ministerul educaţiei al moldovei

8/19/2019 Ministerul Educaţiei Al Moldovei

1/39

Ministerul Educaţiei al Moldovei

Universitatea Tehnică al Moldovei

Facultatea Geodezie, Cadastru şi Construcţie

Catedra Evaluare şi Management al Imobilului

ucrare de anLa disciplina! Economia imobiliară" II

Tema: „ Analiza economico - financiară a activităţii

întreprinderii”

# e$ectuat ! %t& Gr& EI"'() Cor*acean #lina

# veri$icat! ect& %u*erior

+r&hab&

uzu -lga

Chisinau ./'0

CUPR!"


2/39


3/39

#!TR$%UC&R&

6ntr"o abordare sistemică, =ntre*rinderea =n general şi =n consecinţa =ntre*rinderea de servicii a*are

ca re*rezent>nd o interacţiune *ermanentă, continuă =ntre resursele materiale, $inanciare şi umane

care alcătuiesc conţinutul sau endogen şi o serie de elemente e8trem de variate, de natura e8ogenă

care alcătuiesc ?mediul e8tern@ al acestuia& 1ecesitatea satis$acerii nevoilor de servicii determină a*ariţia unor agenţi de mediu, care =n

$orma cea mai evoluată sunt =ntre*rinderi de servicii& 6ntre*rindere de servicii, similar altor

=ntre*rinderi, este un *rodus, un rezultat al mediului social economic& Ea nu *oate e8ista, deci, =n

a$ara mediului& 3e de altă *arte, =ntre*rindere de servicii este la r=ndul ei generatoare de nevoi noi&

3entru satis$acerea nevoilor sale ea va =ntra =n relarii cu alţi agenţi, iar absenţa acestora va determina

a*ariţia unor noi agenţi de mediu& #ceasta dubla *ostura =n care a*are =ntre*rindere =n cadrul

mediului, de bene$iciară a unor *roduse sau servicii realizate de unii agenţi de mediu sau de *restator de servicii *entru alţi agenţi o *laseaza *e această =n r>ndul agenţilor de mediu&

6n măsura =n care =ntre*rinderea a*are =n relaţii de v>nzare"cum*ărare sau generate de acestea cu

celelalte com*onente ale mediului, ea acţionează ca agent economic şi de *iaţă&

%atis$acerea nevoii sociale, =n ansamblu, şi im*licit şi a nevoii de servicii se realizează *rin mai

multe modalităţi şi anume! *rin autoconsum, *rin *restarea unor servicii de către *ersoane autorizate

sau de catre =ntre*rinderi& 3rin *oziţia =ntreţinută =n cadrul mediului se detaşează ca $ormă de

satis$acere a nevoii, =ntre*rindere de servicii& 6n cadrul economiei naţionale, aceasta a*are ca unitateorganizatorică de bază $iind organiazată =n mods*eci$ic *entru satis$acerea nevoilor de servicii ale

*ersoanelor $izice si Auridice&

6nre*rindere de servicii re*rezinta unitatea organizatorica ce reuneste materiale, $inanciare

Bbanesti si umane in sco*ul realizarii unor *restatii destinate satis$acerii nevoilor de servicii in

conditiile obtinerii unui *ro$it

3rezenta lucrare este structurata in ca*itole si in subca*itole&

Capitol'l intitulat D Determinarea pretului de cost al serviciilor anuale acordate de

intreprindere” este dedicat atit as*ectului teoretic, cit si celui *ractic& #dica, se va determina salariul

*ersonalului cu decontarile din salariu, ceea ce va duce in continuare la calcularea *retului de cost&

Capitol'l este denumit „Calcularea indicatorilor economici”. Insasi denumirea ca*itolului si

chiar sco*ul tezei are menirea de a ne aduce la cunostinta ca calculul indicatorilor economici este

im*ortant& 3rin urmare, $irma trebuie sa dis*una de metode argumentate *entru evidentierea si

estimarea indicatorilor economici, a caror valoare este decisiva in tragerea concluziilor re$eritoare la

e$ectele generate ale activitatii economice intr"o anumita *erioada&


4/39

Capitol'l intitulat „Determinarea venitului din activitatea investitionala” are o im*ortanta

maAora in activitatea $iecarei $irme& #cest ca*itol este *redestinat calcului variantei celei mai

o*timale a *roiectului de investitie, calcului celei mai e$iciente variante de obtinere a venitului,

determinarii ratei interne de rentabilitate a *roiectelor investitionale&

Capitol'l ( este denumit „Repartizarea profitului la intreprindere” este dedicat as*ectuluisi teoretic, si *ractic&

+ate initiale!

5olumul serviciilor de e8*ertiză .0: /// lei

5olumul serviciilor de evaluare .)/ /// lei

5olumul serviciilor de organizare a licitaţiilor .9: /// lei

5olumul o*eraţiunilor de intermediere ;0;/ lei

5olumul serviciilor de consultanţă şi analiză );/// lei

Cheltuieli de material 00''( lei

Procent'l salari'l'i din vol'm'l l'crărilor:

• Evaluator :/

• E8*erţi0/

• #gent Imobiliar ::

• Economist'9

)ond'ri fi*e:

• -$iciu // /// lei

• tehnica de calcul)/ /// lei

• trans*ort'9 ///lei

• alte $onduri $i8e '' /// lei

MiAloace circulante 9;; ;:/ lei

#lte cheltuieli .,;

3ro$it $inanciar ') ;// lei

3ro$it investiţional '; (;/ lei

Analiza eficienţei proiectelor investitionale:


5/39

'& Termenul de construcţie 9 ani

.& Cheltuielile totale *entru e$ectuarea construcţiei '0 mln& leiH

(& 1r& de a*artamente =n clădiri 0'H

9& 3reţul de v=nzare a unui a*artament! ti* ' 0// /// leiH

ti* . :// /// leiH

:& 3lata *e arendă! ti* ' .// J KlunăH

ti* . ':/ J Klună

0& 2ata discontului .:H

)& Cheltuielile curente *entru deservirea a*artamentelor care =ncă nu au $ost date =n chirie

:;/ leiKlunaH

(arianta : +u*a darea clădirii =n e8*loatare a obiectului vindem anual ': , restul se vada =n chirieH

(arianta : 5indem anual .: , restul =n chirie&


6/39

+ %&T&R,!AR&A PR&ULU %& C$"T AL "&R(CL$R A!UAL&

AC$R%AT& %& #!TR&PR!%&R&+

.+. Personal'l intreprinderii

2esursele umane re*rezinta unul dintre $actorii de baza de *roductie& -rice activitate

economica este im*osibila $ara *artici*area resurselor umane, insa munca se mani$esta ca $actor

de *roductie numai in stare activa, si nu sub $orma de resurse stocate&

3ersonalul $iecarei $irme *oate $i clasi$icat, du*a $unctiile *e care le inde*lineste, in

urmatoarele gru*e!

• *ersonal *roductiv Binclude muncitorii, conducatorii si s*ecialistii, $unctionariiH

• *ersonal ne*roductiv Binclude *aznicii, *om*ierii si altii&

In structura *ersonalului total al $irmelor, *onderea *rinci*ala ii revine *ersonalului

*roductiv, inclusiv muncitorilor&

%tructura salariatilor $irmei du*a di$erite criterii o$era in$ormatii necesare *er$ectionarii

managementului si asigurarii utilizarii lor e$iciente&

Fiecare $irma este interesata in utilizarea e$icienta a resurselor umane& 3entru asigurarea gestiunii

e$iciente a utilizarii resurselor umane este necesar ca $irma sa dis*una de datele necesare cu *rivire la

cantitatea $ortelor de munca, structura, dinamica lor etc&

2esursele $ortei de munca a unei $irme re*rezinta totalitatea salariatilor angaAati *rin contract de

munca, in numarul salariatilor se includ atit *ersoanele *rezentate la serviciu, cit si cele absente din

di$erite motive&

In cadrul intre*rinderilor *restatoare de servicii asigurarea resurselor umane necesare

intre*rinderii re*rezinta o activitate com*le8a, a carei buna des$asurare conditioneaza reusita

intre*rinderii& Totalitatea activitatilor legate de asigurarea resurselor umane ale intre*rinderii de

servicii sunt gru*ate in cadrul $unctiei de *ersonal&

Calcularea si evidentierea corecta a numarului de *ersonal constituie un $actor im*ortant in

utilizarea e$icienta a resurselor umane&+eci, *ersonalul intre*rinderii noastre este re*rezentat de *ersonalul o*erational si desigur de

*ersonalul administrativ in $elul urmator!

Ta/el .+ 2e*artizarea *ersonalului

Personalul operational Personalul administrativ

evaluatori . director general '

e8*erti . contabil"se$ '

#gent imobiliar ' secretara '

consultanti ' deriticatoare '


7/39

Nr. Total 6 Nr. Total 4

.+0 %eterminarea salari'l'i personal'l'i c' decontarile din salari'+ "alarizarea

personal'l'i+

Esentiala *entru asigurarea $olosirii e$iciente a resurselor umane este motivatia *ersonalului&

Motivatie aici inseamna stimularea activitatii $iecarui individ *entru realizarea sco*urilor $irmei&

Motivatia este o notiune destul de larga, care include variate metode de stimulare a activitatii umane&

3rintre toate aceste metode, un rol im*ortant il are stimularea materiala a *ersonalului, *e baza careia

*ot $i satis$acute cerintele materiale si culturale ale $iecarui lucrator& Interesele materiale ale

lucratorilor $irmei re*rezinta un $actor im*ortant al dezvoltarii *rogresului social&

#st$el, stimularea materiala devine miAlocul *rinci*al de a *une in actiune interesele *ersonalului

$iecarei $irme&

3rin salarizarea *ersonalului se stabilesc dre*turile banesti ale angaAatilor si se e$ectueaza *lata

sumelor cuvenite, asa cum au $ost stabilite la =ncheierea contractelor de munca&

E$icienta sistemului stimularii materiale este determinata de mai multi $actori, dintre care rolul

*rinci*al ii a*artine sistemului de *lata a muncii " salarizarii *ersonalului&

Evident ca s*orirea e$icientei *roductiei si cresterea ca*abilitatii de concurenta a ei *ot $i asiguratenumai *e baza activitatii constiente si e$iciente a *ersonalului& +ar *entru aceasta, *lata muncii

*ersonalului trebuie sa $ie determinata de rezultatele $inite ale muncii& #st$el, colectivul $irmei va $i

cointeresat in asigurarea cresterii *roductiei si e$icientei ei&

3lata muncii re*rezinta toate ti*urile de recom*ensare in $orma baneasca a lucratorilor& Ea este

una din elementele *rinci*ale de motivatie a *ersonalului care actioneaza direct asu*ra *roductivitatii

salariatilor&

%alariul angaAatilor este nu *ur si sim*lu *retul muncii, ci el re*rezinta *retul inchirierii $ortei demunca, *retul serviciilor *restate de salariati&

a eta*a actuala salariile re*rezinta cea mai mare *arte din veniturile *o*ulatiei&

In *ractica economica se utilizeaza di$erite $orme de salarizare, cu aAutorul carora se stabilesc

*rinci*iile si marimea salariului $iecarui angaAat& Formele de salarizare si marimea lor se stabilesc,

*rin contractele de munca, de catre $irme si o$ertantii de munca&

#stazi sunt cunoscute trei $orme de baza a salarizarii!

•

%alarizarea in regie&•%alarizarea in acord&


8/39

•%alarizarea mi8ta&

"alarizarea in re1ie sau du*a tim*ul lucrat *resu*une stabilirea salariului in $unctie de tim*ul

e$ectiv lucrat, ne*utandu"se stabili o legatura directa intre munca *restata si rezultatele obtinute&

"alarizarea in acord este $orma de *lata in $unctie de rezultatele muncii, de cantitatea de

*roductie obtinuta, de numarul de o*eratii e8ecutate etc&"alarizarea in acord direct! in cazul $olosirii salarizarii in acord direct cu bucata, se *revede

*entru e8ecutarea $iecarei lucrari, *rodus, o*eratie, etc& durata necesara realizarii Bnorma de tim* si

un salariu *e bucata *ornind de la salariu *e incadrare *e ora&

"alarizarea in acord indirect este o $orma de salarizare a*licabila in cazul *ersonalului care

deserveste nemiAlocit mai muti lcratori salariati in acord direct& #ceasta $orma se *ractica *entru

reglorii de utilaAe, macaragii de la incarcari"descarcari, masinistii de *e diverse utilaAe de constructii&

"alarizarea in acord 1lo/al! se $oloseste atunci cand o anumita activitate nu se *oate *restadecat in echi*a Bde e8em*lu in activitatile de constructii, *e santierele navale, la unele activitati de

*roiectare, etc&& In cazul $olosirii acestui sistem de salarizare, se$ul echi*ei Bcolectivului *rimeste

totalul salariilor Bbugetul *e care il re*artizeaza membrilor tinand cont de categoria de cali$icare si

de a*ortul la lucrare al $iecarui salariat&

"alarizarea in acord pro1resiv! In cazul $olosirii acestui sistem, salariul creste mai re*ede decat

*roductia realizata de salariat, tari$ul maAorandu"se *rogresiv du*a o anumita grila a *roductiei

realizate& %e utilizeaza la locurile de munca unde cresterea *roductiei este $oarte im*ortanta&+eoarece aceasta $orma de salarizare este $oarte motivanta, se a*lica in situatii s*eciale, deoarece

*oate duce la a*aritia stocurilor&

"alarizarea prin cote procent'ale: se $oloseste, de regula, la stabilirea salariului *ersoanelor

angaAate *rin contract de *restari servicii Bde e8em*lu agenti de vanzari, agenti de asigurari, etc&& #re

ca sco* stimularea activitati comerciale *rivind vanzarile de *roduse K servicii, deoarece salarizarea

se $ace *e baza unei grile *rocentuale din totalul sumelor *rovenite din vanzari& +e e8em*lu, un

*atron *oate stabili ca salariu *entru un agent de vanzari cota de : din valoarea mar$ii, daca acesta

a vandut mar$a in valoare de *ana la '/&///&/// lei si ), daca a vandut mar$a in valoare de *este

'/&///&/// lei& In acest caz, agentul de vanzari va avea interesul sa vanda cat mai mult *entru a"si

mari castigul, iar *atronul va castiga din $a*tul ca isi reduce stocurile Bdaca acestea e8ista si ast$el

creste viteza de rotatie a banilor&

"alarizarea mi*ta consta =n remunerarea stabila B$i8a *e unitatea de tim* Bzi ce se acorda =n

$unctie de =nde*linirea unor conditii tehnice& Fiecare conditie *resu*une un tari$, du*a im*ortanta *e

care o are =n volumul si calitatea *roductiei, deci salarizarea este variabila ca si =n cazul salarizarii =n

acord& %alariul *e o zi , $i8at de $irma, este de obicei ridicat si *oate $i obtinut numai de salariatii cu

a*titudini deosebite& 3entru maAoritatea dintre ei nivelul acestuia re*rezinta o incitatie *ermanenta la


9/39

o munca su*limentara& %alariul $iecaruia variaza de regula, =n Aos de la nivelul ma8im, $ata de salariul

=n acord, unde el variaza =n sus&

&&&&&& adm sop st s F F F += B'

unde!

)s+t+ " Fondul de salarizare total 2)s+op+ - Fond de salarizare o*erational 2

)s+adm+ - Fond de salarizare administrativ&

3entru a calcula $ondul de salarizare o*erational avem nevoie de volumele de servicii

*restate care rezulta din datele initiale!

Ta/el'l .+0+ +eterminarea volumului de servicii *restate

Servicii prestate Volumul serviciilor prestateservicii de e8*ertiză tehnică .0: /// leiservicii de evaluare .)/ /// leiservicii de organizare a licitaţiilor .9: /// leiCredite i*otecare ('/ /// leiTotal !"! !!! lei

%ursa! Elaborat de autor

• Determinarea fondului de salarizare #rut anual al personalului operational al

intreprinderii din volumul lucrarilor pe servicii aparte:

a& $ondul de salarizare *entru evaluatori /&:/ L .)/ /// lei '(: /// lei H

b& $ondul de salarizare *entru e8*erti /&0/ L .0: /// ': /// leiH

c& $ondul de salarizare *entru agent imobiliar /&:: L .9: /// '(9 ):/ lei H

d& $ondul de salarizare *entru consultanti /&'9 L ('/ /// 9( 9// lei H

F&sal&-*& total '(: /// lei ': /// lei '(9 ):/ lei 9( 9// lei 9). ':/ lei H

• Determinarea contri#utiilor pentru ai$urarile o#li$atorii ale personalului operational:

C#- C#% C#M!

C#- .( 9/&.)!

CA$ 9). ':/ lei 3 4+056 7 .05 894+ lei 2

• Determinarea fondului de salarizare #rut lunar al personalului operational:

a& $ondul de salarizare *entru evaluatori '(: ///K'. '' .:/ lei H

b& $ondul de salarizare *entru e8*erti ': ///K'. '( .:/ leiH

c& $ondul de salarizare *entru agent economic '(9 ):/K'. '' .. leiH

d& $ondul de salarizare *entru economist 9( 9//K'. ( 0'0 lei


10/39

Ta#elul .%. +eterminarea $ondului de salarizare brut o*erational

Personal operational

Volumul servicilor&

lei

' dinvolumul

lucrarilor

(ond desalarizare& lei

(ond de salarizarelunar& lei

evaluatori .)/ /// 0/ '(: /// '' .:/e8*erti .0: /// :/ ': /// '( .:/#gent imobiliar .9: /// :: '(9 /// '' ..economist ('/ /// '9 9( 9// ( 0'0

Total . 4;4 444


11/39

%irector '9/// ' ';/0,.( ;9/,// :0/,// '/)(,))Conta/il 0/// . (..,9 (0/,// .9/,// :/)),:'"ecretara (/// . '.','/ ';/,// './,// .:);,/

%eriticatoare ()// . ')),: ...,// '9;,// (':.,9'%ursa! Elaborat de autor

.+< Calc'larea pret'l'i de costCostul de productie re*rezinta e8*resia valorica a consumului de munca vie si materializata

*entru realizarea unui *roces economic& #cest indicator e8*rima cheltuielile curente ale $irmei in

e8*resie valorica *entru $abricarea si realizarea *roductiei&

In costul de *roductie se includ cheltuielile legate de utilizarea in *rocesul de *roductie a

miAloacelor $i8e Bamortizarea, costul materiei *rime, materialelor, combustibilului si altor resurse

materiale consumate in *rocesul de *roductie, *recum si remunerarea muncii *ersonalului care a

*artici*at la acest *roces& Costul de *roductie include si cheltuielile legate de *regatirea *rocesului de *roductie, cheltuielile administrative si cele legate de comercializarea *roductiei&

Costul de *roductie este o categoric economica, care sintetizeaza toata activitatea economica a

$irmelor& El $ormeaza baza *returilor de realizare a bunurilor materiale si serviciilor, deoarece este

*artea lor *rinci*ala&

-rice $irma trebuie sa"si recu*ereze cheltuielile de *roductie *rin comercializarea *roductiei&

#ceasta recu*erare e *osibila numai in cazurile in care costul de *roductie nu va $i mai mare decit

*returile de comercializare a *roductiei& +ar *entru a asigura o activitate economica e$icienta, costulde *roductie trebuie sa $ie mai mic decat *retul de comercializare a *roductiei& %e stie ca ceea ce are

cost si este destinat vanzarii trebuie ca aiba si *ret, iar ceea ce are *ret are si cost& +ar costul se a$la

in s*atele *retului si *entru consumatori nu intotdeauna este evident&

3retul de vanzare al bunurilor nu se $ormeaza direct sub in$luenta costului de *roductie& 3retul de

vanzare il $ormeaza *iata, in $unctie de ra*ortul dintre cerere si o$erta, in conditiile concurentei& +eci,

*iata ii im*une *roducatorului *retul& El insa nu *oate activa e$ectiv in cazurile in care *retul de

vanzare al *roduselor $abricate va $i mai mic decat costurile lor& Firmele vor intra *e *iata cu

*rodusele lor numai atunci cand isi vor *utea recu*era costurile& +eci, cu toate ca *iata determina

*returile de vanzare a bunurilor si serviciilor, este evident ca la baza $ormarii lor se a$la costurile de

*roductie care in$luenteaza indirect marimea lor&

Costurile si *returile sunt categorii economice de mare utilitate *ractica, cu aAutorul carora se

caracterizeaza intreaga activitate economica a $irmelor& Costurile e8*rima modul concret in care au

$ost utilizate resursele materiale si umane, iar *returile re$lecta recunoasterea cheltuielilor de catre

consumatori&


12/39

Marimea si structura cheltuielilor de *roductie re*rezinta oglinda activitatii economice a $iecarei

$irme& Costul de *roductie este un element de baza in asigurarea com*etitivitatii *roductiei si

stabilitatea $irmei&

Costul de *roductie devine ast$el o *arghie de $undamentare a deciziilor $irmelor la toate eta*ele

realizarii circuitului economic& Cu aAutorul lui se argumenteaza *osibilitatea continuarii activitatilor economice si initierea unor noi activitati&

In noul sistem contabil bazat *e standardele nationale se deosebesc notiunile ,,consumuriO si

,,cheltuieliO&

Consumurile sunt considerate dre*t resursele utilizate *entru $abricarea *roduselor si *restarea

serviciilor in sco*ul obtinerii venitului&

Cheltuielile in acest standard sunt considerate dre*t cheltuieli si *ierderi in urma activitatii

economico"$manciare&#cce*tand o ast$el de delimitare a consumurilor si cheltuielilor, este necesar sa subliniem totodata

ca orice consum de resurse are un cost, care se include in cheltuielile totale legate de $abricarea

*roduselor ori *restarii serviciilor&

Costul de *roductie este valoarea tururor consumurilor si a altor cheltuieli necesare *entru

$abricarea *roduselor ori *restarii serviciilor&

#st$el, consumurile se trans$orma in cheltuieli& +in aceste considerente notiunile ,,consumuriO

si ,,cheltuieliO raman sinonime& lata de ce in acest ca*itol utilizam mai des notiunea ,,cheltuieliO&

Firmele sunt interesate in elaborarea si realizarea strategiilor in domeniul managementului

costurilor, care ar asigura reducerea lor, ca baza a s*oririi e$icientei activitatii economice&

In acest sco* trebuie asigurata evidenta si gru*area cheltuielilor, care se includ in com*onenta

costului de *roductie&

Cheltuielile incluse in costul de *roductie *ot $i clasi$icate du*a di$erite criterii& In $unctie de

modul de includere in costul de *roductie ele *ot $i celtuieli directe si indirecte.

Celtuielile directe sunt cheltuielile *ro*rii unui *rodus si *ot $i nemiAlocit incluse in costul lui de

*roductie&

Cheltuielile care sunt *ro*rii mai multor ti*uri de *roduse sunt numite celtuieli indirecte

Bcheltuielile de sectie, administrative si altele& Cheltuielile indirecte se re*artizeaza *e di$erite ti*uri

de *roduse *rin di$erite metode, de e8em*lu, *ro*ortional cu salariile directe calculate *entru

$abricarea $iecarui ti* de *roductie etc&

Costul de *roductie include toate cheltuielile *entru *roducerea si des$acerea rezultatelor

activitatii economice& +eci, a$ara de cheltuietile *roductive, costul de *roductie include si chel" tuieli

ne*roductive legate de trans*ortarea si comercializarea *roductiei& %uma totala a cheltuielilor

*roductive si ne*roductive $ormeaza costul de *roductie&


13/39

In $unctie de costurile si variatia volumelor de *roductie se deosebesc costuri varia#ile si costuri

fi/e.

Costurile varia#ile includ cheltuielile care se schimba *ro*ortional o data cu schimbarea

volumului de *roductie& #ceste costuri includ cheltuielile *entru materia *rima, consumul di$eritelor

materiale, *entru combustibil, energie si remunerarea muncii lucratorilor de baza din *roductie&Costurile fi/e Bconstante includ cheltuielile care nu de*ind de schimbarea volumului *roductiei in

unele limite ale acestora& #ceste costuri cu*rind cheltuielile administrative, *lata *entru arenda

cladirilor etc& +ar schimbarea volumului *roductiei du*a unele limite *oate genera reducerea ori

cresterea cheltuielilor $i8e& #st$el, costurile $i8e *ot deveni costuri conditional constante, cu

schimbarea discreta a valorilor sale in $unctie de schimbarea volumului de *roductie du*a o limita

oarecare&

Cheltuielile totale ale unei $irme *ot $i gru*ate du*a elementele *rimare de cheltuieli& Con$ormacestui criteriu, avem!

materie *rima, materiale de baza si au8iliareH

materiale recu*erabileH

combustibil, energie, a*a, aburH

salariile de baza si su*limentareH

de$alcarile *entru asigurarile sociale sau alte $onduriH

amortizarea miAloacelor $i8eH alte cheltuieli&

+eci, *entru a calcula *retul de cost al *roductiei unei intre*rinderi avem nevoie de a cunoaste

cheltiuelile directe si indirecte su*ortate de aceasta&

ielialtecheltuCI CD PC ++= B'

unde ! PC *retul de costH

C% cheltuieli directeH C cheltuieli indirecteH

Alte celti'eli .&; din cheltuieli directeH

Cheltuielile directe la rindul lor se determina ast$el!

CD Fs Ut CM CASM = + + + B.

unde! )s $ondul total de salarizareH

Ut uzura totala a miAloacelor $i8eH C, cheltuieli materialeH


14/39

CA",- contributii *entru asigurari sociale si medicale&

%eterminăm 'z'ra toatală a miDloacelor fi*e:

Uzura miAloacelor $i8e o vom determina *rin metoda casării liniare care constă =n de$ălcări

uni$orme *e toată durata de $uncționare utilă a activului& #st$el =n tabelul nr& '&: este *rezentată

uzura miAloacelor $i8e, cu alte cuvinte este *rezentată calcularea amortizării $ondurilor $i8e ale=ntre*rinderii&

Ta/el'l .+5 Uzura toatală a miAloacelor $i8e

MiAlocul $i8 +urata de$unctionare utila

1ormauzurii

5aloareamiAloacelor $i8e

Uzuracalculata

-$iciu :/ /,/. // /// '; ///Tehnica de calcul : /,./ )/ /// ':; ///

Tras*ort /,'' '9 /// '0 (/#lte $onduri $i8e ': /,/0) ''///,// )((,((

Total .':0//,// ''/.(),);%ursa! Elaborat de autor

%eterminarea normei 'z'rii pentr' fiecare tip de miDloc fi*:

1Ucl ' K :/ 8 '// .&// /&/.

1Uthc ' K : 8 '// ./&// /&./

1Utr ' K 8 '// ''&// /,''

1Umob ' K '/ 8 '// '/,// /,'/

1Ualt&$ond&$i8& ' K ': 8 '// 0&0) /,/0)Uz'ra totală a miAloacelor $i8e constituie ''/ .(),); lei

Total cheltuieli directe!

C%7)sEUtEC,ECA", @


15/39

#lte chieltueli C+ 8 .,; B9

AL 00( 900,/ 8 /,/.; '; :)) lei

%eterminam Cost'l Prod'ctiei:

C3 C+CI# B:

CP ' /9' ):.,' :') '9:,); . '0 ' '. :::,/; lei

Concl'zie:

Costul *roducției este un indicator de re$erință a nivelului e$icienței economice& Urmărirea

nivelului real al cheltuielilor de *roducție o$eră agenților economici *osibilitatea să cunoască

volumul $actorilor de *roducție consumați și e$iciența acestor consumuri, com*arativ cu normele de

cheltuieli *revăzute sau cu nivelul consumurilor realizate de către $irmele concurente& 3rin toate

acestea costurile stimulează =ntre*rinderile să introducă *rogresul tehnic, să ridice cali$icarealucrătorilor, să organizeze științi$ic *roducția și munca, să gos*odărească cu e$iciență ma8imă

$actorii de *roducție& 6n urma e$ectuării calculelor am *recizat că valoarea costului de *roducție este

de ' '. :::,/; lei&


16/39

+ CALCULAR&A !%CAT$RL$R &C$!$,C >%&T&R,!AR&A!%CAT$RL$R T&F!C$-&C$!$,C

0+. Randament'l fond'rilor fi*e

3entru a des$asura activitate economica, orice $irma are nevoie de ca*ital, care este unul dintre

*rinci*alii $actori ai activitatii economice& 3e baza ca*italului se $ormeaza *otentialul tehnico"

material de *roductie&

aza oricarui *roces de *roducere este munca umana, care *oate $i utilizata numai im*reuna cu

miAloacele si obiectivele de munca& #ceste trei elemente alcatuiesc $ortele de *roductie ale societatii&

,iDloacele fi*e sunt bunuri ale $irmei care se $olosesc in activitatea economica o *erioada

indelungata Bmai mult de un an, *astrandu"si $orma $izica initiala si trans$erandu"si costul in

*roductia $abricata tre*tat, *e masura utilizarii lor& Ele se mai numesc si $onduri $i8e&

MiAloacele $i8e ale $irmei *ot $i! 3roductive" miAloacele care *artici*a direct la *rocesele de *roductie sau creeaza conditii

necesare *entru des$asurarealor H

1e*roductive" miAloacele care nu *artici*a la *rocesele de *roductie, cum ar $i obiectele de

menire social"culturala ale $irmelor&

MiAloacele $i8e sunt miAloace ale muncii care sunt utilizate in *rocesul de *roductie mai mult de

un an& +in miAloacele $i8e $ac *arte cladirile, utilaAele, miAloacele de trans*ort etc& In miAloacele $i8e

se includ si instrumentele de *roductie, care de*asesc costul de '/// de lei si se utilizeaza mai multde un an&

MiAloacele $i8e se divizeaza in cateva gru*e!

" cladiri Bblocuri *entru sectiile de *roductie, blocuri au8iliare *entru deservire, blocuri

administrative si alteleH

" constructii s*eciale Bestacade, $antani, drumuri, *oduri, sonde etc&H

" instalatii de transmisie Bretele electrice, conducte de a*a, de abur, de *etrol si alteleH

" masini si utilaAe Bmasini si utilaAe de $orta, masini si utilaAede lucru, a*arate si instalatii de masurare si reglare, tehnica de calcul etc&H

" miAloace de trans*ort Btrans*ort auto, aerian, cai $erateH unelte si scule de *roductie Bunelte si

scule cu di$erite destinatiiH

" inventar de *roductie si gos*odaresc Bmobila, butoaie,sa$euri, $a8uri, di$erite tehnici de birou

etc&H

" animale *entru *roductie si re*roductie Bcai, bovine si alte animale de munca, vaci, tauri, ie*e,

armasari, scroa$e, oi, berbeci, etc&H" *lantatii *erene Blivezi, vii, *lantatii decorative etc&H


17/39

" alte miAloace $i8e B$onduri de biblioteca, valori ale muzeelor etc&&

%tructura miAloacelor $i8e di$era de la o $irma la alta& Multe $irme nu dis*un de unele din gru*ele

de miAloace $i8e mentionate&

1u toate gru*ele de miAloace $i8e Aoaca acelasi rol in *rocesul de *roductie&

+u*a im*ortanta lor, miAloacele $i8e se im*art in active si pasive.

3artea activa include miAloacele $i8e care contribuie cel mai mult la asigurarea $unctionarii

normale a *roceselor de *roductie " masinile si utilaAele $irmei, in$luentand asu*ra obiectelor de

munca si *artici*and direct la obtinerea *roduselor $inite& 3artea *asiva include celelalte miAloace

$i8e, care nu in$luenteaza direct, in *rocesul de *roductie, asu*ra obiectelor de munca, dar in acelas&i

tim* asigura $unctionarea normala a activitatii $irmei&

Evident, cu cat este mai mare ra*ortul dintre *artea activa si cea *asiva ale miAloacelor $i8e, cu

atat *ot $i mai mari rezultatele activitatii $irmei&E$icienta $olosirii $ondurilor $i8e se caracterizeaza *rintr"o serie de indicatori& 3rinci*alii

indicatori $iind randamentul $ondurilor $i8e si ca*acitatea de $onduri la o unitate de *roductie&

Randament'l fond'rilor fi*e e8*rima cantitatea de *roductie $abricata intr"o unitate de tim* la o

unitate de $onduri, sau alt$el s*us re$lecta valoarea *roductiei in lei $abricate la un leu de $onduri $i8e&

Este evident ca e$icienta $olosirii $ondurilor $i8e va creste odata cu randamentul lor&

2andamentul $ondurilor $i8e se *oate calcula du*a $ormula!

2unde, 2 " randamentul miAloacelor $i8e,

5* volumul total al serviciilor acordate,

MF valoarea totală a miAloacelor $i8e,

53 ' ()' );/ lei

MF . ': 0// lei

2' ()' );/ K. ': 0// lei /,09 lei

6n cazul =ntre*rinderii date la utilizarea unui leu de miAloace $i8e se obțin /,09 lei de *roducție&0+0 !'mar'l de rotatii a miDloacelor circ'lante

Ca*italul circulant re*rezinta resursele $inanciare ale $irmei investite in obiectele de munca, cu

aAutorul carora se e$ectueaza circuitul economic& Ca*italul circulant, numit si activele circulante sau

miAloacele circulante, include doua *arti com*onente! $ondurile circulante de *roductie si $ondurile

de circulatie&

Fondurile circulante de *roductie re*rezinta obiectele muncii care *artici*a la un singur ciclu de

*roductie, consumandu"se la *rima utilizare si trans$erandu"si com*let valoarea lor in costul *roductiei $abricate& Fondurile circulante de *roductie deservesc s$era *roducerii&


18/39

)ond'rile de circ'latie re*rezinta a doua *arte a miAloacelor circulante, si anume *roductia $inita

$abricata *e baza *relucrarii obiectelor de munca, banii lichizi si banii in conturi bancare si in

decontare ale $irmei& Fondurile de circulatie deservesc de asemenea s$era de *roductie&

3artea *rinci*ala a miAloacelor circulante o re*rezinta $ondurile circulante de *roductie, in

com*onenta carora se includ! materii *rimeH

materiale si semi$abricateH

materiale au8iliareH

combustibil si carburantiH

ambalaAe si materiale *entru ambalaAeH

materiale si *iese necesare *entru re*aratiiH

instrumente si inventar de uzura ra*ida&

+u*a continut, $ondurile circulante de *roductie re*rezinta miAloacele circulante materiale, in

activitatea economica a $irmelor mai $iind cunoscute si ca active circulante materiale& Ele includ atat

stocurile de materii *rime, materiale, combustibil etc&, care urmeaza sa $ie incluse in ciclul de

*roductie, cat si cele deAa a$late in ciclul de *roductie& +eci, activele materiale circulante sunt bunuri

materiale care, *rin natura si destinatia lor, sunt $olosite *entru asigurarea continuitatii *roceselor de

*roductie&

3e *arcursul circuitului economic se *roduce o miscare continua a miAloacelor circulante& Firma

acumuleaza miAloacele circulante banesti de la comercializarea *roductiei $inite *entru a le utiliza,

$ara intreru*ere, la *rocurarea activelor circulante materiale, care asigura continuitatea *roceselor de

*roductie&

3entru a estima e$icienta $olosirii ca*italului circulant, *ot $i $olositi di$eriti indicatori ca viteza de

rotatie a ca*italului circulant, K , care e8*rima numarul de rotatii intr"o *erioada si se calculeaza ca

ra*ortul dintre suma *roductiei realizate si valoarea medie a miAloacelor circulante&

%eterminăm coeficient'l vitezei de rotație a miDloacelor circ'lante

unde, Gr " coe$icientul vitezei de rotație a miAloacelor circulante,

(p volumul total al serviciilor acordate,

,C"valoarea medie a miAloacelor, circulante" 9;; ;:/lei

(p ' ()' );/ lei

,C 9;; ;:/lei

Gr' ()' );/ lei K 9;; ;:/lei .,;'

Kr


19/39

6n urma e$ectuarii calculilor, coe$icientul vitezei de rotație a miAloacelor circulante in cazul

intre*rinderii date constituie .,;'&

%eterminăm d'rata medie a 'nei circ'lații

% (0/ K PrB;

Gr " coe$icientul vitezei de rotație a miAloacelor circulanteGr .,;'

% (0/ K .,;' '.;,./ zile

2ezervele de bază *entru accelerarea vitezei de rotație a miAloacelor circulante sunt următoarele!

•3er$ecționarea sistemului de achitare *entru lucrările e8ecutateH•Micșorarea rezervelor de *roducțieH•Micșorarea volumului *roducției =n curs de e8ecuțieH•#ccelerarea ciclului de *roducție&

0+< Prod'ctivitatea m'ncii l'cratorilor

Utilizarea e$icienta a $ortei de munca inseamna s*orirea rezultatelor obtinute& +eci, modul de

utilizare a tim*ului de munca se mani$esta *rin e$icacitatea sau *roductivitatea muncii&

Prod'ctivitatea m'ncii este indicatorul *rinci*al care e8*rima e$icienta utilizarii $ortei de munca

Qn toate domeniile activitatii economice& El e8*rima utilizarea intensiva a resurselor umane&

3roductivitatea unui $actor de *roductie este e8*rimata de ra*ortul dintre *roductia obtinuta si

cantitatea $actorului utilizat& #st$el, si *roductivitatea muncii este e8*rimata de ra*ortul dintre

*roductia obtinuta si cantitatea de munca utilizata in acest sco*&

In conditiile economiei de *iata, *roductivitatea muncii este cheia *er$ormantei economice& +e

aceea, $irmele tin sub control *ermanent *roductivitatea muncii&

3entru determinarea nivelului si dinamicii *roductivitatii se $oloseRte un sistem de indicatori! in

unitati naturale, natural"conventionale, unitati de tim* de munca, unitati valorice&

l& 3roductivitatea muncii, F, in e8*resie naturala se calculeaza ca ra*ortul dintre volumul

*roductiei, ! e8*rimata in unitati naturale si cheltuielile de munca, T! *entru obtinerea acestui volum

de *roductie& #cest indicator se *oate calcula in cazurile in care $irma realizeaza *roductie omogena&

0& In unele cazuri, *roductivitatea muncii *oate $i calculatS in unitati natural"conventionale& in

acest sco* toate *rodusele sunt in *realabil e8*rimate in unul din *roduse, numit re*rezentativ, cu

aAutorul coe$icientilor res*ectivi, in cele din urma, *roductivitatea muncii, calculata in unitati

natural"conventionale, se determina ca ra*ortul dintre volumul de *roductie e8*rimat in unitatile

unui *rodus conventional si cheltuielile de munca *entru obtinerea acestui volum de *roductie!


20/39

numarul mediu scri*tic al lucratorilor, ra*ort ce e8*rima volumul de *roductie ce revine unui

lucrator&

2es*ectiv, $ormula generala este urmatoarea !

Hop 7 (p ? !mp @;

unde, Hop *roductivitatea muncii (p volumul total al serviciilor acordate

!sc numărul muncitorilor ce *artici*ă =n *rocesul de *roducție,

(p ' ()' );/lei

!sc 0 *ersoane

Hop ' ()' );/lei K 0 ..; 0(/ lei K an

%eterminăm prod'ctivitatea m'ncii pe cate1orii de l'crători

He*p 0:9 0// K . (.) (// lei K anHev 9;( ;// K . .9' // lei K an

HmarB ':: (;/ K ' ':: (;/ lei K an

Hcons ); /// K ' ); /// lei K an

0+8 "alari' medi' pe cate1orii de l'crari

Indi$erent de $ormele *rin care se determina, salariul ca*ata e8*resie baneasca& Marimea lui

concreta este salariul nominal si re*rezinta suma de bani *e care salariatul o *rimeste *entru munca

de*usa intr"o *erioada data& %alariul de*inde de costul $ortei de munca si de *roductivitatea muncii, *recum si de cerintele asigurarii unei vieti normale&

Marimea salariului nominal al unui angaAat al $irmei *oate $i determinate cu aAutorul urmatorilor

mindicatori !

'& salariu mediu *e oraH

.& salariu mediu zilnicH

(& salariu mediu lunarH

9& salariu mediu anual&Marimea salariului nominal se schimba in tim*& Tendinta generala este cresterea lui& +inamica

salariului nominal *oate $i studiata cu aAutorul seriilor dinamice si al indicilor& In cazurile cind

salariile medii sunt determinate *e di$erite categorii de *ersonal, sau sunt determinate *e di$erite

unitati ale $irmei, dinamica salariului mediu in ansamblu *e $irma se determina ca indice agregat cu

structura $i8a&

3entru a calcula salariul mediu *e categorii de lucratori vom $olosi urmatoarea $ormula!

s Nr P " Sm & &&= B'/

unde! (+P+ volumul *roductiei $iecarei categorii de servicii *restateH


21/39

!r+s " numarul de salariati *e categorii de servicii *restate&

Ta/el'l 0&. %alariul net *e categorii de servicii *restate

Personal "alari'l net>lei !r+depersoane

&val'ator :0;9,9// .&*pert :90.,':/ .

,arBetolo1 ..(.,9:/ 'Cons'ltant '9':,09/ '

%irector '/)(,))/ 'Conta/il :/)),:'/ '"ecretara .:);,// '

%eriticatoare (':.,9'/ '%ursa! Elaborat de autor

0+ Renta/ilitatea prod'ctiei

%co*ul $iecarui agent economic este de a obtine rezultate cat mai inalte& +ar orice activitate

economica necesita cheltuieli& -biectivul *rinci*al al agentilor economici este obtinerea rezultatelor

dorite cu cheltuieli minime& Forma concreta de mani$estare a acestui *rinci*iu este e$icienta

economica, care evidentiaza ra*ortul dintre rezultatele obtinute si cheltuielile su*ortate&

Profit'l unei $irme re*rezinta di$erenta dintre incasari si cheltuielile e$ectuate *entru o activitate

economica&

3ro$itul este o *arte a valorii adaugate in urma activitatii economice des$asurate *e baza

consumurilor de materiale si munca& 3ro$itul unei $irme se determina *rin scaderea din incasarile

totale, de la comercializarea bunurilor $abricate, a cheltuielilor totale *entru obtinerea lor& Este

evident ca activitatea unei $irme *oate $i considerata mai mult ori mai *utin rationala numai in cazul

in care marimea *ro$itului este *ozitiva&

In *ractica economica sunt utilizate urmatoarele notiuni ale *ro$itului!

*ro$itul brutH

*ro$itul im*ozabilH

*ro$itul net&

Profit'l /r't este rezultatul tuturor activitatilor $irmei si include *ro$itul obtinut de la activitatea

de baza, activitatea comerciala, $inanciara, de la activitatea investitionala si de la alte activitati&

Profit'l impoza/il al $irmei se stabileste *rin scaderea din venitul total brut al cheltuielilor

ordinare si necesare, achitate sau su*ortate de contribuabil *e *arcursul anului $iscal, e8clusiv in

cadrul activitatii de intre*rinzator& In $ond, *ro$itul im*ozabil re*rezinta *ro$itul brut al $irmei&

Profit'l net este di$erenta dintre *ro$itul brut si im*ozitul *e *ro$it&

Estimarea corecta a e$icientei activitatii economice *oate $i e$ectuata numai *rin com*ararea

masei *ro$itului obtinut cu e$orturile de*use& - ast$el de com*arare se $ace cu aAutorul rentabilitatii&


22/39

Renta/ilitatea activitatii economice e8*rima ra*ortul dintre *ro$itul obtinut si e$orturile

de*use&Ca indicator al e$icientei economice, ea *oate avea di$erite $orme, in $unctie de marimile

$olosite in calitate de e$ect si e$ort& Ea se mai numeste rata rentabilitatii si se e8*rima in *rocente&

2entabilitatea *roductiei se calculeaza ca ra*ort dintre *ro$itul total al intre*rinderii si *retul de

cost al *roductiei, si re$lecta cota *ro$itului obtinut la ' leu de *roductie&

PC

P# $p = B''

unde! Pn *ro$itul netH

PC *retul de cost a *roductieiH

T"A I P P#et o −−= B'.

unde: Po *ro$itul o*erationalH

im*ozitul *e venit de la *ro$itul o*erationalH

T(A ./ din *ro$itul o*erationalH

PC Pi P% "serv P o +++= B'(

unde! (serv 7 ' ()' );/ leiKanH

Pf I *ro$itul $inanciar ') ;// leiH

Pi I *ro$itul investitional '; (;/ leiH

PC I *reţul de cost a *roductiei ' '. :::,/; lei

I&'() * Po B'9

3o ' ()' );/ ') ;// '; (;/ ' '. :::,/; . 0// :':,/; lei

I '. L . 0// :':,/; ('. /0',;/ lei

T5# ./ 8 . 0// :':,/; K '// :./ '/(,/'0 lei

Ta/el'l 0+0: Calculul rentabilitatii *roductiei

Profit'l operational> lei 0=44.>49T5#, lei :./'/(,/'0

Im*ozit *e venit de la *ro$it o*erational B'.,

lei

('./0',;/0

3ro$it net, lei ')0;(:/,.:92entabilitatea *roductiei, ',9;.;.9;/:

%ursa! Elaborat de autor


23/39

0+= Renta/ilitatea economica

2entabilitatea economica Bsau rata rentabilitatii economice, $e ! este ra*ortul dintre *ro$itul brut

si suma activelor $olosite Bsuma medie anuala a miAloacelor $i8e si miAloacelor circulante!

2ata rentabilitatii economice e8*rima e$icienta utilizarii ca*italului alocat activitatii de *roductie&

#cest indicator se numeste rata rentabilitatii economice, deoarece suma ca*italului $i8 si cea aca*italului circulant se numeste ca*ital economic&

3entru ca $irma sa"si *oata recu*era e$orturile de*use este necesar ca rata rentabilitatii economice

sa de*aseasca rata in$latiei&

2entabilitatea economica ne arata ce *ro$it obtinem la $iecare leu de active detinute de

intre*rindere si se calculeaza ca ra*ortul dintre *ro$itul net si suma miAloacelor $i8e si circulante, in

*rocente&

( ) G'//2e ⋅

+=

MC MF P#et B':

unde! ,+)+ I miAloace $i8e ' ()/ );/ leiH

,+C+ I miAloace circulante 9;; ;:/ leiH

Pnet 7 ' )0; (:/,.:9 leiH

2es*ectiv, rentabilitatea economica va $i urmatoarea!

2 e :,/ B'0

0+5 Renta/ilitatea financiara

2entabilitatea $inanciara Rf caracterizeaza *ro$itul net obtinut de *ro*rietarii intre*rinderii la

$iecare leu din ca*italul *ro*riu alocat in alte intre*rinderi& In cazul in care intre*rinderea activeaza

$ara a a*ela la im*rumuturi *e termen lung si *e termen scurt atunci

Re 7 Rf+

Formula generala de calcul a rentabilitatii $inaciare este!

G'//3r ⋅

= opriuCapital

P#et $% B')

In cazul nostru Rf 7 Re B ca*italul *ro*riu este re*rezentat de suma miAloacelor $i8e si a

miAloacelor circulante, ast$el!

Renta/ilitatea financiara este egala cu ;>4; 6 @.9


24/39

0+9 Celt'ieli la . le' de prod'ctie

2educerea *retului de cost a *roductiei intre*rinderii re*rezinta o cale de crestere a *ro$itului

intre*rinderii&

2educerea *retului de cost este controlata *ermanent *rin analiza unui coe$icient destul de sim*lu

celt'ieli la 'n le' de prod'ctie realizata+#cest indice re*rezinta ra*ortul *retului de cost la volumul *roductiei realizat&

#cest ra*ort se calculeaza la di$erite *erioade si com*ararea rezultatelor obtinute ne *ermite sa

stabilim care a $ost tendinta modi$icarii cheltuielilor la intre*rindere&

"servicii

PC Ch prod leu =&&' B'0


25/39

+ %&T&R,!AR&A (&!TULU %! ACT(TAT&A!(&"TT$!ALA+


26/39

• Investiții *ro*rii constituite *e baza acumulării ca*italului *ro*riuH• Investiții =m*rumutate de la bănci =n $orma de credite sau surse =m*rumutate =n alte

$orme de la di$erite organizații și agenți economici&

9& +u*ă *roveniența direcțiilor de $inanțare, investițiile *ot $i clasi$icate =n!

•

Investiții autohtoneH• Investiții străine&

3entru orice $irmă, investițiile re*rezintă acumularea ca*italului $i8 și a celui circulant,

*recum și ceșterea *atrimoniului $irmei&

%trategia investițională se $ormează *rin *arcurgerea următoarelor eta*e!

'& +eterminarea *erioadei *entru care se realizează strategia investițională Borizontul

strategic&

-rizontul strategiei investiționale și orizontul strategic al $irmei *ot coincide , =n unele

cazuri, =nsă =n maAoritatea cazurilor ele se vor deosebi, strategia investițională $iind de o durată

mai scurtă& #ceasta se e8*lică elementar *rin $a*tul că strategia $irmei conține elementele de

strategie investițională ca *arte com*onentă&

.& Formarea sco*urilor strategice ale activității investiționale sco*urile strategice ale

strategiei investiționale rezultă din sistemul de sco*uri strategice generale& #ceste sco*uri *ot $i

$ormulate ca creșterea ca*italului, s*orirea veniturilor =n urma activității investiționale,

schimbarea ra*ortului dintre investițiile reale și cele $inanciare& Concomitent sco*urile strategice

trebuie să cores*undă eta*ei de viață la care se a$lă $irma&

(& Elaborarea celor mai e$ective căi de realizare a sco*urilor strategice ale activită ții

investiționale& #ceastă elaborare se e$ectuează =n două direcții elaborarea activităților strategice

ale activității investiționale și elaborarea strategiei de elaborare a resurselor investiționale&

Eta*a vizată este cea mai im*ortantă și mai com*licată&

9& Elaborarea direcțiilor strategice ale activității investiționale& #ceste direcții se bazează

*e sistemul de sco*uri ale activității investiționale& 6n *rocesul elaborării se a$lă răs*unsul la

următoarele =ntrebări determinarea ra*ortului dintre diverse $orme investiționalela di$erite

eta*e ale *erioadei de *ers*ectivă, " determinarea direcționării ramurale a activității

investiționale, " determinarea direcționării regionale ale activității investiționale&

:& Elaborarea strategiei de $ormare a resurselor investiționale se e8ecută *e eta*e

*rognoza necesității de resurse investiționale, " studiul *osibilităților de $ormare a resurselor

investiționale din di$erite surse, " determinarea metodelor de $inanțare a $$iecărui *roiect

investițional =n *arte, " o*timizarea structurii surselor de $ormare a resurselor investiționale&


27/39

0& Concretizarea strategiei investiționale *e $iecare *erioadă de realizare& Concretizarea

*resu*une determinarea consecutivității și ttermenelor de atingere a sco*urilor și strategiilor

*ro*use& In cazul ei se asigură sincronizarea =n tim* internă și e8ternă&

)& Evaluarea strategiei investiționale elaborate& Evaluarea strategiei se e$ectuează *e baza

c=torva criterii!• Cores*underea strategiei investiționale cu strategia generală a $irmeiH• Echilibrul intern al strategiei investiționaleH• Coordonarea strategiei investiționale cu mediul e8ternH• 3osibilitatea realizării strategiei investiționale *o*rnind de la *otențialul de

resurse e8istente&H• #cce*tabilitatea nivelului de risc legate de realizarea strategiei investiționale&


28/39


29/39

Continuare Ta/el'l


30/39


31/39


32/39


33/39

Continuare Ta/el'l


34/39

%ursa ! elaborat de autor

5en&tot&KChel&tot& .0)9/;(0,/;K ./9;:;9',9( ',('

Concluzie ! 6n urma e$ectuării ra*ortului dat, am obținut rezultatul mai mare dec=t ' ceea ce ne s*une ca *roiectul este rentabil și e$icient&

1r& #nului Cheltuieli 5enit Coe$icienti .: Cheltuieli actualizate 5enituri actualizae

' 0////// 9///// /,; 9;///// ):.////

. 0////// 0:///// /,;0:0:.') :.')(',(/9 :0:.')(,'(

( 0////// :.///// /,;0:0:.') :.')(',(/9 9:.')(,'(9 0////// 9////// /,;0:0:.') :.')(',(/9 (9);.0/,;)

: '(./ ((9;(./ /,0:0:.')9 0;(,9);.0' .(..00,/;)

0 '(./ .:;/.// /,::0:.')( ))90,);.0/ '9(:(),('

) ./;;/ ';'./;/ /,99:.')(' .0,'('( ;/0)0,:(/9

; '(./ '');9:0 /,(:0')('( 9:),9/;) 9')(:,.;9

00/ ''99;(. /,.;9('( ';(,')0(9; (.0./),9(90

'/ / ''///// /,..):'(/9 / .:/)90,9(9;

Total ./9;:;9',9( .0)9/;(0,/;


35/39


36/39

(+ R&PARTJAR&A PR$)TULU LA #!TR&PR!%&R&

Una din $ormele $undamentale de venit care se $ormează =ntr"o =ntre*rindere =n economia

de *iață este *ro$itul& 3ro$itul re*rezintă avantaAul realizat =n $ormă bănească dintr"o acțiune sau

activitate economică de către cei care le inițiază& #ctivitatea =ntre*rinsă de către un agent

economic nu *oate e8ista și nu *oate $i dezvoltată dacă nu se realizează cu un avantaA =n $ormă

bănească, dacă nu =și recu*erează cheltuielile de *roducție și obține un venit& Trebuie sa

distingem *rinci*alele ti*uri de *ro$it!

3ro$itul *erioadei de gestiune *ina la im*ozitareH

3ro$itul netH

3ro$itul brutH

3ro$itul total al intre*rinderii noastre este $ormat din *ro$itul de *e urma serviciilor

*restate, *ro$itul $inanciar si *ro$itul investitional&

Pi P% Ps Ptot ++= B')

Pn 7 .5=908lei2

Pf 7 .5944 lei2

Pi 7 .9


37/39

6n $igura 9&' este *rezentată re*artizarea *ro$itului =n cadrul =ntre*rinderii&

)i1'ra 8+.! 2e*artizarea *ro$itului =n cadrul =ntre*rinderei


38/39

C$!CLUJ

#naliza economică a activității =ntre*rinderii are o im*ortanță maAoră *entru stabilitatea

unor strategii investiționale e$iciente și adecvate conAuncturei *ietei& +e rezultatele obținute =n

urma e$ectuării analizei economice de*inde des$ăsurarea activităților ulterioare& 3entru analiza

economică a activității =ntre*rinderii sunt necesare utilizarea unor metode adecvate și a unui

sistem de indicatori s*eci$ici, =n vederea individualizării și dimensionării $actorilor și a cauzelor

cu acțiune *ozitivă sau negativă care determină o anumintă situație economică& #nume acesta și

a $ost sco*ul lucrării , și =n baza valorilor obținute, am realizat o analiză a activității

=ntre*rinderii&

3entru realizarea unui obiectiv de investiții, =n *ractică e8istă mai multe *osibilitățiconcretizate =n di$erite variante, $iecare av=nd avantaAele și dezavantaAele sale& +e aceea este

necesar ca alegerea variantei du*a care se va e8ecuta investitia sa $ie $acuta *e baza unor criterii

și calculate riguros științi$ic& #ceste calcule treubuie să indice alegerea acelei variante care

*rezintă cele mai mari avantaAe, ast$el realizarea investiției se va dovedi neins*irata& 6n această

idee, realizarea unor obiective de investiții cu e$ort economic Bde munca vie si munca trecută

"materiale, mai mic dec=t cel *us, re*rezintă concretizarea unei activități des$așurată =n mod

e$icient&a $el =n cadrul acestei lucrări au $ost modelate . situații *osibile de realizare a *rocesului

investitional, cu sco*ul de a detremina varianta o*tima& 6n vederea realizării acestui obiectiv am

realizat analiza *rin metoda venituri K cheltueli și am a$lat rata internă de rentabilitate B2I2

*entru cele . situații *osibile&

+eci =n concluzie *utem s*une că un ast$el de *roiect este rentabil de realizt, iar analiza

economico " $inanciară a =ntre*rinderii a demonstrat *ro$itabilitatea acastuia la nivel de $irmă&


39/39

KL$RA)&

'& #lbu %vetlana, 5aleriu Ca*sizu, #lbu Ion! DE$icienta investitiei curs

univeritar@&, Chisinau .//:H

.& #lbu Ion, %vetlana Todiras! Dazele antre*renoriatului@, Chisinau ';H

(& Grigore 5ascan, iubov Usturoi! DEconomia intre*rinderii@, Chisinau .//0H

ministerul educaţiei al moldovei

Documents