mma aannu uuaalluull p rrooffeessooorruullu ui file3 introducere proiectul european portofoliul...
TRANSCRIPT
PpE
ProdproEuro
dusiectope
tr
s pet a ean
Mrad
entfosă n
Mdus
tru st fu p
Un
MAs şi
profina
poat
Un
Ai ad
oiecaţatte f
P
m
ANdap
ctut defi fă
o
mod
NUpta
l Ce Ccut
rt
od
Uat î
omom
tă re
to
cr
UAîn l
menimisia
esp
Co
ofo
rea
Alim
ius a Eupons
opy
ol
eat
Lmba
deurosab
yrig
liu
tiv
LUa ro
e înopeabilă
ght ©
ul
v d
ULom
nvăţanăde
© 2
M
de
L mân
ww
ţareă. Pfelu
201
M
e în
Pnă
ww.e
e coPubul în
2. T
Mu
nvă
Pde
emp
ontlican ca
Toa
uz
văţ
R Ili
port
tinuaţiaare
ate d
ic
ţar
ROan
folio
uă 5refva
dre
ca
re
Oa V
o.eu
502flecfi fo
eptu
l
e a
FVel
u
289ctă olo
urile
Eu
a li
FEles
5 Lpusit
e re
ur
im
EScu
LLP-nctace
ezer
ro
mb
SOși
-1-2tul est m
rvat
op
bilo
OOc
200de mat
te.
pe
or
ORcta
09-1ve
teri
ea
r st
Rvia
1-DEderial.
an
stră
Uan V
E-Cre a
n
răi
ULVe
OMal a
ine
LUles
MENauto
e
Uscu
NIUSoril
UIu
S-Cor
MPşi C
P. ACom
Acesmisi
st ia
2
Materialele didactice ale EMP-L au fost dezvoltate de o echipă internaţională compusă din
cercetători și profesori de specialitate cu sprijinul programului Comenius Lifelong Learning acordat
de Comisia Europeană din 2009 până în 2012.
Parteneri de proiect:
Peter Carle, Margarete Dinkelaker şi Adelheid Kramer, Landesinstitut für Schulsport, Schulkunst und Schulmusik Ludwigsburg – Germany
Patricia Driscoll, David Wheway, Vikki Schulze şi Jonathan Barnes, Canterbury Christ Church University, Faculty of Education – England
Maria Argyriou, Panagiotis G. Kampylis şi Vicky Charissi, Greek Association of Primary Music Teachers, Piraeus – Greece
Kaarina Marjanen, University of Helsinki, Koulutus-ja kehittämiskeskus Palmenia, Centre for Continuing Education – Finland
Karen M. Ludke şi Katie Overy, University of Edinburgh, Institute for Music in Human and Social Development – Scotland
Marina Cap-Bun şi Iliana Velescu, Universitatea „Ovidius” Constanţa, Facultatea de Litere şi Facultatea de Arte – România
Albert Casals Ibáñez şi Laia Viladot Vallverdú, Universitat Autònoma de Barcelona, Faculty of Sciences of Education – Spain
Maria del Mar Suárez Vilagran, Universitat de Barcelona – Spain
Jörg-U. Keßler, Robert Lang şi Jürgen Mertens, Pädagogische Hochschule Ludwigsburg Institut für Sprachen – Germany
Isabelle Aliaga, Martine Dreyfus şi Jacquie Azemar, Institut Universitaire de Formation des Maîtres de Montpellier – France
Parteneri asociaţi:
Brigitte Bechter, Markus Cslovjecsek şi Françoise Hänggi, Fachhochschule Nordwestschweiz, Pädagogische Hochschule – Switzerland
Hanna Weinmann, Pädagogische Hochschule Zürich – Switzerland
3
Introducere
Proiectul european Portofoliul muzical european: un mod creativ de învăţare a limbilor
străine (EMP-L), urmăreşte să sprijine copiii în procesul de învăţare a unei limbi străine prin muzică.
Materialele realizate în cadrul acestui proiect sunt destinate educatorilor, învăţătorilor (profesorii
generaliști) şi profesorilor de specialitate.
Muzica şi limbile străine (ca și cea maternă) sunt în mod natural conectate. Această afirmaţie
este susţinută de studiile de cercetare de specialitate din ultimii ani care demonstrează relaţii
profunde între muzică şi limbă (Patel, 2008; Gruhn & Rauscher, 2008). Reţelele neurologice specifice
învăţării muzicii și limbilor străine sunt create în timpul perioadei prenatale şi în primele luni post-
natale ale copilului, astfel încât muzica şi învăţarea limbilor sunt, probabil, conectate în dezvoltarea
ulterioară a copilului (Marjanen, 2009).
Prin ritmuri, sunete și intervale, cântul si muzica poate ajuta la desfacerea fluxurilor de
vorbire în unităţi semnificative. Fiecare limbă este organizată într-un mod special, cu tensiuni, ritmuri
şi melodii specifice. Se consideră că repetiţia introdusă prin cântul vocal şi prin ascultarea modelelor
de vorbire ritmică poate duce la procesul de învăţare a structurilor lingvistice ţintă mai sigură, în
cadrul clasei şi dincolo de aceasta (Krashen, 1983; Murphey, 1990; Spicher & Sweeney, 2007).
Interacțiunea studiului muzicii
Interacțiunea studiului limbii
Culture and Context
EMP-L
4
Activităţile dezvoltate în cadrul proiectului EMP-L sunt mai degrabă propuneri deschise decât
„reţete” destinate atât profesorilor cât și elevilor, oferindu-le posibilitatea să-şi dezvolte și să-și
exprime ideile creative.
Obiectivele Portofoliului muzical european
Scopul proiectului Portofoliul Muzical European: un mod creativ de învăţare a limbilor străine
este de a ajuta profesorii să integreze în mod creativ activităţi muzicale în studiul primar al unei limbi
străine. Prin elementele similare între limbajul muzical și limbajul verbal și prin conectarea acestora
se reduc barierele lingvistice, se facilitează procesul de învăţare şi ajută la integrarea socială în cadrul
diferitelor ţări europene. Abordarea EMP-L își propune de asemenea, să cultive încrederea în sine, în
exprimare, să dezvolte creativitatea şi să îmbogăţească sensibilitatea și înţelegerea interculturală.
Concret, proiectul EMP-L are ca scop:
• motivarea copiilor de a învăţa noi limbi străine și în acelaşi timp dezvoltarea unor aptitudini
muzicale;
• încurajarea creativităţii în rândul elevilor şi al profesorilor;
• formarea profesorilor pentru a sprijini competenţele lingvistice primare prin activităţi
muzicale;
• să contribuie la antrenarea cadrelor didactice în a-şi continua dezvoltarea profesională;
• să îmbunătăţească utilizarea creativă a tehnologiei ITC;
• să exploreze diversitatea lingvistică și muzicală europeană;
• integrarea culturilor europene prin intermediul materialelor educaţionale inovative.
Materiale elaborate
În cadrul proiectului s-au dezvoltat activităţi muzicale care pot fi corelate cu informaţii
teoretice și practice descrise în Manualul profesorului (Teacher’s Handbook), Portofoliul elevului
(Pupil’s portfolio),Ghidul și cardurile profesorului (Teacher’s Guide și The Teacher’s Cards) valabile și
în format electronic pe www.emportfolio.eu/emp.
Portofoliul elevului (Pupil’s portofolio)
Prin activităţile dezvoltate și cardurile din portofoliul elevului, copiii pot înregistra, reflecta și
5
extinde abilităţile lor muzicale, realizările personale și experienţele muzicale împărtășite. Acesta nu
este conceput ca un instrument de evaluare, ci are rolul de a promova implicarea activă a copiilor în
învăţarea limbilor prin activităţi muzicale. Portofoliul cuprinde trei părţi:
1. Eu și muzica (Music and Me) încurajează și dezvoltă cunoștiinţele muzicale ale copiilor prin
reflecţii autobiografice asupra preferinţelor și experienţelor lor muzicale.
2. Jurnalul meu muzical (My music journal) este conceput ca un jurnal personal despre
învăţarea limbii și integrarea muzicii și poate fi creat și păstrat de copil pentru propriile
reflecţii.
3. Comoara mea muzicală (My Musical Treasure) constă fie într-o cutie, fie un panou sau display
specific în care pot fi păstrate înregistrări cu realizările sau performanţele copiilor (CD-uri,
DVD-uri, fotografii, afișe, compoziţii muzicale, interpretări instrumentale sau vocale, dansuri,
participări la concursuri, spectacole, etc.).
Predarea și învăţarea muzicii
Muzica joacă un rol important în viaţa omului, de la experienţele estetice şi emoţionale, la
experienţele intra- şi interpersonale, istorice, şi culturale. Muzica serveşte, de asemenea, mai multor
funcţii diferite, variind de la cântece de leagăn şi muzică de dans la ceremonii religioase sau
naţionale, şi prin urmare, „locuieşte” în oameni şi culturile lor (Blacking, 1973). Pornind de la aceste
idei, în cadrul EMP-L sunt descrise câteva idei despre educaţia muzicală și prezentate patru criterii de
învăţare: audiţia muzicală (listening), producerea muzicală (making), reprezentarea muzicală
(representing) şi conversaţia (discussing). Aceste patru competenţe muzicale oferă o multitudine de
oportunităţi în vederea corelării şi sprijinirii altor zone ale curriculum-ului primar.
Ce este muzica?
Muzica nu este doar cânt vocal sau performanţă instrumentală. Ea a fost descrisă, în general,
ca „sunete omeneşti organizate” (Blacking, 1973). Experienţa noastră în ceea ce privește muzica se
extinde mult dincolo de caracteristicile sale fizice, către răspunsurile noastre emoţionale, cognitive,
personale şi culturale.
Pentru un profesor este important să se menţină o definiţie deschisă a muzicii. Descriind
muzica drept ”sunet organizat ”, devine evident că depinde de (receptor) ascultător sau executant
6
(interpret) să decidă dacă orice este perceput sau efectuat (produs) ar trebui să fie numit ”muzică”.
Pentru proiectul EMP-L această descriere a muzicii este considerată a fi un punct de plecare util,
deoarece încurajează profesorii să fie interesaţi despre percepţiile copiilor şi definiţiile lor subiective
despre muzică.
În cele mai multe genuri și forme muzicale din întreaga lume, caracteristicile primare
structurale sunt melodia şi ritmul. Melodiile sunt construite din diferite sunete, iar acestea sunt
organizate în conformitate cu scările muzicale, servind ca punct de referinţă în crearea de modele
muzicale. Cântecele pentru copii sunt deseori simple în structură, cu un centru tonal puternic, şi
sunt adesea predate treptat copiilor cu suportul mișcării și amuzamentului (Marjanen, 2009).
Muzica pornește din corpurile noastre. Suntem capabili de a produce sunete muzicale prin
vibrarea corzilor vocale, prin lovirea palmelor sau a picioarelor. De asemenea, exprimarea ritmică
pare a fi importantă încă de la o vârstă foarte fragedă. Conform lui Wood (1982) muzica poate
înbogăţi toate laturile dezvoltării, iar această observaţie reprezintă baza multor principii de educaţie
muzicală.
Educaţia muzicală și creativitatea
Multe culturi susţin că toţi oamenii sunt muzicali şi că toţi pot participa la compunerea,
interpretarea și aprecierea muzicii (Blacking, 1973; Clausen, Hemetek şi Saether, 2009; Young &
Guillen, 2010). Toate culturile au muzică special concepută pentru copii şi se bazează pe modele
lingvistice (Brown, 2000).
Creativitatea muzicală poate exprima originalitatea şi unicitatea unui copil şi, în acest context,
exactitatea sau abilităţile tehnice sunt uneori, mai puţin importante. Muzica poate exprima, de
asemenea, identitatea regională sau naţională (Velescu, 2001) şi educaţia muzicală poate spori,
astfel, conştiinţa noastră de culturi şi identităţi multiculturale.
Noţiunea că învăţarea muzicii poate oferi un mijloc puternic de susţinere a memoriei
secvenţiale (Silverman, 2007), motorii, cognitive, socio-emoţionale, estetice şi o bună dezvoltare
kinestetică este tot mai acceptată în domeniul educaţiei. Muzica oferă un context bogat de angajare
socială, personală, cognitivă şi culturală, iar cercetătorii au descoperit legături între muzică şi
sănătatea mentală, fizică şi socială (Clift & Hancox, 2001; Bunt & Hoskyns, 2002; Clift, Hancox,
Staricoff, & Whitmore, 2008; MacDonald, Kreutz şi Mitchell, 2012).
Prin educaţia muzicală, copiii pot dezvolta creativ și eficient dorinţa şi capacitatea de a
dobândi cunoştinţe într-o serie de domenii diferite:
7
• Atenţia distributivă poate fi solicitată prin analiza modului în care muzica este creată (citirea
de note, păstrarea ritmului şi tempo-ului, atenţia asupra mișcărilor și poziţiilor de mână, de
spate, de precizie în intonaţia vocală și execuţia ritmică),
• Memoria pe termen lung este încurajată prin ascultarea diferitelor forme şi genuri muzicale,
• Percepţia acustică este stimulată de ascultarea sunetelor și prin audiţiile muzicale (de la
diferenţierea zgomotelor de mediu sau de elemente unice de piese muzicale complexe, cu
ritmuri muzicale multiple şi voci),
• Creativitatea copiilor, simpatia şi simţul estetic sunt încurajate prin interpretarea muzicală a
unor scurte compoziţii muzicale şi jocuri.
Învăţarea muzicală și competenţele
Audiţia muzicală
Copiii pot dezvolta o conştientizare mai profundă a mediului lor acustic, prin activităţi de
ascultare, de la diferenţieri între sunete simple la analiza unor piese muzicale complexe, cu diverse
planuri melodice, ritmice și timbrale. Acest concept muzical de ascultare și înţelegere poate fi
dezvoltat în contextul în care sunetele sunt identificate și diferenţiate astfel de verbal, auditiv sau
vizual (de exemplu, crearea sau asocierea unui nume, element grafic, sau de culoare pentru a
reprezenta diferite elemente muzicale).
Ascultarea atentă furnizează prin intermediul muzicii materii prime pentru conexiuni creative.
Diferenţierea sunetelor poate include noţiuni despre timbre diferite (sunete emise de voci umane
sau de instrumente), linii melodice, polifonice, armonice, despre înălţimi, precum sunete înalte și
joase, tari și încete, rapide şi lente. Exemple de învăţare în domeniul acestei competenţe:
• identificarea, localizarea şi descrierea sunetelor muzicale diferite de cele de mediu;
• ascultarea și înţelegerea structurilor muzicale (începuturile și încheierile pieselor, repetiţiile,
pauzele și precizarea modelelor (secvenţelor), acompaniamentul similar și diferit.
Stilul și structura muzicală
Structura muzicală ne ajută să percepem elementele individuale muzicale, ca fiind parte
dintr-o unitate semnificativ mai mare. Copiii pot învăţa să diferenţieze între intervale, melodii,
ritmuri, armonii, forme şi genuri şi să înveţe treptat terminologia, pentru a descrie elementele de
bază ale compoziţiei muzicale.
8
Copiii pot învăţa:
• să recunoască, diferenţieze, descrie şi să numească elemente structurale specifice muzicii
(de exemplu, teme melodice, armonii, modificări în structurile metrice, ritmice);
• să identifice şi să descrie stiluri şi genuri de lucări muzicale, având în vedere perioada
istorică şi influenţele culturale.
Cunoașterea instrumentelor muzicale
Copiii pot învăţa să numească și să diferenţieze instrumentele muzicale, prin forma lor (mari
sau mici, cu suport sau fără, de percuţie, cu claviatură sau cu coarde), prin materialul de construcţie
(din lemn, alamă) și prin sunetele emise (sunete lovite, ciupite, suflate). Astfel, copii pot învăţa:
• să recunoască, să distingă, să descrie și să clasifice numele și tipurile de instrumente, precum
și diferite părţi ale acestora (chei, supape, arcuș, ciocănele etc.)
• să exploreze, să creeze sunete şi instrumente noi.
Realizarea muzicală
Realizarea propriu zisă a muzicii presupune compoziţie, improvizare și interpretare, fiind
implicate atât procesul de creaţie, cât și cel de interpretare. Realizarea unei activităţi muzicale în
clasa de studiu poate însemna cântul vocal, a capella sau în cor, acompanierea unui cântec prin
vocalize sau structuri ritmice. Copiii pot învăţa:
• să imite vocal, să șoptească, să-și modifice intensitatea vocii sau dinamica (viteza de vorbire),
• să menţină un ritm constant
• utilizarea sensibilă a frazelor, a expresiei, a pronunţiei şi intonaţiei
Folosirea instrumentelor muzicale
Interpretarea unui cântec la un instrument muzical poate crea oportunităţi creative pentru
copii, să transmită starea lor de spirit, emoţii, abilităţi și idei. Instrumentele pot fi utilizate într-o
gamă largă de activităţi, cum ar fi acompaniamentul unui cor, solist, sau inclus în serbări, recitaluri
instrumentale solistice și de grup.
Folosind un instrument muzical, copiii pot învăţa:
• să creeze și să realizeze un acompaniament ritmic, melodic
• să demonstreze originalitate şi varietate într-o piesă muzicală prin evidenţierea performanţei
virtuozităţii și a diferitelor elemente de expresie: frazare, dinamică, tempo.
9
Muzica și tehnologia
În cadrul lecţiilor de muzică, copii își pot dezvolta cunoştinţele lor de tehnologie prin
intermediul unor instrumente tehnice de software. Aceasta include resurse, cum ar fi instrumentele
electronice, difuzoare, microfoane, amplificatoare, software-ul de calculator, dispozitive de redare
audio-video.
Copiii pot învăţa:
• să utilizeze instrumente muzicale electronice și să le compare cu instrumentele tradiţionale
• să utilizeze echipamente electronice mass-media şi programe software de a asculta, a
compara, a evalua, a capta și combina în experimentele cu sunete și muzică.
Modalităţi de reprezentare
Acest domeniu de învăţare implică activităţi care relaţionează sunetele cu limbaje
reprezentate prin semne (limba, numerele, mișcarea, dansul) și mass-media. Copiii pot reprezenta
(crea, interpreta) prin muzică, imagini, idei, povestiri, poezii, jocuri, stare de spirit și emoţii,
individual sau în grupuri.
Copiii pot învăţa:
• să exprime prin forme de mișcare sau gest, planificate sau improvizate ca răspuns la o
anumită piesă muzicală (de ex. jocul Mima)
• să interpreteze imagini vizuale prin utilizarea vocilor și a sunetelor emise de instrumente
• să dezvolte un vocabular bogat pentru a vorbi despre diferite aspecte ale muzicii
Muzica și mișcarea
Mişcările combinate cu activităţile muzicale pot fi folosite pentru a dezvolta motricitatea
copiiilor, coordonarea, memoria secvenţială şi o serie de alte aptitudini muzicale și non-muzicale.
Activităţile pot include:
• crearea şi efectuarea de gesturi expresive și pași de dans, corelate cu genul și structura unei
piese muzicale
• învăţarea și memorarea materialului muzical folosind mișcări și gesturi specifice (Marjanen,
2009)
10
Muzica și grafica
Rezultatele grafice oferă o gamă nelimitată de reprezentări vizuale ale muzicii, în timp ce și
experienţele muzicale pot fi reprezentate prin diverse imagini. Explorarea acestori moduri de a
transforma imagini sau fotografii, partituri grafice în muzică şi invers, este un mod creativ de a
integra şi de a dezvolta abilităţile muzicale, vizuale, auditive și artistice.
Copiii pot învăţa:
• să creeze sau să improvizeze muzică, pentru a reprezenta o imagine vizuală
• să interpreteze și să ilustreze elementele muzicale (de exemplu, timbrul, intervalele, tempoul,
dinamica) prin utilizarea de notaţii simbolice sau grafice.
Conversaţia
Vorbind despre muzică, conceptele muzicale abstracte pot deveni mai concrete, se pot
dezvolta abilităţile de gândire critică și se poate îmbogăţi vocabularului. Conversaţiile în jurul
identificării și analizării diferitelor funcţii ale muzicii, cunoașterea obiceiurilor sau a evenimentelor
muzicale și descrierea acestora în diferite contexte istorice, culturale sau geografice se pot face în
limba maternă sau în limba propusă învăţării.
Copiii pot învăţa:
• să reflecte asupra relevanţei muzicii în context social şi cultural, în momente diferite, în trecut
faţă de prezent
• să distingă stiluri diverse de muzică utilizate în contexte diferite şi să încerce să identifice
rădăcinile acestor stiluri sau genuri
Formă muzicală, stiluri şi structuri
Înţelegerea structurilor muzicale simple şi complexe, precum şi varietatea lor în stilurile și
culturile muzicale este extrem de benefică pentru învăţarea muzicală. Copiii pot asocia și construi
imagini sau structuri corespunzătoare diferitelor piese muzicale, folosind atât notaţia convenţională,
cât şi alte forme grafice.
Copiii pot învăţa:
• să recunoască, să descrie şi să creeze structuri specifice muzicale, prin imitaţie sau pornind de
la un plan (să creeze forme grafice cu structura rondo-ului, lied-ului)
a
d
c
1
e
m
p
c
s
apt
dez
com
199
elem
mu
par
com
stăr
•
itu
zvo
mun
94;
me
zica
am
mun
ri e
să
el
M
din
ltar
nica
Low
ente
Câ
al ș
metr
nica
mo
ă re
lem
Muz
nilo
re
are
we
e de
ânt
și lin
ri a
are
oţio
ecu
men
ica
r r
re
e. P
, 19
e v
Sim
tul
ngv
ai su
e. În
ona
uno
nte
și
ece
cip
Preg
998
oca
mila
și
vist
une
n p
ale.
oasc
gra
lim
ept
proc
găt
8) i
abu
arit
vo
tic.
etu
lus
că,
afic
mb
ive
că
tire
ar a
ular
ate
orbi
Mu
ului
, m
să
ce (
In
aju
e şi
pr
a m
abo
r, g
ea e
rea
uzic
: în
muz
no
(cul
nte
ul s
pr
rin
mu
ord
ram
elem
a re
ca ş
nălţ
ica
ote
lori
egr
sunt
rod
su
zica
dare
mat
me
epr
şi li
ţim
po
ze,
i, im
rare
t m
uct
upr
ală
ea u
tică
nte
rez
mb
e, d
oat
să
mag
ea
mijl
tive
apu
po
uno
ă sa
elor
intă
ba p
dur
e f
ă de
gin
m
oac
e. C
une
oat
or c
au v
r și
ă m
pot
rată
i fo
esc
i, s
uzi
ce
Cor
ere
te î
cân
vor
str
mo
t av
ă, d
olos
crie
imb
icii
de
rela
a
îmb
ntec
bir
ruc
dal
vea
dina
sită
e şi
bol
în
co
area
ele
bun
ce î
e.
tur
lita
or
am
ă la
1
să
uri
în
om
a a
eme
nătă
într
rilo
tea
igin
mică
cre
11
cr
, pi
vă
un
ace
ent
ăţi
r-o
r co
a p
ni s
ă, ti
ear
ree
ictu
ţar
ica
sto
telo
ab
lim
om
prin
sim
imb
rea
ze
uri)
rea
re,
or d
or
bilit
mbă
po
ca
ilar
bru
un
str
sa
a lim
fie
disc
sim
tăţi
ă st
nen
are
re e
, p
nei
ruct
u m
mb
eca
cipl
mila
le
trăi
nte
un
evo
rec
atm
tur
mişc
bilo
re
ine
are
de
nă
e de
n o
olut
cum
mo
i m
căr
or s
din
e p
a
alf
po
e lin
om
tive
m și
sfe
muz
ri.
stră
ntr
oat
ale
fab
oate
ngv
se
e (M
i ac
ere
ica
ăin
e e
te
ac
beti
e co
vist
e p
Mith
cee
spe
le
ne
ele
con
cest
zar
ont
ică
poa
hen
eași
ecif
şi s
im
ndu
tor
re
trib
și
te
n, 2
i ex
fice
să
mpli
uce
r d
(Do
bui
mu
ex
200
xpr
e af
le
icân
e la
dou
oug
la a
uzic
pri
5) f
esi
fer
rep
nd
o
uă
glas
asim
că
ma
folo
e d
ent
prez
de
su
sis
s &
mila
a d
osin
de m
tă d
zint
ezvo
sţin
stem
& W
are
eop
nd
miș
div
te
olta
ner
me
Willa
ea u
pot
ace
șcar
ers
pri
are
re ș
d
atts
uno
triv
eiaş
re ș
selo
n
ea
și
e
s,
or
vă
şi
și
or
12
Oralitate (vorbirea)
Aptitudinile de vorbire pot fi încurajate prin activităţi muzicale. Exprimarea prin intermediul
muzicii poate suţine copilul în depășirea dificultăţilor de vorbire și de limbă contribuind totodată la
dezvoltarea și îmbunătăţirea:
• dicţiei, articulaţiei, intonaţiei vocale și claritatea formulelor de vorbire
• pronunţiei și vorbirii fluente prin cânt, vorbire ritmică sau scandare
• expresivităţii și capacităţii de a transmite sentimente nonverbale
• identificării și discutării tiparelor ritmice, de rimă și alte caracteristici ale sunetului care sunt
prezente în poezii și cântece
Ascultare și înţelegere
Ascultarea activă a muzicii poate dezvolta unele abilităţi de înţelegere, percepţie și
diferenţiere cum ar fi:
• conștientizarea unor sunete și a originilor acestora, diferenţierea sunetelor individuale,
descrierea lor cât mai exact posibil
• ascultarea și exprimarea unei calităţi a sunetului, pronunţarea prin cânt, difereţierea între
foneme sau rime
• dezvoltarea abilităţii de asculta texte mai lungi, înţelegerea conţinutului unei povestiri
cântate sau balade, înţelegerea asocierii dintre muzică și text.
Vorbire și pronunţie
Ascultarea muzicii alese pentru a însoţi o poveste, ori discuţiile în clasa de muzică pot
dezvolta de asemenea, abilităţile copiiilor de vorbire și de prezentare. Activităţile de sprijinire a
competenţelor de vorbire includ:
• reproducerea şi improvizarea de dialoguri muzicale sau de fraze gen întrebare-răspuns,
diferite intonaţii vocale pentru a transmite sensuri diferite, atât vocal cât şi instrumental
• aprecierea lucrărilor și interpretărilor muzicale (formaţii, orchestre, interpreţi, compozitori)
• prezentarea unei poezii sau a unei povești prin intermediul vorbirii cântate, acordând atenţie
ritmului şi intonaţiei vocale
• compoziţia sau improvizarea muzicală pentru a demonstra înţelegerea unei noţiuni, a
înţelesului unei stări de spirit asociat sau a unui text
13
Alfabetizare prin activităţi muzicale
Scrierea și citirea sunt activităţi importante pentru învăţarea unei limbi. Înţelegerea unei
lecturi poate fi îmbunătăţită prin texte ce conţin cuvinte şi fraze repetitive. Abilităţile de scriere pot fi
dezvoltate prin copierea și rearanjarea cuvintelor unui cântec sau prin inventarea unor versuri noi.
Activităţile muzicale pot fi de asemenea, utilizate pentru a sprijini copiii în:
• capacitatea de a codifica și decodifica sunete (cuvinte, semne sau simboluri)
• înţelegerea modului de construcţie a formelor narative (povestiri) sau a structurilor muzicale
(rondo, lied) de la segmente mici (sunete, cuvinte) la segmente mai mari (strofă, secţiune)
• dezvoltarea vocabularului și abilitatea de a se exprima
• dorinţa de a se concentra și de a persevera asupra unui text (citirea la prima vedere)
• conștientizarea fonemelor, inclusiv recunoașterea ritmului, rimelor și a altor caracteristici de
sunet prezente în poezii și cântece.
Lectura (Citirea)
Prin citirea unui text, copiii pot face deducţii despre idei, personaje, acţiuni sau stări sufletești
îmbogăţind cunoștinţele lor anterioare:
• prin activităţile muzicale se pot dezvolta abilităţile de citire
• succesiunea ideilor sau a evenimentelor
• recunoașterea vizuală a secţiunilor unei piese muzicale sau a evenimentelor dintr-o povestire
(folosind culori, semne sau termeni diferiţi de reprezentare a fiecărei secţiuni)
• recitarea unui text dintr-un cântec sau citirea și tactarea ritmică a unei partituri muzicale
• explorarea muzicalităţii cuvintelor, identificarea rimei, a versului (de 8, 10, 12 silabe) și
secvenţarea acestora.
Scrierea
Muzica este un mijloc de dezvoltare a vocabularului copiiilor fie prin scrierea reproductivă
(copierea unor texte date), fie prin scrierea activă, creativă (exprimarea în scris a unor idei, texte,
scenarii, acţiuni, întâmplări, evenimente).
• transformarea unui ritm sau a unei melodii într-un sistem de notaţie muzicală
• descrierea sunetelor din mediul înconjurător prin texte dezvoltate cu semnificaţii precise (mai
tare, mai încet, potrivit, foarte tare) și de a explora sensuri comparative și opuse (tare – încet,
puternic – slab, accentuat – neaccentuat)
14
• căutarea unor cuvinte care să înlocuiască versul unui cântec simplu
• asocierea și transpunerea în mod creativ a unui text pe muzică sau a unei muzici pe un text
(individual sau în grupuri mici).
Conștientizarea lingvistică prin activităţile muzicale
Conștientizarea noţiunilor de limbă este un obiectiv principal în procesul de învăţare al limbii
străine sau chiar a celei materne. Aceasta se referă la cunoașterea cuvintelor, modului de
pronunţare și de combinare astfel încât, redarea acestora să fie inteligibilă și să faciliteze
comunicarea.
Activităţile muzicale pot crea oportunităţi de învăţare prin:
• interpretarea unui cântec în mai multe limbi străine și observarea și compararea cuvintelor și
a ordonării acestora (colindele internaţionale – Silent night, Stille nacht)
• interpretarea unor cântece cu versuri repetate prin schimbarea unor vocale sau consoane și
adăugarea de noi rime)
• ascultarea unei povestiri și exprimarea unor sunete sau cuvinte din noua limbă în momente
specifice
• descoperirea unor cuvinte din vocabularul muzical împrumutate din alte limbi străine
(termeni, instrumente, dansuri) și compararea lor în diferite limbi (vioară, violin, violon).
Muzica din cultura naţională și internaţională oferă o bază consistentă de resurse și o
motivaţie plăcută pentru descoperirea unui curriculum intercultural. Experienţele muzicale
inovatoare pot conduce și susţine dorinţele copiiilor în învăţarea limbilor străine.
Proiectul EMP-L încurajează formarea unui vocabular muzical în limba maternă și traducerea
acestuia într-o nouă limbă străină.
15
Categorii muzicale pentru activităţi
În cadrul proiectului EMP-L s-au dezvoltat zece categorii da activităţi muzicale care însoţite de
elementele de bază ale lingvisticii (receptarea, înţelegerea, vorbirea, scrierea și citirea și formarea
vocabularului) devin suport de lucru în elaborarea materialelor didactice.
Activităţi muzicale Titlu Scurtă descriere a activităţii
1 Vocalizarea ritmică Tak Tak Acest joc ritmic se realizează prin utilizarea unor rime, versuri sau cuvinte exprimate în diferite limbi străine
2 Cântul vocal Ana Bella Prin această activitate se pot introduce și adăuga cuvinte noi și onomatopee
3 Percuţia corporală Body
Percution
Activitatea presupune înlocuirea cuvintelor sau versurilor unui cântec prin mișcări corporale asociate
4 Redarea prin
instrumente muzicale Die Vier
Jahreszeiten Copiii pot cânta și reda prin interpretarea la instrumente muzicale cele patru anotimpuri
5 Dansul și mişcarea Dansul trolilor
Folosind o audiţie muzicală sugestivă (Dansul Cavalerilor din Romeo și Julieta de Serghei Prokofiev) copiii execută prin mișcări specifice acţiunea sugerată de muzică
6 Explorarea, improvizarea și compoziţia muzicală
Story trails Prin această activitate copiii pot crea și exprima sunete, ritmuri, melodii și mișcări corelate cu un set de imagini
7 Audiţia muzicală Scramble
Prin audiţii muzicale (Spărgătorul de nuci de P.I. Ceaikovski) și prin utilizarea unor carduri descriptive sau culori, copiii pot asocia și descoperii cuvinte care descriu elemente muzicale
8 Pictura, citirea,
scrierea muzicală Cara, ojos,
nariz, boquita
Prin această activitate copiii pot învăţa cuvinte noi în limba spaniolă reprezentând prin pictură cuvintele din cântec
9 Utilizarea ICT Vizualizare Activitatea presupune urmărirea unui procedeu de redare grafică a unei piese muzicale prin utilizarea calculatorului
10 Dirijatul muzical Dirijat Fiecare copil dirijază un cântec sau un exerciţiu ritmic indicând prin semne specifice elemente dinamice sau începutul și/sau finalul piesei
Aceste zece categorii sunt interconectate și se suprapun, identificând mai multe tipuri de acţiuni
orientate spre activităţi de educaţie muzicală, ce deschid o serie de posibilităţi pentru integrarea
muzicii în predarea și învăţarea unei limbi străine.
16
Exemplu de descriere a activităţilor
Fingers Family
Limba ţintă: Engleză
Cuvinte cheie: Family / Family members
Materiale necesare:
Partitură, versuri, carduri cu imagini ale familiei, instrumente muzicale de percuţie.
Versuri : This is the father, short and fat /
This is the mother, who has a hat /
This is the sister, pretty and tall /
This is the brother, not very small /
This is the baby, sure to grow /
They are a family all in a row.
Partitura:
Fișa de lucru:
Pe o coală vor fi desenate personajele conform descrierii din cântec
Activitate de mișcare:
Vor fi aleși 5 copii, care să interpreteze rolul personajelor din cântec, fiecare având o mișcare
specifică.
Procedura standard:
1. Profesorul arată copiilor imagini cu membrii familiei și introduce cuvintele cheie (mother,
father...)
2. Profesorul interpretează cântecul acompaniat de mișcări ale degetelor și indicând către
degetele specifice (degetul mare este tatăl - father, degetul arărător este mama – mother, etc. ).
Profesorul cântă și tactează ritmul conform silabelor.
17
3. Copiii sunt încurajaţi să se alăture activităţii în cea de-a doua sesiune de cântat, folosind
mișcările prezentate anterior de către profesor.
4. Profesorul cere copiiilor să repete cântecul în timp ce le prezintă cardurile cu membrii
familiei.
5. Profesorul crează o coregrafie simplă folosind un grup de copii care să interpreteze rolurile
din cadrul familiei.
6. Clasa este divizată în două grupe plasate una în faţa celeilalte (în oglindă). Copiii vor cânta
acompaniaţi de mișcări indicând fiecare deget conform versurilor.
Proceduri opţionale:
Profesorul va alege cinci copii să interpreteze personajele din familie. Restul clasei va cânta în
timp ce membrii familiei sunt în faţa clasei, fiecare dintre aceștia făcând o mișcare specifică atunci
când își aud rolul.
Competenţele ţintă de limbaj:
Vorbire, pronunţie și articulaţie, ascultare și înţelegere, percepţie și diferenţiere, vocabular,
conștientizarea limbajului. Copiii vor fi familiarizaţi cu noi cuvinte și vor folosi adjective cu intenţia de
a descrie o persoană.
Competenţele ţintă muzicale:
Cântul, audiţia muzicală, percuţia corporală, interpretarea la instrumente muzicale
Activităţi adiţionale limbajului:
Profesorul încurajează copiii să găsească noi adjective pentru fiecare membru al familiei
Activităţi adiţionale muzicale:
Profesorul va bate din palme împreună cu copiii urmând un tipar ritmic. Acesta poate împărţi
clasa în două grupe pentru a cânta în canon (recomandat după 4 măsuri). Fiecare copil poate primi
un instrument de percuţie, și poate interpreta textul fie în grup, fie pe rând, asociind instrumentul cu
un personaj.
18
Un, deux, trois, je m’en vais au bois
Limba ţintă: Franceză
Cuvinte cheie: Les numéros française
Materiale necesare: Partitură, versuri, fișă de lucru, carduri cu numere, instrumente muzicale
Versuri: Un, deux, trois, /
Je m’en vais au bois, /
Quatre, cinq, six, /
Cueillir des cerises /
Sept, huit, neuf, /
Dans mon panier neuf, /
Dix, onze, douze, /
Elles seront toutes rouges.
Partitura:
Fișa de lucru: Număraţi, scrieţi și coloraţi numărul corespunzător fiecărui grup de fructe
19
Procedura standard:
1. Profesorul introduce cuvintele cheie (numerele în franceză de la 1 la 12, folosind
cardurile cu numere);
2. Profesorul interpretează cântecul și explică grupului de copii noile cuvinte;
3. Copiii cântă împreună cu profesorul;
4. Profesorul dă instrucţiuni copiiilor despre activitatea ce trebuie realizată pe fișa de lucru
(de exemplu: scrieţi numerele corespunzătoare pentru fiecare grup de fructe).
Activităţi opţionale:
Profesorul alege un grup de 12 copii; fiecăruia i se atribuie un card cu număr (de la 1 la 12).
Fiecare copil produce sunete corespunzătoare numerelor de pe cartonașe prin bătăi din palme,
lovituri în diverse obiecte sau bătăi din picioare (ex. copiii pot combina mișcările pentru a demonstra
numărul său: pentru numărul 4 pot fi 2 bătăi din palme și 2 lovituri de picior).
Profesorul demonstrează numărul printr-o combinaţie de mișcări și clasa trebuie să ghicească
acel număr; copiii pot imita exemplul profesorului în faţa clasei.
Profesorul poate crea o coregrafie simplă corelată cu numerele respective.
Dezvoltarea limbajului:
Folosirea numerelor 1-12 în limba franceză
Competenţele ţintă de limbaj:
Vorbire, pronunţie și articulaţie, ascultare și înţelegere, percepţie și diferenţiere, vocabular,
conștientizarea limbajului.
20
Competenţele ţintă muzicale:
Cânt, percuţie corporală
Activitate adiţională dezvoltării limbajului:
Folosirea cuvintelor noi în propoziţii scurte
Activitate adiţională dezvoltării muzicale:
Profesorul va bate din palme împreună cu copiii urmând tiparul ritmic pentru o învăţare
conștientă a numerelor. Tiparul poate fi cu ușurinţă asociat cu numărarea de la 1 la 12 (divizată în
patru grupuri de câte trei).
Tabel de dezvoltare a unei activităţi muzicale corelată cu obiectivele educaţionale lingvistice
E
Exeempplu de carduuri ddin poortoofolliul eleevuului
221
222
23
Bibliografie:
Blacking, J. (1973). How Musical is Man? Seattle, WA: University of Washington Press
Brown, S. (2000). The ‘Musilanguage’ model of music. In N.L. Wallin, B. Merker & S. Brown (Eds.) The Origins of
Music. London: The MIT Press: 271–300.
Bunt, L., & Hoskyns, S. (Eds.) (2002). The handbook of music therapy. London: Brunner-Routledge.
Clausen, B., Hemetek, U., & Saether, E. (Eds.) (2009). Music in motion: Diversity and Dialogue in Europe. Bielefeld:
Transcript Verlag.
Clift, S., & Hancox, G. (2001). The perceived benefits of singing: Findings from preliminary surveys with a university
college choral society. Journal of the Royal Society for the Promotion of Health, 121(4): 248–256.
Clift, S., Hancox, G., Staricoff, R. & Whitmore, C. (2008). Singing and health: A systematic mapping and review of non-
clinical research. Canterbury: Canterbury Christ Church University.
Douglas, S., & Willatts, P. (1994). The relationship between musical ability and literacy skill. Journal of Research in
Reading, 17(2): 99–107.
Gruhn, W., & Rauscher, F.H. (2008). Neurosciences in music pedagogy. New York: Nova Science.
Krashen, S.D. (1983). The din in the head, input, and the language acquisition device. Foreign Language Annals, 16(1):
41–44.
Lowe, A. (1998). L’intégration de la musique et du français au programme d’immersion française: Avantages pour
l’apprentissage des deux matières [Integration of music and French into a French immersion program: Benefits for
the two subjects]. Revue des sciences de l'éducation, 24(3): 621–646.
MacDonald, R., Kreutz, G. & Mitchell, L. (Eds.) (2012). Music, health, and wellbeing. Oxford: Oxford University Press.
Marjanen, K. (2009). The Belly-Button Chord. Connections of pre- and postnatal music education with early mother-child
interaction. University of Jyväskylä, Finland. Jyväskylä Studies in Humanities No 130, Dissertation. Available online
at https://jyx.jyu.fi/dspace/bitstream/handle/123456789/22602/9789513937690.pdf
Mithen, S. (2005). The singing Neanderthals: The origins of music, language, mind and body. London: Phoenix.
Murphey, T. (1990). The song stuck in my head phenomenon: A melodic DIN in the LAD? System, 18(1): 53–64.
Patel, A.D. (2008). Music, language and the brain. New York: Oxford University Press.
Silverman, M.J. (2007). The effect of paired pitch, rhythm, and speech on working memory as measured by sequential
digit recall. Journal of Music Therapy, XLIV(4): 415–427.
Spicher, L., & Sweeney, F. (2007). Folk music in the L2 classroom: Development of native-like pronunciation through
prosodic engagement strategies. Connections, 1: 35–48.
Velescu, I. (2001). Contribu�ii asupra îndrumărilor metodice privind educa�ia muzicală pre�colară, (Contribution to
preschool musical educational method.) Master’s thesis, Universitatea Na�ională de muzică din Bucure�ti,
România.
Wood, D. (1982). Move, sing, listen, play. Preparing young children for music. Toronto: Thompson Limited.
Young, S., & Guillen, J. (2010). Musicality. In J. Guillen & C. A. Cameron (Eds.) International perspectives on Early
Childhood Research: A Day in the Life. London: Palgrave Macmillan: 59–76.