model de management ce coordoneaz ă politicile de...

Strategie de Dezvoltare Durabil ă a municipiului Moine şti, pentru perioada 2007-2013

Consiliul Local Moine şti 1

INTRODUCERE

I. Prezentarea generală a localităŃii

II. Metodologia

III. Analiza SWOT

IV. Scopul şi obiectivele strategiei

V. Prioritizarea proiectelor

VI. Monitorizare şi evaluare a implementării strategiei

VII. Proiecte în curs de implementare şi parteneriate existente

Model de management ce coordoneaz ă politicile de

dezvoltare economic ă, social ă şi de mediu



I. Prezentarea general ă a localit ăŃii

1. Pozi Ńie geografic ă şi limite Municipiul Moineşti este aşezat în partea central-vestică a Moldovei. Face parte din oraşele aşa numite “de sub munte”, fiind un oraş de contact încadrat în centura exterioară a oraşelor dintre CarpaŃii Româneşti şi zonele extracarpatice. Este situat la limita dintre CarpaŃii Răsăriteni şi Depresiunea Subcarpatică a Tazlăului, în partea de N.V. a judeŃului Bacău, în bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotuş –Tazlău. Coordonatele geografice sunt 46°26' latitudine Nordică şi 26°29' longitudine Estică, ceea ce încadrează localitatea în S – E Europei Centrale. Municipiul Moineşti este străbătut de drumul naŃional 2G (DN 2G) pe o lungime de aproximativ 9 km, de la intrarea prin zona numită Găzărie, dinspre Bacău, şi până la ieşirea spre Comăneşti, prin zona Văsăieşti. Cele mai apropiate oraşe sunt:

� municipiul Bacău la 48 km; � oraşul Comăneşti la 8 km; � oraşul Târgu Ocna la 30 km; � municipiul Oneşti la 46 km.

În ceea ce priveşte localităŃile imediat învecinate, acestea sunt: la N comuna Zemeş, la NE comuna Măgireşti, la E comuna Poduri, la SV oraşul Comăneşti şi la V comuna Asău. De-a lungul secolelor, Moineştiul, ca localitate, a trecut prin mai multe etape şi stadii de dezvoltare, evoluând de la formarea sa ca sat, la stadiul de comună rurală în anul 1864, a devenit apoi comună urbană în anul 1921, iar în anul 2001 a fost declarat municipiu.

2. Monumente şi rezerva Ńii naturale În municipiul Moineşti se găseşte o singură arie protejată care se înscrie în Legea nr. 5 din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional, secŃiunea a III-a – zone protejate. Este vorba de Pădurea cu Pini, situată pe versantul de S – E al Dealului Osoiu, chiar deasupra municipiului, a părŃii lui centrale.



Pădurea reprezintă o plantaŃie făcută de Societatea petrolieră „Steaua Română”, în anul 1930, pentru a stabiliza alunecările de teren din zonă, astăzi fiind o frumoasă zonă de agrement a municipiului (Parcul Pădurea cu Pini) cu restaurant şi căsuŃe din lemn, cu spaŃii de cazare pentru turişti.

În zonă se află o serie de izvoare cu ape minerale cu virtuŃi terapeutice care au făcut ca în anii ‘30 Moineştiul să fie considerat staŃiune balneoclimaterică, printre cele mai importante din România. În prezent, nu sunt disponibile date concrete care să ateste că aceste izvoare mai au aceleaşi calităti ca la începutul secolului însă există opinia generală că, prin valorificarea lor, s-ar putea creşte potenŃialul turistic al municipiului. IndicaŃiile generale ale acestor izvoare sunt următoarele: afecŃiuni ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe, afecŃiuni ale aparatului locomotor, reumatismale, boli de nutriŃie (diabet, gută etc.), sistemul nervos periferic, tratament pentru ochi - inflamaŃii de mucoase. Pentru a afla dacă aceste izvoare mai au calităŃi terapeutice, trebuie realizat un studiu de fezabilitate.

3. Oameni de seam ă Printre oamenii de seamă, reprezentativi pentru oraşul Moineşti se pot

enumera, în funcŃie de domeniul lor de activitate, după cum urmează: Literatur ă: Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 - d. 25 decembrie 1963) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet şi eseist evreu român, născut în Moineşti, România şi stabilit mai târziu în FranŃa, fondator al mişcării culturale dadaiste, care a condus la o revoluŃie majoră în artele plastice şi literatură. Art ă: Constantin Ciosu s-a născut în 1938 la Moineşti, în judeŃul Bacău şi a absolvit Institutul de Arte Frumoase. De-a lungul carierei sale ca ilustrator, caricaturist şi profesor de artă, C. Ciosu a avut ilustraŃii şi caricaturi publicate în reviste şi ziare



renumite din întreaga lume. Adrian Pic este un pictor născut în Moineşti în anul 1910, care s-a stabilit în 1953 la Barcelona. Acesta a frecventat cele mai cunoscute cercuri artistice europene, unde i-a cunoscut personal pe Chagall, Leger, Brâncuşi. Religie: Moses David Rosen (n. 23 iulie 1912, oraşul Moineşti, judeŃul Bacău; d. 6 mai 1994, Bucureşti) a fost şef-rabin al Cultului Mozaic din România (1948-1994) şi preşedinte al FederaŃiei ComunităŃilor Evreieşti din România (1964-1994).

4. Capital natural Clim ă Municipiul Moineşti se află într-o zonă cu climat temperat continental, moderat, cu nuanŃe de trecere de la climatul de munti joşi la cel de dealuri. Relief, resurse naturale, sol şi subsol Relieful zonei în care se află municipiul Moineşti are o structură determinată de tectonică, de constituŃia petrografică şi de acŃiunea agenŃilor externi - în special apele curgătoare. Culmile muntoase din vest şi sud vest (MunŃii Goşmanu) şi partea nord vestică a MunŃilor Berzunti au înălŃimi de peste 700 m sau chiar 800 m în vestul localităŃii, pe când în şesul Tazlăului Sărat, la Găzărie, altitudinea scade la aproximativ 430 m. Această diferenŃă de nivel explică puternica fragmentare a reliefului. În ceea ce priveşte tipurile de soluri de pe teritoriul municipiului Moineşti, se întâlnesc, în majoritate, soluri brune şi soluri podzolice, precum şi rendzine şi soluri aluvionare, dar într-o proporŃie mult mai redusă. O problemă serioasă o constituie degradarea solurilor ca urmare a defrişărilor, lucrărilor petroliere şi a poluării rezultate în urma acestora. Un exemplu este solul degradat de pe versantul de nord est al Dealului Oşoiu, unde există o puternică eroziune torenŃiala. Pe viitor se impune restabilirea echilibrului natural prin limitarea defrişărilor, regularizarea scurgerii torenŃiale, raŃionalizarea păşunatului şi eliminarea poluării.



Calitatea apelor Pe teritoriul municipiului Moineşti, pânzele de apă freatic ă au adâncimi variabile şi, în general, nu sunt bogate cantitativ. Regimul hidrografic se încadrează în zona a IV-a a CarpaŃilor Orientali, caracterizat prin absenŃa viiturilor de iarnă, cu ape ale căror debite sunt mari începând din martie şi Ńin până în luna mai. Alimentarea pâraielor din precipitaŃii este predominantă, astfel că alimentarea din pânzele subterane este de până la 40%. Teritoriul administrativ al municipiului Moineşti este situat pe două bazine hidrografice: partea de N şi N-E aparŃine Tazlăului Sărat, iar partea de S şi S-V aparŃine pârâului Lunca (Urmenişul Mare) afluent al Trotuşului. Râul Trotuş nu curge în perimetrul municipiului Moineşti. În zona Municipiului Moineşti există o serie de izvoare minerale care, prin exploatare, ar putea îmbunătăŃi potenŃialul turistic al zonei.

La Lucăceşti, Schela Moineşti şi Lunca Şesului sunt izvoare clorosodice. În Parcul Băi şi în Lucăceşti (pe versantul nordic al Dealului Osoiu) există izvoare sulfuroase şi feruginoase. O parte din izvoarele din Moineşti sunt captate, cu un debit cumulat de 52.128 litri/24 ore. Cele din Lucăceşti nu sunt captate, debitul lor estimat fiind de 6.200 litri/24 ore. Echipare spa Ńii verzi şi parcuri Potrivit Anuarului Statistic al judeŃului Bacău, ediŃia 2007, suprafaŃa spaŃiilor verzi din municipiul Moineşti era, la sfarşitul anului 2005, de 46 ha. InsuficienŃa locurilor de parcare face ca spaŃiile verzi şi locurile de joacă pentru copii să fie ocupate de maşinile ce nu pot fi lăsate în alta parte. Principalele spaŃii verzi amenajate sunt următoarele:

� parcul Central (în zona Primăriei); � parcul Orăşenesc (lângă Poştă); � Pădurea cu Pini - arie protejată de o valoare deosebită şi un loc de agrement apreciat de locuitorii municipiului Moineşti; � zona C. Negri;



� parcul Tei de pe strada Zorilor; � parcul Lucăceşti de pe strada Luminii; � zona ştrand Lucăceşti - o zonă de agrement care poate a fi amenajată.

Astfel, trebuie întocmit un proiect în acest sens, ce vizează modernizarea şi amenajarea parcului prin amenajarea de terenuri de sport şi reamenajarea unor noi bazine de înot.

� parcul Băi, cu izvoarele de apă minerală – acest parc necesită reabilitare.

Deşeuri În prezent, în municipiul Moineşti sunt colectate reziduuri menajere, medicale (cu risc biologic) şi deşeuri industriale. Urmare a caracteristicilor activităŃii industriale desfăşurate aici, această din urmă categorie de deşeuri - deşeurile industriale - cuprind:

� deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a cărbunilor;

� deşeuri din procese chimice organice; � deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi.

În vederea respectării principiilor şi directivelor europene, a legislaŃiei româneşti privind gestionarea deşeurilor, a Strategiei de Dezvoltare Regionale, Planului NaŃional de Dezvoltare, Planului NaŃional de Gestionare a Deşeurilor, Planului JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor şi Planului Urbanistic General al municipiului Moineşti din 2003, a fost realizat şi este în implementare proiectul „Sistem de colectare selectivă, centru de valorificare şi optimizarea transportului deşeurilor în arealul municipiului Moineşti şi a comunelor învecinate”. Proiectul este finanŃat prin Programul Phare – CES 2004 şi se realizează în parteneriat cu Consiliile Locale ale comunelor Zemeş, Măgireşti, Poduri şi SolonŃ. Obiectivele specifice ale proiectului prevăd îmbunătăŃirea sistemului de colectare selectivă şi valorificarea deşeurilor în municipiu Moineşti şi în comunele partenere. Aceste obiective vor fi atinse prin introducerea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor de la generatorul primar, crearea unui centru de valorificare a deşeurilor reciclabile, optimizarea transportului de deşeuri biodegradabile, extinderea şi dotarea corespunzătoare a reŃelei tehnice a sistemului de colectare şi valorificare a deşeurilor.



5. Mediul economic Radiografia vieŃii economice locale pe sectoare şi ramuri industriale are la bază prelucrarea informaŃiilor obŃinute de pe site-ul Ministerului Economiei şi FinanŃelor pornind de la lista societăŃilor comerciale cu sediul în municipiul Moineşti existente la 31.12.2006. Astfel, la sfârşitul anului 2006, la nivelul municipiului Moineşti sunt active 541 de firme dintre care 42 au cifra de afaceri egală cu 0, 58 au fost înfiinŃate pe parcursul anului 2006, iar 106 nu au informaŃii pentru anul 2005, toate acestea fiind considerate fără activitate. Prin urmare analiza a fost făcută pe un eşantion de 335 de agenŃi economici. Analizând principalele sectoare economice din municipiul Moineşti situaŃia este următoarea:

� 172 de agenŃi economici îşi desfăşoară activitatea în comerŃ; � 23 de agenŃi economici operează în diverse ramuri industriale

(extractivă, textilă, panificaŃie, mobilă şi prelucrarea lemnului); � 11 agenŃi economici desfăşoară activităŃi în unităŃi de

alimentaŃie publică; � 14 agenŃi economici îşi desfăşoara activitatea în domeniul

construcŃiilor; � 33 de agenŃi economici operează în domeniul transporturilor de

călători şi transport marfă; � 79 de agenŃi economici desfăşoară activităŃi în servicii; � 3 agenŃi economici desfăşoară activitatea în agricultură şi silvicultură.

Majoritatea firmelor din municipiul Moineşti sunt firme tinere, înfiinŃate începând cu anul 2003. Anii 2003 şi 2006 au reprezentat anii cu cele mai multe firme înfiintaŃe care sunt active în prezent. Mediul economic local este dominat de firmele din comerŃ şi firmele mici de servicii. Peste jumatate dintre firme activează în domeniul comerŃului (51%) şi aproximativ un sfert din economia locala revine sectorului serviciilor (24%). Ca mărime, domină ca număr firmele cu o cifra de afaceri cuprinsa între 100.001-1.000.000 RON (38,2%) şi firmele cu o cifră de afaceri cuprinsă în intervalul 10.001-100.000 RON (39,1%). Analiza indicatorilor financiari pentru municipiul Moineşti indică un mediu de afaceri favorabil lansării de firme pe piaŃă prin profitabilitatea ridicată a firmelor cu cifra de afaceri mică, urmată de firmele cu o cifră de afaceri medie caracterizate printr-un numar mai mare de angajaŃi şi o rată a profitului mai mică.



Majoritatea firmelor, 44% are un număr relativ mic de personal, cuprins între 1-10 angajaŃi, acestea fiind şi cele mai profitabile firme dacă analizăm raportul profit total/cifră de afaceri totală.

6. Structura ocupa Ńional ă Municipiului Moineşti a înregistrat o scădere importantă a popula Ńiei în perioada 2001 – 2002, de la 25.370 locuitori la 24.202 locuitori, în 2003 se observă o uşoară creştere ajungând la 24.519 persoane, pentru ca în următorii ani să urmeze o descreştere constantă, ajungând în anul 2006 la o populaŃie de 23.972 locuitori. TendinŃa de scădere se datorează în principal următorilor factori:

� tendinŃa accentuată de imigrare; � migrarea forŃei de muncă spre centrele urbane mai dezvoltate, în urma

restructurării industriei petrolului; � scăderea natalităŃii.

În perioada 2001-2005, în municipiul Moineşti numărul mediu de angaja Ńi a înregistrat o evoluŃie fluctuantă, având un număr maxim de angajaŃi în anul 2001 (7.141 persoane), pentru ca în anul 2005 sa ajungă cota minimă de 6.345 persoane angajate. În luna martie 2007 numărul mediu de şomeri înregistraŃi în municipiul Moineşti era de 560 persoane, iar ponderea acestora în populaŃia stabilă era de 11%. În raport cu celelalte oraşe din judeŃul Bacău, municipiul Moineşti se află pe locul al doilea în ceea ce priveşte numărul şomerilor înregistraŃi la AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea forŃei de Muncă Bacău, după municipiul Oneşti (1.097 şomeri).

7. Zone industriale şi agricole

Terenul agricol cuprinde o suprafaŃă de 2.149 ha, reprezentând 0,7% din suprafaŃa agricolă a judeŃului (320.601 ha). Conform Anuarului Statistic al judeŃului Bacău, la 31 decembrie 2005, suprafaŃa agricolă a municipiului Moineşti era structurată astfel:

� Teren arabil în suprafaŃă de 555 ha, reprezentând 25,8% din suprafaŃa agricolă; � FâneŃe în suprafaŃă de 813 ha, reprezentând 37,8%; � Păşuni în suprafaŃă de 774 ha, reprezentând 36% din suprafaŃa agricolă;



� Vii şi pepiniere viticole în suprafaŃă de 7 ha, reprezentând 0,4%.

Cea mai mare parte din suprafaŃa agricolă este ocupată de fâneŃe naturale care asigură baza furajeră a sectorului zootehnic cel mai bine reprezentat în teritoriul oraşului, urmată de păşuni şi teren arabil. Sectorul zootehnic are condiŃii de dezvoltare mai bune decât cultura plantelor, dar efectivele de animale sunt totuşi mici, raportate la suprafaŃa de păşuni şi fâneŃe naturale pe care o deŃine oraşul.

8. Patrimoniu tehnico-edilitar Preocuparea administraŃiei din Moineşti pentru sistematizare a început în anul 1928 când primăria a întocmit primul plan de sistematizare a oraşului. Acest plan prevedea linieri, deschideri şi închideri de străzi, înfiinŃarea de pieŃe şi grădini publice, alimentare cu apă, canalizare, extinderea reŃelei de electrificare şi îmbunătăŃirea iluminatului public şi organizarea transportului în comun. Reglement ări de urbanism Municipiul Moineşti avea un teritoriu administrativ de 4.604 ha şi o populaŃie totală de 24.135 la 1 iulie 2006. Conform Planului Urbanistic General aprobat de Consiliul Local în anul 2003, zona de intravilan existentă în municipiul Moineşti este este de 954,6 ha şi este structurată în felul următor:

� locuinŃe şi funcŃiuni complementare: - 422,6 ha; � unităŃi industriale şi depozite: - 99 ha; � unităŃi agrozootehnice: - 5,01 ha; � instituŃii şi servicii de interes public: - 35 ha; � căi de comunicaŃie şi transport (rutier,feroviar): - 84,3 ha

(57,7 ha rutier, 26,6 ha feroviar); � spaŃii verzi, sport, agrement, protecŃie: - 74 ha; � construcŃii tehnico – edilitare: - 2,16 ha; � gospodărie comunală, cimitire: - 17 ha; � destinaŃie specială, protecŃie 44 sonde: - 34,54 ha; � terenuri libere: - 155,14

ha; � ape: - 10,85 ha;



� păduri: - 15 ha. Urmare a dimensiunilor şi complexităŃii localităŃii, teritoriul Municipiului Moineşti a fost împărŃit în 34 UTR-uri (unităŃi teritoriale de referinŃă), grupate dupa funcŃiunea dominantă a zonei. Ulterior, corespunzător funcŃiilor dominante, fiecare zonă s-a împărŃit în subzone, limitele unităŃilor teritoriale fiind materializate după străzi, limite cadastrale sau limite naturale. Totodată, în delimitarea UTR-urilor, s-a Ńinut seama de ansamblurile de locuit, cartierele şi localităŃile componente în teritoriu. În municipiul Moineşti există câteva cartiere ce intră sub incidenŃa zonei centrale în care se interzice temporar construirea de instituŃii publice şi de servicii de interes general până la elaborarea Planurilor urbanistice zonale. Acesta sunt: Ansamblurile Zorilor, Oituz şi Tristan Tzara şi cartierele Osoiu, Alboteşti, Lunca, Găzărie, Lucăceşti. Nu se permit construcŃiile de unităŃi poluante, producătoare de noxe, care generează trafic intens sau care prezintă riscuri tehnologice şi nici amplasarea de chioşcuri pe domeniul public. Zonele în care se interzice permanent construirea de instituŃii publice şi de servicii de interes general sunt următoarele: Cartierele Urmeziş şi Hangani, UTR 16, 17, 19, 20, 22, 23, 25, 26, 27 şi UTR 33 – zona SNCFR. În ansamblurile Zorilor şi Tristan Tzara şi pe strada Tudor Vladimirescu din UTR 5 este interzisă instalarea de chioşcuri şi garaje pe domeniul public, precum şi locuinŃele de tip rural – P, pe loturi necorespunzătoare ca suprafaŃă şi front la stradă. Pentru amplasarea unor unităŃi de producŃie sau de servicii în UTR 19 sau în cartierul Găzărie, este necesară întocmirea unor studii de fezabilitate care să stabilească oportunitatea amplasamentului.

În UTR 23 se autorizează doar lucrări de întreŃinere şi perpetuare a spaŃiilor plantate, pentru orice altă intervenŃie fiind necesar avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi LocuinŃei şi al Ministerului ProtecŃiei Mediului. În Pădurea cu pini, arie protejată ce intră sub incidenŃa Legii 5/2000, contrucŃiile se autorizează doar prin respectarea măsurilor şi normelor stabilite prin O. 236/12.2000. În cazul unor dotări destinate odihnei şi recreerii trebuie să se asigure:

� instalaŃii de alimentare cu apă potabilă;



� toalete publice ecologice; � locuri pentru colectarea gunoaielor; � instalaŃii de canalizare.

Pentru zona cartierele Lunca, Alboteşti, Găzărie şi Lucăceşti se permit doar plantaŃii de pomi tineri şi vegetaŃie joasă, pentru a crea o zonă de protecŃie. Se interzice realizarea de construcŃii şi amenajări care, prin volumetrie şi aspect arhitectural, depreciază valoarea peisajului. În subzona zăcământului hidromineral este interzisă autorizarea construcŃiilor care nu sunt compatibile cu funcŃia zonei şi sunt permise doar lucrări de captare şi modernizare a izvoarelor minerale şi de amenajare a zonei. Proiectele de specialitate pentru staŃia de epurare, platforma de gunoi etc. sunt permise cu condiŃia respectării documentaŃiilor cu caracter normativ şi directiv. StaŃia de epurare se poate extinde numai dacă sunt respectate normele de igienă în vigoare şi normele de protecŃie a mediului. Zona de protecŃie a cimitirului trebuie respectată, 50 m în jurul cimitirului nu vor fi amplasate locuinŃe de nici un fel. Lucrările de investiŃii ale agenŃilor economici şi ale instituŃiilor publice, care afectează zona de protecŃie a infrastructurii feroviare, se autorizează doar cu avizul Regiei Autonome SNCFR şi al Ministerul Transporturilor. Printre aceste lucrări se numără:

� căi ferate industriale; � lucrări hodrotehnice; � traversarea căii ferate de drumuri prin pasaje denivelate; � subtraversarea liniilor de cale ferată de reŃele de telecomunicaŃii, energie electrică, conducte sub presiune de apă, gaze, produse

petroliere, termotehnologie. Terenuri disponibile pe care se pot construi locuinŃe au fost identificare în UTR 5 şi 7, respectiv cartierele Urmeniş şi Micleasa. În zona pârâului Urmeniş din UTR 9, nu se dau autorizaŃii de construcŃie şi se propune ocuparea cât mai raŃională a terenurilor destinate construcŃiilor. Utilit ăŃile publice Serviciile de salubritate sunt realizate de către SC PREST SERV S.R.L. care asigură curăŃenia oraşului şi gestionarea deşeurilor.



Depozitarea deşeurilor se face la depozitul de deşeuri municipale ce are o suprafaŃă de 2 ha, perimetrul fiind neamenajat, fără racord la reŃelele de apă, canal şi electricitate ce are o capacitate de 150.000 mc şi, în conformitate cu Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor, este programat pentru închidere în anul 2009. În prezent, în municipiul Moineşti distribu Ńia apei potabile către consumatori se face gravitaŃional din rezervoarele din zona “Parcul cu Pini” pentru zona de jos a localităŃii şi prin intermediul staŃiilor de hidrofor pentru zonele înalte. Potrivit datelor furnizate de Anuarul Statistic al JudeŃului Bacău, ediŃia 2007, la nivelul Municipiului Moineşti, la sfârşitul anului 2005, lungimea totală a reŃelei simple de distribuŃie a apei potabile era de 44,4 km, iar cantitatea de apa furnizată era de 2.068 mii m2 din care 164 mii m2 pentru uz casnic pentru 18.712 utilizatori racordaŃi la reŃea. Problemele cu care se confruntă reŃeaua de apă din municipiu sunt destul de serioase şi cu impact asupra stării de sănătate a populaŃiei:

� Ńevile componente ale reŃelei au un grad avansat de uzură fizică şi morală; � regimul de furnizare cu intermitente a apei către consumatori şi prezenŃa clorului în apă au accentuat uzura componentelor metalice; � apar avarii frecvente ca urmare a caracteristicilor terenului, a fenomenelor de îngheŃ dezgheŃ şi a traficului; � presiunile şi debitele diferă foarte mult de la o zonă la alta; � nu există o reŃea specială pentru stingerea incendiilor şi nici hidranŃi amplasaŃi în toate zonele municipiului; � urmare a acestor caracteristici improprii ale reŃelei de apă, calitatea apei potabile furnizate către cetăŃeni lasă de dorit, cea mai gravă

problemă fiind cea legată de infestarea apei; � ca urmare a calităŃii deficitare a reŃelei, pierderile se ridică la 35% din volumul apei cumpărate.

Pentru rezolvarea acestor probleme, există la nivelul administraŃiei locale un proiect de “Reabilitare reŃele de distribuŃie apă potabilă” însoŃit de studiile de fezabilitate, studiile de impact şi analizele cost beneficiu aferente. Proiectul presupune, principal, înlocuirea reŃelelor de apă existente cu reŃele de tuburi şi piese de legătură din polietilenă de înaltă densitate şi a accesoriilor necesare. Sistemul de canalizare este de tip unitar şi deserveşte un număr de 18.185 de locuitori ce sunt racordaŃi la reŃeaua de canalizare. Pe teritoriul municipiului Moineşti, lungimea totală simplă a conductelor de canalizare era, la sfârşitul anului 2005, de 27.9 km. ReŃeaua de canalizare nu acoperă toată suprafaŃa locuită a municipiului şi se caracterizează prin faptul că este uzată fizic şi moral ceea ce determină ca Ńevile să fie înfundate sau sparte, să apară disfuncŃionalităŃi la reŃeaua de canalizare din subsolurile blocurilor, în unele cazuri chiar lipsa unor tronsoane întregi. PopulaŃia municipiului Moineşti consideră că principala problemă a municipiului este reŃeaua de canalizare.



StaŃia de epurare este un alt obiectiv care pune probleme, dată fiind funcŃionarea ei improprie, ceea ce impune re-proiectarea ei ca o necesitate absolută. Există un studiu pentru modernizarea staŃiei de epurare a municipiului, aşa încât să preia apa menajeră din Moineşti şi din zonele limitrofe: staŃia deŃine capacitatea necesară pentru acest lucru, iar în localităŃile limitrofe există, de asemenea, proiecte de extindere sau modernizare a sistemului de canalizare. Potrivit datelor furnizate de Anuarul statistic al JudeŃului Bacău, ediŃia 2007, pe teritoriul municipiului Moineşti situaŃia reŃelei de gaze este următoarea:

� lungimea totală a conductelor de distribuŃie a gazelor este de 89,8 km; � volumul de gaze naturale distribuite este de 10.626 mii m3 din care 8.411 mii m3 pentru uz casnic.

O problemă serioasă o constituie calitatea gazelor, municipiul Moineşti aflându-se la o depărtare de 8 km de magistrală şi, ca atare, pentru o calorie se plăteşte, ca urmare a pierderilor, cu 30% mai mult. Pe teritoriul municipiului există două străzi ce nu au reŃea de gaze dar asta nu constituie o problemă majoră. ReŃeaua existentă este în curs de reabilitare. În ceea ce priveşte reŃeaua de termoficare , în anul 2005 a fost distribuit în municipiul Moineşti un număr de 5.425 gigacalorii, la nivelul consumatorilor casnici nedistribuindu-se energie termică deoarece accesul al reŃeaua de gaz a făcut posibil şi a determinat instalarea de centrale de apartament. La nivelul Primăriei există un studiu de fezabilitate în parteneriat cu o firmă din Danemarca, pentru trecerea sistemului de încălzire existent pe gaz (deŃinut de aprox. 80% din populaŃie) pe un sistem ce foloseşte energia neconvenŃională (deşeuri de lemn, rumeguş, lătunoaie), ce va alimenta cu energie termică mai întâi partea de N a localităŃii, folosind centralele existente şi apoi şi sudul Municipiului. Municipiul Moineşti are asigurată reŃeaua de energie electrică pe toată suprafaŃa locuibilă. ReŃeaua de energie electrică deserveşte atât populaŃia cât şi industria din localitate. Una dintre problemele existente, ce are influenŃă asupra populaŃiei, este determinată de iluminatul public. Cu toate că reŃeaua de iluminat public acoperă aproape toată reŃeaua stradală, vechimea, numărul de puncte de iluminat şi sistemul automat de gestionare impropriu, determină, conform studiului asupra populaŃiei realizat în iunie 2007, sentimentul de nesiguranŃă pentru 49,6% dintre locuitorii municipiului, iar 97% dintre cetăŃeni consideră că este absolut necesar iluminarea tuturor străzilor în vederea creşterii siguranŃei publice. Cu toate că la ierarhizarea problemelor ce au fost prezentate de populaŃie, conform aceluiaşi studiu, iluminatul public se află pe locul opt, la nivelul de nesiguranŃă din cartierul de reşedinŃă, populaŃia din cartierele Hangani, Micleasa şi Măgura prezintă cel mai mare procent (peste 50%). Iluminatul public este foarte important pentru segmentul cu vârsta între 30-44 ani.



ReŃeaua de telecomunica Ńii este asigurată de reŃeaua de telefonie, televiziune şi internet Activitatea de telefonie cuprinde atât de telefonia fixă cât şi de cea mobilă, accesul la televiziune este asigurat de firme ce fac distribuŃie prin cablu sau utilizându-se antene speciale. Accesul la internet este asigurat de firme de specialitate, gradul de acoperire şi calitatea serviciilor fiind sub nivelul nevoilor şi cerinŃelor.

9. Inventar monumente istorice Pe raza municipiului Moineşti se evidenŃiază o serie de obiective (clădiri cu valoare arhitecturală, arheologică sau istorică deosebită):

� CetăŃuia Dacică din cartierul Lucăceşti, pe Dealul CetăŃuia; � biserica „Cuvioasa Paraschiva” din cartierul Hangani; � biserica Sf. Voievozi din Lucăceşti, construită în anul 1850; � biserica Cuvioasa Paraschiva din Vasieşti, construită în 1805; � biserica Sf. Gheorghe din Moineşti, construită în 1860; � Monumentul DADA relizat în memoria celebrului Tristan Tzara; � Pădurea cu Pini – arie protejată şi un obiectiv deosebit în peisajul

municipiului; � cimitirul evreiesc – aşezat pe o colină la poalele muntelui Osoi.

10. Structura şi dinamica popula Ńiei

Nivelul de dezvoltare economică al unei comunităŃi are un impact direct asupra principalelor fenomene demografice influenŃând structura şi dinamica populaŃiei, care la rândul ei, influenŃează desfăşurarea activităŃilor economice. Scăderea din ultimii ani a demografiei municipiului Moineşti, de la 25.370 în anul 2001 la 23.972 în anul 2006, se înscrie în tendinŃa generală a judeŃului

Bacău şi chiar în cea de la nivelul întregii Ńări. În cadru general, criza demografică poate fi redusă la declinul demografic în care se află România de 17 ani, declin al cărui mecanism imediat se află în scăderea natalit ăŃii , creşterea mortalit ăŃii şi migra Ńia extern ă negativ ă. Scăderea populaŃiei tinere din municipiul Moineşti (24,8% elevi/studenŃi în anul 2005, faŃă de 23,9% în anul 2006) şi tendinŃa de îmbătrânire a populaŃiei prin mărirea numărului de vârstnici (18,47% vârstnici la Recensământul din anul 2002), alături de reducerea activităŃii de extragere şi prelucrare a petrolului şi plecarea populaŃiei apte de muncă în străinătate au determinat un dezechilibru demografic, care poate duce la



dezechilibre economice şi sociale grave: pe piaŃa forŃei de muncă, în sistemul de pensii, de servicii de sănătate, de educaŃie, în sistemul general de protecŃie socială, în sistemul de venituri şi cheltuieli bugetare. Municipiul Moineşti înregistrează cote ridicate de mortalitate infantila, 20,7‰ în anul 2005, faŃă de rata naŃională de 15‰. Mortalitatea infantilă reprezintă un indicator al stării de sănătate, dar, în acelaşi timp, şi un indicator al dezvoltării sociale şi economice. Mortalitatea infantilă este strâns legată de nivelul de educaŃie al mamei, alimentaŃia necorespunzătoare, stres, condiŃiile de viaŃă, starea de sănătate a viitoarei mame, lipsa consilierii premergătoare concepŃiei, lipsa sau insuficienŃa controlului prenatal, calitatea consultaŃiei medicale acordate femeii gravide, mamei şi copilului în primul an de viaŃă. Teoretic, o diminuare ori stoparea declinului demografic ar trebui să fie rezultatul combinat al creşterii natalităŃii, scăderii mortalităŃii şi reducerii migraŃiei externe. 11. Servicii de asisten Ńă medical ă Prezentarea gradului de asigurare a populaŃiei cu asistenŃă medicală reprezintă un aspect extrem de important în analiza nivelului de trai. În municipiul Moineşti au funcŃionat în anul 2005 următoarele unităŃi sanitare: În sectorul public:

� 1 spital; � 1 dispensar medical; � 11 cabinete medicale de familie; � 6 cabinete stomatologice individuale; � 1 cabinet medical şcolar; � 1 ambulatoriu de spital; � 1 farmacie.

În sectorul privat: � 6 farmacii; � 1 punct farmaceutic; � 2 cabinete medicale de familie; � 1 cabinet medical de medicină generală; � 6 cabinete medicale de specialitate; � 7 cabinete stomatologice; � 1 laborator medical;



� 6 laboratoare de tehnică dentară. În categoria resurselor sanitare un loc major alături de unităŃile sanitare îl constituie personalul medical. Datele prezentate mai jos reprezintă efectivul personalului medical raportat anual la data de 31 decembrie 2005. În categoria personalului sanitar se include personalul existent la sfârşitul anului (persoane fizice), care are cartea de muncă la unitatea raportoare. În sistemul public de ocrotire a sănătăŃii au activat în 2005 la nivelul municipiului Moineşti următoarele categorii:

� 58 de medici (exclusiv stomatologi), dintre care 11 erau medici de familie; � 6 stomatologi; � 180 de cadre din personalul sanitar mediu.

În sectorul privat de sănătate s-au înregistrat la finele anului 2005 următoarele categorii:

� 4 medici, dintre care 2 medici de familie; � 7 stomatologi; � 45 de cadre din personalul sanitar mediu; � 8 farmacişti.

Spitalul Municipal de UrgenŃă Moineşti este pentru această zonă cea mai importantă instituŃie în asigurarea asistenŃei medicale pentru locuitorii municipiului şi ai comunelor arondate (aproximativ 150.000 persoane). În total, spitalul are în dotare un număr de 356 de paturi, din care 10 paturi sunt pentru însotiŃori pediatrie, 20 de paturi pentru spitalizarea de zi, 6 paturi pentru spitalizarea de zi hemodializă, iar 34,27% sunt paturi în specialităŃi chirurgicale. În anul 2006 au fost furnizate 18.9491 servicii spitaliceşti şi a fost internat un număr de 15.720 pacienŃi, dintre care 52,43% reprezentau urgenŃe. Spitalul funcŃionează cu 5 linii de medicină de urgenŃă pentru specialităŃile: boli interne, chirurgie, pediatrie, obstetrică-ginecologie. Serviciul de urgenŃă – pediatrie este organizat ca serviciu unic pe spital în cadrul Compartimentului de Primire UrgenŃe şi are rolul de a asigura:

� prelucrarea sanitară a bolnavilor în funcŃie de starea lor fizică; � examinarea medicală şi trierea epidemiologică a bolnavilor pentru internare; � efectuarea formelor de internare.

1 Spitalul Municipal de UrgenŃă Moineşti



11. ÎnvăŃământ PopulaŃia şcolară totală a municipiului Moineşti a fost în anul şcolar 2006-2007 de 5.733 elevi, în scădere cu 254 de elevi faŃă de anul şcolar 2005 – 2006 (5.987 elevi), iar numărul de cadre didactice a fost de 412 persoane, în scădere cu 10 persoane faŃă de anul şcolar 2005 – 2006 (402 persoane). Reducerea efectivelor şcolare corespunzătoare învatamântului primar, gimnazial şi liceal, care va continua şi în următorii ani, conform prognozelor demografice, va antrena consecinŃe la nivelul resurselor umane, sub aspect cantitativ şi chiar în ceea ce priveşte proiectarea reŃelei şcolare. ÎnvăŃământul preşcolar este reprezentat de cele 9 grădiniŃe amplasate în teritoriu. Trei dintre ele funcŃionează în localul şcolilor, în special în cartierele marginale ale municipiului, ce şi-au păstrat un caracter semiurban. În Municipiul Moineşti funcŃionează un număr de 8 şcoli generale, iar în cadrul învaŃământului profesional este inclusă Şcoala de arte şi meserii Lunca. TendinŃele demografice negative afectează şi efectivele de elevi din învăŃământul primar dat fiind caracterul de obligativitate al acestor cicluri de învăŃământ, ciclu care, cel puŃin teoretic, trebuie să cuprindă întreaga populaŃie de vârstă şcolară. Liceele din municipiul Moineşti sunt:

� Liceul teoretic „Spiru Haret”; � Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu”.

Colegiul Tehnic „Grigore Cob ălcescu” instruieşte şi califică elevi în domeniul serviciilor, resurselor naturale şi protecŃia mediului, tehnic, mecanic, electric, electromecanic, industrie textilă şi pielărie.

Liceul Teoretic "Spiru Haret" funcŃioneaza astăzi cu 2 profiluri – real şi uman – şi 4 specializări: matematică-informatică, ştiinŃe ale naturii, filologie şi ştiinŃe sociale. La nivelul învăŃământului liceal şi profesional, în municipiul Moineşti efectivele de elevi au înregistrat o tentinŃă descendentă, anul şcolar 2006-2007 înregistrând o scădere de 2,5% faŃă de anul anterior. Unele cadre didactice sunt foarte îngrijorate de fluctuaŃia numărului de elevi,



determinată fie de transferuri, fie de retrageri, acest lucru putând determina desfiinŃarea claselor. Cauza micşorării numărului de elevi o constituie nu doar scăderea natalităŃii, ci şi plecările masive ale familiilor în străinătate. Această situaŃie va avea ca urmare scăderea numărului de clase şi, bineînteles, a normelor care revin pentru fiecare profesor. O problemă importantă cu care se confruntă municipiul este migraŃia tinerilor absolvenŃi în regiuni mai dezvoltate, sau chiar în alte Ńări, deoarece oferta locurilor de muncă este extrem de scăzută în anumite domenii, comparativ cu alte zone unde există o ofertă mai bună pentru aceleaşi domenii şi mai bine plătită.

12. Protec Ńie social ă

Serviciul Public de Asisten Ńă Social ă al municipiului Moine şti funcŃionează ca instituŃie publică de specialitate în subordinea Consiliului Local al municipiului Moineşti, cu personalitate juridică, în conformitate cu art.31 alin.(1) din Legea nr.47/2006 privind sistemul naŃional de AsistenŃă Socială şi art.2 din H.G.R. nr.90/2003 privind aprobarea Regulamentului Cadru de Organizare şi FuncŃionare a Serviciului Public de AsistenŃă Socială. Serviciul Public de AsistenŃă Socială din cadrul Primăriei municipiului Moineşti are un număr de 31 de angajaŃi şi este format din direcŃia economică şi administrativă şi serviciul de asistenŃă socială. Serviciul de asistenŃă socială este compus din trei compartimente:

� Compartimentul ProtecŃia Copilului şi Prevenirea situaŃiilor de urgenŃă ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului; � Compartimentul de AsistenŃă Socială, prevenirea şi combaterea sărăciei familei şi a persoanelor singure aflate în nevoi; � Compartimentul Persoane Vârstnice, Persoane cu Handicap şi persoane fără adăpost.

Pentru protecŃia copilului şi prevenirea situaŃiilor de urgenŃă se întocmesc anchete sociale pentru instituŃii de ocrotire a minorilor, se elaborează dosare privind alocaŃia de stat pentru copii, conform Legii 61/1993, dosare pentru acordarea de prestaŃii financiare excepŃionale şi dosare privind alocaŃia pentru copii nou – născuŃi. În municipiu există un număr de 84 de asistenŃi personali care acordă asistenŃă la domiciliul persoanelor nevoiaşe şi 30 de copii care sunt în grija asistenŃilor maternali profesionişti, dintre care doar o parte au domiciliul în municipiul Moineşti. În municipiul Moineşti există o Cantină de ajutor social care serveşte unui număr de 80 de beneficiari, conform Legii 208/1997, care este administrată de primărie. Cantina asigură hrană caldă pentru persoanele fără venituri sau cu venituri reduse, precum şi pentru persoanele vârstnice care nu pot să-şi prepare singure hrana.



Principalele demersuri ale D.G.A.S.P.C. Bacău în implicarea autorităŃilor locale în descentralizarea serviciilor şi creşterea calităŃii vieŃii copiilor şi tinerilor în dificultate s-au concretizat începând din anul 1997. În municipiul Moineşti putem vorbi despre crearea şi dezvoltarea Complexului de servicii comunitare Moinesti – Centrul ce oferă servicii de zi pentru copii în dificultate şi servicii destinate reintegrarii în familie a copiilor din sistem rezidenŃial. Complexul a fost transferat în anul 2004 în responsabilitatea autorităŃilor locale prin Hotărâre a Consiliului JudeŃean şi a fost închis începând cu 01.01.2005. În martie 2006, s-a finalizat proiectul „Complex integrat de servicii sociale Moineşti”2, prin care s-au realizat servicii comunitare de îngrijire la domiciliu destinate persoanelor adulte/vârstnice în dificultate.

13. Poten Ńial cultural

AmbianŃa culturală a municipiului Moineşti este marcată de existenŃa unei mari personalităŃi a artei mondiale, născută pe teritoriul acestor meleaguri. Este vorba Tristan Tzara, poet român de notorietate internaŃională, fondatorul mişcării DADA şi lider al avangardei europene. Printre monumentele istorice aflate în evidenŃa Ministerului Culturii şi Cultelor din municipiul Moineşti, se găsesc următoarele:

� CetăŃuia dacică de la Moineşti "Dealul CetăŃuia"- Cartier Lucăceşti pe dealul CetăŃuia la 925 m altitudine; � Biserica „Cuvioasa Paraschiva”; � Şcoala „Ştefan Luchian”; � Monumentul eroilor din războiul pentru independenŃa din Parcul cu Tei.

Cetatea dacic ă de la Moine şti se încadrează în rândul aşezărilor de înălŃime de la est de CarpaŃi, cu un strat de cultură destul de bogat care aparŃine perioadei aşa-zise clasice pentru secolele II-I Î.H. şi secolul I D.H. şi care cuprinde epoca lui Burebista-Decebal. Ea întregeşte imaginea în legătură cu existenŃa unui sistem de apărare al Daciei ca stat unitar şi independent. Cetatea de la Moineşti, prin poziŃia sa cheie asigura securitate căii de acces spre Transilvania prin trecătoarea Ghimeş. BogăŃia materialului arheologic de aici şi valoarea lui documentară au făcut ca Cetatea dacică de la Moineşti să fie menŃionată în toate studiile de specialitate care fac referire la evoluŃia societăŃii dacice de la intersectarea celor două ere. De asemenea, este menŃionată, alături de alte localităŃi din Moldova, în manualul de istoria românilor, clasa a XI-a de liceu, ediŃia 1996 la tema: „Premisele geopolitice ale unirii triburilor geto-dace”.

2 Primăria municipiului Moineşti



Ansamblul arheologic – Biserica „Cuvioasa Paraschiv a” din cartierul Hangani, a fost construit în anul 1702, refăcut apoi în anul 1768, în anul 1847 i-au fost refăcute faŃadele, iar în anul 1896 i s-au adaugat un pridvor, un turn şi contraposti la altar. Hramul bisericii este la 14 octombrie, când ortodoxia românească prăznuieşte pe Sfânta Cuvioasa Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei. Şcoala Ştefan Luchian a fost contruită în anul 1984 şi poartă numele marelui pictor român Ştefan Luchian, un succesor inspirat al lui Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu, consideraŃi "părinŃii" picturii româneşti. Ştefan Luchian a pictat peisaje, portrete, naturi moarte şi mai ales flori. „În anul 1909 la cura balneară la Moineşti, acesta a fost încântat de peisajul scânteietor de aici, icoane de frumuseŃe pe care le-a imortalizat în unele din tablourile sale”. Un punct de atracŃie, de promenadă, este Monumentul eroilor din r ăzboiul pentru independen Ńa din Parcul cu Tei , ridicat în anul 1908 în cinstea eroilor căzuŃi în Războiul de IndependenŃă 1877-1878 . În trecutul moineştean, în serile de vară, grădina se umplea de lume, mişunând la lumina lămpilor Petromax. Fanfara militară, adusă de la Tg. Ocna, intona marşuri, imnuri şi melodii de dans la modă, iar fetele, sub supravegherea mamelor, făceau câte un tur de dans cu cavalerii lor. În cadrul monumentelor de arhitectur ă se înscriu:

� Monumentul Comemorativ „DADA” Tristan Tzara realizat în anul 1991, situat pe str. T. Vladimirescu; � Biserica „ Sf. Voievozi” din cartierul Lucăceşti, de cult ortodox,

reabilitată şi extinsă recent; � Parcul central: „Ştefan Luchian”, amenajat în anul 1992; � Parcul central „George Enescu” amenajat în anul 1993.

Monumentul Comemorativ „DADA” Tristan Tzara se află la intrarea în municipiul Moineşti şi este înregistrat în patrimoniul UNESCO. Acesta a fost realizat în memoria lui Tristan Tzara şi a curentului dadaist iniŃiat de acesta. Monumentul DADA se află poziŃionat pe şoseaua Moineşti - Bacău, fiind un punct de referinŃă în peisajul cultural al municipiului. Operă a sculptorului german Ingo Glass (născut şi el în România) monumentul este alcătuit din literele DADA, patru coloane de peste patru metri înălŃime, aşezate pe un suport TZARA, arătând că T. Tzara „pe adevăratul său nume Samy Rosenstock” a botezat mişcarea „Dada” prin hazardul unei pagini de dicŃionar.



Printre locurile culturale cu renume din municipiul Moineşti se înscriu şi următoarele: � Biblioteca Municipală "St. Luchian"; � Galeriile de Arta "Geneza"; � Clubul "Lira" – Libertatii; � Clubul elevilor – G. Cosbuc.

Biblioteca municipal ă „Ştefan Luchian” pune la dispoziŃia cititorilor un număr de 56.025 volume, din toate domeniile. În anul 2006, cifra acestora a crescut doar cu 221, cărŃile provenind din donaŃii. Lipsa posibilităŃilor financiare împiedică achiziŃionarea un număr crescut de volume. În cursul anului trecut, s-au înscris nu mai puŃin de 1.658 de cititori. Astfel, numărul cititorilor fideli ai instituŃiei a ajuns la 4.612, ceea ce înseamnă că cel puŃin unul dintre cinci moineşteni trece pragul bibliotecii. Segmentul preponderent de vârstă care beneficiază de serviciile bibliotecii este cel cuprins între 7 şi 25 de ani. De fapt, elevii unităŃilor şcolare moineştene apelează la sprijinul fondului de carte al bibliotecii pentru completarea procesului de învăŃământ la care sunt participanŃi. Aceştia utilizează, în acest sens, cu precădere, biografia şcolară, enciclopedii sau dicŃionare. Biblioteca a organizat o multitudine de evenimente culturale la nivelul municipiului Moineşti. Printre cele mai recente se numără:

� ExpoziŃia de documente privind viaŃa şi activitatea artistică, opinii, critici despre Ştefan Luchian, în cadrul evenimentului „Zilele Moineştiului” 2006;

� “Trecut-au anii” – moment liric şi expoziŃie de carte; � “Zile însorite petrecute de Ştefan Luchian la Moineşti” – expoziŃie de carte; � “T. Tzara s-a născut la Moineşti” – expoziŃie şi moment poetic.

Alte activităŃi memorabile din viaŃa moineştenilor:

� "Ştefan Luchian în percepŃia contemporanilor" desfăşurată la Judecătoria Moineşti şi la Societatea cultural – literară „Tristan Tzara” din cadrul „Zilelor Moineştilor” 2006;

� ExpoziŃia : "Peisajul moineştean în pictura contemporană" desfăşurată la Galeriile de artă „Geneza”;

� Liceul „Spiru Haret” împreună cu şcoala „Ştefan Luchian” au desfăşurat o activitate sub numele „Învierea Domnului - Slavă Sfintei Cruci, Pastorala I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei”, din cadrul manifestaŃiei : Săptămâna naŃională a bibliotecilor din anul 2006.

Printre cetăŃenii de onoare ai municipiului Moineşti se numără:

� Ing. Hrebenciuc Viorel; � Ing. Sechelariu Sergiu - fost ministru secretar de stat;



� Prof. Anghel Vasile; � Prof. Parascan Ilie; � Ing. Refec Mircea – fost consilier local; � Ioachim Giosanu Băcăoanul.

Alte monumente ce se găsesc pe teritoriul municipiului sunt:

� Monument dedicat pictorului Ştefan Luchian; � Monument dedicat marelui George Enescu; � Monument dedicat scriitorului Gala Galaction. 14. Religie

PopulaŃia majoritară a municipiului este de religie ortodoxă (92,32%), urmată de cea romano – catolică (5,08%), peticonstală (1,18%), restul religiilor situându-se sub 1%. În municipiul Moineşti funcŃionează un număr de 17 lăcaşe de cult, după cum urmeză:

� Protopopiatul Moineştiului; � 10 biserici ortodoxe; � 1 biserică catolică; � 1 biserică Adventistă „Martorii lui Iehova” Lucăceşti; � 1 casă de rugăciune "Philadelphia"; � 1 sinagogă evreiască; � 1 biserică penticostală.

Cimitirul Evreiesc atestă prezenŃa evreilor în Moineşti începând cu anul 1740, atestare făcută pe baza inscripŃiilor de pe unele pietre funerare din cimitir. Astfel, pe o piatra tombală a rabinului Dov ben Iehuda este înscris anul 1740. Arhitectul E. Arnet, care a fost în anul 1960 la Moineşti, a descoperit în cimitir pietre funerare datând din anii 1748 şi 1787. ExistenŃa cimitirului evreiesc este documentul cel mai autentic al existenŃei şi continuităŃii populaŃiei evreieşti în această localitate.



15. Siguran Ńa cetăŃeanului În scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, a prevenirii şi combaterii infracŃiunilor, a pazei bunurilor aparŃinând domeniului public şi privat, în municipiul Moineşti funcŃionează:

� PoliŃia municipală, subordonată Inspectoratului JudeŃean de PoliŃie Bacău; � PoliŃia Comunitară, care s-a înfiinŃat ca urmare a legii 371/2004, având ca scop creşterea senificativă a calităŃii vieŃii locuitorilor, prin

asigurarea unui climat de pace socială în comunitate; � Detaşamentul de jandarmi; � EvidenŃa persoanei; � 5 agenŃii de protecŃie şi pază.

SiguranŃa cetăŃeanului, din punct de vedere al pazei şi intervenŃei în caz de incendii este asigurată de secŃia de pompieri.

Sentimentul de nesiguranŃă înregistrează cote înalte în rândul cetăŃenilor municipiului Moineşti, doar 50,4% dintre cetăŃeni se simt în siguranŃă sau deplină siguranŃă când merg noaptea singuri pe străzile din cartierele în care locuiesc iar 69,1% nu se simt în siguranŃă când merg noaptea pe străzile din alte cartiere.

15. Societatea civil ă La nivelul comunităŃii locale societatea civilă este reprezentată în mare parte de structuri asociative de tip organizaŃii non-guvernamentale (ONG-uri), care joacă un rol important prin prisma promovării valorilor democratice şi ca factori ce dinamizează şi îmbunătăŃesc viaŃa social-culturală a municipiului, contribuind ca factori suport în procesul de dezvoltare regională. Rolul acestor organizaŃii este încă puŃin semnificativ în influenŃarea deciziilor economice sau de interes public. La nivel local, există mai multe societăŃi neguvernamentale, dar puŃine dintre ele au activitate permanentă desfăşurând acŃiuni şi programe în sprijinul

comunităŃii locale. AcŃiunile întreprinse de acestea contribuie din plin la dinamizarea şi îmbunătăŃirea vieŃii social – culturale a municipiului. În relaŃie cu administraŃia publică şi cu reprezentanŃii mediului de afaceri din zonă, aceste organizaŃii reprezintă parteneri viabili care desfăşoară acŃiuni şi programe în sprijinul comunităŃii locale.



Astfel, în municipiul Moineşti activează:

� AsociaŃia pentru dezvoltare locală şi regională “MOINEŞTI”; � Societatea cultural - literară „Tristan Tzara”; � AsociaŃia “Atitudini Europene”; � AsociaŃia „Salvând o viaŃă salvezi o lume”.

Tot în categoria asociaŃiilor neguvernamentale se încadrează şi cele 6 AsociaŃii de proprietari din municipiul Moineşti care consideră că problemele cu care se confruntă sunt:

� refacerea sistemului de canalizare; � necesitatea reabilitării termice şi exterioare a blocurilor şi a şarpantele lor; � necesitatea îmbunătăŃirii reŃelei de apă.

II. Metodologia

La 1 ianuarie 2007 România a devenit stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, în urma unui lung proces de negociere pe toate capitolele impuse de legislaŃia şi politicile europene. Negocierile de aderare au stabilit condiŃiile în care Aquis-ul comunitar este aplicat în România, înainte şi după aderare, şi maniera în care România va participa la instituŃiile şi la bugetul Uniunii. Unul din paşii prin care se transpune Aquis-ul comunitar se referă la dezvoltarea regională şi locală, condiŃie necesară pentru creşterea economică armonioasă. Instrumentul prin care se definitivează clar obiectivele şi direcŃiile principale de acŃiune pe un orizont mediu de timp este „Strategia locală pentru dezvoltare durabilă”. Strategia este un proiect deschis, capabil să răspundă rapid modificărilor mediului economic, constrângerilor interne şi externe, conjuncturilor existente şi celor generate de noul statul al României. Elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă s-a bazat pe un proces participativ unic implicând cetăŃenii, autorităŃile locale, mediul privat, mediul educaŃional şi mediul non-guvernamental. Realizarea acestei strategii este în confirmitate cu toate priorităŃile cuprinse în planul regional şi naŃional de dezvoltare şi va aduce următoarele îmbunătăŃiri:

� va imbunătăŃi managementul în administraŃia locală, inclusiv activitatea de planificare;



� va îmbunătăŃii mecanismul de stabilire a bugetelor locale; � va planifica şi dezvolta mecanismul investiŃional; � va asigura dezvoltarea parteneriatului public – privat; � va asigura o mai bună reprezentare a intereselor cetăŃenilor în procesele de luare a deciziilor.

În realizarea strategiei, s-a folosit următoarea metodologie:

� chestionarea mediului de afaceri şi a populaŃiei, în vederea identificării priorităŃilor de dezvoltare şi a nevoilor cu care se confruntă municipiul;

� crearea structurilor participative de lucru la nivel local; � consultarea grupelor de lucru constituite de Primăria Moineşti, care au furnizat date necesare întocmirii strategiei; � elaborarea unui Profil economic şi socio-cultural al municipiului Moineşti; � elaborarea analizei SWOT; � elaborarea direcŃiilor de dezvoltare durabilă pentru perioada 2007 – 2013; � identificarea unui potofoliu de proiecte strategice şi prioritare pentru punerea în aplicare a strategiei întocmite.

Managementul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă este în responsabilitatea Comitetului Local de Coordonare . Acesta a fost ales de Primar în cooperare cu nivelul executiv al Consiliului Local şi cu sprijinul Consultantului, având în componenŃă lideri respectaŃi ai comunităŃii, care sunt interesaŃi de viitorul economic al localităŃii pe termen lung. Dimensiunea Comitetului este suficient de mare pentru a asigura reprezentarea tuturor grupurilor din comunitate. În acelaşi timp cu stabilirea componenŃei Comitetului Local de Coordonare au fost nominalizate persoanele care formează Secretariatul Local . Acesta a avut drept responsabilitate dezvoltarea şi implementarea activităŃilor programului coordonat de Comitetul Local de Coordonare. Este punctul de contact al proiectului, de unde se pot afla oricând informaŃii despre stadiul implementării proiectului şi care răspunde la orice interpelare din partea ComunităŃii. Persoanele desemnate din componenŃa Secretariatului lucrează în permanenŃă şi comunică cu Grupurile de Lucru, diseminează materialele elaborate de acestea cu sprijinul Consultantului şi le difuzează către Comitetul Local de Coordonare. Rolul Grupurilor de Lucru este de a reprezenta comunitatea cât de mult este posibil în procesul participativ de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă. Aceste Grupuri de Lucru reprezintă instrumentele prin care se identifică soluŃiile pentru fiecare problemă critică identificată, prin colectarea şi analiza informaŃiilor. Dimensiunea Grupului de Lucru este suficient de mare pentru a asigura reprezentarea tuturor grupurilor din comunitate, dar şi destul de mică pentru a se putea ajunge la consens: între 10 şi 15 persoane. Identificarea direcŃiilor de intervenŃie strategică prin intermediul activităŃii Grupurilor de Lucru se finalizează prin prezentarea în faŃa Comitetului Local de Coordonare a obiectivelor specifice pentru fiecare obiectiv strategic general, respectiv a măsurilor necesare pentru adresarea fiecărui obiectiv specific în parte.



Datorită faptului că cea mai mare parte dintre resursele umane şi financiare necesare implementării strategiei de dezvoltare durabilă provine de la nivelul adminsitraŃiei locale, documentul de planificare strategică va fi supus spre aprobare Consiliului Local în mod oficial. În acest fel, angajamentul implementării strategiei devine public, precum şi una dintre prioritaŃile administraŃiei în exerciŃiile financiare publice următoare.

Odată ce au fost identificate obiectivele strategice şi au fost validate de către comunitate prin intermediul grupurilor locale de lucru organizate în acest sens, se trece la următorul pas al planificării strategice: identificarea proiectelor.

În cadrul fiecărei grupe de lucru au fost discutate şi analizate cele mai importante proiecte care antrenează comunitatea, în contextul limitat al resurselor umane şi financiare: toate proiectele sunt importante pentru viitorul comunităŃii şi se încadrează în noile direcŃii, doar unele (proiecte pilot) aduc un aport considerabil la nivelul bunăstării colective, în termeni efect/efort, într-un interval de timp dat. În cadrul fiecărei grupe de lucru au fost discutate şi analizate cele mai importante proiecte care antrenează comunitatea, în contextul limitat al resurselor umane şi financiare: toate proiectele sunt importante pentru viitorul comunităŃii şi se încadrează în noile direcŃii, doar unele (proiecte pilot) aduc un aport considerabil la nivelul bunăstării colective, în termeni efect/efort, într-un interval de timp dat. De asemenea, au fost luate în calcul şi condiŃiile de eligibilitate menŃionate în documentele programatice ale fondurilor structurale (ex: PND, POR, PNDR, POS Mediu, POS Transport, etc.), astfel încât proiectele să se încadreze cu uşurinŃă în diferitele axe şi măsuri pentru finanŃare. Secretariatul Local a fost format din:

� Neculai Nechifor Vice-Primar – Primaria Moinesti � Marinela Dirlau Director executiv – DirecŃia relaŃii dezvoltare, domeniu public şi privat - Primăria Moineşti

Din partea consultantului:

� Ing. Camelia Iordache Director Programe, SC RELIANS CORP SRL SUCEAVA; � Fil. Raluca Colibaba Consultant, SC RELIANS CORP SRL SUCEAVA; � Ec. Miruna Ştefănică Director general. SC Global Servicec Group SRL BUCUREŞTI; � Ron Gate Consultant Extern BCCT – MAREA BRITANIE.

DiscuŃiile pe Grupurile de Lucru s-au concretizat în trei direcŃii: Grupul de Lucru socio – cultural, format din:

� Bucătaru Sandu AsociaŃia de proprietari nr. 6; � Florea Ştefan Preşedinte AsociaŃia de proprietari nr. 1; � Avădăni Gheorghe AsociaŃia de proprietari nr. 7;



� Catana Maria Biblioteca mun. „Ştefan Luchian” Moineşti; � Văsâi Ion Clubul elevilor Moineşti; � Robciuc Maria Soc. cultural literară Tristan Tzara; � Sardenie Ştefan Biserica „Sf. Gheorghe” Moineşti; � Protopop Moraru P. Protopopia Moineşti; � Preot Cochior Valentin Bieserica Catolică; � Adriana Cazan Director adjunct la Liceu Teoretic „Spiru Haret”; � Cornelia Pintilie Director adjunct – Şcoala „George Enescu”; � Stelian Ivan Director - Colegiul Tehnic “Grigore Cobălcescu”; � Cristina Popescu Profesor - Liceu Teoretic „Spiru Haret”; � Vieru Valentin Şef Serviciu A.P.L.; � Cehan Bogdan Director executiv S.P.A.S.; � NeamŃu Constantin Şef Serviciu S.P.A.S.; � Costea Viorel Atitudini Europene; � Ivu Georgeta Şef birou SpaŃiu Locativ; � Ivaşcu Ramona Sef birou Resurse Umane si Programe; � Bocancea Cristian SC Atitudini SRL; � Popa Aurelia Şef birou audit Spitalul Municipal Moineşti.

Grupul de lucru pe probleme economice :

� Albu Anton Preşedinte, CAR Pensionari; � Barbălată Valentin Ing. Şef - SC PREST SERV; � Cehan Eduard Şef. Serv. - PREST SERV; � Dârlău Marilena Director executiv - Primăria Moineşti; � Chirea Gheorghe Director executiv - Primăria Moineşti; � Nechifor Neculai Viceprimar - Primăria Moineşti; � Suciu Gabriel Dir. General – SC Petromec SA; � Zaharia Silviu Şef district E-ON GAZ ROMÂNIA; � Balan Petru Viorel Administrator SC DYPETY SRL; � PetecuŃă Constantin � Marian Daniel Director – DISTRIB-MANU SRL; � Popa Mihai AsociaŃia Atitudini Europene; � Ionescu Florin Director IT - SC DYPETY SRL; � Mocănaşu Florin Administrator – SC Angesifpros SRL;



� Pop Felicia Administrator – MEN FIN SRL. Grupul de lucru pe probleme de urbanism şi mediu :

� Bucătaru Sandu AsociaŃia de proprietari nr. 6; � Bocancea Cristian SC Atitudini SRL; � PetecuŃă Iustina Director DirecŃia Urbanism. Amenajarea Teritoriului şi AchiziŃii Publice; � Florea Ştefan Preşedinte AsiciaŃia de proprietari nr. 1; � NuŃu Costache Şeful PoliŃiei Municipiului; � Mahu Octav Dorian Şef SecŃie Jandarmi Moineşti; � Timar Viorel Comandant SecŃia de Pompieri Moineşti; � Tuglea Florin Şef birou PoliŃia Comunitară; � Rusu Mariana Şef Serviciu EvidenŃa Informatizată a Persoanei; � Enea Daniela Inspector ProtecŃia Mediului; � Nechifor Neculai Viceprimar - Primăria Moineşti; � Avădăni Gheorghe AsociaŃia de proprietari nr. 7; � Ivu Georgeta Şef birou SpaŃiu Locativ; � Popa Aurelia Şef birou audit Spitalul Municipal Moineşti.



III. Analiza SWOT Descriere: Sinteza analizelor SWOT pentru identificarea celor mai importante aspecte definitorii pentru comunitat e Factori interni – Puncte Tari Regiunea Nord Est Municipiul Moine şti � ExistenŃa drumului european E 85 ce străbate regiunea pe direcŃia

nord-sud, a coridorului pan-european IX şi a celor trei aeroporturi internaŃionale Bacău, Iaşi şi Suceava;

� ExistenŃa a trei centre universitare, care au în preocupările de bază şi cercetarea ştiinŃifică, inventică, inovarea tehnologică, informatizarea şi promovarea societăŃii informaŃionale;

� ExistenŃa unei infrastructuri pe bază de cercetare, dezvoltare şi inovare;

� ExistenŃa centrelor culturale, mănăstirilor, monumentelor istorice de importanŃă naŃională şi internaŃională (patrimoniul UNESCO);

� Oferta turistică diversificată; � Infrastructura de telecomunicaŃii bine dezvoltată şi cu un grad

ridicat de acoperire; � Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este

asigurată numai de IMM-uri şi microîntreprinderi - anul 2003.

� Mediu natural nepoluat, atractiv, climă blândă, aer curat; � Lipsa unor surse importante de poluare fonică; � ExistenŃa unor resurselor naturale (izvoare minerale) şi arii protejate

care, odată evaluate şi amenajate corespunzător, ar putea creşte potenŃialul turistic al zonei;

� ExistenŃa unui patrimoniu cultural însemnat: monumente istorice şi arhitectonice, zone deosebite;

� ExistenŃa unor zăcăminte importante de petrol capabile să atragă investitori în zonă;

� ReŃeaua de străzi este definită şi acoperă toată zona locuită; � Există reŃea de iluminat stradal; � PopulaŃia este deservită în proporŃie de 100% de reŃeaua electrică; � Mare parte din teritoriul municipiului este deservită de reŃeaua de

telefonie; � ReŃeaua de gaze deserveşte marea majoritate a populaŃiei; � InexistenŃa conflictelor sociale majore; � PrezenŃa Spitalului de UrgenŃă care asigură asistenŃă medicală

pentru locuitorii municipiului şi ai comunelor arondate (aproximativ 150.000 persoane);

� ExistenŃa unui proiect de modernizare şi extinderea Compartimentului de Primire UrgenŃe;

� ExistenŃa unor personalităŃi culturale cu renume naŃional şi internaŃional;

� ExistenŃa reŃelei educaŃionale (şcoli elementare, gimnazii, liceu, şcoală profesională) ;

� ExistenŃa structurilor asociative de tipul ONG – urilor (cu profil cultural);



� ExistenŃa unui proiect în derulare prin care se construieşte un nou sediu pentru Biblioteca Municipală;

� ExistenŃa multor IMM-uri ce presupune o capacitate mare de adaptare la nou;

� ExistenŃa bisericilor de diferite culte ce pot fi un punct de atracŃie pentru turişti;

� ExistenŃa unui relief propice practicării sporturilor pe toată perioada anului.

Factori interni – Puncte Slabe Regiunea Nord Est Municipiul Moine şti � Cea mai scăzută valoare a indicatorului PIB regional/locuitor

dintre toate regiunile Ńării - anul 2003; � Cea mai ridicată rată a sărăciei dintre toate regiunile; � Cea mai mare rată de mortalitate infantilă dintre toate regiunile; � Productivitatea muncii este inferioară pe toate sectoarele de

activitate celei naŃionale în perioada 1998 – 2002; � Cel mai redus număr de IMM-uri la mia de locuitori dintre toate

regiunile, în perioada 2000 – 2004; � Slaba productivitate a populaŃiei ocupate în agricultură; � Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate; � Indicele redus de utilizare a capacităŃii de cazare în funcŃiune şi a

duratei medii de şedere în regiune, în raport cu potenŃialul turistic existent;

� Grad scăzut de atractivitate a majorităŃii oraşelor mici şi mijlocii (cel mai redus procent de ISD, grad scăzut de ocupare turistică);

� Grad scăzut al populaŃiei ocupate în servicii; � Ponderea ridicată a populaŃiei concentrate în mediul rural

(59.23%); � Rata ridicată a şomajului în regiune.

� Zonele verzi urbane, deşi bine reprezentate, sunt parŃial amenajate şi dotate cu mobilier urban;

� InexistenŃa unui studiu de fezabilitate pentru izvoarele minerale din Parcul Băi, privind caracteristicile terapeutice;

� Monumentele istorice şi arhitectonice se află în stadiu avansat de degradare;

� Drumurile orăşeneşti cu infrastructura aferentă (trotuare, locuri de parcare etc.) sunt în stare precară şi lipseşte şoseaua ocolitoare;

� Starea necorespunzătoare a iluminatului public; � Nu există suficiente locuri de parcare; � InexistenŃa serviciului de transport urban; � ReŃea învechită de alimentare cu apă potabilă cu un grad avansat

de uzură fizică şi morală: apa furnizată consumatorilor este necorespunzătoare calitativ (în unele cazuri chiar infestată);

� ReŃeaua de canalizare nu acoperă întregul teritoriu al Municipiului, existând chiar zone de case unde nu sunt nici măcar fose septice;

� StaŃia de epurare este depăşită moral; � Nu există reŃea specială pentru hidranŃi; � Nu există alternativă pentru circulaŃia căruŃelor pe drumul naŃional; � LocuinŃele colective din cartiere au subsolurile puternic afectate; � Nivelul scăzut al dezvoltării economice: lipsa unui incubator de

afaceri, lipsa investitorilor;



� PreponderenŃa activităŃilor de comerŃ în rândul firmelor din municipiu;

� Lipsa terenurilor în proprietatea Primăriei care să permită dezvoltarea zonelor economice;

� Nivel redus de dezvoltare a infrastructurii de servicii; � InexistenŃa unui birou specializat în sprijinirea întreprinzătorilor

particulari; � Inexistenta unui hotel care să atragă deopotrivă investitori şi turişti; � Disponibilizările în masă şi migraŃia forŃei de muncă; � Grad ridicat de sărăcie a populaŃiei din localitate; � Puterea de cumpărare redusă a populaŃiei; � Rata mortalităŃii infantile este peste rata naŃională; � Lipsa locurilor de muncă pentru anumite categorii sociale (tineri,

persoane cu handicap); � Lipsa structurilor asociative cu profil social; � Servicii sociale reduse; � Creşterea numărului de probleme medicale ca urmare a procesului

de îmbătrânire a populaŃiei; � Număr mare de bolnavi TBC; � Nu există suficiente spaŃii de joacă pentru copii; � PosibilităŃi de recreere reduse (ex: ştrand, stadion, cinematograf,

casă de cultură); � DificultăŃi în şcolarizarea copiilor de etnie rromă.

Factori externi – Oportunit ăŃi Regiunea Nord Est Municipiul Moine şti � Posibilitatea dezvoltării schimburilor comerciale datorită

amplasării regiunii pe graniŃa de est a Uniunii Europene; � Reducerea prognozată a ratei inflaŃiei şi scăderea implicită a

costului creditului; � Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii

istorice, culturale spirituale şi de tradiŃie; � Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al

construcŃiei parcurilor industriale, ştiinŃifice şi a incubatoarelor de

� Situarea la graniŃa de est a ComunităŃii Europene; � Situarea pe drumul naŃional DN 12A şi apropierea de drumul

european E85 şi de Aeroportul InternaŃional Bacău; � PosibilităŃile de a accesa Fondurile Structurale POR, POS Mediu,

POS Transport; � Posibilitatea valorificării moştenirii istorice, culturale şi de tradiŃie; � Posibilitatea valorificării zonei protejate pentru atragerea turiştilor şi

a investiŃiilor în zonă;



afaceri; � Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin

îmbunătăŃirea imaginii oraşelor regiunii; � ExistenŃa materiilor prime: materiale de construcŃii şi a lemnului

(vezi resurse naturale) capabile să atragă investitorii străini; � Posibilitatea ca prin modernizarea aeroporturilor din regiune,

acestea să susŃină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerariile turistice regionale;

� Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale, existentă prin modernizări şi reabilitări, să servească ca spaŃii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate.

� Posibilitatea valorificării, în urma analizei, a izvoarelor minerale; � ExistenŃa unor bănci care pot să imprime un ritm accelerat de

dezvoltare a oraşului, prin facilităŃile acordate întreprinzătorilor; � Interes crescut al unor posibili investitori în domeniul economic al

zonei; � Asocierea cu localităŃile de pe valea Trotuşului, în vederea realizării

unei strategii comune de dezvoltare economico-socială şi turistică; � Dezvoltarea sectorului zootehnic, prin valorificarea păşunilor şi

fâneŃelor existente; � Posibilitatea dezvoltării industriei uşoare; � ExistenŃa unor personalităŃi literare cu renume naŃional şi

internaŃional care are locul de naştere în Moineşti; � ExistenŃa AsociaŃiei cultural-literare Tristan Tzara care ar putea

iniŃia festivaluri europene; � Posibilitatea desfăşurării de către ONG – uri de acŃiuni şi programe

în sprijinul comunităŃii locale. Factori externi – Riscuri

Regiunea Nord Est Municipiul Moine şti � Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială

pe fondul accentuării lipsei de încredere a populaŃiei în redresarea economică a Ńării;

� Slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune cu cele din statele membre ale UE;

� Continuarea exodului „materiei cenuşii” către alte regiuni şi în străinătate;

� Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a populaŃiei în regiune;

� ExistenŃa unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inundaŃii).

� Situarea în regiunea cu cea mai scăzută valoare a indicatorului PIB regional/ locuitor, cu cea mai ridicată rată a sărăciei şi cea mai ridicată rată a şomajului;

� Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate în zonă; � ExistenŃa în apropiere a unor staŃiuni balneoclimaterice, ce reduc

afluxul de turişti în municipiu; � Instabilitatea legislativă; � Migrarea forŃei de muncă; � Exploatarea neraŃională a pădurilor; � Fenomene naturale cu influenŃă asupra patrimoniului natural şi

edilitar (inundaŃii, alunecări de teren); � Implicarea redusă a societăŃii civile în problemele comunităŃii locale; � În zonă nu există operator unic de apă (condiŃie absolut necesară



pentru accesarea fondurilor POS Mediu); � Migrarea turistică către alte Ńări sau regiuni.

Analiza SWOT, prin abordarea sistemică a fiecărui domeniu de interes, reuşeşte să formuleze problemele critice pe care le are

comunitatea. Sunt foarte multe domenii în care municipiul Moineşti are perspective bune de dezvoltare prin valorificarea oportunităŃilor dar, mai sunt însă şi alte condiŃii, respectiv rezolvarea unor aspecte nefavorabile, care constituie fie factori interni ce trebuie rezolvaŃi, fie ameninŃări externe ce trebuie studiate şi evitate.

Toate aceste analize au fost completate prin chestionarea mediului de afaceri şi chestionarea populaŃiei cu privire la problemele de zi cu zi pe care le confruntă. Cele două studii au conŃinut de asemenea şi instrumente prin care să se prelucreze nu numai aşteptările oamenilor de afaceri şi ale populaŃiei, ci şi recomandările pe care aceştia le formulează la momentul întocmirii prezentului studiu.



IV. Scopul şi obiectivele strategiei Descriere: Viziunea strategică, obiective generale, obiective specifice şi măsuri În urma efectuării unor analize interne şi externe, au fost identificate punctele tari şi punctele slabe ale comunităŃii, încheidu-se astfel etapa de identificare a problemelor. Prin colectarea informaŃiilor furnizate de Structurile Locale de Lucru, sub îndrumarea Consultantului, a fost demarată activitatea de identificare a problemelor critice ale comunităŃii, o sarcină dificilă pentru toate persoanele implicate în aceste structuri, datorită volumului mare de informaŃii ce caracterizează întreaga comunitate a mediul local de afaceri. Sunt listate în continuare cele mai critice problematici cu care se confruntă comunitatea:

� Mediu economic şi turistic care s ă asigure un ritm de cre ştere sus Ńinut şi locuri de munc ă permanente;

� Infrastructura tehnico- edilitar ă, accesul popula Ńiei şi agen Ńilor economici la servicii de utilitate public ă;

� Conservarea şi protec Ńia mediului înconjur ător;

� Coeziunea şi incluziunea social ă. Aceste probleme critice, corect identificate, reprezintă prima decizie luată de Structurile Locale de Lucru privind viitorul comunităŃii: sunt cele mai urgente, cele de a căror rezolvare depinde viitorul întregii comunităŃi şi creionează viziunea, direcŃia generală de evoluŃie. În urma şedintelor de lucru coordonate de către consultant cu toŃi factorii locali implicaŃi şi în urma unor şedinte de brainstorming repetate, consultantul a propus următoarele două viziuni pe termen lung, urmând ca autorităŃile locale să aleagă una dintre ele sau o combinaŃie dintre acestea două: Municipiul: Moine şti Referin Ńă: Anul 2020 Viziune: Municipiul Moine şti, ora ş modern dezvoltat economic şi turistic Dezvoltare economic ă Petrolul este una dintre cele mai importante resurse ale lumii contemporane, industria exploatării petroliere fiind, multă vreme, cea mai importantă ramură a industriei româneşti. În România, primele instalaŃii de prelucrare a petrolului sunt considerate găzăriile din Lucăceşti -



Moineşti în anii 1840, care nu erau altceva decât simple ateliere meşteşugăreşti. Tot la Moineşti a fost instalată a patra mare rafinărie din Ńară. Din toate acestea reiese faptul că începuturile industriei petroliere au avut loc pe meleagurile moineştene. ExistenŃa petrolului în zona Moineştiului a fost favorizată de structura geologică complexă, această resursă găsindu-se pe o suprafaŃă destul de mare în zona flişului, pe Valea Tazlăului Sărat. Epuizarea zăcămintelor aflate în straturile de la suprafaŃă, concomitent cu extinderea utilizării au dus la săparea mai în adâncul pământului sau la căutarea altor terenuri cu surse mai bogate. Municipiul Moineşti are o tradiŃie îndelungată în ceea ce priveşte dezvoltarea industrială, în special pe parcursul secolului XX. Mare parte din locuitorii oraşului şi ai comunelor arondate au lucrat în acest sector şi au o experienŃă îndelungată. Deşi România a cunoscut în ultimele trei decenii un accentuat declin al producŃiei şi al rezervelor de resurse energetice, mai ales în zonele tradiŃionale de extracŃie, există posibilitatea de a revigora această parte a industriei cu ajutorul fondurilor de la Uniunea Europeană. În Planul NaŃional de Dezvoltare au fost identificate un număr de priorităŃi ce au ca obiectiv îmbunătăŃirea calitativă a mediului şi care conduc la îmbunătăŃirea calitativă a vieŃii. Una dintre aceste priorităŃi se referă la reconstrucŃia ecologică a zonelor industriale degradate şi a întreprinderilor închise, în scopul stimulării dezvoltării unor noi activităŃi economice. Prin Planul OperaŃional Regional vor fi sprijinite autorităŃile locale să reabiliteze siturile industriale abandonate pentru a le reda activităŃilor economice şi sociale. În sinergie cu alte activităŃi, reabilitarea zonelor industriale se va adresa zonelor industriale părăsite/abandonate sau insuficient folosite, care au fost în prealabil supuse unui program de depoluare (POS Mediu) şi se va axa pe reabilitarea propriu-zisă, constând în eliminarea sau reciclarea deşeurilor existente în locaŃiile respective, reabilitarea infrastructurii (drumuri de acces, reŃeaua de străzi interne, sisteme de alimentare cu apă, reŃele de canalizare, gaze naturale, electricitate, clădiri) şi redarea lor circuitului economic, respectiv companiilor interesate de astfel de locaŃii, propice dezvoltării afacerilor, inclusiv crearea de parcuri tehnologice şi industriale, etc.

Dezvoltare turistic ă Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere într-un mod placut şi instructiv a timpului liber, cât şi ca activităŃi prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei călătorii turistice, reprezintă una dintre caracteristicile civilizaŃiei actuale, cu largi perspective de evoluŃie, fiind concomitent consecinŃa şi cauza unor mutaŃii economice, sociale, culturale şi de mediu. Municipiul Moineşti a figurat printre staŃiunile balneare din România în mod oficial. În acest sens, în urma numeroaselor demersuri făcute începând din 1910, în anul 1934 localitatea a primit statutul de staŃiune balneară prin Decizia nr. 21192 din 05 iunie 1934 a Ministerului SănătăŃii şi Ocrotirii Sociale, publicată în Monitorul Oficial nr. 146/1934.



Importan Ńa documentului de planificare strategic ă

� Documentul este un instrument pentru o guvernare mai bună: model de management ce coordonează politicile de dezvoltare economică, socială şi de mediu, care mobilizează eficient resursele locale şi planifică pe cele atrase în contextul avantajelor competitive;

� Documentul va genera o întreagă platformă de proiecte multisectoriale pregătite pentru competiŃia reală în accesarea fondurilor structurale în perioada imediat următoare;

� Politica proprie a AutorităŃii Publice Locale este de întărire a dialogului cu populaŃia şi implicarea acesteia în procesul participativ de formulare a deciziei. Prin acest instrument se va facilita şi mai mult procesul de dezbatere şi consultare periodică necesar în guvernarea locală.

Obiectivele generale selectate În fapt, identificarea problematicilor critice necesită ca răspuns identificarea şi selecŃia obiectivelor strategice pentru comunitate care să răspundă viziunii dezvoltării industriale, astfel: 1. Dezvoltarea unui mediu economic şi turistic competitiv care s ă asigure cre şterea sus Ńinut ă a economiei locale (cod: METC) 2. Reabilitarea infrastructurii de baz ă şi asigurarea furnizarii unor servicii continue şi de calitate catre populatie şi agenti economici

(cod: RIB) 3. Conservarea şi protec Ńia mediului înconjur ător (cod: CPM) 4. Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale (cod: CIS)



1. Dezvoltarea unui mediu economic şi turistic competitiv care s ă asigure cre şterea economic ă local ă (cod: METC) Economia locală, bazată într-o pondere însemnată pe activitatea de comerŃ, trebuie să fie încurajată în direcŃii ale căror efect sinergetic aduc bunăstare în principal rezidenŃilor. Chestionarea mediului de afaceri a relevat cele mai importante direcŃii de interventie strategică prin intermediul unui astfel de document programatic. Relansarea economică şi accelerarea dezvoltării durabile reprezintă obiectivul esenŃial pentru asigurarea depăşirii condiŃiei actuale a Regiunii Nord-Est. Acesta vizeaza crearea infrastructurilor necesare pentru favorizarea mediului de afaceri, precum şi sprijinirea dezvoltării IMM-urilor, dezvoltarea accentuată a spiritului antreprenorial, dezvoltarea rurală şi a agriculturii. De o importanŃă strategică este prezervarea şi dezvoltarea selectivă a potenŃialului industrial existent pentru promovarea amplasării în regiune a ramurilor industriale noi, inovative, precum şi a ramurilor cu productivitate ridicată. Pentru asigurarea unei dezvoltări echilibrate a regiunii se impune cooperarea întreprinderilor în scopul integrării pe verticală şi pe orizontală, dezvoltarea activităŃilor de marketing şi consultanŃă în vederea formării şi dezvoltării unor abilităŃi manageriale, antreprenoriale şi de piaŃă, precum şi susŃinerea sectorului de cercetare-dezvoltare şi transfer tehnologic, promovarea tehnologiilor curate şi a celor bazate pe reciclarea materialelor. Obiectivul strategic formulat răspunde cerinŃelor Planului NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013, Programului OperaŃional Regional (POR) pentru Regiunea de Dezvoltare 1 NE – Axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local” şi a Programului OperaŃional Sectorial - Creşterea CompetitivităŃii Economice (POS-CCE), iar proiectele precizate urmăresc implementarea acestui obiectiv. Una dintre priorităŃile naŃionale de dezvoltare, conform Planului NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013, este „Creşterea competitivităŃii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere”, care se va realiza prin: îmbunătăŃirea accesului pe piaŃă al întreprinderilor în special al celor mici şi mijlocii, prin promovarea cercetării şi inovării şi accelerarea dezvoltării societăŃii informatice şi prin îmbunătăŃirea eficienŃei energetice. Axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local” din cadrul Programului OperaŃional Regional (POR) are următoarele domenii majore de intervenŃie:

� Dezvoltarea structurilor de spijinire a afacerilor de importanŃă regională şi locală – prin care activităŃile POR vor sprijini autorităŃile locale şi societăŃile comerciale pentru a crea şi dezvolta propriile structuri regionale de sprijinire a afacerilor, având ca scop atragerea întreprinderilor, în special a IMM-urilor;

� Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea de noi activităŃi – ce urmăreşte reabilitarea acestor areale industriale sprijinind astfel îmbunătăŃirea mediului înconjurător şi oferind condiŃii mai bune pentru investiŃii noi datorită infrastructurii existente, care trebuie doar îmbunătăŃită şi nu reînnoită complet;



� Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor – ce vizează restructurarea zonelor nedezvoltate, cu precădere a oraşelor mici şi mijlocii, având ca rezultat crearea de noi locuri de muncă, pentru că acestea dispun de flexibilitatea necesară adaptării la cerinŃele unei economii de piaŃă dinamice.

Obiectivul general al Programului OperaŃional Sectorial - Creşterea CompetitivităŃii Economice (POS-CCE) este creşterea productivităŃii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor fată de productivitatea medie la nivelul UE, prin obiectivele specifice:

� Consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv; � Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor; � Valorificarea potenŃialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public şi privat; � Creşterea eficienŃei energetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energetic.

Pentru realizarea acestui obiectiv strategic general, Ńinând cont de programele operaŃionale menŃionate şi de cadrul legislativ, au fost stabilite următoarele obiective specifice pentru susŃinere: METC 1.1 Sprijinirea ini Ńiativei private prin eliminarea barierelor birocrat ice şi dezvoltarea serviciilor de asisten Ńă şi consultan Ńă

pentru afaceri METC 1.2 Facilitarea investi Ńiilor în infrastructura de afaceri în vederea asigu rării cre şterii economice locale METC 1.3 Sprijinirea dezvolt ării resurselor umane METC 1.4 Dezvoltarea turismului ca factor cheie de dezvoltare economic ă METC 1.5 Îmbun ătăŃirea şi promovarea imaginii localit ăŃii pe plan na Ńional METC 1.6 Îmbun ătăŃirea aspectului general al localit ăŃii Detalierea strategiei în domeniul economic: METC 1.1 Sprijinirea ini Ńiativei private prin eliminarea barierelor birocrat ice şi dezvoltarea serviciilor de asisten Ńă şi consultan Ńă pentru afaceri Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri:



Măsura METC 1.1/1 Implicarea în analiza mediului de afaceri şi simplificarea procedurilor administrative

� Analiza mediului de afaceri; � Cadru legal pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri. � Simplificarea procedurilor de autorizare, certificare, funcŃionare şi comunicare cu mediul de afaceri; � Introducerea unor facilităŃi fiscale locale pentru microîntreprinderi şi IMM-uri.

Proiecte: 1. Elaborarea unor sondaje de evaluare a atitudinii şi nevoilor mediului de afaceri; 2. Studii de identificare a bunurilor şi serviciilor aflate într-o cantitate insuficientă pe piaŃă; 3. ÎnfiinŃarea unui Centru de Promovare şi Dezvoltare a mediului de afaceri; 4. ÎnfiinŃarea unui birou unic specializat de informare şi comunicare în relaŃia cu mediul economic, inclusiv cu acces permanent on - line; 5. ÎmbunătăŃirea serviciilor publice; 6. Adoptarea de hotărâri locale care să încurajeze înfiinŃarea de noi firme; 7. Instituirea unui sistem eficient de emitere a certificatelor, autorizaŃiilor şi a altor permise de funcŃionare. Măsura METC 1.1/2 Servicii de consultan Ńă şi asisten Ńă pentru dezvoltarea afacerilor, în special microînt reprinderilor şi IMM-urilor

� Elaborarea unui program pentru atragere de investiŃii; � Sprijinirea dezvoltării structurilor asociative ale mediului de afaceri; � Facilitarea creşterii mobilităŃii intersectoriale a forŃei de muncă; � ÎmbunătăŃirea accesului firmelor la sursele de finanŃare.

Proiecte: 1. Diseminarea standardelor de calitate practicate în UE; 2. SusŃinerea participării microîntreprinderilor şi IMM-urilor la târguri, conferinŃe şi expoziŃii interne şi internaŃionale; 3. Stimularea unui sistem de formare profesională în domeniul serviciilor; 4. Realizarea unui birou de consiliere în afaceri care să faciliteze servicii de instruire, de incubare, mentoring şi coaching; 5. Aplicarea unui sistem de facilităŃi pentru retenŃia populaŃiei tinere active şi eliminarea relocării afacerilor; 6. SusŃinerea accesului IMM-urilor la sursele de finanŃare; 7. Realizarea de parteneriate între consiliul local şi ONG-uri în vederea promovării proiectelor comunitare.



METC 1.2 Facilitarea investi Ńiilor în infrastructura de afaceri în vederea asigu rării cre şterii economice locale Pentru acest obiectiv specific au fost identificate următoarele proiecte: Proiecte: 1. Dezvoltarea infrastructurii de acces la servicii, în special a serviciilor IT; 2. Facilitarea investiŃiilor în reŃeaua de drumuri către localităŃile învecinate; 3. Realizare de investiŃii ale firmelor în capital fizic şi în tehnologii moderne, nepoluante. METC 1.3 Sprijinirea dezvolt ării resurselor umane Plecând de la realitatea că Regiunea Nord-Est este o zona cu resurse naturale diverse dar limitate, capitalul uman este principala bogăŃie a regiunii. Pentru a răspunde provocărilor începutului de secol XXI, investiŃia în resursele umane disponibile în zonă constituie unul din obiectivele prioritare ale strategiei de dezvoltare. Satisfacerea la cel mai ridicat standard a necesarului de forŃă de muncă pentru economie, promovarea investiŃiilor locale şi revigorarea rolului economic al IMM-urilor se va realiza şi prin dezvoltarea coordonată a unui sistem de educare, instruire şi reinstruire. De o majoră importanŃă este cunoaşterea, analizarea şi identificarea potenŃialului uman disponibil şi a valenŃelor acestuia, precum şi a celor mai potrivite căi şi mijloace de recoversie profesională spre domenii cu şanse reale de dezvoltare în regiune. Astfel se va putea asigura o rată cât mai înaltă a absorbŃiei de resurse umane, prin corelarea cererii şi ofertei pe piaŃa reală a muncii. În acest context, este necesară o colaborare eficientă cu toate organismele implicate. Problema şomajului trebuie abordată şi din perspectiva planurilor de restructurare a întreprinderilor, în scopul pregătirii unor alternative viabile de preluare a forŃei de muncă disponibilizate şi a îmbunătăŃirii egalităŃii şanselor de angajare a diferitelor categorii sociale implicate. Pentru acest obiectiv specific au fost identificate următoarele proiecte: 1. Corelarea cererii de pe piaŃa muncii cu oferta educaŃională, prin crearea unui cadru în care cei trei factori interesaŃi (şcoli, administraŃia

locală, mediul de afaceri) să poată comunica; 2. Realizarea unui studiu al cererii pe piaŃa de muncă; 3. Dezvoltarea de parteneriate între municipalitate şi mediul privat de afaceri, prin implementarea de programe de educaŃie şi formare

antreprenorială.



METC 1.4 Dezvoltarea turismului ca factor cheie de dezvoltare economic ă Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri : Măsura METC 1.4./1 Consolidarea şi promovarea parteneriatelor public – privat în dez voltarea sectorului turistic

� Constituirea unei forme instituŃionale de coordonare şi promovare a turismului balnear şi ecologic; � Asigurarea unui maxim de expunere a staŃiunii privind avantajele turistice prin cooperare teritorială; � Promovarea patrimoniului cultural, istoric şi arhitectural şi includerea ofertei în circuitul de turism.

Proiecte: 1. IniŃierea demersurilor pentru obŃinerea statutului de staŃiune turistică; 2. IniŃierea unor parteneriate cu staŃiuni similare din România şi din Europa, în vederea realizării unor circuite turistice; 3. Participarea la programele ANT, ANTREC şi ale organizaŃiilor internaŃionale de profil (turistic); 4. Sprijin pentru mediul economic în vederea înfiinŃării unei AgenŃii de voiaj; 5. Realizarea unui Program special adresat microîntreprinderilor şi IMM-urilor pentru construcŃia de noi facilităŃi de cazare şi agrement:

ecoturism în zonele limitrofe municipiului; 6. Facilitarea investiŃiilor prin parteneriat public-privat în cadrul activităŃilor de turism balnear şi ecoturism; 7. Realizarea de parteneriate între consiliul local şi ONG-uri în vederea promovării proiectelor comunitare; 8. FacilităŃi fiscale pentru microîntreprinderi şi IMM-uri din zona serviciilor turistice; 9. Sprijinirea microîntreprinderilor şi IMM-urilor în formularea ofertei eco-turistice; 10. Realizarea traseelor turistice; 11. Realizarea unui centru SPA.

Măsura METC 1.4/2 Diversificarea şi îmbun ătăŃirea standardelor de calitate a ofertei turistice

� Inventarierea şi evaluarea obiectivelor turistice; � Dezvoltarea şi marketingul unor pachete integrate printr-un management eficient al destinaŃiei turistice.

Proiecte:

1. Reconversia profesională pentru a creea personalul implicat în turism; 2. Promovarea unei oferte turistice formulate pe categorii de grupuri Ńintă, prin intermediul operatorilor din turism; 3. Sprijinirea IMM-urilor pentru diversificarea ofertei turistice.



METC 1.5 Îmbun ătăŃirea şi promovarea imaginii localit ăŃii pe plan na Ńional Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri : Măsura METC 1.5/1 Realizarea de materiale de promovar e; Prioecte:

1. Promovarea cadrului instituŃional şi public pentru elaborarea şi implementarea unui plan de marketing urban; 2. Deschiderea unui centrul de informare turistică şi asigurarea legăturii permanente on-line cu structurile de primire turistică cu funcŃiuni

de cazare; 3. Editarea de pliante turistice, în diverse limbi de circulaŃie internaŃională, pe categorii de atracŃii (turistice, culturale, ecumenice) şi a unui

ghid turistic de buzunar; 4. Realizarea unui site de promovare integrată a turismului local; 5. Realizarea şi implementarea unui calendar anual de evenimente culturale/sportive/turistice la nivelul staŃiunii şi a zonei periurbane; 6. Realizarea unor circuite speciale la monumentele, mănăstirile, ansamblurile şi siturile protejate din localitate şi împrejurimi; 7. Realizarea de trasee turistice pentru vizitarea centrelor meşteşugăreşti din zonă specializate pe tradiŃiile locale; 8. Semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare şi informare; 9. Realizarea de marcaje turistice la standarde internaŃionale şi panouri de interpretare ale acestora; 10. Promovarea şi includerea în circuitul european a monumentelor, mănăstirilor, ansamblurilor şi siturilor protejate;

Măsura METC 1.5/2 Dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii de cazare, agremen t şi sănătate; Proiecte:

1. Valorificarea potenŃialului natural existent: reabilitarea izvoarelor minerale din Parcul Băi; 2. Realizarea unui studiu de fezabilitate caracteristicile terapeutice şi de exploatare ale izvoarelor din Parcul Băi; 3. Amenajarea Parcului Băi; 4. Reabilitarea spaŃiilor de cazare existente, inclusiv modernizarea şi extinderea dotărilor aferente; 5. Modernizarea terenurilor de sport existente şi înfiinŃarea altor spaŃii pentru sport în aer liber; 6. Construirea unui club multifuncŃional dotat cu piscină, cinema şi discotecă; 7. Amenajarea de noi terenuri de joacă pentru copii şi modernizarea celor existente; 8. Sprijinirea iniŃiativelor de îmbunătăŃire a serviciilor medicale şi de tratament balnear; 9. Amenajarea şi dotarea unor servicii de revigorare, săli pentru întreŃinere (fitness).



METC 1.6 Îmbun ătăŃirea aspectului general al localit ăŃii Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite trei măsuri : Măsura METC 1.6/1 Reabilitarea patrimoniului istoric, cultural, ecumenic

Proiecte:

1. Realizarea unui studiu de oportunitate şi a unui plan de reabilitare şi protejare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor cu valoare culturală şi ecumenică;

2. Amenajrea zonelor de protecŃie prin delimitarea şi împrejmuirea obiectivelor de patrimoniu; 3. Reabilitarea şi conservarea obiectivelor turistice ce aparŃin patrimoniului cultural; 4. Reabilitarea şi conservarea obiectivelor turistice ce aparŃin patrimoniului istoric; 5. Reabilitarea şi conservarea obiectivelor turistice ce aparŃin patrimoniului ecumenic;

Măsura METC 1.6/2 Reabilitarea spa Ńiilor comerciale şi publice Proiecte:

1. 2. Realizarea unui Studiu de oportunitate în vederea identificării unei imagini unitare a spaŃiilor comerciale; 3. Realizarea unui design unitar a mobilierului urban, a faŃadelor clădirilor şi a formelor de publicitate stradală; 4. Realizarea unui Regulament de organizare a spaŃiilor comerciale aflate în proprietate privată şi a APL;

Măsura METC 1.6/3 Îmbun ătăŃirea aspectului peisagistic al localit ăŃii

Proiecte:

1. Reamenajarea spaŃiilor verzi prin includerea plantării de puieŃi şi aranjamente florale; 2. Amenajarea peisagistică a Pădurii cu Pini; 3. Amenajarea unei esplanade pentru promenadă.



2. Reabilitarea infrastructurii de baz ă şi asigurarea furniz ării unor servicii continue şi de calitate c ătre popula Ńie şi agen Ńi economici (cod: RIB) VersanŃii, care au cea mai mare răspândire în teritoriu, cu expuneri şi pante foarte diferite, sunt afectaŃi de eroziunea torenŃială şi alunecările de teren, dat fiind faptul că pâraiele ce coboară vijelios din munte sunt încărcate cu aluviuni. Pe timp de iarnă, astfel de fenomene apar la topirea bruscă a zăpezilor, iar pe timp de vară apar în momentul în care sunt ploi torenŃiale. Acest aspect necesită eforturi considerabile din partea locuitorilor în vederea îndiguirilor, canalizărilor. Mai mult decat atât, o parte din gospodării nu sunt racordate la sistemul de utilităŃi publice – apă, canalizare. Astfel, asigurarea accesului populaŃiei şi agenŃilor economici la servicii continue şi de calitate a devenit una dintre priorităŃi. Obiectivul strategic formulat răspunde cerinŃelor Planului NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013, Programului OperaŃional Regional (POR) 2007 - 2013 pentru Regiunea de Dezvoltare 1 NE – Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenŃiali poli de creştere”, Pogramului OperaŃional Sectorial - Transport (POS-T), Pogramului OperaŃional Sectorial - Mediu (POS-M) cu Axa prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată” şi Axa 5 „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”, iar proiectele precizate urmăresc realizarea acestui obiectiv. Una dintre priorităŃile naŃionale de dezvoltare, conform Planului NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013, este „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, al cărui obiectiv general este asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne şi durabile, precum şi a celorlalte condiŃii privind dezvoltarea sustenabilă a economiei şi îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii. Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenŃiali poli de creştere” din cadrul Programului OperaŃional Regional (POR) are ca domeniu major de intervenŃie – Realizarea de planuri integrate de dezvoltare urbană - ce presupune următoarele tipuri de activităŃi:

� Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane inclusiv a transportului public urban; � Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri ; � Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinŃelor sociale şi îmbunătăŃirea serviciilor sociale.

Obiectivul Pogramului OperaŃional Sectorial – Transport (POS-T) este să promoveze un sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă eficientă şi în condiŃii de siguranŃă a persoanelor şi bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel naŃional, în cadrul Europei, între şi în cadrul regiunilor României. Axa prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată” din cadrul Pogramului OperaŃional Sectorial Mediu (POS-M) are ca activităŃi principale:

� ConstrucŃia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării; � ConstrucŃia/reabilitarea staŃiilor de tratare a apei potabile; � ConstrucŃia/reabilitarea staŃiilor de epurare a apelor uzate; � ConstrucŃia/reabilitarea/extinderea reŃelelor de distribuŃie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare.



Axa prioritară 5 – „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc” din cadrul Pogramului OperaŃional Sectorial Mediu (POS-M) are ca domeniu major de intervenŃie - protecŃia împotriva inundaŃiilor, cu activităŃile principale:

� Reducerea consecinŃelor distructive ale inundaŃiilor şi realizarea infrastructurii pentru prevenirea inundaŃiilor; � Elaborarea unor hărŃi de pericol şi risc al inundaŃiilor inclusiv informare publică şi instruire în domeniul reducerii riscurilor.

Pentru realizarea obiectivului strategic general menŃionat, Ńinând cont de programele precizate, au fost stabilite următoarele obiective specifice pentru susŃinere: RIB 2.1 Inventarierea urban ă şi periurban ă a terenurilor, fondului de locuit, spa Ńiilor comerciale şi publice RIB 2.2 Modernizarea infrastructurii rutiere şi a iluminatului public RIB 2.3 Reabilitarea infrastructurii de mediu Detalierea strategiei în domeniul infrastructurii RIB 2.1 Inventarierea urban ă şi periurban ă a terenurilor, fondului de locuit, spa Ńiilor comerciale şi publice Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri: Măsura RIB 2.1/1 Organizarea spa Ńială şi fondul construit

� Actualizarea Planului Urbanistic General; � Stabilirea situaŃiei legale a terenurilor şi spaŃiilor disponibile (libere de sarcini) în domeniul public şi privat în zona urbană şi periurbană.

Pentru acest obiectiv specific au fost identificate următoarele proiecte: 1. Actualizarea Planului Urbanistic General; 2. Identificarea posibilităŃilor de exploatare a terenurilor aflate în proprietatea AdministraŃiei Publice; 3. Extinderea intravilanului municipiului în conformitate cu PUG; 4. Sprijinirea asociaŃiilor de proprietari pentru reabilitarea fondului de locuinŃe existent; 5. Reabilitarea termică a clădirilor publice şi clădirilor cu destinaŃie de locuinŃe (apartamente);



6. Reabilitarea subsolurilor blocurilor; 7. Atragerea de investitori pentru terminarea hotelului din municipiu; 8. Modernizarea şi construirea de locuinŃe sociale; 9. Reabilitarea şi modernizarea clădirilor de patrimoniu cultural şi istoric. Măsura RIB 2.1/2 Spa Ńiile comerciale şi publice

� Inventarierea spaŃiilor comerciale; � SituaŃia spaŃiilor publice.

Proiecte: 1. Elaborarea de regulamente concrete de utilizare a spaŃiilor comerciale, în special în privinŃa destinaŃiei şi imaginii acestora; 2. Studiu de oportunitate în vederea identificării unei imagini unitare a spaŃiilor comerciale (cu respectarea esteticii şi utilităŃii zonelor istorice

ale oraşului); 3. Realizarea unui design unitar al mobilierului urban şi a tuturor formelor de publicitate stradală. RIB 2.2 Modernizarea infrastructurii de transport şi a iluminatului public Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite trei măsuri: Măsura RIB 2.2/1 Modernizarea infrastructurii strada le şi a spa Ńiilor pietonale

� Modernizarea zonelor de circulaŃie şi transport; � Consolidări, refaceri şi reabilitări ale drumurilor de acces.

Proiecte: 1. Realizarea variantei de centură cu legatură la drumurile naŃionale apropiate; 2. Realizarea unei alternative pentru circulaŃia căruŃelor pe drumul naŃional; 3. Amnajarea unor locuri de parcare în zonele aglomerate din municipiu; 4. Modernizarea străzilor şi a benzilor pentru pietoni; 5. ReparaŃii trotuare şi accese pietonale, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităŃi; 6. Reabilitare-extindere transport urban şi periurban.



Măsura RIB 2.2/2 Modernizarea sistemului de iluminat public Proiecte: 1. Modernizarea sistemului actual de luminat public; 2. Realizarea sistemului de iluminat de panoramă şi decorativ pentru principalele obiective turistice din municipiu (monumente istorice şi

arhitecturale). Măsura RIB 2.2/3 Modernizarea infrastructurii ferovia re Proiecte: 1. Modernizarea infrastructurii feroviare învechite şi electrificarea căii ferate. RIB 2.3 Reabilitarea infrastructurii de mediu Pentru acest obiectiv specific au fost identificate următoarele proiecte: Proiecte: 1. IniŃierea asocierii între localităŃi, în vederea operării serviciului de alimentare cu apă şi canalizare la nivel periurban/regional (constituirea

operatorului unic); 2. Extinderea şi modernizarea reŃelei de alimentare cu apă potabilă; 3. Realizarea unei reŃele de siguranŃă pentru incendii şi calamităŃi naturale; 4. Reabilitare şi extindere reŃea de canalizare apă menajeră; 5. Realizarea unei reŃele de apă pluvială; 6. Reabilitarea şi extinderea staŃiei de epurare a apelor uzate; 7. Realizarea de toalete publice în zona centrală a municipiului.



3. Conservarea şi protec Ńia mediului înconjurator (cod: CPM) Prioritatea acestui demers rezidă din faptul că mediul înconjurător, cadrul natural, constituie o premisă importantă în desfăşurarea oricărei activităŃi a comunităŃii. Obiectivul strategic formulat răspunde cerinŃelor Planului NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013, Programului OperaŃional Sectorial de Mediu (POS-M) pentru Regiunea de Dezvoltare 1 NE - Axa prioritară 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate” şi Axei 4 „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru ProtecŃia Naturii”, iar proiectele precizate urmăresc implementarea acestui obiectiv. Una dintre priorităŃile naŃionale de dezvoltare, conform Planului NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013, este „ProtecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului”, care se referă la aspectele: protecŃia apei, sisteme specifice de management al deşeurilor, conservarea şi îmbunătăŃirea resurselor naturale, calitatea aerului. Axa prioritară 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate” abordează aspectele de mediu critice - poluarea apei, solului, aerului provocată de depozitarea neadecvată a deşeurilor şi are ca obiective:

� Creşterea gradului de acoperire a populaŃiei care beneficiază de colectarea deşeurilor municipale şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile;

� Reducerea cantităŃii de deşeuri depozitate; � Creşterea cantităŃii de deşeuri reciclate şi valorificate; � ÎnfiinŃarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor;

Axa prioritară 4 „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru ProtecŃia Naturii” urmăreşte conservarea biodiversităŃii şi a naturii prin acŃiuni de dezvoltare a cadrului de management pentru ariile protejate, dezvoltarea infrastructurii şi activităŃi de intreŃinere, operare şi monitorizare şi are ca obiective:

� Conservarea diversităŃii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică; � Asigurarea managementului eficient al ariilor protejate.

Pentru realizarea acestui obiectiv strategic general, Ńinând cont de cadrul legislativ şi de programul operaŃional menŃionat au fost stabilite următoarele obiective specifice pentru susŃinere: CMP 3.1 Asigurarea unui management durabil al de şeurilor CMP 3.2 Îmbun ătăŃirea calit ăŃii atmosferei, protejarea cadrului natural şi peisagistic



Detalierea strategiei în domeniul protec Ńiei mediului CPM 3.1 Asigurarea unui management durabil al de şeurilor Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri: Măsura CMP 3.1/1 Controlul şi monitorizarea producerii, transport ării şi depozit ării de şeurilor industriale şi menajere Proiecte: 1. Realizarea unui Sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor solide la nivelul întregului municipiu, inclusiv a dotărilor aferente. Faza 2 -

extindere la nivel periurban; 2. Realizarea unui Sistem de avertizare a situaŃiilor de urgenŃă (poluarea apei, aerului şi solului); 3. IniŃierea unui sistem local de penalizare a depozitării neautorizate a deşeurilor, inclusiv stradale; 4. Introducerea valorificării deşeurilor colectate selectiv. Măsura CMP 3.1/2 Responsabilizarea social ă a indivizilor, asocia Ńiilor de proprietari şi agen Ńilor economici privind protectia mediului Proiecte: 1. Informarea şi pregătirea populaŃiei în domeniul situaŃiilor de urgenŃă; 2. EducaŃia ecologică a copiilor în toate formele de învăŃământ - includerea în activităŃile şcolare a unor campanii de colectare a deşeurilor; 3. Responsabilizarea asociaŃiilor de proprietari şi agenŃilor economici privind deşeurile stradale; 4. IniŃierea parteneriatului cu ONG-urile de mediu pentru promovarea protecŃiei mediului, inclusiv a normelor UE. CPM 3.2 Îmbun ătăŃirea calit ăŃii aerului, protejarea cadrului natural şi peisagistic Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri: Măsura CMP 3.2/1 Ini Ńierea unor programe de replantare a spa Ńiilor verzi Proiecte: 1. IniŃierea unui proiect de plantare perdea naturală de-a lungul arterelor cu trafic intens; 2. Extinderea spaŃiilor verzi din cartiere şi cu ornamente florale; 3. Amenjarea şi dotarea cu material verde a spaŃiilor de joacă pentru copii; 4. Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru izvoarele minerale din Parcul Băi, privind caracteristicile terapeutice;



5. Reîmpădurirea zonelor defrişate; 6. Reabilitarea siturilor poluate cu exploatarea petrolului în vederea reducerii impactului negativ asupra mediului. Măsura CMP 3.2/2 Responsabilizare social ă a indivizilor, asocia Ńiilor de proprietari şi agen Ńilor economici privind protectia mediului Proiecte: 1. Campanii de conştientizare privind zonele protejate ale municipiului, inclusiv igienizarea lor; 2. Realizarea în parteneriat cu instituŃiile de educaŃie a unor studii privind valorile culturale/etnografice şi naturale din zonele protejate; 3. Realizarea de parteneriate între consiliul local şi ONG-uri în vederea promovării proiectelor comunitare.



4. Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale (cod: RCIS) Strategia de dezvoltare locală trebuie să aibă drept scop creşterea bunăstării şi calităŃii vieŃii rezidenŃilor. Această bunăstare este atât de natură economică (acces la locuinŃă şi la loc de muncă) dar şi de natură socială (educare şi formare continuă, sănătate, acces la actul de cultură şi recreere). În acest fel abordarea problemelor critice se încheie prin adresarea componentei sociale a comunităŃii, astfel încât să se asigure flexibilitatea necesară schimbărilor inevitabile. Obiectivul strategic formulat răspunde cerinŃelor Planului NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013, Programului OperaŃional Regional (POR) 2007 - 2013 pentru Regiunea de Dezvoltare 1 NE – Axa prioritară 3 „ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale”, Programului OperaŃional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane (POS – DRU) – Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, iar proiectele urmăresc implementarea acestui obiectiv. Una dintre priorităŃile naŃionale de dezvoltare, conform Planului NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013, este „Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităŃii administrative”, care are ca sub-priorităŃi: dezvoltarea capitalului uman, promovarea ocupării depline, promovarea incluziunii sociale şi dezvoltarea capacităŃii administrative şi a unei bune guvernări. Principalele domenii de intervenŃie pentru Axa prioritară 3 din cadrul Programului OperaŃional Regional (POR) sunt:

� Reabilitare /modernizarea/echiparea serviciilor de sănătate; � Reabilitare /modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; � Reabilitare/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaŃionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare

profesională continuă. Pentru Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale” din cadrul Programului OperaŃional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane (POS – DRU) domeniile de intervenŃie vizează facilitarea accesului pe piaŃa muncii a grupurilor vulnerabile şi promovarea unei societăŃi inclusive şi coezive în scopul asigurării bunăstării tuturor cetăŃenilor, prin:

� Dezvoltarea economiei sociale; � ÎmbunătăŃirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaŃa muncii; � Promovarea oportunităŃilor egale pe piaŃa muncii; � IniŃiative trans-naŃionale pe piaŃa inclusivă a muncii.

Pentru realizarea acestui obiectiv strategic general, Ńinând cont de cadrul legislativ şi de programele operaŃionale menŃionate au fost stabilite următoarele obiective specifice pentru susŃinere:



RCIS 4.1 Educare şi formare continu ă RCIS 4.2 Sănătate şi asisten Ńă social ă, inclusiv sprijin şi solidaritate pentru grupurile defavorizate RCIS 4.3 Actul de cultur ă, sport şi agrement RCIS 4.4 Securitate social ă RCIS 4.5 Societate civil ă Detalierea strategiei în domeniul coeziunii şi incluziunii sociale: RCIS 4.1 Educare şi formare continu ă Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite patru măsuri: Măsura RCIS 4.1/1 Educa Ńia formal ă Proiecte: 1. Realizarea de proiecte cu parteneriat local/naŃional - APL, ONG, cadre didactice - cu impact asupra domeniului curricular şi extracurricular; 2. Sprijinirea şi realizarea programelor adiacente programului de instruire - ex: after school, internat săptămânal, centru de zi pentru copiii ce

provin din familii sărace; 3. Implicarea părinŃilor şi familiei alături de cadrul profesoral în procesul de formare; 4. Realizarea unor programe de facilitare a tranziŃiei de la şcoală la locul de muncă - stagii de practică, orientare şi consiliere de specialitate; 5. InfiinŃarea unui Campus pentru Şcoala elevi; 6. Realizarea unui program de integrare socială a copiilor rromi. Măsura RCIS 4.1/2 Educa Ńia informal ă, inclusiv implicarea comunit ăŃii neguvernamentale Proiecte: 1. Sprijinirea perfecŃionării continue a cadrelor didactice; 2. Sprijinirea reciclării/reconversiei forŃei de muncă disponibile; 3. IniŃierea de programe pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial şi cursuri de etică în afaceri, parterneriat şi leadership;



4. Promovarea educaŃiei non-formale în rândul tinerilor, în vederea dezvoltării personale, a voluntariatului, a implicării civice şi spijinirea înfiinŃării OrganizaŃiilor de tineret şi a activităŃilor desfăşurate de acestea;

5. Implementarea măsurilor active pentru ocuparea forŃei de muncă: orientare, formare şi consiliere profesională, medierea locurilor de muncă. Măsura RCIS 4.1/3 Înt ărirea capacit ăŃii institu Ńionale a administra Ńiei publice locale şi a serviciilor: Poli Ńia comunitar ă, Eviden Ńa

persoanei şi Departamentul de jandarmi Proiecte: 1. Realizarea de cursuri în scopul formării continue a funcŃionarilor publici pentru creşterea eficienŃei serviciilor publice; 2. Realizarea de cursuri de perfecŃionare pentru personalul angajat din cadrul serviciilor: Poli Ńia comunitar ă, Eviden Ńa persoanei şi

Departamentul de jandarmi 3. Instruirea persoanelor cu responsabilităŃi în atragerea şi gestionarea surselor externe -inclusiv a fondurilor structurale - pentru proiectele

comunitare; 4. Organizarea unui birou pentru coordonarea implementării planului de dezvoltare strategică; 5. Promovarea şi diseminarea Planului Strategic de Dezvoltare Durabilă a municipiului Moineşti. Măsura RCIS 4.1/4 Facilitarea investi Ńiilor în infrastructura de înv ăŃământ Proiecte: 1. Dezvoltarea şi reabilitarea clădirilor de învăŃământ din localitate; 2. Continuarea dotării cu mobilier, echipamente IT şi multimedia în şcoli; 3. AchiziŃionarea de autobuze/microbuze pentru transportul elevilor. RCIS 4.2 Sănătate şi asisten Ńă social ă, inclusiv sprijin şi solidaritate pentru grupurile defavorizate Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite trei măsuri: Măsura RCIS 4.2/1 Îmbun ătăŃirea actului de asistare social ă şi a serviciului de asigurare a s ănătăŃii publice Proiecte: 1. ÎmbunătăŃirea serviciilor medicale în unităŃile de învăŃământ; 2. ÎmbunătăŃirea şi dotarea Serviciului social din cadrul Primăriei;



3. Asigurarea serviciilor de urgenŃă pentru persoanele aflate în situaŃie critică (abuz, violenŃă domestică, bătrâni, persoane cu dizabilităŃi, subzistenŃă – inclusiv cantină socială, etc);

4. ÎmbunătăŃirea serviciilor oferite persoanelor vârstnice; 5. ÎnfiinŃarea de servicii pentru persoane fără adăpost (familii, copiii străzii); 6. ÎnfiinŃarea unui birou de consiliere pentru cetăŃeni, inclusiv pentru prevenirea violenŃei în familie; 7. Extinderea, modernizarea şi dotarea Compartimentului Primire UrgenŃe; 8. Construirea unui Centru de Boli Transmisibile; 9. Renovarea, modernizarea, dotarea, informatizarea şi monitorizarea video a spitalului, inclusiv amenajarea unei piste pentru elicopter; 10. Construirea unui lacaş de cult pentru bolnavi; 11. Extindere ambulator specialitate şi mansardarea acestuia; 12. Izolarea termică a spitalului. Măsura RCIS 4.2/2 Responsabilizarea fa Ńă de persoanele defavorizate Proiecte: 1. Organizarea unor campanii de sensibilizare a cetăŃenilor pentru creşterea gradului de acceptare a persoanelor aflate în risc de

marginalizare socială; 2. ÎnfiinŃarea de servicii noi, sau extinderea celor existente, pentru creşterea accesibilităŃii persoanelor defavorizate (persoane cu dizabilităŃi,

romi etc); 3. Promovarea voluntariatului în domeniul asistenŃei sociale; 4. Realizarea de parteneriate între consiliul local şi ONG-uri în vederea promovării proiectelor comunitare; 5. Spijinirea programelor multiculturale. Măsura RCIS 4.2/3 Facilitarea investi Ńiilor în infrastructura de s ănătate, asisten Ńă social ă şi culte Proiecte: 1. ConstrucŃia unor centre de zi pentru şcolari şi pentru persoane vârstnice în parteneriat public - privat 2. Realizarea de parteneriate între consiliul local şi ONG-uri în vederea promovării proiectelor comunitare; RCIS 4.3 Actul de cultur ă, sport şi agrement Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri:



Măsura RCIS 4.3/1 Sport şi agrement Proiecte: 1. Modernizarea sălilor de sport şi dotarea cu echipamente sportive noi; 2. Construirea de noi săli de sport la standarde moderne; 3. Reabilitarea ştrandului municipal; 4. Reabilitarea stadionului din municipiul Moineşti; 5. Amenajarea ariei protejate “Parcul cu Pini”; 6. Realizarea de parteneriate între consiliul local şi ONG-uri în vederea promovării proiectelor comunitare. Măsura RCIS 4.3/2 Actul de cultur ă Proiecte: 1. Program de creştere a fondului de carte ce aparŃine de bibliotecă; 2. IniŃierea şi organizarea unor evenimente culturale care să pună în valoare personalităŃile culturale ale oraşului; 3. Organizarea de evenimente pentru punerea în valoare a produselor culturale realizate de artiştii locali. 4. Organizarea Zilelor Culturale ale localităŃii; 5. Realizarea de parteneriate între consiliul local şi ONG-uri în vederea promovării proiectelor comunitare; 6. Reabilitarea clădirilor vechi cu valoare istorică şi culturală; 7. Realizarea unui complex muzeal; 8. Realizarea unui studiu privind oportunitatea exploatării turistice a vestigiilor cu specific evreiesc. CIS 4.4 Securitate social ă Proiecte: 1. ÎmbunătăŃirea serviciilor ce asigură siguranŃa cetăŃeanului: informatizarea, dotarea şi reabilitarea sediilor PoliŃiei comunitare, EvidenŃei

persoanei şi Departamentului de Jandarmi; 2. ÎmbunătăŃirea serviciilor de supraveghere a siguranŃei copiilor şi tinerilor în şcoli şi în perimetrul acestora; 3. ÎnfiinŃarea unui centru de primire în regim de urgenŃă; 4. ÎnfiinŃarea unui centru de noapte pentru copii şi adulŃii străzii; 5. ÎnfiinŃarea unui centru de consiliere; 6. ÎnfiinŃarea unui centru de integrare socio-profesională pentru persoanele cu dizabilităŃi.



RCIS 4.5 Societate civil ă Proiecte: 1. Crearea unei structuri specializate în relaŃia cu ONG-urile în cadrul Primăriei; 2. Realizarea în cadrul Primăriei a unei baze de date cu ONG-urile din localitate; 3. Concesionarea anumitor servicii către ONG-urile active; 4. Sprijinirea creşterii capacităŃii de absorbŃie a fondurilor europene de către ONG-uri.



V. Prioritizarea proiectelor Ultima componentă a planului de implementare este reprezentantă de elaborarea listei de proiecte prioritare, ca răspuns direct la opŃiunile de dezvoltare menŃionate, pe tot parcursul acestui proces, de factorii implicaŃi. Ierarhizarea proiectelor şi identificarea acestei liste se face în funcŃie de impactul asupra comunităŃii, de resursele financiare necesare şi sursa acestora (public, privat sau combinaŃie public şi privat), efectul de multiplicare (la o unitate monetară cheltuită din sursă publică să îi corespundă cel puŃin o unitate monetară cheltuită/generată din sursă privată), eficienŃa investiŃiilor (valoarea prezentă netă şi rata internă de rentabilitate a investiŃiei), etc. În această listă au fost incluse cele mai importante proiecte identificate de toŃi partenerii de dialog, proiecte pe care comunitatea trebuie să le abordeze în perioada următoare. Această listă cuprinde cele mai importante proiecte identificate de toŃi partenerii de dialog şi pe care comunitatea trebuie să le abordeze în următoarea perioadă. Au fost luate în considerare priorităŃile mediului de afaceri, opinia generală şi specifică a populaŃiei, oportunităŃile date de continuarea accesului la fondurile structurale prin instrumentele operaŃionale, precum şi priorităŃile planurilor politice de la nivelul administraŃiei locale. Planul de implementare cuprinde, aşadar, o listă de proiecte a căror implementare este recomandabil să acopere o perioadă relativ medie de timp 2007-2013 cu extensie 2014 - 2018, din care doar o parte sunt prioritare. În continuare se prezintă proiectele identificate ca fiind prioritare, în ordinea dată de direcŃiile de dezvoltare strategică. Pentru fiecare proiect în parte se vor identifica elemente definitorii (organizaŃia responsabilă de implementare, organizaŃiile partenere - dacă este cazul, sursa identificată, perioada de implementare): DirecŃia strategică de dezvoltare: METC Dezvoltarea unui mediu economic competitiv ca re să asigure cre şterea sus Ńinut ă a economiei locale Obiectiv specific: METC 1.1 Sprijinirea ini Ńiativei private prin eliminarea barierelor birocrat ice şi dezvoltarea serviciilor de asisten Ńă şi consultan Ńă pentru afaceri Denumire proiect:

1. Înfiin Ńarea unui birou unic specializat, de informare şi comunicare în rela Ńia cu mediul economic, inclusiv cu acces permanent on-line (m ăsura METC 1.1/1)

Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private Perioada de implementare: 2009



Denumire proiect:

2. Diseminarea standardelor de calitate practicate în UE (măsura METC 1.1/2)

Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private Perioada de implementare: 2008 Denumire proiect:

3. Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru iz voarele minerale din Parcul Bai, privind caracteris ticile

terapeutice (m ăsura METC 1.1/1) Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private Perioada de implementare: 2009 Denumire proiect:

4. Sus Ńinerea accesului IMM-urilor la sursele de finan Ńare (măsura METC 1.1/2)

Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private Perioada de implementare: 2008 - 2013 Obiectiv specific: METC 1.2 Facilitarea investi Ńiilor în infrastructura de afaceri în vederea asig urării cre şterii economice locale

Denumire proiect: 5. Facilitarea investi Ńiilor în re Ńeaua de drumuri c ătre localit ăŃile învecinate (m ăsura METC 1.2/2)

Parteneri Consiliile Locale vecine Sursă finanŃare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2008 - 2013



Obiectiv specific: METC 1.3 Sprijinirea dezvolt ării resurselor umane

Denumire proiect: 6. Dezvoltarea de parteneriate între municipalitate şi mediul privat de afaceri, prin implementarea de

programe de educa Ńie şi formare antreprenorial ă (măsura METC 1.3/3)

Parteneri Public-privat, Sistemul educaŃional Sursă finanŃare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2008 - 2013 DirecŃia strategică de dezvoltare: RIB Reabilitarea infrastructurii de baz ă şi asigurarea furniz ării unor servicii continue şi de calitate către popula Ńie şi agenti economici (cod:RIB) Obiectiv specific: RIB 2.1 Inventarierea urban ă şi periurban ă a terenurilor, fondului de locuit, spa Ńiilor comerciale şi publice Denumire proiect:

7. Identificarea posibilit ăŃilor de exploatare a terenurilor aflate în proprie tatea Administra Ńiei Publice

(măsura RIB 2.1/1) Parteneri Sursă finanŃare: Buget local Perioada de implementare: 2008 Denumire proiect:

8. Actualizarea Planului Urbanistic General (m ăsura RIB 2.1/1)

Parteneri Sursă finanŃare: Buget local Perioada de implementare: 2008



Denumire proiect:

9. Modernizarea/construc Ńia de locuin Ńe sociale (măsura RIB 3.1/1)

Parteneri Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008 - 2013 Denumire proiect:

10. Sprijinirea asocia Ńiilor de proprietari pentru reabilitarea fondului d e locuin Ńe existent (m ăsura RIB

2.1/1) Parteneri Sursă finanŃare: Buget local Perioada de implementare: 2008 - 2013 Obiectiv specific: RIB 2.2 Modernizarea infrastructurii rutiere şi a iluminatului public Denumire proiect:

11. Realizarea unei alternative pentru circula Ńia căru Ńelor pe drumul na Ńional (m ăsura RIB 2.2/1)

Parteneri Sursă finanŃare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2009 - 2013 Obiectiv specific: RIB 2.3 Reabilitarea infrastructurii de mediu Denumire proiect:

12. Ini Ńierea asocierii în vederea oper ării serviciului de alimentare cu ap ă şi canalizare la nivel

periurban/regional (constituirea operatorului unic) (măsura RIB 2.3/1) Parteneri Consiliile locale din zona Sursă finanŃare: Buget local Perioada de implementare: 2008



Denumire proiect:

13. Reabilitarea şi extinderea sta Ńiei de epurare a apelor uzate (m ăsura RIB 2.3/6)

Parteneri Sursă finanŃare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2008 - 2011 Denumire proiect:

14. Reabilitare şi extindere re Ńea de canalizare ap ă menajer ă (măsura RIB 2.3/4)

Parteneri Sursă finanŃare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2008 - 2011 Denumire proiect:

15. Realizarea Re Ńelei de siguran Ńă pentru incendii (m ăsura RIB 2.3/3)

Parteneri Sursă finanŃare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2009 - 2013 DirecŃia strategică de dezvoltare: CMP Conservarea şi protec Ńia mediului înconjur ător Obiectiv specific: CMP 3.1 Asigurarea unui management durabil al deşeurilor Denumire proiect:

16. Realizarea unui Sistem integrat de colectare se lectiv ă a deşeurilor solide la nivelul întregului

municipiu, inclusiv a dot ărilor aferente. Faza 2 - extindere la nivel periurb an (măsura CMP 3.1/1) Parteneri Sursă finanŃare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2007 - 2010



Denumire proiect:

17. Informarea şi preg ătirea popula Ńiei în domeniul situa Ńiilor de urgen Ńă (măsura CMP 3.1/2)

Parteneri IPJ, IJSC Sursă finanŃare: Buget local, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008 - 2010 Denumire proiect:

18. Educa Ńia ecologic ă a copiilor în toate formele de înv ăŃământ – includerea în programa şcolar ă a unor

campanii de colectare a de şeurilor (m ăsura CMP 3.1/2) Parteneri Ministerul EducaŃiei şi Cercetării Sursă finanŃare: Buget local, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2007 - 2010 Obiectiv specific: CPM 3.2 Îmbun ătăŃirea calit ăŃii atmosferei, protejarea cadrului natural si peisa gistic Denumire proiect:

19. Ini Ńierea unui proiect de plantare perdea natural ă de-a lungul arterelor cu trafic intens (m ăsura CMP

3.2/1) Parteneri Public – privat, Sistemul educaŃional Sursă finanŃare: Buget local, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008 - 2010 Denumire proiect:

20. Campanii de con ştientizare privind zonele protejate ale municipiulu i, inclusiv igienizarea lor (m ăsura

CMP 3.2/2) Parteneri Public – privat, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării Sursă finanŃare: Buget local, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008 - 2010



DirecŃia strategică de dezvoltare: RCIS Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale Obiectiv specific: RCIS 4.1 Educare şi formare continu ă Denumire proiect:

21. Implementarea m ăsurilor active pentru ocuparea for Ńei de munc ă: orientare, formare şi consiliere

profesional ă, medierea locurilor de munc ă (măsura RCIS 4.1/2) Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private Perioada de implementare: 2008 - 2013 Denumire proiect:

22. Instruirea persoanelor cu responsabilit ăŃi în atragerea şi gestionarea surselor externe - inclusiv a

fondurilor structurale - pentru proiectele comunita re (măsura RCIS 4.1/3) Parteneri Sursă finanŃare: Buget local Perioada de implementare: 2008 Denumire proiect:

23. Organizarea unui birou pentru coordonarea imple ment ării planului de dezvoltare strategic ă (măsura

RCIS 4.1/3) Parteneri Sursă finanŃare: Buget local Perioada de implementare: 2008 Denumire proiect:

24. Promovarea şi diseminarea Planului Strategic de Dezvoltare Dura bil ă a municipiului Moinesti

(măsura RCIS 4.1/3) Parteneri Sursă finanŃare: Buget local Perioada de implementare: 2007 - 2008



Denumire proiect:

25. Dezvoltarea şi reabilitarea cl ădirilor de înv ăŃământ din localitate (m ăsura RCIS 4.1/4)

Parteneri Public – privat, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008 - 2013 Denumire proiect:

26. Continuarea dot ării cu mobilier, echipamente IT şi multimedia în şcoli (m ăsura RCIS 4.1/4)

Parteneri Public – privat, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008 - 2013 Obiectiv specific: RCIS 4.2 Sănătate şi asisten Ńă social ă, inclusiv sprijin şi solidaritate pentru grupurile defavorizate Denumire proiect:

27. Îmbun ătăŃirea serviciilor medicale în unit ăŃile de înv ăŃământ (m ăsura RCIS 4.2/1)

Parteneri Public – privat, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Ministerul SănătăŃii Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private Perioada de implementare: 2008 - 2010 Denumire proiect:

28. Îmbun ătăŃirea şi dotarea serviciului social din cadrul Prim ăriei (m ăsura RCIS 4.2/1)

Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2007 - 2013



Denumire proiect:

29. Înfiin Ńarea unui serviciu nou pentru persoanele aflate în situa Ńii de urgen Ńă (violen Ńă domestic ă)

(măsura RCIS 4.2/1) Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2007 - 2013 Denumire proiect:

30. Înfiin Ńarea de servicii noi sau extinderea celor existente , pentru cre şterea accesibilit ăŃii persoanelor

defavorizate (persoane cu dizabilit ăŃi, rromi, etc) (m ăsura RCIS 4.2/2) Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008 - 2013 Denumire proiect:

31. Renovarea, modernizarea, dotarea, informatizare a şi monitoritarea video a Spitalului de urgen Ńă

(măsura RCIS 4.2/2) Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008 - 2013 Denumire proiect:

32. Constituirea unui Centru de Boli Transmisibile (măsura RCIS 4.2/2)

Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008 - 2013



Denumire proiect:

33. Extinderea, modernizarea şi dotarea Compartimentului Primire Urgen Ńe (măsura RCIS 4.2/2)

Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008 - 2013 Obiectiv specific: RCIS 4.3 Actul de cultur ă, sport şi agrement Denumire proiect:

34. Modernizarea s ălilor de sport şi dotarea cu echipamente sportive noi (m ăsura RCIS 4.3/1)

Parteneri AgenŃia JudeŃeană pentru Tineret Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2009 - 2016

Denumire proiect:

35. Realizarea de parteneriate între consiliul loca l şi ONG-uri în vederea promov ării proiectelor

comunitare (m ăsura RCIS 4.3/1) Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008 - 2010 Denumire proiect:

36. Organizarea Zilelor Culturale ale localit ăŃii (măsura RCIS 4.3/2)

Parteneri Public - privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2008



Obiectiv specific: RCIS 4.4 Securitate social ă Denumire proiect:

37. Îmbun ătăŃirea serviciilor de supraveghere a siguran Ńei copiilor şi tinerilor în şcoli şi în perimetrul

acestora (m ăsura RCIS 4.4/2) Parteneri Public – privat, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private Perioada de implementare: 2007 - 2013 Obiectiv specific: RCIS 4.5 Societate civil ă Denumire proiect:

38. Sprijinirea cre şterii capacit ăŃii de absorb Ńie a fondurilor europene de c ătre ONG-uri (m ăsura RCIS

4.5/4) Parteneri Public – privat Sursă finanŃare: Buget local, fonduri private Perioada de implementare: 2008 - 2013



VI. Monitorizare şi evaluare a implement ării strategiei Monitorizarea este un instrument al planificării strategice şi constă în evaluarea activităŃilor de proiect, rezultatelor intemediare ale bugetului cheltuit, precum şi identificarea riscurilor care apar în implementarea proiectului. Scopul este de îmbunătăŃire a eficienŃei şi ajustare a activităŃilor în cazul în care nu se ating obiectivele şi scopurile stabilite. Evaluarea este un alt instrument de planificare strategică prin care se apreciază dacă obiectivul/scopul iniŃial a fost atins în perioada de implementare, în intervalul de timp şi de buget alocat. Evaluarea se efectuează de asemenea la sfârşit, sau ulterior implementării proiectului, în vederea îmbunătăŃirii deciziilor pentru procesul investiŃional în viitor. Evaluarea iniŃială se efectuează la momentul în care se decide asupra oportunităŃii unui proiect. Rolul şi responsabilităŃile de monitorizare îi revin unei structuri specifice, diferite de cea care este responsabilă cu implementarea ei, respectiv Comitetului Local de Monitorizare . Dimensiunea Comitetului Local de Monitorizare depinde de mărimea comunităŃii şi este recomandabil să fie limitat la maxim 3 - 5 persoane. Sarcinile curente ale comitetului sunt:

� Analiza periodică a progresului înregistrat privind atingerea obiectivelor generale/specifice ale planului; � Formularea de propuneri pentru revizuirea planului de implementare (ex: înlocuire de proiecte în lista prioritară, modificarea activităŃilor de

proiect, modificare de buget, etc); � Analiza şi aprobarea rapoartelor de implementare întocmite de către organizaŃiile de implementare a proiectelor; � Întocmirea periodică de rapoarte de monitorizare pentru fiecare proiect în parte şi în ansamblu pentru planul de implementare.

Graficul de implementare a proiectelor este utilizat în activitatea curentă de monitorizare. Odată aprobată strategia de dezvoltare, inclusiv cu proiectele sale prioritare, se întocmeşte acest grafic de implementare, deosebit de util pentru activitatea de monitorizare. Monitorizarea are finalitate în condiŃiile în care activităŃile de proiect sunt bine formulate, indicatorii de performantă sunt corect dimensionaŃi, iar sursele de culegere a informaŃiilor pentru verificare sunt credibile. Astfel, obiectivele specifice se vor prezenta în acest capitol alături de indicatorii de impact şi de monitorizare, precum şi de sursele de culegere a datelor relevante, care permit aprecierea gradului de implementare a strategiei.



Obiectiv general Dezvoltarea unui mediu economic competitiv care s ă asigure cre şterea economic ă local ă (cod: METC)

Obiectiv specific: METC 1.1 Sprijinirea ini Ńiativei private prin eliminarea barierelor birocrat ice şi dezvoltarea serviciilor de consultan Ńă pentru afaceri

Măsură: Indicatori de impact Indicatori de rezultate Simplificarea procedurilor de autorizare, certificare, funcŃionare şi comunicare cu mediul de afaceri

� Nr. de firme nou înfiinŃate; � Durata eliberării atuorizŃiilor/certificatelor; � Nr. de audienŃe/unitatea de timp.

METC 1.1/1 Implicarea în analiza mediului de afaceri şi simplificarea procedurilor administrative

Introducerea unor facilităŃi fiscale locale pentru microintreprinderi şi IMM-uri

� Nr. de firme nou infiinŃate; � Valoarea investiŃiilor/unitatea de timp; � Creşterea cifrei de afaceri/economia locală.

Promovarea agenŃilor economici locali pe pieŃele naŃională şi europeană

� Nr. evenimente cu participare colectivă; � Nr. sesiuni de informare privind standardele de

calitate în UE.

METC 1.1/2 Servicii de consultanŃă şi asistenŃă pentru dezvoltarea afacerilor, în special microintreprinderilor şi IMM-urilor ÎmbunătăŃirea accesului firmelor la surse de

finanŃare � Nr. de aplicaŃii de finanŃare; � Nr. de parteneriate de promovare a afacerilor.

Obiectiv specific: METC 1.2 Facilitarea investi Ńiilor în infrastructura de afaceri în vederea asigu rării cre şterii economice locale Măsură: Indicatori de impact Indicatori de rezultate

Creşterea facilităŃilor de acces la servicii de calitate � Nr. de firme cu acces la Internet; � Nr. de firme prestatoare de servicii „soft” ex:

consultanŃă de afaceri, servicii IT. n/a Creşterea volumului schimburilor comerciale în

zona urbană-periurbană

� Cifra de afaceri din comerŃ; � Nr. de unitaŃi agro-tursitice noi.

Obiectiv specific: METC 1.3 Sprijinirea dezvolt ării resurselor umane Măsură: Indicatori de impact Indicatori de rezultate

Facilitarea creşterii mobilităŃii forŃei de muncă

� Nr. de misiuni de informare/consultanŃă pentru oamenii de afaceri;

� Nr. de seminarii de formare profesională. n/a

ÎmbunătăŃirea capacităŃii antreprenoriale a tinerilor � Nr. de sesiuni de instruire; � Nr. antreprenori instruiŃi;



Ameliorarea procesului de calificare-recalificare a forŃei de muncă

� Nr. cursuri de calificare – recalificare; � Nr. de acŃiuni de consiliere formală şi informală.

Obiectiv general Reabilitarea infrastructurii de baz ă şi asigurarea furniz ării unor servicii continue şi de calitate c ătre popula Ńie şi agen Ńi economici (cod: RIB)

Obiectiv specific: RIB 2.1 Inventariere urban ă şi periurban ă a terenurilor, fondului de locuit , spa Ńiilor comerciale

Măsură: Indicatori de impact Indicatori de rezultate

Actualizarea Planului Urbanistic General

� Nr. de km2 incluşi în intravilan; � Nr. de autorizaŃii de construire clădiri

rezidenŃiale. RIB 2.1/1 Organizarea spaŃială şi fondul construit Ameliorarea situaŃiei legale a terenurilor din

domeniul public şi privat în zona urbană şi periurbană

� Nr. de apartamente sociale recepŃionate; � Nr. de clădiri de patrimoniu reabilitate; � Sistem de colectare a taxelor locale, în special

prin zonarea fiscală.

Inventarierea spaŃiilor comerciale, în special a clădirilor de patrimoniu

� Regulament de utilizare a spaŃiilor comerciale; � Sistem de actualizare a inventarului de spaŃiu

comercial. RIB 2.1/2 SpaŃii comerciale şi publice

Reglementarea situaŃiei spaŃiilor publice � Design unitar pentru mobilierul urban; � Creşterea spaŃiului public; � Sistem unitar de expunere reclame.

Obiectiv specific: RIB 2.2 Modernizarea infrastructurii rutiere şi a iluminatului public Măsură: Indicatori de impact Indicatori de rezultate

Modernizarea zonelor de circulaŃie şi transport � Nr. km străzi modernizate; � Nr. parcări; � Nr. km de trotuare reabilitate, inclusiv facilitaŃi

pentru persoane cu dizabilităŃi. 2.2/1 Modernizarea insfrastructurii stradale şi a spaŃiilor pietonale

Consolidări, refaceri şi reabilitări de drumuri de acces calamitate

� Nr. km străzi calamitate refăcute; � Nr. de km2 de zonă pietonală.

2.2/2 Modernizarea sistemului de iluminat public

Creşterea siguranŃei în timpul nopŃii şi facilitarea tursimului pietonal

� Nr. km reŃea electrică reabilitată; � Nr. de stâlpi de iluminat public; � Sistem de iluminat obiective istorice şi de cult.



Obiectiv specific: RIB 2.3 Reabilitarea infrastructurii de mediu Măsură: Indicatori de impact Indicatori de rezultate

Creşterea nivelului de viaŃă în municipiu, în special a rezidenŃilor

� Nr. de km de reŃea de apă potabilă modernizată/ extinsă;

� Nr. km reŃea apă uzată modernizată/ extinsă. Reducerea cazuisticii medicale � Nr. de cazuri de boli cronice/unitate de timp;

� Nr. de tratamente ambulatorii. n/a

Reducerea pericolelor în cazul inundaŃiilor � Nr. de sisteme de avertizare; � Ecologizare râuri.

Obiectiv general: Conservarea şi protec Ńia mediului înconjur ător (cod: CMP)

Obiectiv specific: CMP 3.1 Asigurarea unui managementul durabil al de şeurilor


Creşterea nivelului de viaŃă în municipiu, în special a rezidenŃilor

� Nr. de puncte colectare selectivă; � Nr. de cazuri de boli cronice/unitate de timp; � Nr. de amenzi contraveŃionale privind

depozitarea neautorizată.

CMP 3.1/1 Controlul şi monitorizarea producerii, transportării şi depozitării deşeurilor industriale şi menajere

Reducerea pericolelor în cazul poluării � Nr. de sisteme de avertizare funcŃionale; � Nr. cazuri de urgenŃe.

Creşterea educaŃiei ecologice � Nr. de acŃiuni de voluntariat pentru colectare

gunoaie din parcuri; � Nr. de sedinŃe de informare în şcoli. CMP 3.1/2 Responsabilizare socială a

indivizilor, asociaŃilor de proprietari şi agenŃilor economici privind protecŃia mediului Creşterea implicării tuturor partenerilor sociali în

protejarea mediului

� Nr. de parteneriate încheiate de APL cu ONG-uri şi în şcoli;

� Nr. de contracte privind colectarea separată a deşeurilor.

Obiectiv specific: CMP 3.2 Imbunat ăŃirea calit ăŃii aerului şi protectia cadrului natural Măsură: Indicatori de impact Indicatori de rezultate

Creşterea protecŃiei zonei verzi a oraşului � Nr. de puieŃi plantaŃi; � Nr. de spaŃii verzi reabilitate/amenjate. CMP 3.2/1 IniŃierea unor programe de

replantare a spaŃiilor verzi Creşterea facilităŃilor de agrement pentru copii � Nr. de zone de joacă pentru copii; � Nr. de unităŃi de mobilier de joacă.



Creşterea educaŃiei ecologice � Nr. de acŃiuni de voluntariat pentru colectare

gunoaie; � Nr. de sedinŃe de informare în şcoli. CMP 3.2/2 Responsabilizarea socială a

indivizilor, asociaŃilor de proprietari şi agenŃilor economici privind protecŃia mediului Creşterea implicării tuturor partenerilor sociali în

protejarea mediului

� Nr. de parteneriate incheiate de APL cu ONG-uri şi în şcoli;

� Nr. de contracte privind coelctarea separată a deşeurilor.

Obiectiv general: Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale (cod: RCIS)

Obiectiv specific: RCIS 4.1 Educare şi formare continu ă


ÎmbunătăŃirea procesului educaŃional, domeniul curricular şi extracurricular

� Nr. de acŃiuni/programe extraşcolare; � Nr. de proiecte culturale.

RCIS 4.1/1 EducaŃia formală Creşterea implicării părinŃilor în procesul de formare a elevilor

� Nr. de acŃiuni de consiliere parentală; � Nr. de stagii de practică; � Nr. de parteneriate educaŃionale, culturale.

ÎmbunătăŃirea capacităŃii antreprenoriale a tinerilor � Nr. de sesiuni de instruire; � Nr. antreprenori instruiŃi.

RCIS 4.1/2 EducaŃia informală, inclusiv implicarea comunităŃii neguvernamentale

Ameliorarea procesului de calificare-recalificare a forŃei de muncă

� Nr. cursuri de calificare – recalificare; � Nr. de acŃiuni de consiliere formală şi

informală. RCIS 4.1/3 Întărirea capacităŃii instituŃionale a administraŃiei publice locale

Creşterea capacităŃii instituŃionale de implementare a proiectelor

� Nr. de sesiuni de instruire; � Nr. proiecte pregătite sau în pregătire; � Valoarea proiectelor câstigate; � Nr. de proiecte iniŃiate în parteneriat.

RCIS 4.1/4 Facilitarea investiŃiilor în infrastructura de învăŃământ

ÎmbunătăŃirea procesului educaŃional prin asigurarea condiŃiilor optime de desfăşurare a activităŃilor curiculare şi extracuriculare

� Nr. de unităŃi de învăŃământ reabilitatea; � Nr. de săli de sport construite/reabilitate; � Nr. de autobuze/microbuze achiziŃionate

pentru transportul elevilor. Obiectiv specific: RCIS 4.2 Sănătate şi asisten Ńă social ă, inclusiv sprijin şi solidaritate pentru grupurile

defavorizate Măsură: Indicatori de impact Indicatori de rezultate RCIS 4.2/1 ImbunătăŃirea actului de asistare socială şi a serviciului de Ameliorarea actului medical

� Nr. de urgenŃe rezolvate; � Nr. de dispensare modernizate;



asigurare a sănătăŃii publice

Creşterea implicării parterilor sociali în activităŃile specifice de asigurare a sănătăŃii publice

� Nr. de campanii de informare privind sănătatea publică;

� Nr. de unitaŃi de sănătate.

ÎmbunătăŃirea activităŃii de protecŃie a persoanelor defavorizate

� Nr. de acŃiuni de voluntariat; � Nr. de programe culturale.

RCIS 4.2/2 Responsabilizarea faŃă de persoanele defavorizate Creşterea implicării parterilor sociali în activităŃile

specifice de asigurare a sănătăŃii publice

� Nr. de campanii de informare privind sănătatea publică;

� Nr. de proiecte dedicate persoanelor defevorizate.

RCIS 4.2/3 Facilitarea investitiilor în infrastructura de sănătate, asistenŃă socială şi culte

ÎmbunătăŃirea procesului de asistare socială prin asigurarea condiŃiilor optime de desfăşurare a activităŃilor specifice

� Nr. de acŃiuni de protecŃie; � Aparatură specifică achiziŃionată; � Nr. de proiecte de reabilitare infrastructură.

Obiectiv specific: RCIS 4.3 Actul de cultur ă, sport şi agrement Măsură: Indicatori de impact Indicatori de rezultate

RCIS 4.3/1 Sport şi agrement

Creşterea interesului pentru activităŃile sportive şi recreative a rezidenŃilor dar şi a turiştilor

� Nr. de săli de sport construite/reabilitate; � Nr. de spaŃii de agrement; � Nr. de evenimente sportive; � Nr. de turişti.

Creşterea activităŃii culturale � Nr. de programe recreative; � Nr. de parteneriate încheiate de APL. RCIS 4.3/2 Actul de cultură

Ameliorarea fondului de carte � Nr. de cărŃi; � Nr. de manifestări culturale.

Obiectiv specific : RCIS 4.4 Securitate social ă


n/a ÎmbunătăŃirea procesului de asistare socială prin asigurarea condiŃiilor optime de desfăşurare a activităŃilor specifice

� Nr. de acŃiuni de protecŃie � Aparatură specifică achiziŃionată

Obiectiv specific : RCIS 4.5 Societatea civil ă


n/a ÎmbunătăŃirea implicării societăŃii civile în activităŃile de importanŃă majoră şi în acŃiunile de responsabilitate civică

� Nr. de proiecte realizate; � Nr. de acŃiuni specifice; � Nr. de ONG-uri active.

model de management ce coordoneaz ă politicile de...

Documents