE ÎN VITAMINE ŞI PROVITAMINE. Rosae pseudo-fructus, Hippophaë rhamnoides fructus, Sorbi fructus, Urticae folium.



Bibliografie Bibliografie obligatorie 1. EŞIANU S, LACZKÓ ZÖLD E – Produse vegetale medicinale. Curs pentru specializarea Asistenţă de Farmacie. Litografia UMF Tg.Mureş, 2007 2. EŞIANU S - Plante medicinale din flora spontană. Îndreptar. Ed. University Press Tg. Mureş, 2002 Bibliografie facultativă 1. STĂNESCU U, MIRON A, HĂNCIANU M, APROTOSOAIE C – Plante medicinale de la A la Z. Ed. “Gr.T.Popa”, UMF Iaşi, vol I şi II, 2004

8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare Observaţii

1. ANALIZA MACROSCOPICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE. Particularităţi în efectuarea analizei macroscopice a produselor vegetale medicinale în funcţie de natura organelor vegetale: radix, herba, folium, flos, cortex, semen, fructus.

Prezentarea temei şi discuţii

2. ANALIZA MICROSCOPICĂ ŞI MICROCHIMICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE. Pregătirea materialului vegetal pentru analiza microscopică şi microchimică. Tehnica pregătirii preparatelor microscopice (clarificare, colorare, secţionare). Efectuarea a 5 preparate microscopice (2 secţiuni transversale, 3 pulberi, 1 preparat de suprafaţă) şi caracterizarea lor. Identificarea unor constituenţi chimici prin reacţii de culoare.

Prezentarea temei cu planşe, videoproiectare. Executarea analizelor individual şi demonstraţie practică

3. CONTROLUL PURITĂŢII PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE Se determină: - produse degradate, atacate de fungi sau insecte; - impurităţi: părţi din aceeaşi plantă, părţi din alte plante. - pierderea prin uscare.

Prezentarea temei şi executarea determinărilor în grupuri mici.

4. ANALIZA MACRO- ŞI MICROSCOPICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE CU ACŢIUNE FIZICĂ ŞI A CELOR CU CONŢINUT ÎN GLUCIDE. Lycopodium sporae, Gossypium depuratum, Amylum, Graminis rhizoma, Althaeae radix et folium, Malvae flos et folium, Verbasci flos, Lini semen, Farfarae folium, Plantaginis folium, Cetraria islandica.

Prezentarea temei cu planşe, videoproiectare. Executarea determinărilor individual.

5. ANALIZA MACRO- ŞI MICROSCOPICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE CU CONŢINUT ÎN GLICOZIDE CIANOGENETICE, SENEVOLICE, FENOLICE ŞI ANTRACHINONICE Amygdalae semen, Sambuci flos, Sinapis nigrae semen, Vitis idaeae folium, Uvae ursi folium, Frangulae cortex, Rhei rhizoma, Aloe. Punerea în evidenţă a antrachinonelor prin reacţia Bornträger.


6. ANALIZA MACRO- ŞI MICROSCOPICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE CU CONŢINUT ÎN SAPONOZIDE Saponariae rubrae radix, Saponariae albae radix, Primulae radix, Liquiritiae radix, Equiseti herba, Calendulae flos, Ononidis radix, Hederae folium, Eryngii herba. Punerea în

Prezentarea temei cu planşe, videoproiectare. Executarea analizelor individual şi demonstraţie practică.

evidenţă a saponinelor prin determinarea indicelui hemolitic şi de spumificare.

7. ANALIZA MACRO- ŞI MICROSCOPICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE CU CONŢINUT ÎN POLIFENOLI: FLAVONOZIDE, ANTOCIANINE. Sophorae flos, Maydis stigmata, Cerasorum stipites, Violae tricoloris herba, Crataegi fructus, folium et flos, Hyperici herba, Trioni herba; Cynarae folium, Cyani flos, Malvae arboreae flos, Cardui mariae fructus,


8. ANALIZA MACRO- ŞI MICROSCOPICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE CU CONŢINUT ÎN TANINURI. Ratanhiae radix, Hamamelidis folium, Quercus cortex, Gallae, Gei rhizoma, Tormentillae radix, Agrimoniae herba, Anserinae herba, Alchemillae herba, Lythri herba. Punerea în evidenţă a subsatnţelor tanante prin reacţii de culoare şi precipitare.


9. OBŢINEREA ULEIULUI VOLATIL. DETERMINAREA CANTITATIVĂ A ULEIULUI VOLATIL DIN PRODUSE VEGETALE MEDICINALE. Obţinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori de apă (din Foeniculi fructus) Determinarea cantitativă a uleiului volatil din Matricariae flos.


10. ANALIZA MACRO- ŞI MICROSCOPICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE CU CONŢINUT ÎN ULEI VOLATIL - din familia Lamiaceae: Menthae piperitae folium, Melissae folium, Salviae folium, Thymi herba, Serpylli herba, Lavandulae flos, Origani herba, Rosmarini folium. - din familia Asteraceae: Matricriae flos, Millefolii flos, Arnicae flos. - din familia Apiaceae: Anisi fructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus, Coriandri fructus.


11. ANALIZA MACRO- ŞI MICROSCOPICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE CU CONŢINUT ÎN ULEI VOLATIL - din familiile Myrtaceae, Lauraceae Rutaceae şi alte familii: Eucalypti folium, Caryophylli flos, Cinnamomi cortex, Aurantii pericarpium, Tiliae flos, Iuniperi pseudo-fructus.


12. ANALIZA MACRO- ŞI MICROSCOPICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE CU CONŢINUT ÎN ALCALOIZI TROPANICI ŞI PURINICI. Belladonnae folium, Hyoscyami folium, Stramonii folium, Cacao semen, Thaeae folium, Coffeae semen. Identificarea alcaloizilor purinici prin microsublimare.


13. ANALIZA MACRO- ŞI MICROSCOPICĂ A PRODUSELOR VEGETALE MEDICINALE CU CONŢINUT ÎN PRINCIPII AMARE ŞI VITAMINE ŞI A CELOR CU ACŢIUNE SEDATIVĂ. Gentianae radix, Centaurii herba, Menyanthidis folium, Absinthii herba, Cichorii herba, Cnici herba, Aurantii pericarpium, Taraxaci herba, Rosae pseudo-fructus, Hippophaë fructus, Urticae folium. Valerianae radix, Lupuli strobuli, Leonuri herba.


14. ANALIZA MACRO- ŞI MICROSCOPICĂ A UNUI CEAI MEDICINAL COMPUS DIN 5-7 PRODUSE VEGETALE MEDICINALE Identificarea produselor vegetale medicinale prin caractere ma


Bibliografie 1. LACZKÓ ZÖLD E, EŞIANU S - Produse vegetale. Îndrumător de lucrări practice, format electronic, 2007 2. EŞIANU S - Plante medicinale din flora spontană. Îndreptar. Ed. University Press Tg. Mureş, 2002

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Numărul mare de monografii de produse vegetale medicinale noi introduse în Farmacopeea Europeană şi tendinţa în creştere pe plan mondial de a utiliza fitopreparate/preparate pe bază de plante medicinale, impune un studiu aprofundat în acest domeniu.

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

Corectitudinea şi completitudinea cunoştinţelor, capacitatea de a opera cu acestea în mod corect şi adecvat.

EXAMEN 80% 10.4 Curs

Capacitatea de a identifica produse vegetale. Corectitudinea rezultatelor.

VERIFICARE PRACTICĂ 20% 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii

10.6 Standard minim de performanţă: -Identificarea şi eliberarea produselor vegetale pentru o situație dată.

CHIMIE TERAPEUTICĂ SEMESTRUl I 1. Date despre program



1.3 Departamentul: Departamentul de Ştiinţe Farmaceutice de Specialitate (DSFS)


1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ



2.1 Denumirea disciplinei – CHIMIE TERAPEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: conf.dr. Kelemen Hajnal (plata cu ora)

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp)- conf.dr. Kelemen Hajnal

2.4 Anul de studii

II 2.5 Semestrul

I 2.6 Tipul de evaluare

Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL



4

din care: 3.2 curs

2

3.3 seminar / laborator (lp) /stagii

2

3.4 Total ore pe semestru din planul de învăţământ



28



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren 14


Tutorial 14

Examinări 24

Alte activităţi 14





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

Definirea principiilor generale privind metodele fizico-chimice de analiză şi control a medicamentului. Implementarea cunoştinţelor de bază privind proprietăţile fízico-chimice şi farmacologice ale substanţelor medicamentoase. Identificarea neconformităţile organoleptice şi de ordin fizico-chimic ale substanţelor medicamentoase. Elaborare de procedee şi tehnici privind controlul calitativ/cantitativ al substanţelor medicamentoase în vederea îmbunătăţirii proceselor de prelevare şi pregătire preliminară a probelor.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

Realizarea de proiecte sub coordonare, pentru rezolvarea unor probleme specifice domeniului, cu evaluarea corectă a volumului de lucru, resurselor disponibile, timpului necesar de finalizare şi a riscurilor, în condiţii de aplicare a normelor deontologice şi de etică profesională în domeniu, precum şi de securitate şi de sănătate în muncă.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Studiul complex al substanţei farmaceutice, din punct de vedere al denumirii comune internationale, denumirii chimice, structurii chimice, metodelor de obţinere, proprietăţilor fizico-chimice, indicatiilor terapeutice, efectelor adverse, relaţiilor structură chimică-activitate terapeutică, mecanismului de acţiune şi a

produselor farmaceutice,

7.2 Obiectivele Specifice Cunoaşterea substanţelor medicamentoase folosite în practica farmaceutică. Caracterizarea fizico-chimică şi analitică a diverselor clase de substanţe medicamentoase. Analiza şi identificarea substanţelor medicamentoase prin reacţii generale, de grup sau specifice.

8. Conţinuturi


1. Obiectul Chimiei farmaceutice. Cercetarea şi prospectarea medicamentelor. Norme privind calitatea substanţelor medicamentoase. Nomenclatura şi clasificarea substanţelor medicamentoase în sistemul ATC.

prezentare orală

2. Antiseptice şi dezinfectante: caracterizare generală, clasificare

prezentare orală

3. Oxidanţi şi compuşi oxigenaţi. Halogeni şi compuşi halogenaţi

prezentare orală

4. Compuşi metalici (de argint, mercur, zinc, aluminiu, bor, bismut)

prezentare orală

5. Compuşi hidroxilici (alcooli, fenoli) prezentare orală

6. Aldehide. Acizi carboxilici. Detergenţi. Coloranţi. prezentare orală

7. Antiseptice utilizate în infecţii localizate la nivelul mucoaselor (antiseptice buco-faringiene, intestinale, urinare).

prezentare orală

8. Sulfonamide bacteriene prezentare orală

9. Antibiotice betalactamice: peniciline prezentare orală

10. Antibiotice betalactamice: cefalosporine. Antibiotice polipeptidice.

prezentare orală

11. Aminoglicozide. Macrolide. Tetracicline. Cloramfenicol. prezentare orală

12. Tuberculostatice. Antiprotozoarice. prezentare orală

13. Antimicotice. Antihelmintice. prezentare orală

14. Antivirale. Antineoplazice prezentare orală

Bibliografie Cursuri: 1. Gyéresi Á., Hancu G., Székely P. - Substanţe medicamentoase anorganice, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. Cărţi: 1. Hațeganu E, Dumitrescu D, Stecoza C, Morușciag L – Chimie terapeutică, vol. 1, Ed. Medicală, București, 2006. 2. Lupuţiu G., Ghiran D. - Medicaţia antiinfecţioasă. Chimioterapice cu specificitate limitată, Ed. Sarmis, Cluj-Napoca, 1995. 3. Oniga O., Ghiran D., Tiperciuc B. - Chimie farmaceutică. Antiseptice, dezinfectante şi chimioterapice generale, Ed. Accept, Cluj-Napoca, 1999. 4. Oniga O., Tiperciuc B. - Antibiotice antibacteriene, Ed. Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2003. 5. Tiperciuc B., Oniga O. - Medicaţia antiinfecţioasă (Antimicobacteriene, antimicotice, antivirale), Ed. Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu”,Cluj-Napoca, 2004. 6. * * * - Farmacopeea Română ed.X, Ed. Medicală, București, 1993. 7 *** - European Pharmacopoeia 7

th edition, Council of Europe, Strasburg, 2010.

8 * * * - Memomed 2012 Memorator de Medicamente Ghid Farmacoterapic, Ed. Minesan, București, 2012.


1. Aspecte speciale ale protecţiei muncii în laboratorul de Chimie farmaceutică. Prevederile Farmacopeei Române ed. a X-a, privind calitatea substanţelor medicamentoase.

prezentare orală

2. Metode generale de analiză prevăzute în FR X. prezentare orală

3. Prepararea reactivilor. lucrare practică de laborator

4. Controlul limitelor de impurităţi I (amoniu, calciu, carbonaţi, cloruri, fier, metale grele, sulfaţi, zinc).

lucrare practică de laborator

5. Controlul limitelor de impurităţi II (arsen, azotaţi, fosfaţi, substanţe organice). Prepararea etaloanelor de culoare. Prepararea soluţiilor titrate, stabilirea factorului


6. Analiza monografică a substanţelor oficinale în F. R. X.: Natrii chloridum


7. Analiza compuşilor de argint, nercur, zinc şi aluminiu lucrare practică de laborator

8. Analiza compuşilor de bor şi bismut lucrare practică de laborator

9. Analiza alcoolilor şi fenolilor lucrare practică de laborator

10. Analiza acidului salicilic şi a esterilor acidului p-hidroxibenzoic


11. Analiza aldehidelor. Analiza coloranţilor lucrare practică de laborator

12. Sulfonamide bacteriostatice. Antibiotice betalactamice. Aminoglicozide.


13. Tetracicline. Cloramfenicol. Izoniazidă. Chinină şi săruri. lucrare practică de laborator

14. Identificarea şi diferenţierea substanţelor medicamentoase lucrare de verificare a cunoştinţelor

Bibliografie Îndrumătoare: 1. Gyéresi Á., Kelemen H., Marcu I. - Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase, Litografia UMF Târgu Mureş, 1996. 2. Gyéresi Á., Kelemen H. - Culegere de tehnici cromatografice, Litografia UMF Târgu Mureş, 1996. 3. Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. - Analize monografice commentate – Lucrări practice de chimie farmaceutică, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. 4. Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. - Culegere de analize monografice (Substanţe medicamentoase oficinale în Farmacopeea Română ed. a X-a), Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. Cărţi: 1. Bojiţă M., Săndulescu R., Roman L., Oprean L. - Analiza şi controlul medicamentelor, vol. I, Ed. Intelcredo, 2002. 2. Bojiţă M., Săndulescu R., Roman L., Oprean L. - Analiza şi controlul medicamentelor, vol. II, Ed. Intelcredo, 2003. 3 Gyéresi Á. - Vademecum cromatografic, Ed. Mentor, Târgu Mureş, 1997; 4***, Farmacopeea Română ediția a X-a, Ed. Medicală, București, 1993.

5 ***, European Pharmacopoeia 7th edition, Council of Europe, Strasbourg, 2010.


Cunoaşterea caracterelor structurale, fizico-chimice respectiv a caracteristicilor analitice ale substanţelor medicamentoase. Ponderea deosebită în terapie a unor clase de compuşi este în strânsă legătura cu aspectele chimice respectiv analitice. Importanţa deosebită a concordanţei dintre structura chimică a unor substanţe medicamentoase şi aspectele farmacologice ale acestora.

10.Evaluare


In functie de specificul disciplinei

Examen teoretic oral

80%

10.4 Curs


Examen practic 20% 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii

Verificări scrise din timpul anului

Condiţie obligatorie de prezentare la examen

10.6 Standard minim de performanţă

- promovarea examenului teoretic de la finalul semestrului (nota 5). - promovarea verificării cunoştinţelor practice (nota 5). - efectuarea şi promovarea lucrărilor de verificare din timpul semestrului (2 verificări scrise). - efectuarea tuturor lucrărilor din timpul semestrului. - recuperarea tuturor laboratoarelor la care studentul a absentat. - îndeplinirea tuturor obligaţiilor şcolare conform regulamentului disciplinei

CHIMIE TERAPEUTICĂ SEMESTRUL II 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei – CHIMIE TERAPEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: conf.dr. Kelemen Hajnal (plata cu ora)

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp)- conf.dr. Kelemen Hajnal

2.4 Anul de studii

II 2.5 Semestrul

II 2.6 Tipul de evaluare




4

din care: 3.2 curs

2

3.3 seminar / laborator (lp) /stagii

2




28





Tutorial 14

Examinări 24

Alte activităţi 14





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

Definirea principiilor generale privind metodele fizico-chimice de analiză şi control a substanţei medicamentoase. Implementarea cunoştinţelor de bază privind proprietăţile fízico-chimice şi farmacologice ale substanţelor medicamentoase. Identificarea neconformităţile organoleptice şi de ordin fizico-chimic ale substanţelor medicamentoase. Elaborare de procedee şi tehnici privind controlul calitativ/cantitativ al substanţelor medicamentoase în vederea îmbunătăţirii proceselor de prelevare şi pregătire preliminară a probelor.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

Realizarea de proiecte sub coordonare, pentru rezolvarea unor probleme specifice domeniului, cu evaluarea corectă a volumului de lucru, resurselor disponibile, timpului necesar de finalizare şi a riscurilor, în condiţii de aplicare a normelor deontologice şi de etică profesională în domeniu, precum şi de securitate şi de sănătate în muncă.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Studiul complex al substanţei farmaceutice, din punct de vedere al denumirii comune internationale, denumirii chimice, structurii chimice, metodelor de obţinere, proprietăţilor fizico-chimice, indicatiilor terapeutice, efectelor adverse, relaţiilor structură chimică-activitate terapeutică, mecanismului de acţiune şi a

produselor farmaceutice.

7.2 Obiectivele Specifice Cunoaşterea substanţelor medicamentoase folosite în practica farmaceutică. Caracterizarea fizico-chimică şi analitică a diverselor clase de substanţe medicamentoase. Analiza şi identificarea substanţelor medicamentoase prin reacţii generale, de grup sau specifice.

8. Conţinuturi


1. Medicaţia sistemului nervos vegetativ: parasimpatomimetice, parasimpatolitice

prezentare orală

2. Medicaţia sistemului nervos vegetativ: simpatomimetice, simpatolitice

prezentare orală

3. Anestezice generale prezentare orală

4. Sedative şi hipnotice. Anticonvulsivante prezentare orală

5. Anxiolitice. Neuroleptice prezentare orală

6. Antidepresive. Excitante SNC prezentare orală

7. Analgezice minore: antiinflamatoare nesteroidiene prezentare orală

8. Analgezice majore prezentare orală

9. Spasmolitice. Anestezice locale. Antihistaminice H1 prezentare orală

10. Substanţe cu acţiune asupra aparatului cardiovascular: cardiotonice, antiaritmice, antianginoase.

prezentare orală

11. Substanţe cu acţiune asupra aparatului cardiovascular: antihipertensive.

prezentare orală

12. Hipolipemiante. Coagulante şi anticoagulante. Antianemice.

prezentare orală

13. Substanţe cu acţiune asupra aparatului urinar. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv.

prezentare orală

14. Substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator. Medicaţia antidiabetică.

prezentare orală

Bibliografie Cursuri: 1. Gyéresi Á., Hancu G., Székely P. - Substanţe medicamentoase anorganice, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. Cărţi: 1. Hațeganu E, Dumitrescu D, Stecoza C, Morușciag L – Chimie terapeutică, vol. 1, Ed. Medicală, București, 2006. 2. Hațeganu E, Dumitrescu D, Stecoza C, Morușciag L – Chimie terapeutică, vol. 2, Ed. Medicală, București, 2006. 3. Mureşan A., Palage M. - Medicaţia în bolile cardiovasculare, Ed. Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu” , Cluj-Napoca, 2005. 4. Palage M., Mureşan A. - Medicaţia afecţiunilor sistemului nervos central, Ed. Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006. 5. Pitea M., Ghiran D., Mureşan A. - Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997 6. * * * - Farmacopeea Română ed.X, Ed. Medicală, București, 1993. 7 *** - European Pharmacopoeia 7

th edition, Council of Europe, Strasburg, 2010.

8 * * * - Memomed 2012 Memorator de Medicamente Ghid Farmacoterapic, Ed. Minesan, București, 2012.


1. Analiza bromurilor oficinale în FR X lucrare practică de laborator

2. Analiza derivaţilor barbiturici oficinali în FR X lucrare practică de laborator

3. Analiza neurolepticelo fenotiazicinice şi a unor anxiolitice benzodiazepinice. Analiza derivaţilor xantinici (cafeina, teobromina, teofilina şi săruri).


4. Analiza derivaţilor acidului salicilic (acid acetil salicilic), anilină (paracetamol) şi pirazolinici (fenazonă, metamizol sodic)


5. Analiza spasmoliticelor musculotrope (papaverina). Analiza anestezicelor locale (benzocaina, procaine, lidocaina)


6. Antialergice şi vasodilatatoare: tiosulfat de sodiu, nitrit de sodiu.


7. Analiza compuşilor oficinali în F.R.X.: acid citric, acid tartric. lucrare practică de laborator

8. Analiza compuşilor oficinali: cărbune medicinal, carbonat acid de sodiu, carbonat de calciu, oxid de magneziu


9. Analiza substanţelor oficinali în F.R.X.: sulf precipitat, sulfat de sodiu, sulfat de magneziu.


10. Analiza compuşilor oficinali în F.R.X.: iodură de potasiu, clorură de amoniu.


11. Analiza acidului ascorbic; a unor zaharide oficinale (glucoză).




14. Verificarea cunoştinţelor practice examen practic

Bibliografie Îndrumătoare: 1. Gyéresi Á., Kelemen H., Marcu I. - Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase, Litografia UMF Târgu Mureş, 1996. 2. Gyéresi Á., Kelemen H. - Culegere de tehnici cromatografice, Litografia UMF Târgu Mureş, 1996. 3. Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. - Analize monografice commentate – Lucrări practice de chimie farmaceutică, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. 4. Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. - Culegere de analize monografice (Substanţe medicamentoase oficinale în Farmacopeea Română ed. a X-a), Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. Cărţi: 1. Bojiţă M., Săndulescu R., Roman L., Oprean L. - Analiza şi controlul medicamentelor, vol. I, Ed. Intelcredo, 2002. 2. Bojiţă M., Săndulescu R., Roman L., Oprean L. - Analiza şi controlul medicamentelor, vol. II, Ed. Intelcredo, 2003. 3 Gyéresi Á. - Vademecum cromatografic, Ed. Mentor, Târgu Mureş, 1997; 4***, Farmacopeea Română ediția a X-a, Ed. Medicală, București, 1993.

5 ***, European Pharmacopoeia 7th edition, Council of Europe, Strasbourg, 2010.


Cunoaşterea caracterelor structurale, fizico-chimice respectiv a caracteristicilor analitice ale substanţelor medicamentoase. Ponderea deosebită în terapie a unor clase de compuşi este în strânsă legătura cu aspectele chimice respectiv analitice. Importanţa deosebită a concordanţei dintre structura chimică a unor substanţe medicamentoase şi aspectele farmacologice ale acestora.

10.Evaluare



Examen teoretic oral

80%

10.4 Curs



Verificări scrise din timpul anului

Condiţie obligatorie de prezentare la examen


- promovarea examenului teoretic de la finalul semestrului (nota 5). - promovarea verificării cunoştinţelor practice (nota 5). - efectuarea şi promovarea lucrărilor de verificare din timpul semestrului (2 verificări scrise). - efectuarea tuturor lucrărilor din timpul semestrului. - recuperarea tuturor laboratoarelor la care studentul a absentat. - îndeplinirea tuturor obligaţiilor şcolare conform regulamentului disciplinei

FARMACOLOGIE SEMESTRUL II S 1. Date despre program



1.3 Departamentul : Departamentul de Ştiinţe Farmaceutice de Specialitate (DSFS)



1.6 Programul de studii: Asistenţă de farmacie


2.1 Denumirea disciplinei - FARMACOLOGIE

2.2 Titularul activităţilor de curs – Conf. Dr. Camil-Eugen Vari (plata cu ora)

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp)- Prep. Drd. Bianca Eugenia Ősz (plata cu ora)

2.4 Anul de studii

II 2.5 Semestrul







3




42





Tutorial 15

Examinări 5

Alte activităţi -





4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe -



-


-


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Definirea şi descrierea medicamentelor, a altor produse pentru sănătate sub aspect farmacocinetic,

farmacologic şi farmacoterapic în activitatea de asistenţă farmaceutică a populaţiei sub supravegherea unui farmacist;

- Realizarea unui proiect privind controlul unei substanţe medicamentoase/forme farmaceutice, probe biologice, toxicologice sau de mediu, într-o aplicaţie practică (inclusiv într-un experiment farmacologic utilizând un model patologic pe animale de experienţă);

- Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în baza proprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţii privind activitatea de eliberare a medicamentelor care nu necesită prescripţie medicală.

Co

mp

ete

nţe

tra

nsv

ers

ale

- Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată (capacitatea de a efectua un experiment pe model patologic animal, sub coordonare ; respectarea regulilor de etică privind experimentul pe animale vertebrate vii);

- Executarea unor activităţi practice în echipă, stabilirea de responsabilităţi individuale în cadrul unor proiecte pluridisciplinare (consiliere şi eliberare de medicamente OTC ; eliberare de medicamente sub directa îndrumare a farmacistului);

- Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.)


7.1 Obiectivul general al disciplinei Asigurarea şi însuşirea noţiunilor de bază ale farmacologiei în vederea formării biomedicale şi biofarmaceutice generale a studenţilor;

7.2 Obiectivele Specifice Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama de competenţele asistentului de farmacie;

8. Conţinuturi


1. Curs introductiv. Definiţie şi ramuri. Interacţiunea medicament-organism. Faze şi etape

2. Farmacocinetica generală Farmacologia generală. Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. Absorbţia medicamentelor. Căi de administrare, factori. Distribuţia medicamentelor în organism. Biotransformarea. Eliminarea medicamentelor, căi de eliminare, mecanisme, factori, clearance

3. Parametrii farmacocinetici. Biodisponibilitatea. Volumul aparent de distribuţie.

Clearance-ul. Timpul de înjumătăţire. Concentraţia

plasmatică.

4. Acţiunile medicamentelor. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor

5. Noţiuni generale de farmacotoxicologie. Reacţii adverse, clasificare, generalităţi

6. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice. Parasimpatomimetice

7. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatolitice) Parasimpatolitice naturale, sintetice şi semisintetice.

Prezentare orală + multimedia

8. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare. Simpatomimetice

9. Medicaţia simpatolitică şi neurosimpatolitică

10. Anestezice locale

11. Excitante centrale. Sedative, hipnotice, anxiolitice

12. Medicaţia antiepileptică- anticonvulsivantă, miorelaxante, antiparkinsoniene.

13. Neuroleptice

14. Antidepresivele şi litiul

Bibliografie

I. Bibliografia obligatorie 1. Dogaru T. Maria, Vari. E. Camil: Compendiu de farmacologie generală, University Press, Tg. Mureş, 2003 2. Dogaru T. Maria: Farmacologie experimentală, University Press, Târgu-Mureş, 2010 3. Stroescu V: Farmacologie, Ed. All, Bucureşti, 1995 II. Bibliografie facultativă 1. Cristea AN, Tratat de Farmacologie, Editura Medicală, Bucuresti, 2005


1. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Demonstraţii practice

2. Instrumentarul şi aparatura de bază. Imobilizarea şi anestezia animalelor de experienţă

Demonstraţii practice

3. Studiul unor aspecte farmacocinetice I Demonstraţii practice

4. Studiul unor aspecte farmacocinetice II Demonstraţii practice

5. Determinarea toxicităţii acute Demonstraţii practice

6. Studiul acţiunii substantelor colinergice Demonstraţii practice

7. Studiul acţiunii substantelor anticolinergice Demonstraţii practice

8. Studiul acţiunii curarizantelor şi anticurarizantelor Demonstraţii practice

9. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ

Discuţii pe temele prezentate. Lucrare de control

10. Studiul anestezicelor locale Demonstraţii practice

11. Studiul substanţelor sedato-hipnotice, anxiolitice, convulsivante şi anticonvulsivante


12. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (I)


13. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune

asupra SNC (II)

Discuţii pe temele prezentate. Seminar

14. Verificarea cunoştinţelor Examen

Bibliografie I. Bibliografia obligatorie 1. Dogaru T. Maria (sub redacţia), Farmacologie experimentală, University Press, Târgu-Mureş, 2009 2.*** Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Editura Medicală, Bucureşti, 2003

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Crearea discernamântului necesar pentru selecţionarea judicioasă a medicamentelor, ţinând seama de raportul eficienţă-riscuri-cost; Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama de competenţele asistentului de farmacie şi de atribuţiile acestuia ca furnizor de servicii de sănătate pentru comunitate

10.Evaluare


Cunoasterea principalelor medicamente şi a noţiunilor conexe (de farmacocinetică şi farmacodinamie)

Evaluare orală individuală

80% 10.4 Curs

Realizarea unui experiment farmacologic. Principiul şi evaluarea acestuia


Evaluare facută pe parcurs

10%


Principalele noţiuni de farmacocinetică generală (inclusiv parametrii farmacocinetici), farmacodinamie, farmacotoxicologie ; principalele medicamente din rupa specialităţilor cu acţiune asupra sistemului nervos central şi somatic.

FARMACOLOGIE SEMESTRUL II 1. Date despre program



1.3 Departamentul : Departamentul de Științe Farmaceutice de Specialitate (DSFS)





2.1 Denumirea disciplinei - FARMACOLOGIE

2.2 Titularul activităţilor de curs – Prof. Dr. Maria T. Dogaru

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp)- Prep. Drd. Bianca Eugenia Ősz

2.4 Anul de studii

II 2.5 Semestrul







3




42





Tutorial 15

Examinări 5

Alte activităţi -





4.1 de curriculum -



5.1. de desfăşurare a Cursului

-


-


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Definirea şi descrierea medicamentelor, a altor produse pentru sănătate sub aspect farmacocinetic,

farmacologic şi farmacoterapic în activitatea de asistenţă farmaceutică a populaţiei sub supravegherea unui farmacist;

- Realizarea unui proiect privind controlul unei substanţe medicamentoase/forme farmaceutice, probe biologice, toxicologice sau de mediu, într-o aplicaţie practică (inclusiv într-un experiment farmacologic utilizând un model patologic pe animale de experienţă);

- Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în baza proprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţii privind activitatea de eliberare a medicamentelor care nu necesită prescripţie medicală.

Co

mp

ete

nţe

tra

nsv

ers

ale

- Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată (capacitatea de a efectua un experiment pe model patologic animal, sub coordonare ; respectarea regulilor de etică privind experimentul pe animale vertebrate vii);

- Executarea unor activităţi practice în echipă, stabilirea de responsabilităţi individuale în cadrul unor proiecte pluridisciplinare (consiliere şi eliberare de medicamente OTC ; eliberare de medicamente sub directa îndrumare a farmacistului);

- Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.)


7.1 Obiectivul general al disciplinei Asigurarea şi însuşirea noţiunilor de bază ale farmacologiei în vederea formării biomedicale şi biofarmaceutice generale a studenţilor;

7.2 Obiectivele Specifice Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama de competenţele asistentului de farmacie;

8. Conţinuturi


1. Medicaţia analgezică

2. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor

imuno-alergice

3. Antihistaminice. Antiserotoninice

4. Antiseptice. Dezinfectante. Chimioterapice antibacteriene

5. Antibiotice antibacteriene

6. Medicaţia antituberculoasă, antivirotice

7. Antitricomonazice, antimalarice, antihelmitice, antimicotice

8. Medicaţia aparatului digestiv

9. Medicaţia aparatului respirator

10. Medicaţia aparatului cardiovascular.Tonicardiacele

11. Antiaritmice cardiace (cls.I-IV). Medicaţia antianginoasă

12. Medicaţia antihipertensivă. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare antiischemice)

13. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui

14. Diuretice, antidiuretice

Prezentare orală + multimedia

Bibliografie

I. Bibliografia obligatorie 1. Dogaru T. Maria, Vari. E. Camil: Compendiu de farmacologie generală, University Press, Tg. Mureş, 2003 2. Dogaru T. Maria: Farmacologie experimentală, University Press, Târgu-Mureş, 2009 3. Stroescu V: Farmacologie, Ed. All, Bucureşti, 1995 II. Bibliografie facultativă 1. Cristea AN, Tratat de Farmacologie, Editura Medicală, Bucuresti, 2005


1. Studiul acţiunii medicamentelor analgezice Demonstraţii practice

2. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune analgezică

Discuţii pe temele prezentate

3. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antihistaminică

Discuţii pe temele prezentate

4. Analiza farmacodinamică a unor chimioterapice

antibacteriene. Principiul determinării acţiunii antimicrobiene a unor preparate. Testarea acţiunii antimicrobiene.

Discuţii pe temele prezentate. Calcule (interpretarea antibiogramei)

5. Analiza farmacodinamică a unor antibiotice Demonstraţii practice

6. Analiza farmacodinamică a unor antihelmintice, antituberculoase

Discuţii pe temele prezentate. Lucrare de control

7. Analiza farmacodinamică a unor antimicotice,

antiprotosoarice. Principiul determinării acţiunii unor preparate.


8. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului digestiv


9. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra antiastmatică, antitusivă şi expectorantă


10. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (I)


11. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului cardiovascular (II)


12. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (III)


13. Studiul acţiunii substanţelor diuretice Demonstraţii practice

14. Verificarea cunoştinţelor Examen

Bibliografie I. Bibliografia obligatorie 1. Dogaru T. Maria (sub redacţia), Farmacologie experimentală, University Press, Târgu-Mureş, 2009 2.*** Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Editura Medicală, Bucureşti, 2003

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Crearea discernamântului necesar pentru selecţionarea judicioasă a medicamentelor, ţinând seama de raportul eficienţă-riscuri-cost; Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama de competenţele asistentului de farmacie şi de atribuţiile acestuia ca furnizor de servicii de sănătate pentru comunitate

10.Evaluare


10.4 Curs Cunoasterea principalelor medicamente şi a noţiunilor conexe (de farmacocinetică şi farmacodinamie)

Evaluare orală individuală

80%

Realizarea unui experiment farmacologic. Principiul şi evaluarea acestuia


Evaluare facută pe parcurs

10%


Cunoaşterea principalelor medicamente din grupa specialităţilor cu acţiune analgezică, antiinflamatoare, antiinfecţioasă, organotrope

BIOCHIMIE DESCRIPTIVĂ ȘI METABOLICĂ 1. Date despre program



1.3 Departamentul : DEPARTAMENTUL DE ȘTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)





2.1 Denumirea disciplinei - BIOCHIMIE DESCRIPTIVĂ ȘI METABOLICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs - Şef de lucrări Dr. AMELIA TERO-VESCAN

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp) – Prep. drd. CRISTINA NISTOR

2.4 Anul de studii

II 2.5 Semestrul


EXAMEN 2.7 Regimul disciplinei OBL





2




28




Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 0,5

Tutorial -

Examinări -

Alte activităţi -





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

• Consilierea pacienţilor privind utilizarea medicamentelor OTC, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi

altor produse pentru sănătate

• Utilizarea adecvată în comunicarea profesională a noţiunilor farmacologice (acţiune, indicaţii terapeutice, reacţii adverse, contraindicaţii) referitoare la principalele clase terapeutice si consilierea terapeutică a pacienţilor.

• Analiza, interpretarea şi aplicarea noţiunilor de farmacoterapie pe grupe de afecţiuni în scopul consilierii pacienţilor, în cazul abuzului de medicamente

• Comunicarea cu farmacistul, respectiv pacientul pentru identificarea cazurilor de abuz de medicamente şi consilierea pacientului pentru profilaxia diferitelor afecţiuni

• Ajustarea farmacoterapiei din clasa OTC în funcţie de răspunsul clinic la tratament

• Identificarea permanentă şi aplicarea metodelor de optimizare a aderenţei la tratament a pacientului, a întreţinerii stării de sănătate a acestuia şi prevenire a îmbolnăvirilor.

• Aplicarea metodelor de optimizare a aderenţei la tratament a pacientului, a întreţinerii stării de sănătate a acestuia şi prevenire a îmbolnăvirilor, pentru o anume categorie de pacienţi, într-o situaţie dată.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei şi în relaţie cu pacientul

• Realizarea unei lucrări/ unui proiect, executând cu responsabilitate sarcini specifice rolului într-o echipă pluridisciplinară


7.1 Obiectivul general al disciplinei Studiul biochimiei prezintă o importanţă deosebită în învăţământul farmaceutic oferindu-le studenţilor cunoştinţele necesare pentru înţelegerea fenomenelor fiziologice, fiziopatologice şi a mecanismelor terapeutice.

7.2 Obiectivele Specifice Tematica cursului urmăreşte prezentarea noţiunilor de bază ale biochimiei. Sunt abordate aspecte referitoare la structura şi rolul biologic al proteinelor dar şi al enzimelor şi vitaminelor ca efectori biochimici. Se pune accent pe studiul metabolismului glucidic, lipidic şi proteic în corelaţie cu cel energetic şi informaţional, a mecanismelor de reglare dar şi a dezechilibrelor metabolice care produc anumite stări patologice. Reglarea proceselor metabolice este prezentată la nivel molecular prin efectori alosterici, enzime de reglare, insinstându-se pe reglarea hormonală. Tematica lucrărilor practice este corelată cu cea a cursului urmărindu-se ilustrarea, completarea şi fixarea noţiunilor teoretice predate la curs.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare

Observaţii

1. Lipide cu importanţă biologică: clasificare, structură, rol biologic. Digestia, absorbţia şi transportul lipidelor. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare.

2. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare.

Prezentare orală

3. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare Metabolismul colesterolului:

biosinteză, transformări si reglare.

4. Patologia metabolismului lipidic.Digestia proteinelor, absorbţia şi transportul

aminoacizilor. Metabolismul intermediar al aminoacizilor. Mecanisme generale de

degradare ale aminoacizilor (dezaminare, transaminare, transdezaminare,

decarboxilare).

5. Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza.

Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor.

6. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Ciclul enterohepatic al

pigmenţilor biliari. Tulburări metabolice

7. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Biosinteza nucleotidelor purinice

şi degradare. Tulburări metabolice Biosinteza nucleotidelor pirimidinice si degradarea.

8. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Codul genetic.

Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. Reglarea biosintezei (teoria operonului).

9. Interrelații metabolice

10. Reglarea hormonală. Aspecte generale: definitie, clasificare, transport, receptori

hormonali.

11. Mecanisme generale de acţiune ale hormonilor lipofili si hidrofili

12. Hormonii steroizi.

13. Hormonii polipeptidici: stuctura, biosinteza, degradare, mecanism de actiune, rol

biologic si tulburari ale secretiei.

14. Hormonii derivati ai aminoacizilor: stuctura, biosinteza, degradare, mecanism de actiune, rol biologic si tulburari ale secretiei.

Bibliografie I. Bibliografia obligatorie

1. Alexandrina Oșan, Amelia Tero-Vescan: Biochimie metabolică, Lit UMF Tg-Mureș, 2009 II. Bibliografie facultativă

1. Alexandrina Oşan: Biochimie descriptiva. Ed University Press, Tg-Mures, 2004. 2. Alexandrina Oşan: Biochimie. Procese metabolice. Ed. University Press, Tg-Mures, 2004. 3. Viorica Dinu şi colab: Biochimie medicală. Ed.Med., Bucureşti, 1996. 4. Natalia Rosetti-Colţoiu, Niculina Mitrea: Biochimie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.

8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare

Observaţii

1. Reacţii calitative ale lipidelor. Dozarea lipidelor totale Determinări practice, muncă

3. Dozarea colesterolului seric (met enzimatica)

4. Dozarea corpilor cetonici din urină.

5. Dozarea proteinelor prin metoda Gornall. Dozarea hemoglobinei

(metoda Drabkin).

6. Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-Stevens

7. Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează).

8. Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin, din

urină -metoda Hopkins-Ronchés).

9. Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé).

11. Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar

(metoda Mohr)

12. Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi

permanganometric.

13. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). Dozarea fierului seric

(metoda Heilmeyer modificată)

14. Identificarea : proteinelor, glucidelor, corpilor cetonici,

pigmentilor biliari, sanguini si acizilor biliari.

echipă de 2-3 persoane

Bibliografie I. Bibliografia obligatorie Alexandrina Oşan, Nagy E., Tero-Vescan A: Biochimie, lucrări practice. Lito Tg. Mureş, 2006.


Se urmăreşte pregătirea viitorilor asistenti de farmacie asigurându-le cunoştinţele necesare pentru înţelegerea mecanismelor de acţiune, a medicamentelor, a efectelor lor adverse precum şi modul cum sunt metabolizate şi eliminate. Se urmăreşte orientarea şi instruirea studenţilor în domeniul analizei biochimice care presupune efectuarea determinărilor pe lichide biologice (sânge, ser, plasmă, urină). Pe lângă metodele clasice folosite în analiza biochimică se urmăreşte, pe cât este posibil, introducerea unor metode moderne. Se acordă atenţie imprimării unui stil de muncă ordonat şi organizat; se pune accent pe interpretarea corectă a rezultatelor, se stimulează capacitatea de gândire şi sinteză a studenţilor. Se asigură materialele necesare pentru efectuarea individuală sau cel mult în grupe de 2 studenţi a determinărilor pentru însuşirea cât mai corectă a metodelor folosite.

10.Evaluare


10.4 Curs Notiuni privind structura și rolul lipidelor si a proteinelor. metabolismul lipidic. metabolismul proteic. hormoni

Examen 75%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Abilităţi practice, pregătirea teoretică a lucrărilor practice evaluate prin seminar

Media notei examenului practic si a activităţii din timpul semestrului

25%


Digestia, absortia si transportul lipidelor si a proteinelor in organism. Efectela metabolice ale hormonilor.

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA SEMESTRUL I 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÎRGU MUREŞ







2.1 Denumirea disciplinei: TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: Şef lucr. dr. TODORAN NICOLETA

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): Şef lucr. dr. TODORAN NICOLETA (plata cu ora)

2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul







3



42





Tutorial 2

Examinări 3

Alte activităţi -





4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe

-



Respectarea ROI (Regulament de ordine internă) a disciplinei de Tehnologie farmaceutică


Respectarea ROI (Regulament de ordine internă) a disciplinei, normelor specifice de PM (Protecţia muncii) şi PSI (Paza şi stingerea incendiilor) în laboratoarele de Tehnologie farmaceutică

6. Competenţele specifice acumulate C

om

pe

ten

ţe

pro

fesi

on

ale

-Asistarea farmacistului, cu participarea sub supravegherea acestuia, la elaborarea formelor farmaceutice lichide, semisolide şi solide cu structură nano- /microeterogenă, după formulări magistrale, oficinale şi industriale, precum şi la consilierea pacienţilor privind utilizarea unor astfel de produse. Depozitarea şi conservarea acestora în unităţi farmaceutice.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

-Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare ale acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente. -Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea cunoştinţelor fundamentale pentru asistarea farmacistului la prepararea, depozitarea, conservarea şi eliberarea medicamentelor, prin iniţierea studenţilor cu profilul specific al activităţilor din farmacie şi industria de medicamente.

7.2 Obiectivele specifice Furnizarea de informaţii , suport tehnic şi logistic pentru dobândirea cunoştinţelor teoretice şi a abilităţilor practice în domeniul formelor farmaceutice lichide, semisolide şi solide cu structură nano- /microeterogenă, după formulări magistrale, oficinale şi industriale.

8. Conţinuturi


1. FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE NANO/MICROETEROGENE: -Dispersii lichide coloidale (Definiţii şi clasificarea coloizilor; Caracteristici ale coloizilor şi stabilitatea dispersiilor coloidale); Coloizi şi dispersii liofobe (Structura particulelor coloidale; Metode de obţinere a dispersiilor lichide de coloizi liofobi; Exemple de coloizi liofobi); Coloizi şi dispersii liofile (Coloizi micelari; Coloranţi sintetici; Coloizi macromoleculari; Soluţii coloidale macromoleculare-mucilagii; Exemple de dispersii colidale liofile).

2. -Emulsii (Emulsiones-FRX) (Definiţii şi clasificarea emulsiilor; Compoziţia generală; Rolul în emulsie şi clasificarea emulgatorilor; Exemple de emulgatori naturali, sintetici şi semisintetici; Stabilitatea emulsiilor şi fenomene de instabilitate); Tehnologia prepararării emulsiilor (Metode de emulsionare; Adăugarea fazei interne la faza externă; Adăugarea fazei externe la faza internă; Amestecarea mabelor faze încălzite; Adăugarea alternativă a celor două faze la emulgator).

3. Prepararea emulsiilor în farmacie (Stabilirea proporţiilor A/U/E; Fazele preparării emulsiilor; Aparatura de emulsionare; Conditionare şi etichetare; Conservarea emulsiilor); Prepararea emulsiilor în industrie (Stabilirea proporţiilor A/U/E; Fazele preparării emulsiilor; Aparatura de emulsionare; Fluxul tehnologice de fabricare a emulsiilor); Caracterele şi controlul calităţii emulsiilor (Prevederi oficinale; Alte metode de control al emulsiilor); Exemple de forme farmaceutice de tip emulsii.

-Prezentare multimedia explicată prin prezentare orală. -Două teste scrise de verificare pe parcursul semestrului.

-Suportul de curs este pus la dispoziţia studenţilor în format scris şi electronic, la începutul semestrului. -Bibliografia recomandată este anunţată la începutul semestrului -Tematica şi datele testelor de verificare din cursul semestrului se stabilesc de comun acord cu studenţii, cu 1-2 săptămâni înainte. -Criteriile de evaluare finală şi modul de evaluare a cunoştinţelor teoretice dobândite sunt aduse la cunoştinţă studenţilor la începutul semestrului.

4. -Suspensii (Suspensiones- FRX) (Definiţii, generalităţi şi clasificarea suspensiilor farmaceutice; Compoziţia generală; Stabilitatea suspensiilor; Suspensii defloculate; Suspensii floculate; Agenţi pentru obţinerea stării de suspensie şi pentru asigurarea stabilităţii; Exemple de agenţi de umectare, agenţi defloculanţi, agenţi de suspendare, agenţi de floculare; Căi de formulare a suspensiilor şi metode de preparare).

5. Prepararea suspensiilor în farmacie (Fazele preparării; Ustensile şi aparatură; Condiţionare şi etichetare; Conservarea suspensiilor); Prepararea suspensiilor în industrie (Fazele preparării; Aparatura de preparare; Fluxul tehnologic de fabricare a suspensiilor); Caracterele şi controlul calităţii suspensiilor (Prevederi oficinale; Metode de control neoficinale; Evaluarea stabilităţii prin analiza sedimentului; Evaluarea stabilităţii prin analiza particulelor); Exemple de produse medicamentoase (Suspensii lichide; Suspensii solide).

6. -Aerodispersii (inhalaţii, aerosoli, sprayuri) (Definţii si generalităţi; Administrarea la nivel respirator şi preparate pentru inhalat- Inhalanda; Compoziţia generală şi obiectivele formulării aerosolilor); Aerosoli obţinuţi prin metoda de condensării (Formulare şi principiul obţinerii; Exemple de dispozitive de aerosolizare prin condensare); Aerosoli obţinuţi prin metoda dispersării (Principiul obţinerii; Compoziţie generală; Tipuri de formulări; Exemple de dispozitive de aerosolizare prin dispersare);

7. Medicamente de aerosolizare nepresurizate (Pulberi de aerosolizat şi dispozitive inhalatorii pentru pulberi uscate; Soluţii apoase de aerosolizat şi pompe mecanice); Medicamente de aerosolizare presurizate (Propulsorul; Tipuri de formulări; Exemple de dispozitive/ recipiente presurizate pentru aerosolizare; Fluxul tehnologic de fabricare; Exemple de dispozitive utilizate în spitale); Controlul calităţii medicamentelor administrate sub formă de aerodispersii.

8. -Exemple de medicamente destinate aerodispersării (Preparate de inhalat; Preparate nazale cu acţiune locală / sistemică; Preparate pentru zona oro-faringiană; Preparate de uz cutanat şi pentru alte mucoase dacât cea respiratorie); -Forme farmaceutice în care se dispersează aerul (spume).

9. -Forme farmaceutice bioadezive semisolide (Categorii, definiţii şi generalităţi; Pielea – calea de administrare a formelor farmaceutice bioadezive); Unguente (Unguenta- FRX) (Clasificare; Formularea şi compoziţia unguentelor; Selectarea tipului de formulare după scopul urmărit, forma farmaceutică, regiunea ţintă pentru tratamentul dermatologic; Exemple de substanţe medicamentoase cu acţiune topică locală, substanţe cu acţiune generală şi prodroguri).

10. Baze de unguente (Clasificare; Exemple de excipienţi pentru baze de unguente grase, excipienţi emulgatori A/U, excipienţi emulgatori U/A, excipienţi pentru baze hidrosolubile); Principii tehnologice de preparare (Pregătirea bazei de unguent; Dispersarea substanţelor active şi auxiliare); Prepararea unguentelor în farmacie (Etape tehnologice; Ustensile şi aparatură; Condiţionarea şi conservarea unguentelor).

11. Prepararea unguentelor în industrie (Etape, aparatură şi echipamente; Fluxul tehnologic de fabricare a unguentelor; Recipiente şi echipamente de condiţionare şi etichetare); Caracterele şi controlul calităţii unguentelor (Prevederi oficinale; Teste neoficinale; Determinarea caracterelor reologice); Exemple de unguente (Baze de unguente; Unguente medicamentoase; Unguente oftalmice).

12. -Supozitoare (Suppositoria- FRX) (Preparate farmaceutice şi monografii oficinale); Supozitoare rectale (Definiţii şi descriere; Generalităţi şi clasificare; Calea rectală de administrare şi condiţii de absorbţie sistemică; Aplicaţii terapeutice ale medicaţiei rectale); Supozitoare vaginale- ovule (Definiţii şi descriere; Calea vaginală de administrare şi localizarea efectului terapeutic; Substanţe medicamentoase utilizate în terapia vaginală); Supozitoare uretrale- bujiuri (definiţie şi descriere).

13. Formularea supozitoarelor (Compoziţia generală); Tipuri şi exemple de baze de supozitoare (Excipienţi graşi- liposolubili; Excipienţi hidrosolubili; Excipienţi autoemulsionabili); Prepararea supozitoarelor în farmacie (Prepararea prin modelare manuală şi prin presare; Prepararea prin topire şi turnare în forme); Condiţionarea, etichetarea şi conservarea supozitoarelor.

14. Prepararea supozitoarelor în industrie (Echipamente de producţie; Materiale de condiţionare şi ambalare; Fluxul tehnologic de fabricare a supozitoarelor; Procedee şi instalţii de turnare în forme şi răcire a supozitoarelor în funcţie de modul în care se realizează condiţionarea; Tipuri de condiţionare la produsele industriale); Caracterele şi controlul calităţii supozitoarelor (Prevederi oficinale); Exemple de produse (Supozitoare oficinale, specialităţi industriale).

Bibliografie I.Bibliografia obligatorie: 1.Ciurba A, Sipos E- Tehnologie farmaceutică pentru asistenţi de farmacie, Ed.University Press, Târgu-Mureş, 2003. 2.Todoran N- Ghid teoretic şi practic de Tehnologie farmaceutică pentru dobândirea competenţelor de asistare a farmacistului la prepararea medicamentelor, vol.III (Prepararea şi calitatea formelor farmaceutice cu structură ultramicro- şi microeterogenă), în curs de publicare. II.Bibliografia facultativă:

♦Pentru aprofundarea noţiunilor teoretice de specialitate: 1.Leucuţa SE- Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1999 2.Popovici A, Ban I- Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, Târgu-Mureş, 2004 3.Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol.2, Ed. Polirom, Iaşi, 2008

♦Ghiduri: ***European Pharmacopoeia, 6

rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente)

***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006) ***Memomed -memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Editura Minesan, Bucureşti, ediţia anuală ***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Editura Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronică publicată de site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului- http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp)

♦Legislaţie specifică: -Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică -Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 1/27.03.2009 referitoare la aprobarea Ghidului privind bună practică de fabricaţie pentru medicamentele sterile -Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope -Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 7/7.01.2003 referitoare la modificarea încadrării unor preparate farmaceutice din categoria Separanda sau Venena din Farmacopeea Română, ediţia a X-a -Legea nr.360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase -Legea nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor -Legea nr.336/2002 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman -Legea nr.143/2000 privind combaterea şi traficul ilicit de droguri


1. -Aspecte organizatorice: prezentarea lucrărilor practice; prelucrarea ROI, normelor PM şi PSI; -Partea de seminar: Dispersii coloidale (Categorii de dispersii, Metode de dispersare; Dispersii coloidale oficinale şi neoficinale) -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei dispersii apoase de colorant sintetic, prin dispersare cu agitare la cald, după o formulă dată; condiţionarea, etichetarea şi conservarea dispersiei; Prepararea unui mucilag, după o formulă oficinală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

-Explicarea orală şi prin aplicaţie practică demonstrativă (când este cazul) a cerinţelor din fişa lucrării practice.

-Fişele lucrărilor practice sunt puse la dispoziţia studenţilor în format scris şi electronic, la începutul semestrului. -În timpul lucrării practice studentul trebuie să răspundă în scris la întrebările din fişa de lucru şi să execute aplicaţia

2. -Partea de seminar: Emulsii (Prevederi oficinale; Metode de dispersare şi etape; Vase şi ustensile pentru prepararea în farmacie; Emulsii de uz intern); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei emulsii simple, prin dispersarea fazei externe în faza internă în prezenţa unui pseudoemulgator, după o formulare oficinală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea emulsiei.

3. -Partea de seminar: Emulsii de uz extern- Linimente (Prevederi oficinale; Metode de dispersare prin folosirea amestecurilor de emulgatori, respectiv prin formarea emulgatorului în timpul preparării emulsiei; Linimente oficinale); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei emulsii cu amestec de tenside ca emulgatori, după o formulare elaborată; condiţionarea, etichetarea şi conservarea emulsiei; Prepararea unui liniment, cu formarea ex temporae a emulgatorului de tip săpun, după o formulare oficinală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea linimentului.

4. -Partea de seminar: Suspensii (Prevederi oficinale; Metode de dispersare şi etape; Vase şi ustensile pentru prepararea în farmacie; Suspensii de uz extern); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei suspensii, fără agenţi de viscozitate, după o formulare elaborată; condiţionarea, etichetarea şi conservarea suspensiei.

5. -Partea de seminar: Suspensii de uz intern (Particularităţi practice); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei suspensii, cu agent de viscozitate, după o formulare magistrală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea suspensiei.

6. -Partea de seminar: Unguente (Prevederi oficinale; Metode de preparare şi etape; Vase şi ustensile pentru prepararea în farmacie). Baze de unguente (Tipuri de excipienţi şi baze de unguente; Tehnici de preparare; Produse oficinale); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei baze emulsive anhidre, prin topirea componentelor la cald, după o formulare oficinală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

7. -Partea de seminar: Baze de unguente- continuare; -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei baze hidrosolubile, prin gelificare în glicerol, la cald, după o formulare oficinală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

8. -Partea de seminar: Unguente medicamentoase (Tipuri de dispersii şi tehnici de dispersare a substanţei medicamentoase în bazele de unguente); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unui unguent medicamentos prin suspendarea substanţei active într-o bază de unguent emulsivă anhidră, după o formulare oficinală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

practică programată. -Bibliografia recomandată este anunţată la începutul semestrului şi poate fi studiată fie la disciplină, prin programare prealabilă, fie la biblioteca universităţii. -Criteriile de evaluare finală şi modul de evaluare a abilităţilor practice dobândite sunt aduse la cunoştinţă studenţilor la începutul semestrului.

9. -Partea de seminar: Unguente medicamentoase- continuare; -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unui unguent prin suspendarea substanţei active într-o bază hidrosolubilă, obţinută prin gelificare în apă, la cald, după o formulă dată; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului. Prepararea unei creme prin dispersarea mixtă a susbtanţelor active în baza de unguent, după o formulă dată; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

10. -Partea de seminar: Supozitoare (Prevederi oficinale; Tipuri de supozitoare; Metode de preparare; Tipuri de excipienţi; Produse oficinale); Prepararea supozitoarelor prin topire şi turnare în forme (Etape şi aparatura specifică); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unor supozitoare rectale hidrosolubile, pentru adulţi, prin topire şi turnare în forme, după o formulare oficinală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

11. -Partea de seminar: Prepararea supozitoarelor prin topire şi turnare în forme- continuare; -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unor supozitoare rectale liposolubile, pentru copii, prin topire şi turnare în forme, după o formulare magistrală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

12. -Partea de seminar: Prepararea supozitoarelor prin presare şi modelare (Etape şi aparatura specifică); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unor supozitoare rectale liposolubile, pentru adulţi, prin presare completată cu modelare manuală, după o formulare magistrală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

13. -Partea de seminar: Prepararea supozitoarelor prin modelare (Etape şi aparatura specifică); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unor ovule liposolubile, prin modelare manuală, după o formulare magistrală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

14. –Verificarea abilităţilor practice dobândite -Probă practică de evaluare.

Bibliografie I.Bibliografia obligatorie: 1.Todoran N- Ghid teoretic şi practic de Tehnologie farmaceutică pentru dobândirea competenţelor de asistare a farmacistului la prepararea medicamentelor, vol.III (Prepararea şi calitatea formelor farmaceutice cu structură ultramicro- şi microeterogenă), în curs de publicare. II.Bibliografia facultativă: ♦Pentru aprofundarea aspectelor practice de specialitate: -Ciurba A, Todoran N, Sipos E, Redäi E- Aspecte practice de Tehnologie farmaceutică, vol. II (Prepararea şi calitatea formelor farmaceutice sterile. Prepararea formelor farmaceutice lichide cu structuri eterogene), în curs de publicare. -Leucuţa SE, Preda M, Achim M: Prepararea medicamentelor- îndrumător pentru studenţii de farmacie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2001 -Leucuţa SE, Achim M, Tomuţa I: Tehnologie farmaceutică industrială- Procedee de laborator, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2005 -Todoran N, Sipos E, Ciurba A, Redäi E- Aspecte practice de Tehnologie farmaceutică, vol. III (Prepararea formelor farmaceutice semisolide şi solide cu structuri eterogene), în curs de publicare.



***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006)

♦Legislaţie specifică: -Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică -Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 1/27.03.2009 referitoare la aprobarea Ghidului privind bună practică de fabricaţie pentru medicamentele sterile


-În activitatea profesională, atât în farmacie, cât şi în industria de medicamente, un tehnician de farmacie trebuie să cunoască aspectele teoretice esenţiale şi să aibă abilitatea de a efectua, sub supravegherea farmacistului, unele operaţii farmaceutice de bază aplicate la prepararea diverselor forme farmaceutice (magistrale, oficinale, industriale), cu respectarea etapelor procesului tehnologic şi respectarea standardelor privind calitatea şi stabilitatea produselor farmaceutice. -Cunoscând compoziţia şi structura medicamentului, tehnicianul de farmacie va putea fi capabil să asiste farmacistul în operaţii de preparare a medicamentelor, de depozitare şi conservare, de consiliere a pacienţilor la eliberarea din farmacie. -Tehnicianul de farmacie trebuie să fie familiar cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi să execute corect, responsabil, sarcinile atribuite de personalul superior, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată.

10.Evaluare


Evaluarea activităţii din cursul semestrului:

Media aritmetică a notelor acordate în timpul semestrului: -pentru participare şi grad de implicare în discuţii interactive, răspunsuri la întrebări recapitulative, în cadrul cursurilor; -la cele două teste parţiale de verificare din cadrul cursului

20% 10.4 Curs

Evaluarea cunoştinţelor dobândite la finalul semestrului:

Test final de evaluare constând în 60 de întrebări cu 5 variante de răspuns.

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Evaluarea abilităţilor practice dobândite la finalul semestrului:

Probă practică de evaluare: Prepararea, condiţionarea, etichetarea unui produs într-o aplicaţie practică.

20%

10.6 Standard minim de performanţă: -Studentul trebuie să cunoască regulile de bună practică de preparare, a etapelor de preparare, a normelor de conservare, a operaţiunilor de ambalare şi control organoleptic al produselor preparate în farmacie. -Studentul trebuie să cunoască regulile de bună practică de fabricaţie, a fazelor din tehnologia fabricării medicamentelor, a normelor şi operaţiunilor de ambalare şi control organoleptic al produselor farmaceutice industriale. -Studentul trebuie să dovedească printr-o aplicaţie practică dobândirea abilităţilor practice de formulare, preparare, condiţionare, etichetare şi conservare a produselor farmaceutice. -Studentul trebuie să realizeze în cadrul activităţilor practice, activităţile de preparare şi control al calităţii desemnate pentru efectuarea în echipe de lucru, cu executarea unor sarcini şi activităţi specifice.

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ SEMESTRUL II 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÎRGU MUREŞ







2.1 Denumirea disciplinei: TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: Conf. dr. CIURBA ADRIANA (plata cu ora)

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): Şef lucr. dr. TODORAN NICOLETA (plata cu ora)








3



42





Tutorial -

Examinări 3

Alte activităţi: pregătire pentru expunere orală a unei situaţii practice 2





4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe

-



Respectarea ROI (Regulament de ordine internă) a disciplinei de Tehnologie farmaceutică


Respectarea ROI (Regulament de ordine internă) a disciplinei, normelor specifice de PM (Protecţia muncii) şi PSI (Paza şi stingerea incendiilor) în laboratoarele de Tehnologie farmaceutică


om

pe

ten

ţe p

rofe

sio

nal

e -Asistarea farmacistului, cu participarea sub supravegherea acestuia, la elaborarea formelor farmaceutice solide

cu structură macroeterogenă (de tip pulverulent, de tip doze unitare), după formulări magistrale, oficinale şi industriale, precum şi la consilierea pacienţilor privind utilizarea unor astfel de produse. Depozitarea şi conservarea acestora în unităţi farmaceutice. -Asistarea farmacistului, cu participarea sub supravegherea acestuia, la consilierea pacienţilor privind utilizarea preparatelor cu cedare controlată şi a sistemelor de transport la ţintă a substanţei medicamentoase. Depozitarea şi conservarea acestora în unităţi farmaceutice. -Asistarea farmacistului, cu participarea sub supravegherea acestuia, la controlul calităţii formelor farmaceutice, în laboratoarele de profil.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

-Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare ale acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente. -Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei. -Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât in limba romana cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea cunoştinţelor fundamentale pentru asistarea farmacistului la prepararea, depozitarea, conservarea şi eliberarea medicamentelor, prin iniţierea studenţilor cu profilul specific al activităţilor din farmacie şi industria de medicamente.

7.2 Obiectivele specifice Furnizarea de informaţii , suport tehnic şi logistic pentru dobândirea cunoştinţelor teoretice şi a abilităţilor practice în domeniul: -formelor farmaceutice solide cu structură macroeterogenă (de tip pulverulent, de tip doze unitare), după formulări magistrale, oficinale şi industriale; -formelor farmaceutice cu cedare controlată şi a sistemelor de transport la ţintă a substanţei medicamentoase; -controlul calităţii formelor farmaceutice.

8. Conţinuturi


1. FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE MACROETEROGENE: -Pulberi (Pulveres- FR X): Definiţii şi generalităţi; Clasificarea pulberilor; Proprietăţile pulberilor; Compoziţia şi formularea pulberilor; Operaţii pentru pregătirea substanţelor (Uscarea, Mărunţirea, Pulverizarea; Cernerea); Categorii de pulberi; Prepararea pulberilor nedivizate (Etapele preparării; paratura şi metode de preparare în farmacie şi în industrie).

-Prezentare multimedia explicată prin prezentare orală. -Două teste scrise de verificare pe parcursul semestrului.

-Suportul de curs este pus la dispoziţia studenţilor în format scris şi electronic, la începutul semestrului. -Bibliografia recomandată este anunţată la începutul semestrului -Tematica şi datele

5. Prepararea granulatelor în industrie (Aparatură şi metode de granulare); Caracterele şi controlul calităţii granulatelor; Conservarea granulatelor farmaceutice. Exemple de preparate.

6. Capsule (Capsulae- FR X): Definiţii şi generalităţi; Categorii de capsule; Capsule de hârtie (Caracteristici şi metode de obţinere), Capsule amilacee (Caracteristici; Materii prime; Aparatură şi metode de obţinere).

7. Capsule gelatinoase (Tipuri de capsule şi caracteristici; Materii prime). Capsule gelatinoase moi (Etapele preparării; Aparatură şi metode industriale). Capsule gelatinoase tari (Etapele preparării; Aparatură şi metode industriale de obţinere). Caraterele şi controlul calităţii capsulelor. Conservarea capsulelor. Exemple de preparate.

8. -Pilule (Pilulae- FR IX): Definiţii şi generalităţi; Formularea pilulelor; Excipienţi specifici pilulelor; Metode de preparare; Prepararea pilulelor în farmacie; Caracterele, calitatea şi conservarea pilulelor.

9. -Comprimate (Compressi. Tabulettae –FR X): Definiţii şi generalităţi; Clasificarea comprimatelor; Formularea comprimatelor şi categorii de excipienţi; Excipienţi pentru comprimate (Diluanţi; Aglutinanţi, Lubrefianţi; Dezagreganţi); Excipienţi pentru comprimare directă; excipienţi pentru comprimare prin intermediul granulării (excipienţi pentru granulare uscată; excipienţi pentru granulare pe cale umedă).

10. Prepararea comprimatelor în industrie (Fazele fluxului tehnologic; Aparatura pentru granulare şi cea pentru comprimare; Dificultăţi şi defecte în timpul comprimării şi modalităţi de remediere a acestora); Caracterele şi controlul calităţii comprimatelor. Conservarea comprimatelor. Exemple de preparate.

11. Comprimate acoperite: Definiţii şi clasificare. Formularea amestecurilor de acoperire. Metode de acoperire a compimatelor în industrie (Etapele proceselor tehnologice, Aparatura pentru drajefiere; Aparatura pentru acoperirea cu filme polimerice). Exemple de preparate.

12. Comprimate cu aplicaţii speciale: Comprimate bucale, Comprimate sublinguale, Comprimate orodispersabile, Comprimate mucoadezive, Comprimate efervescente; Comprimate vaginale, rectale şi alte tipuri (Excipienţi, caracteristici, calităţi specifice). Exemple de preparate.

13. PREPARATE FARMACEUTICE CU ACŢIUNE MODIFICATĂ: Generalităţi; Clasificare şi categorii de preparate. -Preparate cu acţiune prelungită: Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească substanţele medicamentoase; Modalităţi de prelungire a acţiunii substanţelor medicamentoase. Preparate cu acţiune prelungită de uz oral (Comprimate retard, Compimate cu straturi multiple; Comprimate cu înveliş erodabil, Comprimate cu matriţă inertă, Comprimate cu răşini schimbătoare de ioni).

începutul semestrului.

14. -Preparate cu cedare controlată: Sisteme terapeutice, Sisteme osmotice, Sisteme flotante, Sisteme bioadezive. -Sisteme de transport la ţintă a medicamentelor: Nanoparticule, Microsfere, Lipozomi.

Bibliografie I.Bibliografia obligatorie: 1.Ciurba A, Sipos E- Tehnologie farmaceutică pentru asistenţi de farmacie, Ed.University Press, Târgu-Mureş, 2003. 2.Todoran N, Ciurba A- Ghid teoretic şi practic de Tehnologie farmaceutică pentru dobândirea competenţelor de asistare a farmacistului la prepararea medicamentelor, vol.IV (Prepararea şi calitatea formelor farmaceutice cu structură macroeterogenă), în curs de publicare. II.Bibliografia facultativă:

♦Pentru aprofundarea noţiunilor teoretice de specialitate: 1.Leucuţa SE- Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1999 2.Popovici A, Ban I- Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, Târgu-Mureş, 2004 3.Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol. 3, Ed. Polirom, Iaşi, 2009



***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006) ***Memomed -memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Editura Minesan, Bucureşti, ediţia anuală ***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Editura Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronică publicată de site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului- http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp)

♦Legislaţie specifică: -Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică -Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 1/27.03.2009 referitoare la aprobarea Ghidului privind bună practică de fabricaţie pentru medicamentele sterile -Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope -Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 7/7.01.2003 referitoare la modificarea încadrării unor preparate farmaceutice din categoria Separanda sau Venena din Farmacopeea Română, ediţia a X-a -Legea nr.360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase -Legea nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor -Legea nr.336/2002 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman -Legea nr.143/2000 privind combaterea şi traficul ilicit de droguri


1. -Aspecte organizatorice: prezentarea lucrărilor practice; prelucrarea ROI, normelor PM şi PSI; -Partea de seminar: Pulberi farmaceutice (Prevederi oficinale; Operaţii generale la preparare; Categorii de pulberi). -Partea de aplicaţii practice: Pregătirea unor substanţe prin uscare (expunere la aer, în exicator, în etuvă), prin pulverizare şi cernere; condiţionarea, etichetarea şi conservarea substanţelor.

-Explicarea orală şi prin aplicaţie practică demonstrativă (când este cazul) a cerinţelor din fişa lucrării practice. -O parte din activitatea practică trebuie desfăşurată în echpe de

-Fişele lucrărilor practice, precum şi suportul de seminar sunt puse la dispoziţia studenţilor în format scris şi electronic, la începutul semestrului. -În timpul lucrării practice studentul trebuie să

2. -Partea de seminar: Pulberi nedivizate de uz intern (Etape ale preparării; Ustensile şi aparatura de amestecare; Produse oficinale); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei pulberi nedivizate de uz intern, după o formulare oficinală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului. Prepararea unei pulberi cu conţinut de substanţe anhidre şi uscate, după o formulare magistrală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

3. -Partea de seminar: Pulberi divizate de uz intern (Etape ale preparării; Metode de divizare; Produse oficinale); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unei pulberi cu divizare prin cântărire, după o formulare oficinală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului. Prepararea unei pulberi cu divizare prin apreciere vizuală, după o formulare magistrală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

4. -Partea de seminar: Pulberi de uz extern / pudre (Etape ale preparării; Tehnici de asigurare a gradului de fineţe şi sterilităţii); -Partea de aplicaţii practice: Pregătirea excipienţilor pentru pudre; Prepararea unor pudre, sterile şi nesterile, după formulări magistrală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produselor.

5. -Partea de seminar: Granulate (Prevederi oficinale; Categorii de granulate; Metode de granulare; Granularea prin aglutinare şi dispersare- etape şi aparatură pentru prepararea în farmacie). -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unui zahar granulat, prin granulare pe cale umedă, cu aglutinarea şi dispersarea masei prin sită, după o formulare magistrală; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

6. -Partea de seminar: Granularea prin construire- etape şi aparatură pentru prepararea în industrie). -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unor pelete (zahar granulat), prin stratificarea pulberii pe nuclee inerte, în toba de acoperire, după o formulă dată; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

7. -Partea de seminar: Capsule (Prevederi oficinale; Categorii de capsule; Metode de preparare a capsulelor gelatinoase- etape şi aparatura); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unor capsule gelatinoase moi, prin metoda imersării, după o formulare oficinală, cu prepararea masei gelatinoase la cald, după o formulă dată; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

8. -Partea de seminar: Pilule (Prevederi oficinale, Mod de prescriere; Excipienţi specifici pilulelor); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unui excipient aglutinant specific pentru pilule, după o formulare dată; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

2-3 studenţi. -În partea a doua a semestrului, studenţii sunt solicitaţi să prezinte oral părţi din partea de seminar, pusă la dispoziţie sub formă de prezentare multimedia, sau printr-o prezentare proprie, originală.

răspundă în scris la întrebările din fişa de lucru şi să execute aplicaţia practică programată. -Bibliografia recomandată este anunţată la începutul semestrului -Criteriile de evaluare finală şi modul de evaluare a abilităţilor practice dobândite sunt aduse la cunoştinţă studenţilor la începutul semestrului.

9. -Partea de seminar: Pilule- continuare (Etapele preparării prin modelare manuală; Ustensile şi aparatura specifică pentru prepararea în farmacie); -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unor pilule, conform unei formulări magistrale, cu folosirea unui excipient aglutinant specific; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

10. -Partea de seminar: Comprimate (Prevederi oficinale; Categorii de comprimate; Excipienţi pentru comprimate; Metode de comprimare; Produse oficinale). -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unui granulat simplu pentru comprimate, din excipienţi diluanţi şi dezagreganţi, prin granulare pe cale umedă, după o formulă dată; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

11. -Partea de seminar: Comprimate- continuare (Comprimarea propriu-zisă; Maşini de comprimat; Reglarea maşinii de comprimat; Etapele preparării comprimatelor). -Partea de aplicaţii practice: Prepararea unor comprimate neacoperite, cu substanţa activă sub formă de cristale amestecate cu granulat simplu, după o formulă dată, cu comprimare la maşina cu excentric; condiţionarea, etichetarea şi conservarea produsului.

12. -Partea de seminar: Controlul calităţii formelor farmaceutice de tip multidoze (Teste de control oficinale; Metodologie de lucru; Aparatură). Teste farmacotehnice (Dezagregarea). -Partea de aplicaţii practice: Determinarea conformităţii cu FR X a unor produse farmaceutice.

13. -Partea de seminar: Controlul calităţii formelor farmaceutice de tip doze unitare (Teste de control oficinale, Metodologie de lucru; Aparatură). Teste farmacotehnice (Dizolvarea). -Partea de aplicaţii practice: Determinarea conformităţii cu FR X a unor produse farmaceutice.

14. –Verificarea abilităţilor practice dobândite -Probă practică de evaluare.

Bibliografie I.Bibliografia obligatorie: 1.Todoran N, Ciurba A- Ghid teoretic şi practic de Tehnologie farmaceutică pentru dobândirea competenţelor de asistare a farmacistului la prepararea medicamentelor, vol.IV (Prepararea şi calitatea formelor farmaceutice cu structură macroeterogenă), în curs de publicare. II.Bibliografia facultativă:

♦Pentru aprofundarea aspectelor practice de specialitate: -Leucuţa SE, Preda M, Achim M: Prepararea medicamentelor- îndrumător pentru studenţii de farmacie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2001 -Leucuţa SE, Achim M, Tomuţa I: Tehnologie farmaceutică industrială- Procedee de laborator, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2005 -Sipos E, Todoran N, Redäi E, Ciurba A- Aspecte practice de Tehnologie farmaceutică, vol. IV (Controlul calităţii formelor farmaceutice eterogene. Incompatibilităţi farmaceutice de receptură), în curs de publicare. -Todoran N, Sipos E, Ciurba A, Redäi E- Aspecte practice de Tehnologie farmaceutică, vol. III (Prepararea formelor farmaceutice semisolide şi solide cu structuri eterogene), în curs de publicare.



***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006)

♦Legislaţie specifică: -Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică -Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 1/27.03.2009 referitoare la aprobarea Ghidului privind bună practică de fabricaţie pentru medicamentele sterile


-În activitatea profesională, atât în farmacie, cât şi în industria de medicamente, un tehnician de farmacie trebuie să cunoască aspectele teoretice esenţiale şi să aibă abilitatea de a efectua, sub supravegherea farmacistului, unele operaţii farmaceutice de bază aplicate la prepararea diverselor forme farmaceutice (magistrale, oficinale, industriale), cu respectarea etapelor procesului tehnologic şi respectarea standardelor privind calitatea şi stabilitatea produselor farmaceutice. -Cunoscând compoziţia şi structura medicamentului, tehnicianul de farmacie va putea fi capabil să asiste farmacistul în operaţii de preparare a medicamentelor, de depozitare şi conservare, de consiliere a pacienţilor la eliberarea din farmacie. -Tehnicianul de farmacie trebuie să fie familiar cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi să execute corect, responsabil, sarcinile atribuite de personalul superior, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată. -Tehnicianul de farmacie trebuie să fie capabil să utilizeze eficient resursele şi tehnicile de învăţare pentru dezvoltarea personală şi pentru formarea profesională continuă.

10.Evaluare


Evaluarea activităţii din cursul semestrului:

Media aritmetică a notelor acordate în timpul semestrului: -pentru participare şi grad de implicare în discuţii interactive, răspunsuri la întrebări recapitulative, în cadrul cursurilor; -la cele două teste parţiale de verificare din cadrul cursului; -la proba practică de verificare, promovată cu nota de minim 5.

20% 10.4 Curs

Evaluarea cunoştinţelor dobândite la finalul semestrului:

Test final de evaluare constând în 60 de întrebări cu 5 variante de răspuns

60%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Evaluarea abilităţilor practice dobândite la finalul semestrului:

Probă practică de evaluare: Prepararea, condiţionarea, etichetarea unui produs într-o aplicaţie practică.

20%

10.6 Standard minim de performanţă: -Studentul trebuie să cunoască regulile de bună practică de preparare, a etapelor de preparare, a normelor de conservare, a operaţiunilor de ambalare şi control organoleptic al produselor preparate în farmacie. -Studentul trebuie să cunoască regulile de bună practică de fabricaţie, a fazelor din tehnologia fabricării medicamentelor, a normelor şi operaţiunilor de ambalare şi control organoleptic al produselor farmaceutice industriale. -Studentul trebuie să dovedească printr-o aplicaţie practică dobândirea abilităţilor practice de formulare, preparare, condiţionare, etichetare şi conservare a produselor farmaceutice. -Studentul trebuie să realizeze în cadrul activităţilor practice, activităţile de preparare şi control al calităţii desemnate pentru efectuarea în echipe de lucru, cu executarea unor sarcini şi activităţi specifice. -Studentul trebuie să elaboreze pe suport media şi şi să susţină în limba română cel puţin o temă din cele desemnate pentru efectuare în cadrul activităţilor practice.

ELEMENTE DE MARKETING FARMACEUTIC SEMESTRUL I 1. Date despre program



1.3 Departamentul : Departmentul de Ştiinţe Farmaceutice de Specialitate (DSFS)





2.1 Denumirea disciplinei - ELEMENTE DE MAKETING FARMACEUTIC

2.2 Titularul activităţilor de curs – Kelemen László József

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp)- Székely Pál

2.4 Anul de studii

II 2.5 Semestrul


Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OBL





1




14

Distribuţia fondului de timp - Pentru fiecare dintre punctele de mai jos, faceți o estimare a necesitatii/sem ore




Tutorial 7

Examinări 4

Alte activităţi 3





4.1 de curriculum -




videoproiector


videoproiector


Co

mp

ete

nţ

e

- Identificarea oportunităţilor de piaţă, recunoaşterea din timp a provocărilor şi ameninţărilor din piaţa. Abilităţi de interpretare a fenomenelor de piaţă. Cunoaşterea tehnicilor specifice cercetărilor cantitative şi calitative.

Co

mp

ete

nţe

- Dezvoltarea abilităţilor de a gândi economic, de rezolvarea a problemelor economice şi de luarea deciziilor corecte. Va deţine abilităţi de comunicare şi va înţelege importanţa acestuia în stabilirea de relaţii de parteneriat.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea studenților din anul II Asistenţă farmaceutică în principalele idei şi teorii de marketing farmaceutic.

7.2 Obiectivele Specifice Însuşirea de către studenţi principalilor concepte şi teorii de marketing general, respectiv de marketing farmaceutic. Prezentarea tendinţelor pieței farmaceutice mondiale şi a celei din România. Dezvoltarea unei gândirii a studenţilor, axat pe înţelegerea fenomenelor de piaţă, a medicamentului ca produs şi metodelor de distribuire şi promovare a acestuia. Formarea studenţilor în diferite metode de cercetare a pieţei. Înţelegerea comportamentului consumatorilor şi importanţa comunicării atât în interiorul întreprinderii cât şi în relaţia cu piaţa.

8. Conţinuturi


1. Conceptul de marketing. Definiţii ale marketingului. Prezentare orala + multimedia

2 ore

2. Piaţa şi cererea. Studiul pieţei. Piaţa farmaceutică din

România. Segmentarea pieţei.

Prezentare orala + multimedia

2 re

3. Metode de cercetare a pieţei. Prezentare orala + multimedia

2 ore

4. Mixul de marketing. Prezentare orala + multimedia

2 ore

5. Comportamentul consumatorului. Prezentare orala + multimedia

2 ore

6. Marketing strategic. Prezentare orala + multime ia

2 ore

7. Comunicarea. Prezentare orala + multimedia

2 ore


1. Voitcu M, Carauşu E M - Marketingul medicamentelor, Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, 2004. 2. Bucurescu S T, Cuparnecu B – Marketing pentru industria farmaceutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999. 3. Voitcu M – Elemente de management şi marketing farmaceutic, Editura Cerni, Iaşi , 1999.

II. Bibliografie facultativă 1. Kotler P, Saundere J, Armstrong G, et al. – Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1998. 2. Kotler P – Managementul marketingului , Editura Teora, Bucureşti, 1998.


1. Noţiuni şi teorii fundamentale ale marketingului farmaceutic. Mediul intern şi extern (micro şi macromediul).

Demonstratii practice. 2 ore

2. Analiza pieţei farmaceutice. Segmentarea pieţei farmaceutice.

Demonstratii practice, prezentari de caz, etc.

2 ore

3. Comportamentul consumatorului – Procesul decizional de cumpărare. Influenţe de natură endogenă şi exogenă asupra comportamentului consumatorului


2 ore

4. Cercetarea de piaţă – Metode calitative, Metode cantitative. Chestionarul.


2 ore

5. Mixul de marketing – Produsul, Piaţa Demonstratii practice, prezentari de caz, etc.

2 ore

6. Mixul de marketing – Distribuţia, Promovarea Demonstratii practice, prezentari de caz, etc.

2 ore

7. Examinarea cunoștințelor. 2 ore


1. Voitcu M, Carauşu E M - Marketingul medicamentelor, Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, 2004. 2. Bucurescu S T, Cuparnecu B – Marketing pentru industria farmaceutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999. 3. Cătoiu I, Teodorescu N – Comportamentul consumatorului, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003.

II. Bibliografie facultativă

1. Kotler P, Saundere J, Armstrong G, et al. – Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1998.


- Dezvoltarea abilităţii de a analiza deciziile de cumpărare a produselor medicamentoase prin prisma motivaţiei individuale, precum şi a factorilor interni şi externi (medici, farmacişti etc.) care influenţează comportamentul efectiv.

10.Evaluare



Evaluare test 80% 10.4 Curs

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii In functie de specificul disciplinei

Activitate în timpul semestrului, evaluare test .

20%


- promovarea verificării cunoştinţelor practice (nota 5). - cunoaşterea noţiunilor generale de marketing, - cunoștințe de bază în cercetarea de piaţă.

- îndeplinirea tuturor obligaţiilor şcolare conform regulamentului disciplinei.

ELEMENTE DE MARKETING FARMACEUTIC SEMESTRUL II

1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei - ELEMENTE DE MARKETING FARMACEUTIC

2.2 Titularul activităţilor de curs – Kelemen László József

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp)- Székely Pál

2.4 Anul de studii

II 2.5 Semestrul







1




14

Distribuţia fondului de timp - Pentru fiecare dintre punctele de mai jos, faceti o estimare a necesitatii/sem ore




Tutorial 7

Examinări 4

Alte activităţi 3





4.1 de curriculum -




Videoproiector


Laborator dotat cu calculatoare , videoproiector.


Co

mp

ete

nţe

p

rofe

sio

nal

e Cunoaşterea condiţiilor de fabricaţie, depozitare, transport a medicamentelor, conform reglementărilor din

domeniu. Organizarea unităţilor de profil după cerinţele legislative în vigoare. Cunoaşterea noţiunilor de evidenţă farmaceutică, însuşirea practică a programelor de evidenţă farmaceutică (eliberarea medicamentelor din farmacie - vânzare liberă, reţete simple, reţete compensate -, recepţia mărfii, întocmirea de facturi, urmărirea mişcării produselor etc.)

Co

mp

ete

nţe

Competenţă necesară pentru rezolvarea problemelor apărute în conformitate cu normele legislative. Capacitatea de a comunica eficient în echipă.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Disciplina are ca obiectiv aprofundarea cunoştinţelor legate de organizarea sistemului farmaceutic din România în contextul legislaţiei farmaceutice în vigoare.

7.2 Obiectivele Specifice Disciplina are ca obiectiv studierea legislaţiei privind depozitarea, conservarea, distribuţia medicamentelor în România. Urmăreşte cadrul legislativ a exercitării profesiei. Studiază normele şi regulile de îndeplinit pentru asigurarea calităţii în activitatea farmaciei comunitare. Dobândirea cunoștințelor privind normele de securitate la locul de muncă, precum şi a cunoaşterii drepturilor angajaţilor la locul de muncă. Cunoaşterea legislaţiei farmaceutice în vigoare din România.

8. Conţinuturi


1. Dezvoltarea şi introducerea medicamentelor noi în

terapeutică. Înregistrarea medicamentelor.


2 ore

2. Organizarea controlului calităţii şi al activităţii de producţie

al medicamentelor.


2 ore

3. Organizarea activităţii de depozitare a medicamentului.

Reguli de bună practică de depozit re (RBPD).


2 ore

4. Organizarea activităţii în farmacia comunitară. Prezentare orala + multimedia

2 ore

5. Medicamentul. Prezentare orala + multimedia

2 ore

6. Personalul farmaciei şi atribuţii specifice. Prezentare orala + multimedia

2 ore

7. Protecţia muncii în farmacie. Drept de muncă.

Reglementarea activităţilor de muncă specifice sectorului

farmaceutic.


2 ore


1. Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii. M.O. nr.372 din 28 apr. 2006. 2. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.75/2010 pentru aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică. M.O.

nr. 91 din 10 feb. 2010.

II. Bibliografie facultativă


1. Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, subtitlul XVII. Medicamentul. Subtitlul I-IV


2. Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, subtitlul XVII. Medicamentul. Subtitlul V-IX


3. Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, subtitlul XVII. Medicamentul. Subtitlul X-XIII


4. Ordinul 75/2010 al ministrului sănătăţii. Reguli de bună practică farmaceutică (RBPF).


2 ore

5. Drepturile şi obligațiile salariaților. Demonstratii practice, prezentari de caz, etc.

2 ore

6. Condiţii de siguranţă la locul de muncă. Norme, proceduri. Demonstratii practice, prezentari de caz, etc.

2 ore

7. Examinarea cunoștințelor. Demonstratii practice, prezentari de caz, etc.

2 ore


1. Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii. M.O. nr.372 din 28 apr. 2006. 2. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.75/2010 pentru aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică. M.O. nr.

91 din 10 feb. 2010. II. Bibliografie facultativă


- cunoaşterea condiţiilor de manipulare, depozitare şi eliberare a medicamentelor. - cunoaşterea condiţiilor de asigurare a calităţii în activitatea unităţilor de profil.

10.Evaluare


10.4 Curs In functie de specificul disciplinei

Evaluare test 80%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii In functie de specificul disciplinei

Activitate în timpul semestrului, evaluare test .

20%


- promovarea verificării cunoştinţelor practice (nota 5). - cunoaşterea noţiunilor generale din cadrul legislativ a medicamentelor, - cunoștințe de bază din legislaţia funcţionării unităţilor de profil.

- îndeplinirea tuturor obligaţiilor şcolare conform regulamentului disciplinei.

DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ




1.3 Departamentul : DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE FUNDAMENTALE ȘI DE SPECIALITATE (DSFS)





2.1 Denumirea disciplinei: DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs:, şef lucrări dr. VARGA ERZSÉBET

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp):

2.4 Anul de studii 2 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare

COLOCVIU 2.7 Regimul disciplinei OBL





-



-


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutorial

Examinări 1

Alte activităţi





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

ete

nţe

p

rofe

sio

nal

e

- Însuşirea normelor deontologiei farmaceutice cuprinse în Codul de etică şi deontologie profesională al asistentului de farmacie. - Exercitarea profesiei de asistent de farmacie conform principiilor fundamentale ale codului deontologic şi conform reglementărilor prevăzute în cod.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

- Executarea sarcinilor profesionale cu respectarea normelor de etică profesională şi de conduită morală. - Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în cadrul echipei. - Conştientizarea nevoii de informare şi documentare permanentă pentru dezvoltarea profesională.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea normelor de etică şi deontologie profesională ce se impun a fi respectate de către asistenţii de farmacie.

7.2 Obiectivele specifice - Aplicarea normelor deontologiei farmaceutice cuprinse în Codul de etică şi deontologie profesională al asistentului de farmacie. - Implicarea în apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de asistent de farmacie; în ocrotirea drepturilor pacienţilor, în respectarea obligaţiilor profesionale.

8. Conţinuturi


1. INTRODUCERE: Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei farmaceutice. (2 ore)

2. PROFESIUNEA ŞI ETICA PROFESIONALĂ, Profesia de asistent medical de farmacie (2 ore)

3. JURĂMÂNTUL LUI HIPPOCRATE. Istoricul jurământului de farmacist Jurământul farmacistului (2 ore)

4. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA ORDINULUI ASISTENŢILOR MEDICALI ŞI MOAŞELOR DIN ROMÂNIA. Exercitarea profesiei de asistent medical de farmacie. Formarea în profesia de asistent medical farmaceutic. Atribuţiile OAMMR. Membrii OAMMR. (2 ore)

5. CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ AL ASISTENŢILOR MEDICALI ŞI AL MOAŞELOR DIN ROMÂNIA Principii de etică şi deontologie profesională. Norme generale de comportament. Obligaţiile etice şi deontologice ale asistentului medical de farmacie. Raporturi profesionale între colegi şi alţi colaboratori. (2 ore)

6. REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE A UNITĂŢILOR FARMACEUTICE Normele privind înfiinţarea şi autorizarea drogheriilor. Condiţiile de organizare şi funcţionare a drogheriilor. (2 ore)

7. Colocviu

Prezentare orală

Bibliografie *** Codul de etică şi deontologie profesională al asistentului medical *** Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M.O. nr 626/2001, Ordin nr. 1199/2004) *** Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România *** Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M.O. nr 626/2001, Ordin nr. 1199/2004) *** Revista “Farmacist.ro



În toate ţările civilizate exercitarea profesiei de asistent de farmacie se face conform principiilor fundamentale ale codului deontologic şi conform reglementărilor prevăzute în cod, iar Comisia de etică şi deontologie profesională din cadrul Ordinului asistenţilor medicali din România are, conform statutului, atribuţia de a urmări şi controla respectarea de către asistenţii de farmacie a prevederilor din Codul de etică şi deontologie profesională al asistentului de farmacie.

10.Evaluare


Corectitudinea şi completitudinea cunoştinţelor.

COLOCVIU SCRIS 100% 10.4 Curs

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii

10.6 Standard minim de performanţă: Cunoașterea Codului de Etică și deontologie profesionala al asistentului de farmacie

METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FARMACEUTICE




1.3 Departamentul: Departamentul de Ştiinţe Farmaceutice Fundamentale (DSFF)





2.1 Denumirea disciplinei: METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FARMACEUTICE

2.2 Titularul activităţilor de curs: Prof. dr. Silvia Imre

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): -








-



-

Distribuţia fondului de timp Ore




Tutoriat 5

Examinări 2

Alte activităţi -





4.1 de curriculum Cunoaşterea noţiunilor elementare de informatică

4.2 de competenţe





om

pe

ten

ţe

pro

fesi

on

ale

Aprofundarea noţiunilor generale care stau la baza metodelor de cercetare care vizează proiectarea şi formularea medicamentelor, suplimentelor alimentare şi a altor produse pentru sănătate, analiza şi controlul acestora. Definirea şi interpretarea metodelor utilizate în ştiinţele farmaceutice.

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

Competenţele dobândite asigură absolventului capacitatea de realizare de proiecte sub coordonare în care sunt vizate probleme de cercetare din domeniul medicamentului. Elaborarea, tehnoredactarea şi susţinerea în limba română şi într-o limbă de circulaţie internatională a unei lucrări ştiinţifice în domeniu, utilizând instrumente şi surse diverse de informare.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea gândirii privind metodologia de cercetare ştiinţifică

7.2 Obiectivele specifice Furnizarea datelor necesare orientării studentului aflat în faţa unui experiment nou sau a unui proiect de cercetare în domeniul medico-farmaceutic. Această orientare vizează: abordarea metodologică a documentării bibliografice, înţelegerea conţinutului unui articol ştiinţific, înţelegerea unui protocol de cercetare, întocmirea unei lucrări de licenţă, susţinerea unei comunicări ştiinţifice orale

8. Conţinuturi


Observaţii

Distribuţia conţinuturilor pe săptămână: 1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE METODOLOGIE A CERCETĂRII ŞI INSTRUMENTELE CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FARMACEUTICE Caracteristicile cercetării ştiinţifice. Etapele cercetării ştiinţifice. Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice. 2-3. INSTRUMENTELE CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FARMACEUTICE. Instrumentele generale ale cercetării 4-5. STUDIUL BIBLIOGRAFIC DE SPECIALITATE Organizare, documentare prin Internet (motoare de căutare, baze de date ştiinţifice internaţionale). 6. STUDIU BIBLIOGRAFIC CRITIC Structura unui articol ştiinţific experimental. Recenzarea unui articol ştiinţific de specialitate. 7-9. PLANIFICAREA UNUI STUDIU DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ. Alegerea unui subiect de cercetare: importanţa temei, rezolvarea problemei, rezultate anterioare, validarea informaţiei, teorie. Formularea unei noi probleme de cercetare. Consideraţii etice ale cercetării. Întocmirea unui proiect de cercetare 10-11. NOŢIUNI DE PRELUCRARE ŞI ANALIZĂ A REZULTATELOR EXPERIMENTALE. Tabele, diagrame. Reprezentarea grafică a datelor experimentale prin ecuaţii matematice. Grafice de control. Prelucrarea statistică primară a rezultatelor experimentale 12-14. DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII. Prezentarea rezultatelor cercetării. Fondul, forma, prezentarea textului. Prezentarea rezultatelor cercetării sub formă de articol ştiinţific de specialitate, poster, brevet de inventive. Elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă. Întocmirea unui raport de cercetare

Prezentări multimedia. Teme de curs interactive.

I.Bibliografie obligatorie: 1. Imre S., Popa L., Muntean D.L., Vari C.E., Ghica M.V.: Metodologia Cercetării Ştiinţifice Farmaceutice – Bază de curs, Litografia Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, 2008. 2. Popa L.: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Editura Printech Bucureşti, 2005. 3. Majoros P.: Kutatásmódszertan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 2003 II. Bibliografie facultativă: 4. Kumar R.: Research Methodology. A Step-by-Step Guide for Beginners, Sage Publications, 2005. 5. Csermely P., Gergely P., Koltay T., Tóth J.: Kukaktás és közlés a természettudományokban, Osiris Kiadó, Budapest, 1999


Observaţii


Absolventul va avea cunoştinţele de bază care să îi permit abordarea ştiinţifică a unor probleme noi cu care se poate întâlni în practică.

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Întelegerea semnificaţiei / importanţei fiecărei etape de cercetare şi trăsăturile generale ale acesteia. Capacitatea de identifica etapele de cercetare pe un caz concret de studiu ştiinţific.

Evaluarea unui referat de studiu bibliografic Susţinerea orală a referatului de studiu bibliografic

100%



Cunoaşterea metodologiei generale de cercetare şi întelegerea semnificaţiei fiecărei etape de cercetare. Prelucrarea statistică a datelor experimentale (teste statistice des întâlnite în cercetarea ştiinţifică şi practica farmaceutică).

EDUCAȚIE FIZICĂ



1.2 Facultatea DE FARMACIE

1.3 Departamentul: ȘTIINȚE FUNCȚIONALE ȘI COMPLEMENTARE (M2)



1.6 Programul de studii: ASISTENȚĂ DE FARMACIE


2.1 Denumirea disciplinei – EDUCAȚIE FIZICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs – nu este cazul

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp-: Burcă Ioan

2.4 Anul de studii

II 2.5 Semestrul

I,II

2.6 Tipul de evaluare

VERIFICARE

2.7 Regimul disciplinei

OBLIGATORIE




- 3.3 seminar / laborator (lp) /stagii

2


- 3.6 seminar / laborator (lp) /stagii

56

Distribuţia fondului de timp 4

Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe -


Pregătire seminarii / laboaratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutorial -

Examinări 3

Alte activităţi -

3.7 Total ore de studiu individual

4




4.1 de curriculum - o bună stare de sănătate - dezvoltare fizică armonioasă - bagaj motric adecvat

4.2 de competenţe

- cunoştinţe şi tehnici însuşite în perioada învăţământului preuniversitar pentru creşterea nivelului de dezvoltare fizică şi a capacităţii motrice proprii - practicarea competiţională şi necompetiţională a unor discipline sportive



Nu este cazul

5.2. de desfăşurare a Sala de sport, sala de fitnnes, terenuri de sport in aer liber, pista de atletism

lucrarilor practice


Co

mp

ete

nţe

p

rofe

sio

nal

e - Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educatiei fizice şi sportului în

vederea optimizării stării de sănătate şi a dezvoltării fizice armonioase - Formarea capacităţii de trasmitere a unor cunoştinţe referitoare la întocmirea unor sisteme

de acţionare (grupe de exerciţii) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitare - Aplicarea mijloacelor specifice dezvoltării calităţilor motrice

Co

mp

ete

nţe

tra

nsv

ers

ale

- Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării activităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup

- Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi înşelegerea ideilor, stărilor afective, şi a esteticului în general şi în special a esteticului corporal

- Utilizarea mijloacelor electronice pentru selectarea informaţiilor privind elementelor definitorii ale dezvoltării fizice

- Integrarea activă în grupuri diferite


7.1 Obiectivul general al disciplinei - cuprinderea tuturor studenţilor în practicarea sistematică şi organizată a exerciţiilor fizice şi a sporturilor preferate;

7.2 Obiectivele Specifice 1) îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate, a vigorii fizice, psihice, precum şi a dezvoltării corporale armonioase; 2) ridicarea nivelului general de motricitate şi însuşirea elementelor de bază din practicarea unor ramuri de sport;

8. Conţinuturi

8.1 Curs: nu este cazul Metode de predare Observaţii

Bibliografie


1.Lecţie cu caracter organizatoric, cunoaşterea colectivului, prezentarea cerinţelor, repartizarea studenţilor pe grupe în funcţie de opţiunile pe ramuri de sport

- demonstrație - repetiţie

2.a) Atletism - repetarea elementelor de bază din şcoala alergării, repetarea tehnicii diferitelor variante de paşi alergători b) Baschet - verificarea nivelului de însuşire a elementelor de

bază


3) a. Verificare - testarea iniţială a forţei muşchilor peretelui abdominal şi spatelui b) Baschet - joc şcoală cu accent pe repetarea sistemului de apărare om la om


4.a) Atletism - repetarea startului de jos şi din picioare, lansarea din start, alergarea pe parcurs b) Volei - verificarea nivelului de însuşire a elementelor de bază

- repetiţie

5.a) Atletism - testare iniţială 50 m a S p., săritura în lungime de pe loc b) Baschet - repetarea elementelor de mişcare în teren fără

minge şi cu minge

- repetiţie

6)a. Baschet - învăţarea contraatacului cu pasă direct la vârf b) Volei - repetarea de jos din faţă şi a preluărilor cu două

mâini; joc şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a loviturii

de atac

- repetiţie

7.a) Atletism - dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă b) Volei - repetarea poziţiei fundamentale, a deplasărilor, pasei

înainte de sus

- repetiţie

8.a) Atletism - dezvoltarea forţei în picioare şi a detentei (variante de sărituri) b) Baschet - repetarea, perfecţionarea ţinerii, prinderii pasării

mingii a opririlor - repetiţie

- repetiţie

9.a) Atletism - rezistenţă generală (testare iniţială 1000 m B; 500 m F) b) Fotbal - joc liber pe teren redus, cu accent pe urmărirea

deprinderilor tehnice

- repetiţie

10.a) Baschet - repetarea aruncării la coş din dribling şi a recuperării mingilor de sub panou b) Volei - joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetarea elementelor

de tehnică însuşite anterior

- repetiţie

11.a) Verificare - testarea iniţială a forţei muşchilor peretelui abdominal şi spatelui b) Baschet - joc şcoală cu accent pe repetarea sistemului de

apărare om la om

- repetiţie

12) Baschet - repetarea aruncării la coş din dribling şi a recuperării mingilor de sub panou b) Volei - joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetarea elementelor de tehnică însuşite anterior 13.a) Volei - complex de pase (de sus şi de jos) în formaţie de

- repetiţie

2 şi 3 jucători; joc şcoală cu accent pe aşezarea jucătorilor în teren la efectuarea serviciului b) Baschet - perfecţionarea marcajului şi demarcajului în relaţia

1 la 1

- repetiţie

14) Baschet - învăţarea combinaţiei "Dă şi du-te"; repetarea depăşirii şi a pătrunderii; b) Handbal - repetarea poziţiei fundamentale şi a mişcări în

teren; pasa (de pe loc şi din deplasare

- repetiţie

15.a) Baschet - învăţarea contraatacului cu pasă direct la vârf b) Volei - repetarea de jos din faţă şi a preluărilor cu două

mâini; joc şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a loviturii

de atac

- repetiţie

16) Atletism - dezvoltarea forţei în braţe şi a trunchiului prin aruncări diverse cu mingi medicinale b) Fotbal - învăţarea paselor la semiînălţime, a centrărilor

înalte şi a preluărilor pe piept şi pe coapsă

- repetiţie

17.a) Baschet - repetarea aruncării la coş din dribling şi a recuperării mingilor de sub panou b) Volei - joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetarea elementelor

de tehnică însuşite anterior

- repetiţie

18.a) Baschet - repetarea elementelor tehnice, dribling, oprire, pivot pasă - în diverse combinaţii; joc şcoală la un panou b) Volei - repetarea ridicării mingii pentru lovitura de atac, a

preluării de jos cu două mâini

- repetiţie

19.a) Baschet - repetarea aruncării la coş cu una sau două mâini de pe loc şi a urmăririi la panou; repetarea paselor din deplasare şi a driblingului b) Volei - repetarea loviturii de atac din faţă; joc şcoală cu

accent pe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac în

procedeele învăţate

- repetiţie

20.a) Baschet - repetarea contraatacului cu intermediar şi a apărării împotriva contraatacului; joc şcoală, cu accent pe elementele repetate. b) Volei - repetarea scoaterii mingilor din plasă, individual;

dublajul şi auto dublajul ; joc şcoală, cu accent pe combinaţii

tactice şi schimb de locuri

- repetiţie

21.a) Atletism - repetarea alegării de ştafetă; repetarea elementelor de bază la aruncarea greutăţii şi suliţei b) Handbal - joc pe tot terenul, cu accent pe aşezarea în teren,

jocul pe semicerc

- repetiţie

22.a) Atletism - dezvoltarea vitezei de reacţie şi a capacităţii de accelerare b) Volei - joc 6 x 6 cu accent pe elementele învăţate

- repetiţie

23.a) Atletism - testare - 50 m alergare de viteză cu plecare din picioare; testare - săritura în lungime de pe loc b) Jocuri sportive - după preferinţă (fotbal, baschet, volei, handbal)

- verificare - repetiţie

.a) Atletism - testare - 1000 m B; 500 m F alergarea de 24rezistenţă b) Jocuri sportive - idem, ca la secţia anterioară


25.a) Testare - forţa musculaturii abdominale, spatelui b) Jocuri sportive - idem, ca la lecţia anterioară


26.a) Testare - forţa musculaturii braţelor şi centurii scopulo-humerale b) Fotbal - joc pe teren redus


27.a) Testare - studenţii care nu au participat la testările anterioare b) Alergări uşoare, plimbări în cadrul natural


28.a) Încheierea situaţiei.

Aprecieri şi concluzii asupra închiderii activităţii la această

disciplină;

Recomandări pentru activitatea de viitor

Bibliografie Mircea Popescu, 1995,- lucrare practico metodică - EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL ÎN PREGĂTIREA STUDENȚILOR, Ed.Did.și Ped.,R.A. – BUCUREȘTI

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţiilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reperezentativi din domeniul aferent programului

- Dezvoltarea capacităţii de transmitere a unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prin adoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber

- Disponibilitate pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice - Interes constant pentru fenomenul sportiv

10.Evaluare


10.4 Curs - nu este cazul - nu este cazul - nu este cazul

-totalizarea numărului de

prezenţe în cele două

semestre

80%

10.5 Lucrări practice

-Frecvenţa la lecţii -probe de control sem. I -probe de control sem. II

-parcurgerea tuturor

probelor de control în

cele două semestre

-întocmirea a două

referate (sem.1 şi 2)

numai pentu studenţii

scutiţi

20%


- Participarea la cel putin 55% din numarul total de lectii (inclusiv studenţii scutiţi) - Sustinerea unor probe de control pentru verificarea nivelului de dezvoltare a principalelor calitati motrice

(forta, viteza, rezistenta, indemanare) - Realizarea a două referate (semestrul I şi semestrul II) numai pentru studenţii scutiţi (aceştia nu susţin probele

de control)

MEDICAMENTE BIOLOGICE 1. Date despre program



1.3 Departamentul : Departametul de Ştiinţe Farmaceutice Fundamentale (DSFF)





2.1 Denumirea disciplinei: MEDICAMENTE BIOLOGICE

2.2 Titularul activităţilor de curs:

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp):



Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OPŢ





0



0



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren -

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi -





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





om

pe

ten

ţe

pro

fesi

on

ale

Proiectarea, formularea, realizarea şi condiţionarea medicamentelor biologice. Selectarea, argumentarea şi realizarea condiţiilor de depozitare, conservare şi distribuţie a

medicamentelor biologice.

Co

mp

ete

nţ

e

tran

sve

rsal

e

Elaborarea, tehnoredactarea şi susţinerea în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională a unei lucrări de specialitate pe o temă actuală în domeniu, utilizând diverse surse şi instrumente de informare


7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea poziţiei medicamentelor biologice în terapie.

7.2 Obiectivele specifice Medicamentele biologice întregesc spectrul produselor medicamentoase de uz uman, iar noţiunile dobândite trebuie însuşite de studenţi ca o completare a cunoştinţelor lor privind noţiunea generală de medicament. Disciplina de Medicamentele biologice abordează noţiuni de: prelucrare, conservare a materiilor prime şi verificarea calităţii formelor farmaceutice obţinute, inclusiv reglementări actuale privind medicamentul biologic.

8. Conţinuturi


Observaţii

I MEDICAMENTE BIOLOGICE. GENERALITĂŢI Definiţie. Clasificare. Importanţa medicamentelor de origine biologică în terapeutica actuală. Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea, prelucrarea, conservarea, verificarea calităţii, forme farmaceutice, mod de administrare.

II HEMOTERAPIA Sângele: aspecte generale, conservarea lui. Fracţionarea sângelui. Produse sanguine labile: homologe, autologe. Produse sanguine stabile. Derivaţi plasmatici stabili de tip farmaceutic. III SERURI. UTILIZAREA TEREPEUTICĂ ŞI PROFILACTICĂ Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Imunoprofilaxia activă. Vaccinuri. Clasificare. Tipuri de vaccinuri. IV MEDICAMENTE BIOLOGICE OBŢINUTE PRIN EXTRACŢIA DIN ŢESUTURI SAU ORGANE ANIMALE

Medicamente biologice obţinute din ficat şi pancreas.

Prezentări multimedia.

Bibliografie: 1. Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques, Laboratoires Choy. 2. Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires, Laboratoires Choy. 3. Tixier G.. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Editura Masson, 1984. 4. Dogaru M., Vari C.: Compendiu de farmacologie generală, Editura University Press, 2003. 5. Bojiţă M., Roman L., Săndulescu R., Oprean R.: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Volumul 2. Metode

instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editura Intelcredo, Deva, 2003. 6. Pradeaux D.: L’Analyse Pratique du Medicament. Ed. Medicales Interactiv, Paris, 1992. 7. Rouessac F., Rouessac A.: Analyse chimique. Méthodes et techniques instrumetales modernes. 5

e Edition, Dunod,

Paris, 2000. 8. ***Agenda medicală, 2011 9. ***Farmacopeea Britanică. 10. ***Farmacopeea Europeană. 11. ***Farmacopeea Română, Ediţia a X-a, 1993. Suplimente.

12. ***United States Pharmacopeia.


Observaţii


Absolventul va avea cunoştinţele de bază care să îi permit abordarea unor probleme practice privind medicamentele biologice.

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Cunoaşterea principalelor tipuri de medicamente biologice şi a celor utilizate în mod curent: compoziţie, condiţii de calitate şi de păstrare.

Test scris 100%



Cunoaşterea principalelor tipuri de medicamente biologice şi a celor utilizate în mod curent: compoziţie, condiţii de calitate şi de păstrare.

Psihologie medical- opţional 1. Date despre program


1.2 Facultatea DE FARMACIE

1.3 Departamentul M2


1.5 Ciclul de studii: LICENTA

1.6 Programul de studii: Asistenta de farmacie


2.1 Denumirea disciplinei : Psihologie medicala

2.2 Titularul activităţilor de curs: şef lucrări dr.psih.Paşca Maria Dorina

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp



colocviu 2.7 Regimul disciplinei OPT







Distribuţia fondului de timp 8 ore



Pregătire seminarii / laboaratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutorial

Examinări

Alte activităţi

3.7 Total ore de studiu individual

22




4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

ete

nţ

e

- Necesitatea cunoasterii particularitatilor de varsta ale pacientului - Abordarea tratamentului medicamentos din perspectiva personalitatii pacientului - Realizarea conexiunilor perceptive vizand comunicarea si relationarea asistent de farmacie-pacient

Co

mp

ete

nţe

tr

ansv

ers

ale

- Cunosterea manifestarilor destructurale ale bolii - Identificarea elementelor concrete vizand munca in grupuri interdisciplinare - Necesitatea educatiei continue prin cursurile de specialitate vizand asistentul de farmacie


7.1 Obiectivul general al disciplinei Constientizarea importantei psihologiei medicale in demersul atitudinal- comportamental al asistentului de farmacie in structura comunicarii si relationarii cu pacientul.

7.2 Obiectivele Specifice -cunosterea dimensiunilor psihologice ale bolii si ingrijirea sanatatii - cunoasterea particularitatilor de varsta ale pacientului - aplicarea in cunostinta de cauza a strategiilor de comunicare

8. Conţinuturi


1. Ce este psihologia medicala ? conversatia, convorbirea, explicatia, demonstratia

2.Boala si dimensiunea sa psihologica, normalitate si anormalitate din perspective psihologice

conversatia, convorbirea, explicatia, demonstratia

3. Intre evenimentul de viata si vulnerabilitate ; durere si situatie limita ; implicare- adaptare-stres


4. Cunoaterea personalitatii umane si interrelatia intre asistent de farmacie si pacient


5. Structuri ale comunicarii si relationarii intre asistentul de farmacie si pacient


6. Rolul medicamentului in interventia terapeutica si implicarea psihologica in copingul bolnavului de lunga durata


7. momentul psihologic al comportamentului adictiv si elemente de psihoterapie


Athanasiu, A. Tratat de psihologie medicala, Ed. Infomedica, Bucuresti, 1998 Iamandescu I. B. Psihologie medicala, Ed. Infomedica, Bucuresti, 1997 Iamandescu I. B. Dimensiunea psihosociala a practicii medicale, Ed. Infomedica, Bucuresti 2002 Lazarescu M. Psihopatologia clinica, Ed. Helicon, Timisoara, 1994 Paşca M.D., Noi perspective în psihologia medicală, Editura University Press, Tg.Mureş, 2007. Popescu- Bruma S. Psihologia sanatatii, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2005 Rusu A, Pasca MD, Hancu G-Ghidul farmacistului in comunicarea cu pacientul – Editura University Press, Tg.Mureş, 2011 Tudose Fl. O abordare moderna a psihologiei medicale, Ed. Infomedica Bucuresti, 2000 Tudose Fl. Orizonturile psihologiei medicale, Ed. Medicala Bucuresti, 2003

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţiilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reperezentativi din domeniul aferent programului

Necesitatea cunoasterii strategiilor de comunicare si relationare asistent de farmacie-pacient in vederea optimizarii actului in sine, cunoscand totodata particularitatile de varsta si modalitatile de manifestare in dualitatea sanatate-boala a pacientului.

10.Evaluare



Evaluarea orală sa confirme abilitatile de cognitie ale persoanei cat si pe cele de comunicare cu pacientul

100% 10.4 Curs

10.5 Seminar / laborator/lp/stagii

10.6 Standard minim de performanţă - sa sustina in termeni stiintifici subiectul abordat - sa cunoasca strategiile de abordare ale pacientului - sa se exprime : logic, coerent, corect, inteligibil si matur

produse vegetale - umftgm.ro · produse vegetale cu alcaloizi tropanici Şi purinici belladonnae...

Documents