mituri false

2
„Mituri false“ În ipostazele sale cele mai antipatice, limbajul jurnalistic actual nu este doar incoerent, excesiv de emoţional, interjecţional, rudimentar în folosirea vocabularului de bază, ci şi profund redundant, adesea pleonastic. De obicei, evitarea pleonasmului e o obsesie a textului scris îngrijit, ivită din respectul pentru logică, precizie, proprietatea termenilor. Oralitatea familiară recurge totuşi la pleonasm, din motive simple şi acceptabile pînă la un punct: nevoia de insistenţă şi dorinţa de dezambiguizare. Pleonasmele pe care şcoala a apucat să le indice drept greşeli (a coborî în jos, a avansa înainte, babă bătrînă etc.) nasc de obicei reacţii energice, uneori chiar exagerate. Sînt însă şi alte expresii pleonastice – chiar mai iritante – care trec neobservate. Formula mituri false are zeci de mii de atestări în Internet, mai ales în rubrici jurnalistice care par să continue vechiul model „Ştiaţi că…?“, combinînd însă informaţia cu lista de avertismente şi sfaturi practice: „Mituri false despre femei“ (realitatea.net); „Mituri false despre corpul uman, demontate de cercetători. Ce se întîmplă dacă înghiţi guma de mestecat“ (romaniatv.net); „Cîteva mituri false despre sport!“ (libertatea.ro); „5 mituri false pentru care nu mai trebuie să te îngrijorezi“ (antena3.ro); „Patru mituri false despre balsamul de păr“: „În pofida faptului că este un produs de înfrumuseţare destul de popular, există şi multe mituri false despre balsam“ (acasatv.ro) etc. În mod evident, în toate aceste contexte termenul mituri nu avea nevoie de caracterizări suplimentare. Mania precizării inutile nu provine, în acest caz, din copierea vreunor motive străine: e aproape sigur că textele despre mit traduse şi adaptate de jurnaliştii noştri conţineau pur şi simplu termenul myth (în engleză), mythe (în franceză) etc. Uzul curent al acestor cuvinte în limbile respective, în contextul vieţii cotidiene, este lipsit de echivoc: reprezintă o etichetă depreciativă, conţinînd de la bun început ideea de „fals“. În dicţionarele englezeşti, myth apare cu un prim sens tradiţional, cu referinţă istorică, dar şi cu un sens distinct, marcat de o atitudine dezaprobatoare a vorbitorului: „idee împărtăşită de mulţi, dar falsă“ („a commonly believed but false idea“, în Cambridge Advanced Learners Dictionary & Thesaurus, reprodus de Cambridge Dictionaries Online). Dicţionarele româneşti nu înregistrează întotdeauna acest al doilea sens, dezvoltat mai ales în engleză, dar intrat de multă vreme şi în discursul public şi jurnalistic de la noi. DEX se rezumă în definirea mitului la sensul tradiţional „povestire fabuloasă cu caracter sacru care cuprinde credinţele unui popor despre originea Universului şi a fenomenelor naturii, despre zei şi eroi legendari etc.; p. gener. poveste, legendă, basm“. În Dicţionarul enciclopedic (1993-2000) apare totuşi şi explicaţia „reprezentare falsă, dar în general admisă de toţi membrii unui grup“. Pleonasmul mit fals este aşadar încurajat de absenţa unei etichete clare în multe dicţionare româneşti. În acelaşi timp, e posibil ca prestigiul sensului tradiţional („…cu caracter sacru“) să fie atît de mare, încît autorii articolelor să se raporteze permanent la ipostaza neutră sau chiar pozitivă a mitului. Şcoala noastră studiază dogmatic „miturile poporului român“, „miturile fundamentale ale spiritualităţii româneşti“, prinse în diagrame dezvoltate doct de zeci de referate şi comentarii; spicuim drept dovadă cîteva apeluri din Internet: „Sînt în clasa a XI-a şi acum vreo 3 minute mi-am adus aminte că pe mîine am de scris despre fiecare mit fundamental (care sunt 4 la număr) vreo 10 rînduri“ (linkmania.ro); „Care sunt motivele care determină relaţia dintre cele 4 mituri fundamentale ale literaturii române?“; răspuns: „1) relaţia specială pe care acest popor a avut-o cu natura înconjurătoare; 2) înţelepciunea acumulată pe baza observaţiei; 3) perceptele moralităţii creştine“ (tpu.ro). Contemporanii noştri simt probabil nevoia să dezambiguizeze cuvîntul, separînd mitul fals de mitul adevărat sau real. Distincţia chiar apare în unele articole: „Mituri adevărate şi mituri false despre fericire“ (psihologie.ro); „trebuie să ştii că există mituri adevărate şi false în această privinţă“ (calma.ro); „Astăzi, vă prezentăm 3 mituri adevărate despre frumuseţe“ (euforia.tv); „iată şi 5 mituri reale“ (libertatea.ro).

Upload: contscribd11

Post on 07-Nov-2015

6 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

lkj

TRANSCRIPT

  • Mituri false

    n ipostazele sale cele mai antipatice, limbajul jurnalistic actual nu este doar incoerent, excesiv de

    emoional, interjecional, rudimentar n folosirea vocabularului de baz, ci i profund redundant,

    adesea pleonastic. De obicei, evitarea pleonasmului e o obsesie a textului scris ngrijit, ivit din

    respectul pentru logic, precizie, proprietatea termenilor. Oralitatea familiar recurge totui la

    pleonasm, din motive simple i acceptabile pn la un punct: nevoia de insisten i dorina de

    dezambiguizare. Pleonasmele pe care coala a apucat s le indice drept greeli (a cobor n jos, a

    avansa nainte, bab btrn etc.) nasc de obicei reacii energice, uneori chiar exagerate. Snt ns

    i alte expresii pleonastice chiar mai iritante care trec neobservate.

    Formula mituri false are zeci de mii de atestri n Internet, mai ales n rubrici jurnalistice care par

    s continue vechiul model tiai c?, combinnd ns informaia cu lista de avertismente i

    sfaturi practice: Mituri false despre femei (realitatea.net); Mituri false despre corpul uman,

    demontate de cercettori. Ce se ntmpl dac nghii guma de mestecat (romaniatv.net); Cteva

    mituri false despre sport! (libertatea.ro); 5 mituri false pentru care nu mai trebuie s te

    ngrijorezi (antena3.ro); Patru mituri false despre balsamul de pr: n pofida faptului c este un

    produs de nfrumuseare destul de popular, exist i multe mituri false despre balsam (acasatv.ro)

    etc. n mod evident, n toate aceste contexte termenul mituri nu avea nevoie de caracterizri

    suplimentare.

    Mania precizrii inutile nu provine, n acest caz, din copierea vreunor motive strine: e aproape

    sigur c textele despre mit traduse i adaptate de jurnalitii notri conineau pur i simplu termenul

    myth (n englez), mythe (n francez) etc. Uzul curent al acestor cuvinte n limbile respective, n

    contextul vieii cotidiene, este lipsit de echivoc: reprezint o etichet depreciativ, coninnd de la

    bun nceput ideea de fals. n dicionarele englezeti, myth apare cu un prim sens tradiional, cu

    referin istoric, dar i cu un sens distinct, marcat de o atitudine dezaprobatoare a vorbitorului:

    idee mprtit de muli, dar fals (a commonly believed but false idea, n Cambridge

    Advanced Learners Dictionary & Thesaurus, reprodus de Cambridge Dictionaries Online).

    Dicionarele romneti nu nregistreaz ntotdeauna acest al doilea sens, dezvoltat mai ales n

    englez, dar intrat de mult vreme i n discursul public i jurnalistic de la noi. DEX se rezum n

    definirea mitului la sensul tradiional povestire fabuloas cu caracter sacru care cuprinde

    credinele unui popor despre originea Universului i a fenomenelor naturii, despre zei i eroi

    legendari etc.; p. gener. poveste, legend, basm. n Dicionarul enciclopedic (1993-2000) apare

    totui i explicaia reprezentare fals, dar n general admis de toi membrii unui grup.

    Pleonasmul mit fals este aadar ncurajat de absena unei etichete clare n multe dicionare

    romneti. n acelai timp, e posibil ca prestigiul sensului tradiional (cu caracter sacru) s fie

    att de mare, nct autorii articolelor s se raporteze permanent la ipostaza neutr sau chiar

    pozitiv a mitului. coala noastr studiaz dogmatic miturile poporului romn, miturile

    fundamentale ale spiritualitii romneti, prinse n diagrame dezvoltate doct de zeci de referate

    i comentarii; spicuim drept dovad cteva apeluri din Internet: Snt n clasa a XI-a i acum vreo 3

    minute mi-am adus aminte c pe mine am de scris despre fiecare mit fundamental (care sunt 4 la

    numr) vreo 10 rnduri (linkmania.ro); Care sunt motivele care determin relaia dintre cele 4

    mituri fundamentale ale literaturii romne?; rspuns: 1) relaia special pe care acest popor a

    avut-o cu natura nconjurtoare; 2) nelepciunea acumulat pe baza observaiei; 3) perceptele

    moralitii cretine (tpu.ro). Contemporanii notri simt probabil nevoia s dezambiguizeze

    cuvntul, separnd mitul fals de mitul adevrat sau real. Distincia chiar apare n unele articole:

    Mituri adevrate i mituri false despre fericire (psihologie.ro); trebuie s tii c exist mituri

    adevrate i false n aceast privin (calma.ro); Astzi, v prezentm 3 mituri adevrate despre

    frumusee (euforia.tv); iat i 5 mituri reale (libertatea.ro).

  • n orice caz, n sfaturile despre diet, gum de mestecat, balsamul de pr etc. nu se poate face nici

    o confuzie ntre sensul idee fals i accepiile mai nalte i mai subtile ale mitului. Aa c

    pleonasmul nu e scuzabil.

    Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureti. A publicat, ntre

    altele, volumele Limbaj i politic (Editura Universitii Bucureti, 2007) i 101 cuvinte

    argotice (Humanitas, Colecia Viaa cuvintelor, 2010).