Mioara nazdravana

Mircea Eliade

In folclorul religios românesc creștinismul nu este cel al bisericii. Una din caracteristicile creștinismului țărănesc al românilor și al Europei orientale este prezența a numeroase elemente religioase „păgâne“, arhaice, câteodată abia creștinizate. Este vorba de o nouă creație religioasă, proprie sud-estului european, pe care noi am numi-o „creștinism cosmic“, pentru că, pe de o parte, ea proiectează misterul cristologic asupra naturii întregi, iar pe de altă parte, neglijează elementele istorice ale creștinismului, insistând, dimpotrivă, asupra dimensiunii liturgice a existenței omului în lume.

“ Un lucru sfant si emotionat… “

Michelet considera acest poem “ un lucru atat de sfant si de emotionant ca-ti sfasie inima ” desi continutul este destul de simplu: oaia isi avertizeaza tanarul pastor ca prietenii sai invidiosi pe turmele si cainii sai s-au hotarat sa il omoare iar acesta in loc sa se apere se adreseaza mioarei si transmite ultimele sale dorinte . O roaga sa le spuna sa fie ingropat in strunga pentru a fi aproape de oi, sa ii fie puse la capatai trei fluiere si sa nu vorbeasca de omor; sa spuna ca el s-a insurat si ca la nunta lui a cazut o stea ,soarele si luna i-au tinut cununa,preotii i-au fost muntii mari si fagii martori si daca va vedea o maica batrana intreband de un “mandru ciobanel” sa ii spuna numai ca el s-a insurat cu o “mandra craiasa,a lumii mireasa,pe-un picior de plai,pe o gura de rai”,dar sa nu vorbeasca despre steaua care a cazut,nici despre soarele si luna care i-au tinut cununa,nici de fagii si nici de muntii cei mari.

Mioara a fost tradusa de mai multe ori in limba franceza,prima oara insa de Jules Machelet in 1854.La fel ca majoritatea capodoperelor poeziei populare ea este totodata intraductibila deoarece atatea imagini arhaice si paradisiace isi pierd misterioasa lor prospetime de indata ce sunt transpuse in alta limba.Una dintre cele mai reusite traduceri este a lui Ion Ureche.

Cu toate ca este in profunzime strabatuta de o fermecatoare fraternitate a omului cu intreaga creatie Michelet acuza in Miorita marturisirea unei prea usoare resemnari si adauga totodata ca

aceasta este o trasatura nationala “omul nu lupta impotriva mortii , n-o respinge , o primeste cu seninatate pe aceasta regina,mireasa a lumii,si savarseste fara sa murmure,nunta.

Balada reprezinta pentru cultura romaneasca o problema de folclor si de istorie a spiritualitatii populare si un capitol in istoria ideilor.

In studiul Mioritei se pot distinge asadar 3 orientari:

1) o orientare istorica pentru ca s-a straduit sa reconstituie originea si istoria baladei

2) demersul folcloristilor care au muncit pe teren si care au analizat nenumaratele variante ale baladei in contextul general ale culturii populare romanesti

3) interpretarea anumitor poeti care au identificat in Miorita expresia majora a geniului national.

Au existat multe intrepretari fanteziste ca de exemplu cea a lui Th.D.Sperantia care vedea in Miorita “un mit sau o legenda rituala de origine egipteana”, sau cea a criticului literar H.Sanielevici care descifra in ea uciderea rituala a lui Zamolxis.

Nicolae Iorga credea ca balada este a unui singur autor care ar fi plecat de la un incident real de transhumanta.

Mircea Eliade

Observa ca tendinta de a izola Miorita de ansamblul poeziei populare romanesti si de a o proiecta singura intr-un orizont mitic ca un model prin excelenta a geniului romanesc a iritat un numar mare de intelectuali deoarece acestia refuzau sa recunoasca dramele,destinul si idealul unui popor modern intr-o creatie folclorica multiseculara.Acestia respingeau:

1)interpretarea pesimista a Mioritei aproape generala de la Alexandri incoace

2) pretentia de a considera balada ca unica expresie valabila a geniului popular romanesc

3)decizia de a utiliza temele mioritice ca punct de plecare pentru o meditatie filozofica ” specific romaneasca ”.

Afirma ca balada Miorita este ea insasi rezultatul unui proces creator analog care la o anumita epoca a efectuat transmutatia unui comportament ritual primar intr-o capodopera poetica, incarcata de semnificatii noi si purtatoarea unui mesaj mai bogat si mai elevat

In aceasta balada este vorba despre doua teme folclorice: prima moartea asimilata unei nunti,este arhaica cu radacini in preistorie iar a doua este constituita din ceea ce Brailoiu numeste inlocuirea elementelor ceremoniilor funerare taranesti cu elemente sau obiecte cosmice

Prestigiul baladei

1) Aria de extindere actuala a baladei : nici o alta piesa folclorica nu se bucura de o asemenea popularitate

2) Sub forma de balada sau de colind Miorita este raspandita in toate provinciile romanesti desi aria de extindere era mai vasta in trecut

3) Miorita este una dintre rarele balade care are o melodie proprie : informatorii declara ca ei cunosc melodia de foarte multa vreme (din batrani )

4) Cu tot caracterul ei pastoral balada circula si in mediile agricole(de exemplu in Baragan)5) Ea este slab atestata in unele regiuni in care predomina economia pastorala (margineni

langa Sibiu)6) O alta proba a vitalitatii baladei o constituie capacitatea ei de adaptare la relatiile

geografice si regionale: numele personajelor,raurilor,reflecta numele in care au fost notate variantele

Toate acestea probeaza faptul ca :

1) Miorita se bucura de o situatie exceptionala care poate fi considerata unica in experienta spirituala a poporului roman

2) Este vorba despre o creatie populara autentica care nu-si datoreaza renumele perfectiunii literare a variantei Alecsandri

3) Capacitatea ei de a reflecta mediile geografice variate si realitati sociale diferite,faptul ca este recitata sau cantata in limba actuala,confirma caracterul ei general romanesc si pe de alta parte sublineaza continuitatea a ceea ce am putea numi “ procesul creator ”In transilvania Miorita se gaseste si sub

Concluzia este ca avem de a face cu o creatie folclorica inca vie care emotioneaza ca nici o alta sufletul poporului

Cercetatorii au distins diferite teme ale baladei cu scopul de-a-i indentifica nucleul central si de-a-i reconstitui dezvoltarea