Elev : Maxim Diana Patricia Profesor coordonator : Achim Cristina Unitatea de învățământ : Școală Postliceala Fundația Ecologică Green

Alege să îmbătrânești frumos !

Titlul lucrării mele poartă numele de “ Alege să îmbătrânești frumos” . Mi-am propus să vorbesc despre transformările și schimbările prin care trece ființa umană de-a lungul anilor și, de asemenea, să subliniez aspectele pozitive legate de modul în care trebuie să ne ajutăm pe noi înșine pentru a preveni diferite boli care ne îngreunează procesul de îmbătrânire. Pentru a prezenta toate aceste lucruri, voi invoca ramuri ale medicinei, care ne vor ajută să înțelegem toate aceste lucruri. Gerontologia este ramură a medicinei care se ocupă cu studiul procesului de îmbătrânire și al metodelor de prelungire a vieții. Acesta este diferită de geriatrie, care este o ramură a medicinei ce studiază bolile adulților în vârstă. Dar până la urmă ce este îmbătrânirea ? Fiecare persoană va răspunde diferit la această întrebare, deoarece acest proces nu are un stas. Îmbătrânirea nu ni se întâmplă fiecăruia la aceeași vârstă și nu se manifestă identic. Mulți aseamănă îmbătrânirea cu senilitatea și izolarea. Din contra, vârstă a III - a ar putea fi vârsta înțelepciunii dacă omul ar avea grijă de propriul organism pe tot parcursul vieții. Nimeni nu vrea să îmbătrânească, însă trebuie să conștientizăm că acesta este un proces continuu care debutează la naștere și continuă în toate etapele vieții. Procesul de îmbătrânire este definit că fiind ansamblul de transformări care afectează ultima perioadă a vieții și care constituie un proces de declin. Procesul de îmbătrânire se caracterizează prin: slăbirea vitalității, modificări organice datorate reducerii schimburilor, deshidratarea țesuturilor, atrofia musclară, încetinirea funcțiilor, scăderea generală a performanțelor. Îmbătrânirea oferă aparent imaginea inversă a dezvoltării și a fost descrisă ca o involuție. Prelungirea duratei medii de viață a condus la interesul din ce în ce mai mare față de îmbătrânirea umană și la căutarea mijloacelor de a-i corecta sau de a-i încetini declinul. Îmbătrânirea nu mai poate fi considerată drept un proces exclusiv involutiv și nu se mai reduce la o decadență globală: inventarul schimbărilor comportamentale datorate vârstei în principalele funcții mentale ( percepția, memoria, rezolvarea de probleme, emotivitatea) a relevant câteva câștiguri permanente și compensări care se opun totuși reducerii notabile a capacităților. Reducerea numărului de neuroni și sărăcirea conexiunilor sinaptice nu afectează în mod identic toate structurile și regiunile cerebrale. Menținerea atenției focalizate, memoria de scurtă și lungă durată, discriminările perceptive, fluiditatea verbală, capacitatea de gândire nu se deteriorează în aceeași măsură și nici cu același ritm. Modificările specifice procesului de senescență încep încă din perioada de adult, de la vârsta de 45 ani, perioada 45- 59 de ani fiind desemnată ca vârstă de mijloc, “ middle age “ , iar cea între 50-60 ani - presenescență. Îmbătrânirea individuală realizează câteva tipuri de îmbătrânire în care se încadrează toți indivizii:

Îmbătrânirea fiziologică armonioasă , în care vârsta cronologică se identifică cu vârsta biologică, se numește ortogerie sau eugerie;

Îmbătrânirea prematură , când vârsta biologică corespunde unei vârste calendaristice mai mari decât cea reală;

Îmbătrânirea accelerată , când ritmul de îmbătrânire se accelerează de la un moment dat, așa cum se întâmplă la unele persoane după pensionare;

Îmbătrânirea asincrona , în care diversele aparate și sisteme sunt angajate diferit, nesincron - îmbătrânire cu profil cardiovascular, cerebral, artropatomezenchimal, cutanat - în care aparatele și funcțiile se înscriu cu modificări dominante în contextul general al aparatelor și sistemelor funcționale ale organismului.

Există o serie de factori care infuenteaza îmbătrânirea umană. Teoriile genetice spun că fiecare om este setat la o anumită “ora”. Astfel, omul este programat să trăiască 110-120 ani. Această afirmație nu se aplică la toți oamenii din diverse motive. De exemplu, longevitatea este ereditară. Mai mult decât atât, agenții genotoxici modifică durata vieții ( radiațiile ). Din punct de vedere socio-cultural, îmbătrânirea este generată de schimbările apărute în societatea respectivă, precum și de mentalitățile diferite ale tuturor celor care conviețuiesc mai mult sau mai puțin împreună. Cel mai bun exemplu este reprezentat de conflictul dintre generații. Modul de comportare și gândire diferă de la o generație la altă, deoarece fiecare se identifică într-un stil de viață individualizat, personalizat. Factorii psihologici au un mare impact asupra îmbătrânirii omului. Acesta simte nevoia continuă de a se face util, de a comunica și de a da sfaturi - acesta este un lucru bun. Numeroase studii au arătat că vârstnicii care sunt activi în viața socială au o sănătate fizică și mentală bună. Însă unele evenimente schimbă această atitudine pozitivă și grăbesc îmbătrânirea - pierderea unei persoane dragi, pierderea locului de muncă - ulterior având stări precum depresia, labilitate emoționala, insomnia nocturnă etc. Ultimii factori, cei somatici, se referă la modificările care apăr în organism odată cu îmbătrânirea : părul încărunțește, apar ridurile, scade acuitatea vizuală și auditivă, mirosul și gustul se modifica, se diminuează atenția și memoria, scade spontaneitatea și fluxul verbal, apare irascibilitatea și labilitatea emoțională. Modificări fiziologice produse de procesul de îmbătrânire

Datorită factorilor economici ori din cauza unei afecțiuni,starea de nutriție este alterată. O dietă neadecvată duce la apariția altor boli, cum ar fi neoplaziile, accident vascular cerebral, diabetul zaharat, osteoporoză etc.

Densitatea osoasă scade cu aproximativ 30%, așadar crește incidența fracturilor ( în special celor de col femural )

Apar alterări care predispun vârstnicul la disfagie ( edentația parțială sau totală afectează masticația, apare xerostomia - senzația de ”gura uscata”, scade motilitatea gastrointestinală ( în urmă uzului de medicamente ).

Are loc o reducere a capacității vitale, a VEMS-ului ( volum maxim de aer expirat din plămâni în prima secunda a unei expirații forțate începută de la poziția inspiratorie maximă) și a capacității de difuziune alveolo-capilară.

Apăr modificări ale inimii : creșterea în greutate cu creșterea masei ventriculului stâng ( VS ) și hipertrofie ventriculară stânga ( HVS ), fibroză, scleroză și calcificarea valvelor

cardiace, dilatarea și calcificarea arterelor coronare. O parte din aceste modificări produse de vârstă pot fi parțial reversibile.

Declinul funcției vizuale se manifestă prin creșterea dificultății de adaptare la întuneric, dificultatea de a distinge culorile, scăderea contrastului în imagine, dificultate la citit. În plus apare presbiopia ( = diminuarea puterii de acomodare a ochiului )

Expunerea prelungită la zgomote excesive, medicamente ototoxice, infecții virale sau bacteriene și unele afecțiuni precum diabetul zaharat duc la scăderea acuității auditive.

Apare diminuarea fluxului cerebral sanguin, fiind acompaniat de declinul ratei metabolice cerebrale pentru creier și glucoză.

Scăderea dimensiunilor renale este proporțională cu scăderea dimensiunilor corporale, numărul și volumul glomerulilor identificabili scade odată cu vârstă ; volumul și lungimea tubilor renali scad, fluxul sanguin renal și rata de filtrare glomerulară suferă un declin important.

Secreția glandelor suprarenale după vârsta de 50 de ani poate provoca apariția obezității și a hipertensiunii arteriale.

Adeseori bătrânețea este însoțită de o stare depresivă, tendința la izolare și singurătate. Modificări patologice produse de procesul de îmbătrânire Un stil de viață sedentar, dietă necorespunzătoare, fumatul și abuzul de alcool și droguri, pot afecta multe organe pe parcursul timpului, adeseori mai mult decât îmbătrânirea singură. În cursul proceselor de îmbătrânire apăr modificările patologice lent sau rapid progresive, induse de factori genetici, de mediu și psiho-sociali. Ereditatea joacă un rol foarte important în determinarea unor afecțiuni precum : hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea etc. De asemenea, stilul de viață dezordonat ne poate duce la o serie de manifestări patologice, cum ar fi : obezitatea, osteoporoză, anemii, cancer etc. Aceste boli nu fac altceva decât să accelereze procesul de îmbătrânire.

De exemplu, cariile dentare și edentația parțială sau totală pot duce la tulburări de vorbire

și la dificultatea de a mesteca alimentele, aceste manifestări determinând alte afecțiuni. Apare xerostomia ( = senzația de gură uscată ) care jenează mestecarea, respectiv înghițirea alimentelor.

De asemenea, datorită creșterii tensiunii arteriale scade toleranta la efort. Așadar, apar tulburări de ritm, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, stop cardiac.

Sistemul imunitar scade, deci organismul este predispus la diverse infecții.

Pe măsură ce are loc înaintarea în vârstă, scade densitatea oaselor, pacienții suferind de osteoporoză. Aceasta din urmă favorizează apariția fracturilor. Boală artrozică reprezintă o boală articulară �degenerativă, caracterizată �prin degenerescența cartilajului articular cu manifestări inflamatorii minime. Debutează �lent, cu dureri articulare ce apar la efort sau la mers, ce se pot ameliora la repaus, fiind însoțite de redoare și ușoară tumefacție

articulară. Poate atinge toate articulațiile, deși articulațiile șoldurilor, genunchilor,vertebrelor cervicale și lombare sunt cele mai afectate, deoarece sunt supuse unui stres mecanic important.

Datorită apariției inițial a leziunilor gastrice, ulterior a ulceratiilor, pacientul poate suferi de o hipersecreție acidă severă asociată cu atrofie gastrică. În cele din urmă apar afecțiuni precum cancerul de colon, diverticuloza, constipația.

Îngrijirea bolnavului în vârstă

În cazul vârstnicilor, ne aflăm în fața a două procese care pot coexista: procesul normal,natural de involuție și procesul patologic; de aceea este foarte important să stabilim dacă ne aflăm în fața unui „bolnav în vârstă" sau în fața unei „persoane cu modificări de îmbătrânire". Adesea vârstnicii care solicita asistență medicală, acuză nu suferințe morbide, ci „fenomene regresive somatice și funcționale, insuficiente, impotențe a căror etiologie este însuși procesul de senescență" care nu poate avea un tratament anume.Având în vedere că polipatologia este frecventă la vârstici, se poate spune că nu este tocmai ușor să îngrijești un om bătrân. Asistentul medical trebuie să aibă în vedere următoarele lucruri :

Datele furnizate de vârstnic nu sunt întotdeauna suficiente și relevante, ceea ce necesită orientarea interviului spre familie sau spre persoana care îngrijește vârstnicul Bătrânului trebuie să i se vorbească mai tare, mai rar și mai clar din cauza hipoacuziei de tip central (aude dar nu înțelege) Presupune timp și răbdare de a asculta vorbele bolnavului, de cele mai multe ori stufoase, cu reluări, mici amnezii Observația are rol important în aprecierea stadiului de îmbătrânire, a vârstei cronologice sau biologice, mai ales pentru a vedea dacă vârstă reală (în ani) a pacientului coincide cu vârstă biologică (felul cum arată) În cazul în care aprecierea ne sugerează o vârstă mai mare decât cea reală, ne aflăm în fața unei îmbătrâniri precoce sau accelerate Foarte importantă este cercetarea anamnestică a tratamentelor efectuate anterior, suferințele iatrogene fiind frecvente la vârstnici ca urmare a tendinței acestuia de a lua multe medicamente O importanță deosebită o are observarea mersului Semiologia geriatrică este întotdeauna mai bogată, la semnele clinice adaugandu-se și stigmatele îmbătrânirii.

În graba de a ne îndeplini țelurile, uneori uităm să avem grijă de noi. În cele ce urmează voi prezenta câteva acțiuni care grăbesc procesul de îmbătrânire .

1. Fumatul și expunerea la soare te îmbătrânesc. Soluția ? Lasă-te de fumat și nu ieși afară din casă înainte să folosești crema cu protecție solară. 2. Te culci la ore târzii, dormi puțin

E normal să încerci să înghesui nenumăratele lucruri pe care le ai de făcut în casă în orele pe care le ai la dispoziție după ce vii de la muncă, însă această practică îți împinge ora de culcare undeva în jur de miezul nopții sau chiar după. Problema e că somnul insuficient e foarte nociv pentru sănătate: cercetările au demonstrat că lipsa de somn contribuie la hipertensiune, diabet, obezitate și la un aspect epuizat și îmbătrânit.

Fă o schimbare: E adevărat că nu ai cum să prinzi opt ore de somn adânc în fiecare noapte, dar acordă prioritate somnului mai des decât acum și corpul tău îți va mulțumi. Fiecare organism are nevoi diferite de odihnă. Află de câte ore de somn are nevoie al tău oprind alarma într-o duminică, când ai avut timp să te odihnești și cu o zi înainte, și vezi câte ore dormi în mod natural. Majoritatea oamenilor au nevoie de 7-8 ore pe noapte. 3. Ai o slăbiciune pentru dulciuri O alimentație plină de zahăr se va face simțită la numărul de centimetri din talie, însă acum experții spun că îți ridează și obosește și pielea. Vinovat e procesul natural numit glicație, în care zahărul din fluxul sanguin se atașează de proteine pentru a forma noi molecule nocive numite AGE. Acestea distrug proteinele din jur precum colagenul și elastina, responsabile pentru păstrarea elasticității și fermității pielii, iar că rezultat, pielea îți devine ridată și lăsată. Aceste efecte de îmbătrânire încep să apară în jurul vârstei de 35 de ani și din acel moment deteriorarea continuă cu rapiditate, conform unui studiu britanic.

Fă o schimbare: Nu e ușor să elimini complet zahărul, dar să-l limitezi până la maxim 10% din totalul caloriilor poate avea un efect major. Fii atentă la zahărul ascuns în alimente aparent inofensive precum sosurile de salată sau ketchup-ul, sau sub alte denumiri: sirop de porumb, dextroză, concentrat de fructe, maltoză, melasa, etc. 4. Îți petreci viață în stres N-ai cum să te simți bine când ești stresată, indiferent din ce motive, și iată de ce: stresul mărește concentrația hormonilor cortizol și norepinefrina în fluxul sanguin, mărind tensiunea arterială și inhibând sistemul imunitar. Cu timpul, stresul permanent poate duce la vindecarea cu greutate a rănilor, întărirea pereților arteriali și chiar la micșorarea regiunilor din creier responsabile de învățare, memorie și starea de spirit.

Fă o schimbare: Stresul nu are cum să dispară complet vreodată în lumea în care trăim, însă felul în care faci față problemelor de zi cu zi poate să-ți păstreze hormonii la un nivel mai echilibrat și mai sănătos. Respirațiile profunde sunt cel mai bun exercițiu anti-stres recomandat de doctorul Andrew Weil: “ Dureaza doar două minute. Eu practic exercițiile de respirație dimineață, seară, când mă culc, și ori de câte ori mă supar”. Încearcă și tu: expiră cu putere pe gură, scoțând un sunet că de oftat. Inspiră pe nas cât numeri până la 4, ține-ți respirația cât numeri până la 7, apoi expiră iar cu zgomot cât numeri până la 8. Repetă totul de 3 ori. 5. Faci sport numai ca să slăbești Sportul este unul dintre cei mai puternici agenți de întinerire existenți, dar prea mulți dintre noi nu profită din plin de el pentru că asociem exercițiile fizice strict cu slăbitul. Dacă faci exerciții câte două săptămâni că să dai jos un kg - două, după care nu mai miști un deget cu lunile, ratezi câteva efecte benefice majore ale sportului. Cercetările arată că cei care fac mișcare intensă în mod regulat au telomeri (biomarkeri celulari care se scurtează o data cu vârstă) mai lungi decât

adulții sănătoși care nu fac sport decât rar. Activitatea fizică practicată constant păstrează acuitatea minții, reduce inflamațiile și previne diabetul de tip 2 precum și alte boli cronice care pot apărea cu trecerea anilor.

Fă o schimbare: Nu lasă să se aștearnă praful pe pantofii de sport. Alege orice activitate care îți place, fie că e mersul pe jos, mersul pe bicicletă sau dansul, și încearcă să o practici minim 20-25 de minute pe zi. Dacă trebuie, împarte-o în două sesiuni a câte 10 minute. Încet-încet, mărește frecvența, durata și intensitatea exercițiilor. Dacă ai lenevit o zi, nu-ți spune că nu mai are sens să te re-apuci, așa că mai bine o lași baltă. Ia-o de la capăt a doua zi. 6. Asculți muzică în căști la maxim Pierderea auzului apare treptat, ca rezultat al expunerii prelungite a timpanului la mii de decibeli urlați direct în el din căști sau chiar din uscătorul de păr. La numai jumătate din volum MP3 playerele emit sunete de până la 101 decibeli, mult peste nivelul de siguranță recomandat de medici.

Fă o schimbare: Fixează volumul ipod-ului cât mai jos posibil. Folosește căști care reduc sau anulează zgomotul ambiental, astfel încât să nu mai simți nevoia să dai muzică mai tare. Pune-ți dopuri în urechi când ești pe lângă surse de zgomot puternic cum ar fi râșniță de cafea, mașină de tuns iarbă, etc. 7. Nu ieși deloc cu prietenele Iată de ce e atât de important să-ți faci timp să-ți cultivi prieteniile: un studiu recent a arătat că prieteniile apropiate sunt un indicator al longevității mai bun decât legăturile de familie strânse și că pot proteja împotriva obezității, depresiei și bolilor de inimă. Așadar, nu e de mirare că te simți plină de energie și bună dispoziție după o conversație telefonică - maraton cu cea mai bună prietenă sau după o ieșire cu fostele colege de liceu.

Fă o schimbare: Prietenele te mențin tânără. Așa că dacă ai lăsat nebunia vieții cotidiene să te țină la distanță de ele, fă tot ce poți ca să îți faci din nou timp în mod regulat pentru prietene. Profită de era electronică pentru a intra în contact mai des cu prietenele și pentru a organiza ieșiri împreună. 8. Mănânci legume, dar nu zilnic Cu siguranță ai auzit că fructele și legumele pline de antioxidanți te ajută să îți menții tinerețea. Acești compuși puternici luptă cu radicalii liberi extrem de nocivi pentru organism, care pot contribui la apariția cancerului și la accelerarea procesului de îmbătrânire. Însă există o problemă: antioxidanții rămân activi doar câteva ore în organism și trebuie mereu reîmprospătați, așa că nu-ți imagina că ți-ai făcut plinul pentru o săptămâna doar pentru că ai mâncat luni o salată mare. Fă o schimbare: Nu îți ajuți cu nimic organismul dacă mănânci kilograme de legume și fructe câteva zile pe săptămâna sau luna. Că să profiți la maxim de efectele lor de întinerire încearcă să mănânci fructe și legume cu antioxidanți cam la fiecare patru ore sau la fiecare masă. 9. Ai eliminat toată grăsimea din alimentație E foarte sănătos pentru inimă dacă ai scos complet din dietă ta grăsimile trans, care îți înfundă arterele, dar dacă ai eliminat și grăsimile nesăturate, precum cele din peste, nuci, alune, migdale

și ulei de măsline, nu mai e o mișcare așa de bună pentru sănătatea și vitalitatea ta. Acizii grași Omega-3 sunt grăsimile cele mai bune pentru lupta împotriva îmbătrânirii organismului și sunt esențiali pentru protejarea de boli a inimii, creierului, oaselor, încheieturilor, pielii. Alt tip de grăsimi, cele mononesaturate, scad nivelul colesterolului “rau” LDL, cresc nivelul colesterolului “bun” HDL, care protejează inima, și reduc riscul de ateroscleroză. În plus, studiile arată că un consum crescut de astfel de grăsimi poate contribui la creșterea longevității.

Fă o schimbare: Nu uită că grăsimea nu e obligatoriu “malefica” și că ea, în sine, nu te va îngrășa. Aproximativ 20 - 35% din consumul nostru caloric zilnic ar trebui să vina din grăsimi (în principal nesăturate, benefice) cum sunt cele enumerate mai sus. 10. Nici nu mai ții minte când ai făcut sex ultima data Sexul e plăcut și face minuni pentru starea psihică, dar e extraordinar de bun și pentru sănătate. Studiile arată că persoanele cu vieți sexuale active au sisteme imunitare mai puternice, inimi mai sănătoase, au un prag al durerii mai ridicat, riscul de a face cancere e semnificativ redus și sunt mult mai puțin stresate. MENȚINEA STĂRII DE BINE.

Sportul și o dietă echilibrată înseamnă sănătate și sunt și căi eficiente de a încetini procesul de � � �îmbătrânire. Îți poți îmbunătăți starea de fizică și mentală introducând în programul zilnic câteva exerciții. Printre cele mai frecvente probleme cu care se întâlnesc persoanele care au ajuns la o anumită vârstă se număra: pierderi ale masei musculare, vedere proastă, oase mai puțin rezistente, memorie slabă. Află cum poți evită aceste probleme.

Thai Chi pentru a preveni căzăturile Căzăturile sunt principala cauză a rănilor și leziunilor fatale. Una din trei persoane în vârstă suferă căzături anual. Thai Chi ajută la prevenirea acestor căzături. Thai Chi presupune o serie de exerciții ușoare de încălzire și o serie de poziții care curg în mod natural. Rolul lor este să te ajute să îți păstrezi concentrația și să îți antreneze respirația. Yoga pentru fitness și prevenirea constipației La fel ca thai chi, yoga presupune exerciții de încălzire și întindere a mușchilor, controlul respirației și meditație. Rolul este de a dobândi flexibilitate și putere. Studiile au arătat că, în unele cazuri, exercițiile yoga pentru persoanele în vârstă au reușit să reducă grăsimile corpului, au scăzut tensiunea arterială și au alungat anumite tulburări ale somnului.

Plimbările pe holurile spitalelor Majoritatea oamenilor consideră că, în cazul spitalizării, cea mai indicată este odihna la pat. Nu este întotdeauna cazul. Studii recente au arătat că pacienții care se plimbă prin camerele sau holurile de spital își scurtează perioadă de internare cu o zi și jumătate.

Un pic de jogging te ajută să îți revii după o boală Studiile au arătat că alergările ajută la prevenirea pierderilor de memorie. Plimbările previn demența . Nu trebuie să alergați foarte mult. Ajunge să alergi câteva minute zilnic. Americanii au elaborat un studiu care implică peste 1,700 de adulți ce au fost urmăriți timp de 6 ani. Omenii

care depășesc vârstă de 65 de ani și aleargă timp de 15 minute, de trei ori pe sapamana au redus riscurile demenței cu o treime.

Exerciții ale picioarelor pentru a preveni umflături Pe măsură ce îmbătrânești, ești predispus la edeme ale extremităților. Pentru a reduce aceste umflături, trebuie să faci exerciții care ajută circulația sângelui.Un exemplu de astfel de exercițiu este următorul: din poziția de culcat pe o parte, mișcă-ți circular piciorul în aer.

Ridicarea greutăților pentru a întări oasele Osteoporoza, sau subțierea țesutului osos, este o boală comună printre populația trecută de o anumită vârstă. Studiile au demonstrat că poți combate osteoporoza prin exerciții cu greutăți, timp de 30 de minute, de trei ori pe săptămâna. Exercițiile mai ajută la tonifierea mușchilor, care exercită mai multă forță asupra oaselor.

Înotul ajută la alungarea durerilor cauzate de artrită și oferă o mai bună mobilitate.Doctorii recomanda persoanelor cu probleme reumatice înotul și exercițiile în apa caldă. Valoarea nutritionalăa multor alimente este una recunoscutăpentru efectele pozitive pe care le � �are asupra pielii. De exemplu, știm căantioxidanții sunt esențiali pentru a menține aspectul �întinerit al pielii, de aceea merită să-i includem și în meniul nostru zilnic. Alimente care te mențin tânăr :

AFINE : micuțele fructe sunt bogate în fibre, vitamine, minerale și antioxidanți care îti protejează creierul și pielea. FISTIC : nu este doar sătios și conține acizi sănătoși, ci ajută și în dietăpentru că au �coajă .Studiile arată că atunci când consumi nuci în coajă, mănânci mai puține, așadar mai puține� calorii. OVAZ : Este o cerealăcare nu contne gluten și este plină de fibre necesare bunei functionări a �organismului tău. în plus, pentru că are atât de multe fibre, este sătios și te ajută să arzi calorii o �zi întreagă, dacăîl mănânci de dimineată. � � � STRUGURII: secretul antiîmbătrânire al strugurilor este simplu și puternic. Potrivit studiilor, strugurii conțin 20 de antioxidanți cunoscuți care actionează împreună pentru respingerea �atacurilor radicalilor liberi ce induc boală și îmbătrânirea.

MORCOVII : sunt legendari în lupta împotriva bolilor cauzate de bătrânețe. Un studiu recent, întreprins la Harvard, a descoperit că femeile care au mâncat morcovi de cel puțin 5 ori pe săptămănă au redus riscul accidentelor vasculare cerebrale cu 68%! într-o altă cercetare, 2 �morcovi pe zi au scăzut colesterolul din sânge cu 10% în cazul bărbatilor. Betacarotenul dintr-un morcov de mărime mijlocie, consumat zilnic, reduce riscul de cancer de plămâni la jumătate, chiar și în cazul foștilor fumători înrăiti. Persoanele cu niveluri scăzute ale betacarotenului în sânge sunt mai predispuse la atacuri de cord și la diferite forme de cancer. Câteva sfaturi utile

Evitați sedentarismul; mișcarea menține articulațiile mobile, împiedică atrofierea mușchilor, menține capacitatea pulmonară ridicată. Mâncați sănătos, evitând grăsimile animale, aditivii

alimentari, dulciurile din comerț.Încercați să faceți exerciții de memorie: memoratul unui citat, unei poezii, rebusul, integramele, calculul facturilor de utilității vă pun memoria la lucru.Încercați să fiți cât mai activi din punct de vedere social, să luați parte la cât mai multe evenimente sociale: lansări de carte, concerte, acțiuni sportive.