21Biz

ANTREPRENORIAT SOCIAL

20 Biz

Mai \n joac`, mai \n serios, doi antreprenori bucure[teni reu[esc s` se\ndep`rteze de agita]ia contemporaneit`]ii. Au creat un univers compus

din \ntåmpl`ri simple, \n jurul Morii de hårtie din Comana, locul rupt delume unde zi de zi au r`gaz s` experimenteze, s` creeze [i s`-i bucure

pe cei care le trec pragul. DE LOREDANA S~NDULESCU

Departe deLUMEA DEZL~N}UIT~

me[te[ugul confec]ion`rii de hârtie,leg`toria de carte [i tiparul \nalt. Acestea reprezint` cam 90% din activi-tatea de zi cu zi a morii, \n restul timpu-lui \n moar` se desf`[oar` diverseactivit`]i legate de confec]ionarea de felicit`ri, invita]ii, albume foto, agende,jurnale, c`r]i de vizit`, obiecte din hårtie, toate lucrate manual.|n paralel cu aceste activit`]i, cei doi

fondatori ai Morii de hårtie dezvolt` [iproiecte complementare, printre care ominitipografie digital` care promoveaz`tip`ritura pe hårtie reciclat`, cu sprijinde la agen]ia pentru IMM-uri, [i unproiect pentru \ncurajarea sustenabi-lit`]ii economice \n Comana, prin inter-mediul Funda]iei PACT, o organiza]ieneguvernamental` [i nonprofit activ` \ndomeniile dezvolt`rii comunitare [i eco-nomiei sociale, \n mediul rural [i micurban din sudul României, care pån` \nprezent a lucrat \n 118 comunit`]i undea instruit [i a oferit consultan]` [ifinan]are pentru 109 proiecte cu sumatotal` de peste 460.000 de lei. Proiectulde sustenabilitate, finan]at prin progra-mul PACT pentru comunitate, presu-pune dezoltarea pe lång` moar` a uneiafaceri de reciclare a hârtiei. Practic, ur-meaz` s` fie realizate brichete din hârtie[i resturi vegetale, ca alternativ` la com-bustibilii solizi, mai pu]in prieteno[i cumediul, care se folosesc \n zonele ruralede la noi (lemn, c`rbuni, rumegu[ [ipaie). Afacerea social` propus` deMoara de hårtie va crea cel pu]in dou`locuri de munc` \n comunitate, din rân-dul tinerilor [omeri. |n plus, 25% dinbrichetele produse vor fi donate \n spri-jinul comunit`]ii.Un alt proiect drag celor doi antrepre-

nori de la moar` este Artizånele, o po-veste care aduce \n prezent motivepopulare romåne[ti, le reinterpreteaz`[i le tip`re[te pe hârtie reciclat`. Deocamdat`, activit`]ile derulate prinintermediul Morii nu [i-au atins nici pedeparte poten]ialul, sunt abia la 20-30% din capacitate. Idei sunt multe,la fel sunt [i proiectele. Mare este [i en-tuziasmul celor doi antreprenori, carenu [i-au propus neap`rat s` schimbelumea, ci doar s` demonstreze c` lucru-rile bune, oricåt de mici ar p`rea, aducschimb`ri. Spre mai bine. Biz

unt vremuri \n care copiii cresccu tableta \n mån` [i, cånd lise \ntåmpl` extravagan]a s`dea peste vreo revist` tip`rit`,testeaz` cu naturale]e gestul

de a da foaia ca [i cum ar atinge unecran digital. Dar exist` [i oameni carevor s` le prezinte o altfel de normali-tate, cea a tip`riturii [i a me[te[uguluide a face hårtie. Este normalitatea carese \ntåmpl` zi de zi, din 2011 \ncoace,la Moara de hårtie, un atelier-muzeusituat la aproximativ 35 km de Bu-cure[ti, \n Parcul Natural Comana,locul care ad`poste[te M`n`stirea Comana, Fântâna cu Nuc, Casa Memo-rial` Gellu Naum, rezerva]ia de bujors`lbatic [i ghimpe [i multe alte fru-muse]i ale naturii. Se cheam` “moar`”pentru c` a[a se numeau pe vremurilocurile \n care se fabrica hârtia ma-nual` [i este “de hârtie” pentru c` esteo incursiune \n istoria hårtiei [i un locunde se prezint` pas cu pas drumul dela past` la foaia de hårtie imprimat`sau legat` sub forma unei c`r]i.Moara de hårtie este un loc rupt de

lumea contemporan`, visul a doi tineriantreprenori bucure[teni, Dana [i IonGeorgescu, devenit realitate la doi anide cånd le-a venit ideea de a porni \naceast` aventur`. Inspira]i de dou` cursuri f`cute \n 2009, \n afara joburi-lor, unul de fotografie [i unul deleg`torie de carte, [i apoi de un cursde hårtie manual` la Muzeul }`ranu-

Slui Romån, au \nceput s` caute in-forma]ii despre istoria hårtiei [i ac`r]ilor. De la adunarea de informa]ii,simultan cu achizi]ionarea primelorechipamente de tipografie, pån` la\nfiin]area unui atelier de hårtie nu aufost decåt cå]iva pa[i. Ini]ial au \nchi-riat un spa]iu \n Bucure[ti, \n loculunei foste ]es`torii, \ns` [i-au dat re-pede seama c` nu era ceea ce le tre-buia pentru ce aveau \n plan. Auc`utat \n \mprejurimile Bucure[tiului[i locul care s-a dovedit ideal din toatepunctele de vedere s-a dovedit a fi co-muna Comana, din delta Neajlovului.Cu un credit de nevoi personale luatde la banc` [i bani \mprumuta]i de laprieteni [i familie au cump`rat unteren [i au construit de la zero ceea ceacum este atelierul-muzeu Moara dehårtie. Investi]ia ini]ial` \n teren, con-struc]ie [i echipamente s-a ridicat laaproximativ 130.000 de euro, \ns` ul-terior, pe parcursul a doi ani, prinatragerea de finan]`ri prin proiectelepe care le-au dezvoltat, investi]ia s-aridicat la aproximativ 180.000 de euro.|n doi ani de la deschidere, au trecut

deja pragul morii peste 5.000 de copii,iar pentru unii dintre ei vizita a fost,dup` cum chiar ei au scris \n Carteamorii, cea mai frumoas` zi din via]a lor.Vizitele care constau \n ateliere de lucrupot fi organizate de gr`dini]e [i [colisau la ini]iativa p`rin]ilor care doresc ca[i copiii lor s` intre \n contact cu

Dana [i Ion Georgescu, fondatori Moara de hårtie

FOTO

GRA

FII:

VALI

MIR

EA