MINISTERUL PUBLIC ACADEMIA ROMANApARCHETUL Do PE LANcA INsTITUTUL DE CERCETAru "luRlolCB

iNAr-rA CURTE DE CASATIE $I JUSTITIE ,,ACAD. ANDREI RApUIpSCU"

Augustin LAZAR Mircea DUTU(coordonator) (coordonator)

Ovidiu PREDESCU(coordonator)

Gheorghe BOC$AN, Gheorghe COSNEANU, Simona FROLU,Irinel pAUX, Valeriu PETROVICI, Ilie PICIORU$,

Constantin SIMA

MINISTERUL PUBLIC - ISTORIE,

$I PE,RSPE,CTIVE

Universul JuridicBucureqti

-2017-

CUPRINS

{brevieri....

Capitolul I. inceputurile Ministerului Public """""""""""'20

Capitotul II. intemeierea Parchetului de pe lflngl lnalta Curte de Casa(ie

siJustifie """""""""""'25l. Stabilirea cadruluijuridic general'....... """""252. Instalarea Cu4ii de Casalie qi a Parchetului sdu"""""" """"""""""""293. Mihail Kogdlniceanu - primul Procuror general al Romdniei """""""'32Anexd - Minlsterul Public in Sistemul Casaliei RomAneqti ......................36

Capitolul III. Rolul Procurorului general in deschiderea anilor judecltoreqti .........41

Anex5 - Inaugurarea tradiliei deschiderii anilor judecStoreqti .......... ........46

Capitolul V. Din galeria marilor Procurori generali ai Rominiei moderne """""""91i. at. eapiu-Ilarian - Procurorul general cdrturar """"""""'97l. Cazul Procurorului general Dim. P. Vioreanu""' """"""104-1. Procurorul general Scarlat Pherekyde """"'108-1. Procurorul general George Filitti..'........ """1095.DimitrieAlexandresco-Procurorulgeneralsavant""""' """""""""'1126. Procurorul general Ciru Oeconomu.'......""" """"".'"""' 1 17

-. Procurorul general (interimar) comeliu Rimniceanu-Manolescu .......120

S. Procurorul general lon N. Stambulescu """'121e. Procurorul general Dimitrie Volanschi." ""'123. (J. Constantin Al. Viforeanu.............. """"""'124. l. Procurorul general Mircea V- Possa...... """125

t7

10

capitolul \{I. De la Ministerur pubric ra procuratura Repubricii popurareRomine (1945-1952)................. ._..._. __ ....121

Capitolul YII. Procuratura Republicii populare Romine (1952_196g) ...................130

capitolul vrrr. Procuratura Repubricii Sociariste Rominia (196s-19s9).................135

Capitolul IX. Renaqterea Ministerului Public in perioada 1990 pflnl in prezent....l39

Capitolul X. Procuraturile gi parchetele militare ...............163l. contextul politico-militar care a permis ascensiunea partidului comunistRoman qi efectele sale ?n organizarea si funclionarea justiliei in generar qi ajustiliei militare ?n special .................... .......1632' Organizarea Procuraturii Militare a Republicii Socialiste Rom6nia inbaza

3. Parchetele militare ...................1g64. organizarea qi competenla justi{iei militare in conformitate cu Legea_ nr. 30412004 privind organizarea judecdtoreascd.................. .............. I 905' Sec{ia de combatere a infracliunilor decoruplie sdvdrqite de militari din cadrul

Direcliei Nalionale Anticoruplie .................1936. Procurorii militari care au indeprinit func{ia de qefi ai Secliei parchetelor

7. Procurorii militari care au ocupat funclia de procuror general al Romdniei inperioada 1952-2012... ..............1g7

capitolul Xr. Dimensiunea interna{ionalr a Ministerurui pubric .........rgg1. Ministerul Public qi cooperarea judiciard in materie penali......... .......2042' Organisme qi structuri ale Uniunii Europene cu atribu{ii in materia cooperdrii

^ judiciare intema{iona1e.................. ..............230

3. Ministerul Public din Romdnia in relafie cu organizafia Naliunilor Unite. impotriva Drogurilor qi Criminalitifli.............. ...............250

4- citevarepere cu privire ra lupta internalionald impotriva ceror maipericuloase fenomene infraclionale contemporane ................. ............252

5. Asocialia Internalionald a procurorilor............. ...............25g

Capitolul XII. Un Minister public pentru viitor.......... .......262f . in{elegerea contextului qi a dete^rmindrilor sociale ..........2622. Fundamentele filosofice ale dezvoltdrii judiciare ............2643' Determindri ale ansamblului de ameninldri, pericole, riscuri qi vulnerabilitdti

la adresa securitdlii nafionale, asupra u"1iu.rii specifice u rurmi.i"*i,riiffi.consolidarea institu{ionali a Ministerului pubfic in raport cu exigenlelesecuritdlii nationale .................269

4' Vectorii operafionali de dezvoltare qi afirmare ai Ministerului public in spafiuljudiciar ....................-...-............. ................272

11

Postfa{i """""""""""'285

Anexl - procurorii Generali ai Parchetului de pe lflngi inalta Curte de

Casalie qi Justifie """'288

Bibliografie selectivl..... """"""""'289

lndex """-292

i

Capitolul Iinceputurile Ministerului public

Ministerul Public teprezintd, in cadrul sistemuluijurisdiclional, o singularitate a !6rilorde drept romano-gernanic, avdnd ca arhetip modelul francez, qi este moqtenitorul uneitradilii care urci pdnd la- domnia regelui Filip al IV-lea (zis ,,cel Fmmos,,, 12g5-1341).

Pdzitori ai drepturilor regale qi apdrrtori ai interesului public, insdrcinali cu urmdrireainfractorilor 9i cu protec{ia celor slabi, ,,oamenii regelui" au erercitat panl ta RevoluliaFrancezd (1789) un Minister Public pe care reformele napoleoniene l-au pieluat qi perpetuatpdnd in zilele noastre.

Sintagma ptezinld un dublu infeles. Pe de o parte, ea desemneaza ansamblul magistra-lilor insdrcina{i de cdtre societate sd exercite acliunea publicd; pe de o altd parte,

""!.".iupriveqte magistratul care, in qedin,ta de judecatd, ,"pr"iintd. statul, societatea. Aceqti magis-trali constituie pe l6ngd jurisdicliile represive .""u "" se denumeqte astdzi parchetul.Originea termenului de parchet rdmdne controversatd. Unii considerd cd acesta provine dela fapul c5, inilial, procurorul regelui nu era un magistrat qi iqi exercita funcliile sale peparchetul sdlii de qedinp, qi nu pe estrada rezewatd,tribunalului. Tot aqa, fiind otligati sa seridice in picioare in fata judecdtorilor, ca gi pd(ile din proces, pro"rroiii au devenit",,magis-tratura in picioare", fa{d de ,,magistratura de scaun,,,

"*p."ri" prin care sunt desemiati

judecdtoriir.

Allii considerd cd termenul ar fi rezultat din aceea cd in Fran{a, sub Vechiul Regim,procurorii sau avocalii regelui se reuneau intr-un ,,mic parc,., iar in sala de qedinlJ totintr-un loc special, rezewat, mic2.

Aqa cum am precizat mai sus, Ministerul public in accep{iunea de ,,corp aparte,, este ocrealie francezd' qi nu a existat nici in dreptul roman gi nici in celelalte sisteme judiciareantice qi medievale.

Ca institulie el apa(ine sistemului inchizitorial qi din punct de vedere istoric apari{ia sae plasatd la inceputul secolului al XIV-lea in Franfa, in iimpul domniei regelui Filip celFrumos.

Este adevdrat cd rdddcinile sale ancestrale rdm6n indepdrtate; aqa, de pildd, in legislaliaRomei Antice, spre secolul al III-lea d.H., a apdrut un principiu nou in urmdrire, icela'alurmaririi din oficiu (?n cadrul procedurii ,,cognitio extraordinem" de la sffirqiiul impe-riului), sau a ac{ionat acel defensor civitatis care, dupd cum ii aratl gi numele era, protec-torul oraqului, trebuia sd apere pe sdraci gi pe oprimali, dar nu putem spune cd ?ntruchipauideea ministerului public, in in{elesul s5u modem.

Aqadar, cel mai devreme se poate admite cd o atare institulie apare in veacul al XIII-leaqi, in orice caz, cea de ,,procuratores" este men(ionati

"*pi", L inceputul secolului alXIV-lea. Pe atunci, procuratores erau agen{ii care reprezentau interesele diferililor clien{i in

I T. Pop, Dreptprocesual penal,vol.Il, Cluj, 1946,p.294.2 S' Tzitzis, G. Bemard et D. Jolivet (sous la direciion de), Dictionnaire de la police et de la justice,ptJF,

Paris,201 1,p.222.

Capitolul l. inceputurile Ministerului Public 21

fa{ajurisdicliilor dejudecatd, un fel de mandatari sau avocali. in realitate, seniorii nu puteau

s5-qi valoridce, in persoana, drepturile lor fiscale in fala justiliei qi, ca atare, trebuiau repre-

zenta\i;pentru aceastfl delegare Lrau folosili ,,procuratorii", care intr-o formuld abreviatd au

devenit ,,procureurs". La indul lor, regii aveau procuratori, procurori care le suslineau

interesele in fala barei.

i; acest context Filip cel Frumos este cel cafe a obligat pe procurori sd depun[

jurdmant de credinld qi sd serveascd exclusiv interesele regale, a$a cum rezulta din

ordonanla din25 martie 1302 in care intAlnim pentru prima dat6termenul de,,procuror al

regelui,,, care ac{iona pe lflnga tribunalul seniorial. Dupd asemenea evolu{ii se pare c6, la

*[lo"ui veacului at ilv-te'a, institulia Ministerului Public se construise in datele sale

esenliale; treptat, atribuliile procurorului s-au schimbat, s-au amplificat 9i diversificat,

incet6nd a mai fi numai'mandatarii regelui, pentru promovarea intereselor sale personale'

Este vorba mai ales de dob6ndireu ur- atribu{ii publice exercitate in numele monarhului,

astfel cd procurorii regelui au dobindit insdrcinarea de a urmdri faptele ce erau pedepsite de

diferitele ordonan{e, chiar dacd pA4ile vizate nt o frceau'

Erau chemali sd punS conciuzii, dar nu puteau ins6 sd punS in miqcare acliunea penala,

decdt dupd ce cavzaera cercetata, instrumentatd, adicd informaliunea inceputa'

Fdrd indoiald cd ofilerul care exercita aceste atribulii nu mai era simplu mandatar,

agent, insdrcinat personal al regelui. El indeplinea deja o funclie public6; din simplu

,,frocurator" devine magistrat,pri"uro, in deplinul inleles al termenului de mai tdrziu'

Desigur, evoluliileli transformirile presupuse de un asemenea proces r[mdn incd nu

pe deplin cunoscute. Specialigtii domeniului, precum D'Aguesseau (1663-1751), considerau

"a p.i*u idee de a conferi acestor ofileri dreptul de a cere, in numele regelui, moartea qi

pedepsirea vinovalilor ar fr rezultat din faptul c6, in procesele intentate de clerici, pentru

crime de lezmajestate, regii inqiqi aclionauin calitate de acuzatori. in consecinl6, monarhul

a delegat acest atribut. Oilmpotiiva, allii fde exemplu, P. H6lie (secolul al XlV-lea)]apreciau

c6 aceasta transformare se explica prin insaqi modificarea operata in conlinutul principiului

regalit6,tii; se poate spune cA, pAnd la acea epoc6, regele nu a fost altceva decdt suveranul

vasalilor sii, interesele acestuia nu constau decdt in exercitarea acelei suveranitili qi in

administrarea domeniilor sale. Prin ulrnare, qi acliunea procurorilor sdi se limita la gestio-

narea intereselor lui fiscale. Mai tdrziu insd, atunci cdnd regalitatea tinde sd ajungd centrul

tuturor intereselor statului, cdnd, in principiu, regele devine suveran peste toate, arc paza

generald a regatului siu, se manifestd ca singurul reprezentant al societSlii, iar interesele

lenerale se cinfundau cu interesele sale particulare. De aici s-ar fi niscut dreptul regelui

Iea urmdri pe rdufrcdtori, drept cate a fost delegat procurorilor regali, ce intentau astfel

ac{iunea publicd in numele ."g"lui. Caracterul gi atribuliile unei atari institulii aveau sd fie

pe deplin stabilite printr-o oidonanla din 1670. Treptat qi rapid acest corp de agenli

specializali s-a ridicat la nivelul qi prestan{a magistraturii' 'Astfel stabilit, Ministerul public a funclionat pdnd la Revolulia Ftancezd de la 1789

cdnd, odatd cu introducerea dispoziliilor procedurale engleze, el a fost suprimat, pentru a fi

reintrodus prin legea din 7 pluvi6se, an IX. cu aceasta ocazie, funcliile Ministerului Public

au fost scindate in doud: misiunea de a controlaaplicatea legii qi executarea pedepsei

F.\'enea comisarilor numili de rege, in timp ce acuzarea publicd a fost incredinlatd unui

icuzator public. Constitulia anului VItt a revenit apoi, instituind pe l6ngd fiecare tribunal

;trmisari ai guvemului ale cdror funclii corespundeau practic celor ale magistralilor

22Ministerul Public - istorie gi perspective

parchetelor de azi3. Prin leg.ea din 16 2-l august I 790, Ministerul public era definit drept o

;3?:,:::,,::?^:r"":,Ii,.:1i,1" ne r9s? ,nir. i.,,oni".i,J"*t"i"qtr, in scopur de a repre_zenta societatea gi, in numele acesteia-de a veghea ca in activitate; j.illll;;; ;;i;dispoziliile legale de ordine.publica gi de a face sd se execute hotdr6rile pronun{ate.,, A fostconsacrat apoi qi de codul de instruc{ie criminald din l g0g gi funclioneazd qi astdzi.opinia publicd 5i doctrina au privit intotdeauna, in majoiitate, favorabil institufiaMinisterului Public qi activitatea acestuia.

3 J'M' Carbasse (sous la direction de...), Histoire cru parquet, pal,s,puF, 2000, p. g 5i urm.a c. Sardteanu, cdteva ctwinte asupra vechiror..iirlnlii, i"gr,"ii.*"i*, si asupra personaruluiiudecdtoresc din fara Romdneascd tnainte de regimil lngrlo, dn *a B".Ld;, ;;;meria Stahrlui, I901, p. 35.

Este vorba, p"n iY jl:"Puturi, in Franfa, de iluqtri jurisconsulli qi/sau ganditori politiciprecum: P. Ayrault (1536-1601), Montesquieu ltose-t255), J.-G. Thouret (1746_1794),

Henrion. de fanleV 07 42-1g29), susfinitori entuziasmali ai acestuia.

ln Anglia, J' Bentham (1748-1832). in lucrarea sa Teoria pedepsei (1g30),demonstrainconvenientele sistemului

.engrez, ar acliunii popurare, gasina o adevdratd garan{ie arepresiunii in institulia Ministerului Public. Maiieiziu, in rn-oa constant, curentul doctrinars-a pronunlat pentru menlinerea instituliei, insd cu o serie de corective, menite s6 o adaptezela cerin{ele realitdlilor economico-sociale.

La noi, institulia Ministerului Public a fost introdusr mai intdi in Muntenia, prinRegulamentul organic din 5 martie l83l (Regulamentul), dupd sistemul rusesc ?n vigoare inBasarabia din 1818- Reformele lui Alexandru lpsilanti'aduc insa primele semne ale uneiinstitulii premergdtoare celei a procurorului. Astfel, adugi la departamentul de criminalionprevenilii erau ,judecati" de fa{5 cu un arma$ (al doilea sau al ireilea) indatorat sI ascultecercetarea qi hot6r6rea,,ldrd de a vorbi de la sineqi ceva in vreun chip;,, dar care trebuia sdraporteze lui voda. Aqa cum remarca c. Sdrrleanu ,,era deci un procuror, un procurormut'4' considerat de unii specialiqti prima noastrd constitufle (A. Rddulescu), Regulamentultrata in capitolul VII despre organizarea, functionarea qi competen,tele tribunaljor, consa-cr6nd astfel principiul. separafiei puterii judecdtoregti

'de cea administrativd. El instituiatribunalele de district (i"d? care judecaupricinile civile, comerciale qi corecfionale, dou6curlijudecbtoreqti (divanurilejudecdtoreqtijla Bucureqti qi la craiova, ca instan{e de apel, gio [naltd curte sau inaltul Divan. Recursul in casa{ie se lbcea la Domn, care putea fie sEconfirme hotdrarea inaltei cu4i, fie sd trimita pricina in fala cur{ii de revizuire, care seintrunea o datd pe an qi judeca in ultimr instanfa. De asemenea, se impune precizarea cd.pentru locuitorii satelor func{iona un judecdtor care incerca impdcarea pd(ilor.

-Prin art' 216 qi 217.-se reglementa, pentru prima datd la noi, institu{ia procurorului.Astfel, potrivit prevederilor acestora: ,,se-vor ordrului pe ldngd judecatorii procurori, carese vor numi de Dolnn si vor priveghea cu scumpdtate pravira si- rngutor"ri),potrivindu-se numai la tntdmpldrile la care se qduc o ," ,drarsi intocmoi hotdrdrile

iudecdtoresti si a ingriii pentru toate cdte privesc asupra pazei, bunei ordini si linistiipublice.De aceea toate pricinile care se cqutd la i^ude-cdtoria pe ldngd care procuratorul va finumit trebuie a i se face cunoscut; el se va a/ta de fatrd la cerce"tarea si hotdrdrea tuturorpricinilor de iudecotd insa,

-nu v.L lukq rt de fqp.

"aiiiuan":atori-i,-'tragdndu*e in deosebiteoddi, se chibzuiesc tntre ddnSii.,,

Dacd acestea le erau funcliunile ,,constitu{ional stabilite", statutul lor a fost dezvoltat

prin legea adoptatd de Obqteasca Adunare la 29 decembrie 1832 ,,privind datoriile procu-

iorilor;. Potrivit acestui act normativ, procurorii erau ,;luibasi ordnduili de cdtre stdpdnire

pe ldngd deosebitele iuclecdtorii Si divanuri ca sd privegheze cu dinadinsul de a se pdzi cu

toatd scumpdtatea pravilele spre a foce cunoscut stdpdnirea toate lucrurile Si trebuinlele

acelei j udecdtor ii." (art. l)Ca atribulii generale erau stabilite: asistarea in gedinJd, a observa cajudecdtorii sd nu se

abatd de 1a lege, anun|6nd pe ministrul justiliei cdnd se dovedea aceasta; iar cele speciale

constau in obligaliile de a urmdri crimele, a aduna probele qi a cere aplicarea pedepsei'

Exista, aqadar, o confuziune a func{iilor de exercitare a ac}iunii publice, de susfinere.a

acrrzarli qi de instruclie a probelor (cauzei), stare care avea s5 fie inldturatl ulterior prin

crearea judecdtorului de instruclie.Se punea acum, pentru int6ia oard, qi in sarcina procurorilor de a ,,iscodi" vinile, de a

aduna dovezile de culpabilitate qi de a cere pedepsirea ,,mdcar de s-ar qi impiciui pdrtile

cele pdgubaqe cu vinova{ii qi s-ar l6sa dejudecatS'"'Ei

erau-ajutali ,,ca niqte slujbaqi ai poliliei judecdtoreqti", de,,orice slujbaq obqtesc qi

incb de orice particular." in special, subcdrmuitorii plSqilor qi polilmaisterii erau datori, dacl

at'iau de vreo vind sau nelegiuire, si inqtiinleze pe procuror'

Cdnd se zyoneade o vind care comporta pedeapsa cu moartea sau ocn6, procurorul era

dator sd se deplaseze la fala locului, iar daci era impiedicat, sd delege pe subcdrmuitorul

plagii sau pe comisarul de polilie sd o facd in numele sdu'' 'invinovalitul se aducea dinaintea lui. Cu o atare ocazte, acesta culegea informa{iile qi

narhrriile qi frcea raport prezidentului judecitoriei, cerAndu-i sd ordone arestarea. Dupd

.-ercetare dL cdtre judecdtorie, care se frcea prin prezidentul ei, cu oficiu de judecdtor de

instrucfie, procuroiul iqi exprima pdrerea asupra felului vinii qi a pedepsei ce se cuvenea'

procurorii judec6toriilor trimiteau procuratorului secliei criminale a divanului judec6toresc

:oate hA.rtiile pricinii, judecate sau numai cercetate, dupd felul ei. Tot astfel procedau qi

:rocurorii ,""!i"i criminale a divanului judecitoresc fald de procurorul inaltului divan, cAnd

:ra loc de apei gi fatd de marele logolit, cAnd era vorba de hot[rAri desdvdrqites'

Legiuiiea iepartiza astfel proiurorii: unul la inaltul Divan, doi la divanul judecdtoresc

:in Buiureqti, unul pentru ,""1iur"u criminali qi altul pentru cea civilb, doi la divanul- .rdec6toresc din Craiova, cdte unul la tribunalul comercial din CapitalS qi cel din Craiova qi,

': tine, cAte un procuror pe l6ngd fiecare dintre cele 1 B tribunale judefene, in afard de cele

::n llfov, unde, intrucat erau dou6 secliuni, se instituiau doi procurori.

i, fin", de remarcat faptul cd aceste prime reglementdri ale institu{iei ministerului

:,.iblic nu cuprindeau dispozitii referitoare la qefii (,,capii") Parchetului - cum ar fi?:rrcurorul general sau Primul-procuror - ceea ce inseamnd cd aceste funclii nu existau6'

La lg34 s-a numit Procurorul inaltului Divan, in persoana D-sale Aga Iordache

l ,)reSCU, iar ca substitut cdminarul D. Filipescu;_a9adar, ,,Aga Iordache Florescu este deci

:,:, dintai procuror General al supremei instan{e"7. Tot in acelaqi an in calitate de Procuror

Capitolul l. inceputurile Ministerului Public

, I.C. Filitti, I. Suchianu, Contribulii la istoria justiliei penale in Principatele Romdne, Bucuregti,

:, ':rafla gi legdtoria inchisorii centrale ,,Vdcdreqti", 1928,p' 70'- F.T. ApJstol, Ministerul Publlc, Tipografia Cu(ii Regale F. Gobl Fiii, Bucuregti, 1892,p.31.-

C. Viioreanu, Cwitntare la $edinla iolemnd pentru deschiderea noului an judecdtoresc, ianuarie 1932,

--::rl nr. l, 10 ianuarie 1932,p.6.

Ministerul Public - istorie ve

(1808), linea seama de regea din rs,ir p.,rina datoriire o.o.u.o.irlL';;iljffiL,;H::;atribuitd acestora, precum gi comi*rilorde po.litie in capitala politzmaisterilor ?n oraqe gisubcarmuitorilor la sate. procuroni dadeau ra judecdtori',,inscri's de p6rdciune,,, dupd careinstruc{ia este continuatI, precum in coaur jus]}al'";;'ffi;il, de cdtre judecdrorie,instanfa. care urma a judeca pe fond .urru- aguaar, institulia francezha judecdtorului deinstruc{ie nu era incd cunoscuta la noi. Dar pe c6nd in sistemul austriac qi cel rusescinstruclia era secretd, ?n condica.oman.asca se prevedea cd, era fdcutd,,in qedinfr, deprezident", ,,cu ugile descuiate" gi ,,in auzuL tuturor,,, dupd vechiul obicei. procurorul maiintervenea apoi, precum in sistemul .rr"r., spre a cerceta dacd hotdr6rea era sau nuconfom-d-cu pravila qi dacd se.cuvenea, deci, sI se faca ap.ti.

-' --*In Muntenia executarea hotdrarilor criminale (penale) era incredin lat;t la Bucureqtivornicului de temnife (armaqul de altddata), la craiova ocarmuitoruluijudefului prin ingri-jitorul temnilelor (fostul vtori-armaq) qi o"ailritorurui in cererarte judele.Deqi ,,rudimente" ale instituliei Ministerului public se regSsesc incS din proiectul deconstitufie intocmit de marele logolEt Dimitrie Sturdza (rg2elaceasta iqi face aparitria maitdtziu in Moldova, practic ?n contextul realizarii proiectului

-unirii celor dour principateromdneqti.

al comisiei de revizie a fbsr de-mn-ar Costache I. Manu. ,,condica de procedurr crimi_lllffil.:,*li^To,; 'l'pirau.

in.I;"-;;. din Codut de instruclie criminald francez

: ] 9 fl]lt l, Despre vechiul clrept pen-al romrin, Bucuregti, 1924, p. 19_22."^1.C. Filini. l. Suchianu. op. cir..p.69.

ll lrll:]. partamenrare. IV. par(ea 2. p. 435_440." C. Viloreanu. Cuvr)ntare.... op. cit.

Spre deosebire de situafia din Muntenia, Regulamentul organic adoptat la Iaqi in lg32nu a prevrzut infiin.tarea Ministerului public, pieciz6ndu_s" iu-ui in art. 3gB "a

p"r,.supravegherea disciplinard a magistralilor qi observarea activitblii instanlelor judecdtoreqtimarele logolit al dreptdlii va fi ajutat'd" put u ,,r"uiorr:-"r."jir.u, a$a cum s_a remarcarcorespund mai degrabd inspectorilor judecdtoregti de mai-tdrzire. un proiect de lege o"n#infiin{area unui minister pubric avia sa fie iespins a. uJrnu." ?n l834r0, iar,,regeaprocurorilor" din 1852 a rdmas neaplicatd.In materia executrrii sentin{elor penale, competen{ele apa\ineau, ra Iaqi, armaqului givtori-armaqului, ajutafi de ispravnicur de temni16, de,janda#ir j."ourn"ioqi,,,

iar in finuturi,ocdrmuitorilor' Institulia procurorilor avea sd fie intiodusa in Moldova abia la 26 mfltie7862, prin extinderea dispoz,itiilor legale in vigoare in materie din Muntenia, precum qi apoiin temeiul Legii pentru infiinlarea cu(ii de casaliune qi de Justilie, promurgat a u t)ianuarie 1861, dar intratdin vigoare qi pusa in aplicare ra2g martie 1g62.Din perspectivd istoricd g"r".ula ,,proiectul pentru procurori din 29 Decembrie 1g32,,a fost considerat drept actul de ?nfiin{are a institu{iei Ministerului public ?n JaraRom6neasc5, al cdrui cg1t9pr, in l832,era celebrat ca atarea. pur"il.tur de pe l6ngd inaltaCurte de Casafie $i Justifler r.