ministerul educaŢiei Și cercetĂrii ȘtiinȚifice liceul

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE LICEUL “KŐRÖSI CSOMA SÁNDOR” COVASNA

RO-525200 Covasna Telefon, Fax Secretariat: 0267/340863 Str. Ştefan cel Mare nr.40 Telefon: Contabilitate: 0267/340583

Email:[email protected]; [email protected]

Plan de acţiune al şcolii

2013 – 2020

LICEUL

“KŐRÖSI CSOMA SÁNDOR”

COVASNA

Plan operaţional

2018 - 2019

Partea I.

SICITUR AD ASTRA

mailto:[email protected]

1. Context

1.1. Misiunea şcolii

Liceul “Kőrösi Csoma Sándor” Covasna se constituie într-o organizaţie

educaţională, complexă şi modernă care oferă oportunităţi de educaţie şi instruire

accesibilă, la standarde europene, în domenii cerute pe piaţa muncii, sprijinind în

acelaşi timp dezvoltarea carierei, sporirea calităţii vieţii şi prosperitatea economică.

Misiunea unităţii şcolare reprezintă raţiunea de a fi într-un anumit context

educaţional şi comunitar, ea derivă din nevoile de educaţie identificate la nivelul

societăţii şi al comunităţii, şi din viziunea comună a diferitelor grupuri de interes

reprezentate la nivelul şcolii, în legătură cu modul în care unitatea şcolară îşi

structurează oferta educaţională.

Misiunea Liceului „Körősi Csoma Sándor” din Covasna este de a realiza o educație formativă centrată pe elev, pentru toți copiii, indiferent de apartenența etnică, religioasă sau de nivelul lor intelectual, astfel încât să facă față cu succes unor forme superioare de școlarizare și unei societăți în continuă schimbare și transformare.

Covasna fiind un oraş mic, în care locuitorii dispun de resurse financiare reduse,

şcoala vine în întâmpinarea cerinţelor educaţionale ale tuturor copiilor şi tinerilor.

Prin oferta educaţională evităm dispersarea tinerilor în alte zone, astfel organizăm

după ciclul gimnazial clase teoretice şi tehnice.

Şcoala noastră are uşile deschise pentru cei care au nevoie de educaţie - copii,

tineri indiferent de etnie, religie.

Fiind şcoală reprezentativă încercăm să creăm un climat de bună înţelegere, un

model de convieţuire armonioasă în care cunoaşterea şi acceptarea să fie reciprocă.

Şcoala - ţinând cont de calitatea ei de comunitate, caută să satisfacă nevoia

fiecărui elev de a se simţi competent, legat de alţii şi totodată autonom, capabil să

decidă cu flexibilitatea supra propriei cariere, să facă faţă cu mobilitate spirituală

vieţii şi unui viitor provocator prin spiritul tehnic.

Suntem reuniţi într-un parteneriat – elevi, profesori, părinţi, agenţi economici,

comunitate – pentru a forma absolvenţi competenţi, autonomi, responsabili, în

măsură să decidă asupra propriei cariere şi să devină cetăţeni activi.

De asemenea şcoala oferă şanse egale tuturor elevilor pentru continuarea

învăţării de-a lungul vieţii.

1.2. Profilul prezent al şcolii

Liceul „Kőrösi Csoma Sándor” Covasna este situat în oraşul Covasna, la 33 km

de municipiul Sf. Gheorghe şi la 20 km faţă de Tg. Secuiesc, fiind singura unitate

şcolară postgimnazială din oraş şi zonă.

Baza materială a şcolii este formată din două corpuri de clădire cu 30 săli de

clasă, laboratoare, sală de sport, bibliotecă, ateliere şcolare, internat cu cantină,

fiecare corp de clădire dispunând de centrală termică proprie.

Modernizarea bazei materiale, dotarea laboratoarelor şi atelierelor de

pregătire practică este asigurată prin finanţare obţinută de şcoală în cadrul

proiectului Phare TVET.

În ceea ce priveşte resursele umane se poate spune că încadrarea actuală a

şcolii este foarte bună, fiind formată din profesori, ingineri şi maiştrii instructori

calificaţi. Structura personalului şcolii este:

Cadre didactice:

Evidenţa numerică a cadrelor didactice din centrul financiar Liceul. „Korosi

Csoma Sandor” Covasna la inceputul anului şcolar 2014-2015, atestă existenţa unui

număr de 80 cadre didactice.

Personal didactic auxiliar: 14

Personal administrativ: 23

Profilul şcolii, oferta educaţională s-a diversificat an de an şi s-a adecvat

opţiunilor elevilor şi părinţilor, cerinţelor agenţilor economici şi pieţii muncii.

Formele de învăţământ în anul şcolar 2014-2015 sunt clasele I-IV secţie română şi

maghiară cu un număr de 365 elevi, gimnaziu (clasele V-VIII) secţie română şi

maghiară cu un număr de 339 elevi, liceu teoretic şi liceu tehnologic secţie română şi

maghiară cu un număr de 575 elevi.

În şcoala noastră, învăţământul profesional şi tehnic se desfăşoară prin:

Liceu tehnologic - ruta directă de profesionalizare:

- tehnician designer mobilă şi amenajări interioare

- tehnician în prelucrarea lemnului

- tehnician în turism

- tehnician în construcţii şi lucrări publice

Școală profesională de 2 ani

- construcții- dulgher-tâmplar parchetar

- Prelucrarea lemnului- fabricarea produselor din lemn

Școală profesională de 3 ani

- - construcții- dulgher-tâmplar parchetar

- Prelucrarea lemnului- fabricarea produselor din lemn

1.3 Analiza rezultatelor anului şcolar anterior

Anul şcolar 2014/2015 a presupus din partea cadrelor didactice o intensă

activitate ca urmare a multitudinii problemelor şi acţiunilor derulate în şcoală,

având drept scop creşterea calităţii actului educaţional şi asigurării condiţiilor

optime pentru dezvoltarea individuală adecvată a fiecărui elev. Prin eforturi

susţinute şcoala noastră a devenit o structură flexibilă, deschisă permanent

cerinţelor elevilor, părinţilor, respectiv comunităţii.

În acest context, analiza stării învăţământului din Liceul K. Cs. Sandor- Covasna, se

raportează la indicatorii de evaluare ai calităţii şi ai eficienţei sistemului prin care se

măsoară competenţele individuale ale elevilor. Aceşti indicatori conferă

obiectivitate analizei diagnostice, permiţând în acelaşi timp evidenţierea

disfuncţiilor manifestate în activitatea instructiv educativă de la nivelul şcolii.

Echipa managerială a şcolii a promovat principii ce susţin continua îmbunătăţire a

activităţii didactice :

Obiectivele prioritare sunt:

Creşterea calităţii actului educaţional;

Dezvoltarea personală a elevilor din perspectiva învăţării permanente;

Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin

învăţarea permanentă;

Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de

dezvoltare economică şi socială a comunităţii sociale

Politicile M.E.C.S. se vor centra pe următoarele priorităţi strategice:

Realizarea echităţii în educaţie ;

Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor-

cheie;

Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală

şi profesională a elevilor;

Creşterea calităţii proceselor de predare – învăţare, a serviciilor educaţionale;

Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale;

învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;

Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate,

către mediul social, economic şi cultural;

Priorităţile strategice se realizează prin programe şi proiecte educaţionale:

Programul „Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea

competenţelor-cheie”.

1. Proiectul „Asigurarea educaţiei de bază prin educaţie formală şi nonformală”

2. Proiectul „Formarea competenţelor – cheie ale cetăţeniei democratice”

3. Proiectul „Extinderea învăţării informatizate.”

Programul „Fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare

personală a elevilor din perspectiva dezvoltării durabile şi asigurării coeziunii economice

şi sociale ”

1. Proiectul „Fundamentarea planului de şcolarizare şi restructurarea reţelei

şcolare”.

2. Proiectul „Modernizarea învăţământului profesional şi tehnic”

Elevilor de la Liceul „Kőrösi Csoma Sándor” - Covasna le sunt formate competenţe

de bază (abilităţi de comunicare, scriere, calcul matematic), competenţe de operare pe

calculator, de învăţare a limbilor străine (engleză, franceză, germană), le sunt formate

competenţele – cheie ale cetăţeniei democratice şi motivaţia pentru participarea la

viaţa social – politică, competenţe de dezvoltare a unor stiluri eficiente de „a învăţa

cum să înveţi”, de a „învăţa pentru a şti să faci ” şi „a învăţa permanent”.

Descentralizarea administrativă rămâne, în mare măsură, un concept teoretic.

Constatăm totuşi, implicarea comunităţii locale (Primărie, Consiliu local) în

problematica resurselor financiare. Subliniem şi faptul că ne bucurăm de independenţă

deplină, comunitatea locală sprijinindu-ne iniţiativele manageriale. Reprezentanţii

Primăriei se manifestă ca parteneri eficace.

Printre reuşitele anului şcolar 2014-2015 se remarcă:

Munca profesorilor de la mai multe catedre se evidenţiază prin reuşita elevilor

la Evaluare naţională, examen de bacalaureat, examene de certificare a

competenţelor profesionale la nivelul claselor a XII-a liceu tehnologic, ruta

directă de profesionalizare cât şi rută progresivă de profesionalizare.

Evaluare Naţională, clasele a VIII a din anul şcolar 2014/2015, s-a

desfăşurat conform normelor metodologice.

La sfârșitul anului şcolar 2014-2015 s-au înscris 48 de elevi din clasa a VIII-a

pentru sustinerea examenului de Evaluare Natională.

1) Promovaţi după media generală (45 elevi) – 93,75

Nepromovaţi după media generală (3 elevi) – 6,25

2) Promovaţi (dacă au trecut la toate disciplinele) -36 elevi -75

Nepromovaţi (dacă luăm în considerare cel puţin o disciplină la care au

picat) - 12 elevi - 25

Eşalonarea notelor

Lb. română Lb. maghiară Matematică Media generală

Nr. elevi

Procente Nr. elevi

Procente Nr. elevi

Procente Nr. elevi

Procente

1-1,99 1 2,08 - 0 - 0 - 0

2-2,99 - 0 - 0 1 2,08 - 0

3-3,99 2

- 0 - 0 - 0

4-4,99 7

- 0 4 8,32 3 6,25

5-5,99 11 22,91 2 4,16 10 20 4 8,32

6-6,99 8 16,66 5

12 25 20 41,66

7-7,99 13

7 14,58 12 25 9 18,75

8-8,99 6 12,48 24 50 5 10,41 8 16,66

9-9,99 - 0 10 20,83% 3 6,25 3 6,25

10 - 0 - 0 1 2,08% - 0

Analiză comparativă cu rezultatele din anul școlar precedent

Disciplina Anul școlar 2013- 2014 Anul scolar 2014-2015

Lb. și lit. română 72,88% 79,16%

Lb. și lit. maghiară 93,18% 100%

Matematică 74,54% 89,58%

Promovați după media

gen.

80% 93,75%

Putem constata că în acest an școlar am obținut rezultate remarcabile la

evaluarea națională dacă comparăm cu rezultatele pe țară, respectiv pe

județ, procentul de promovare fiind 93,75% iar 83,7% pe județ (județul

Covasna se află între primii 10 județe).

Realizarea planului de şcolarizare: Pentru anul şcolar 2015 – 2016, am propus la nivelul specializărilor clasei a IX

a , următoarele profile/ specializări:

profilul real – ştiinţele naturii – secţia română

- ştiinţele naturii – bilingv germana- secţia maghiară

profil uman – filologie – intensiv limba engleză secţia maghiară,

profil servicii – turism şi alimentaţie publică – secţia maghiară

școală profesională - Construcţii, instalaţii şi lucrări publice- limba

română

- Prelucrarea lemnului – secţia maghiară

profil tehnic-fabricarea produselor din lemn- secția maghiară

După cum se observă şi din analiza mediei de admitere pe tranşe de note, nu

am putut realiza dintre clasele propuse – clasa de fabricarea produselor din lemn ,

înscriindu-se doar 5 elevi.

Am realizat 6 clase de a IX – cu un total de 167 elevi .

La secţia română am propus două clase, care s-au realizat în proporţie de

100%, în timp ce la secţia maghiară din cele 5 propuse, s-au realizat 4.

comparaţie - procentul de realizare al planului de

şcolarizare

86,34%85,71%

judeţ

K.Cs.S

De altfel din analiza datelor la nivel judeţean, observăm că la Liceul „Korosi

Csoma Sandor” numărul mediu de elevi pe clasă mai mare atât la filiera teoretică,

cât şi la cea tehnologică comparativ cu numărul mediu de elevi/ clasă la nivel

judeţean – vezi cele două grafice.

numărul de elevi/clasă - filiera teoretică

27,14

28,66

judeţ

K.Cs.S

Bacalaureat 2015 sesiunea iunie – iulie

Pentru susținerea Examenului de Bacalaureat la sfârșitul anului școlar 2014 – 2015 s

– au înscris 95 de elevi din care 58 au susținut cu succes examenul în sesiunea iunie-

iulie, având procentul de promovare 61,7%. Din promoția recentă s-au înscris 80 de

elevi din care 52 au promovat, având procentul de promovare de 65,82%.

În sesiunea din toamnă, din seria 2014-2015 au promovat 8 absolvenți astfel liceul

nostru are un procent de promovare 72,61% (nu am luat în considerare serile

anterioare).

Analiza comparativă cu rezultatele la nivel județean

Unitatea de învățământ

Procent de promovare

(sesiunea iunie – iulie)

Colegiul Național ”Mihai Viteazul” Sf. Gheorghe 91,41%

Liceul Teoretic ”Székely Mikó” Sf. Gheorghe 89,34%

Liceul Teoretic ”Mikes Kelemen” Sf. Gheorghe 86,55%

Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Intorsura Buzăului 82,17%

Liceul Teologic reformat Tg. Secuiesc 66,13%

Liceul de Arte „Plugor Sándor” Sf. Gheorghe 66,07%

Liceul Teoretic ”Nagy Mózes” Tg. Secuiesc 65,99%

Liceul Pedagogic „Bod Péter” Tg. Secuiesc 65,26%

Liceul „Kőrösi Csoma Sándor” Covasna 61,70%

Liceul Tehnologic „Baróti Szabó Dávid” Baraolt 58,88%

Procent de promovare pe județ: 66,41 %. Dintre cele 18 licee din județ suntem pe locul 9, anul trecut eram pe locul 5 cu procent de promovare 66,97%.

Analiza notelor pe discipline obligatorii (scris)

Promoția 2014-2015

Eşalonarea notelor

Lb. română Lb. maghiară Matematică Istorie

Nr. elevi

Procente

Nr. elevi

Procente

Nr. elevi

Procente

Nr. elevi

Procente

Sub 5 16+1 20,25% 1(nep) 1,75% 20+1 34,8% - 0%

5-5,99 15 23,81% 9 16,07% 7 17,1% 3 16,67%

6-6,99 11 17,46% 18 32,14% 5 12% 9 50%

7-7,99 11 17,46% 10 17,86% 10 24,4% 3 16,67%

8-8,99 19 30,16% 10 17,86% 9 22% 1 5,56%

9-9,99 7 11,11% 8 14,29% 9 22% 2 11,11%

10 - 0 1 1,75 1 2,44% - 0

Analiza notelor pe discipline la alegere

Promoția 2014-2015

Eşalonarea notelor

Biologie Chimie Fizică Geografie

Nr. elevi

Procente

Nr. elevi

Procente

Nr. elevi

Procente

Nr. elevi

Procente

Sub 5 - 0% 5 38,46% - 0% 1+1(np) 6,56%

5-5,99 - 0% 3 37,5% - 0% 4 13,79%

6-6,99 6 20% 3 37,5% - 0% 5 17,24%

7-7,99 4 13,33% 2 25% 1 16,6% 11 37,93%

8-8,99 6 20% - 0% - 0% 9 31,03%

9-9,99 13 43,33% - 0% 5 83,3% - 0%

10 1 3,33% - 0% - 0% - 0%

Analiza comparativă cu rezultatele pe clase

(după sesiunea din toamnă)

Clasa

Înscriși Reușiți

Procent de

promovare

2014 2015 2014 2015 2014 2015

a XII-a A 26 18+1 26 17+1 100% 94,73%

a XII-a B 28 26 27+1 19 + 4 100% 88,46%

a XII-a C 26 18+2 16 + 1 15 65,38% 83,33%

a XII-a D 9 12 1(toam) 2+3 11,22% 41,66%

a XII-a E 4 5 0 0 0% 0%

A XII-a F - 1(toam) - 0 - 0%

Urmărind graficul de mai sus, putem constata că seria actuală a avut un procentaj mai bun decât seria anterioară, și totuși global seria anterioară a avut un procentaj mai bun, deci candidații rămași din seriile precedente au contribuit semnificativ la scăderea procentajului. În următorul an școlar trebuie să acordăm o atenție deosebită pregătirii claselor terminale cu profil tehnic, ca să aibă și ei rezultate remarcabile la examenul de bacalaureat.

Situaţia privind examenele pe nivel de studiu în domeniul tehnologic:

atestat - nivel 4 – cls XII E – 11 elevi, tehnician în construcţii şi lucrări

publice

atestat nivel 4 – clasa XII F – tehnician în prelucrarea lemnului – 11 elevi

atestat nivel 4 tehnician în turism-25 elevi

atestat nivel 3 – clasa XIF-scoală profesională de 2 ani – tâmplar

universal 15 elevi

Şcoala noastră a continuat în programul Phare TVET, implementarea

proceselor de asigurarea calităţii şi analiza eficienţei parteneriatelor dintre

şcoli şi întreprinderi. În procesul de autoevaluare a performanţei organizaţiei

s-au remarcat următoarele :

Implementarea proceselor de asigurarea calităţii pe toate nivelele

(gimnaziu, liceu teoretic, liceu tehnilogic şi școală profesională)

Profesionalismul cadrelor didactice şi extinderea metodelor moderne

de predare învăţare

Noile ateliere de prelucrarea lemnului şi construcţii unde elevii execută

lucrări complexe pentru diverşi clienţi

Frecvenţa bună a elevilor la cursuri

Introducerea unei noi perpective asupra muncii, bazate pe competenţe

care se formează în colaborare cu agenţii econmici care au fost

mulţumiţi de strădania elevilor de a-şi forma competenţele cerute de ei

în timpul practicii comasate

Prin munca psihologului şcolar, a consilierului educativ, a diriginţilor s-

au făcut progrese însemnate în procesul de autocunoaştere al elevilor

în depistarea stilurilor de învăţare pentru rezultate mai bune la

învăţătură

Echipa profesorilor din şcoala noastră lucrează şi pentru obţinerea

performanţei la diferite discipline. Astfel în anul anterior 85 de elevi au obţinut

premii şi menţiuni la olimpiadele şcolare faza judeţeană, iar 7 elevi ne-au

reprezentat la faza naţională a diferitelor specialităţi ale olimpiadelor.

Proiecte culturale derulate prin intermediul Asociaţiei „Pro Csoma Sandor” - Egyesulet

În cursul anului 2015 asociaţia a primit spijin financiar din partea Consiliului

Local pentru următoarele programe culturale, respectiv sportive (15 proiecte

culturale şi 6 proiecte sportive):

Nr.crt. Titlul proiectului Nivel Suma

acordată

(RON)

1. Concursul de limba

maternă/matematică

judeţean 800

2. Tradiţii populare local 1000

3. Concursul judeţean

interdisciplinar al

elevilor de clasa a IV-a

judeţean 400

4. Festivalul francofoniei judeţean 700

5. Revista şcolară Krix-Krax local 500

6. Zilele şcolii – „Arc peste

timp”

judeţean 2000

7. Promovarea talentelor

artistice

local 800

8. Festival de teatru

judeţean „Juventus”

judeţean 1000

9. Realizarea unui

spectacol de teatru şi

promovarea valorilor

pplicat proprii

internaţional 4200

10. Cerc de lectură „O carte,

vă rog !”

local 200

11. Revista şcolară

„Condeiul”

local 300

12. Concursul de chimie

„Magda Petrovanu”

interjudeţean 400

13. Revista şcolară Fikarc local 400

14. Ziua mondială de

protecţie a mediului – 5

iunie

local 300

15. Zilele latinităţii „Nec

plus ultra”

judeţean 500

16. Proiect educaţional

interjudeţean „Cine

suntem?”

interjudeţean 500

17. Valenţe practic

aplicative ale

activităţilor istorico-

geografice

interjudeţean 500

18. Parteneriat între Liceul

Kőrösi Csoma Sándor şi

Asociaţia de Tineret

Windhagen-Germania

internaţional 2000

19. Seminar despre iubire,

bun simţ şi sexualitate

local 500

20. Proiect cultural-educativ

„Covasna, te iubesc!”

local 1000

21. Participare la Concursul

internaţional de

povestire „Meseszüret”,

Csenger, Ungaria

internaţional 2000

22. Tabără de înot şi odihnă judeţean 2000

activă pentru elevii

premiaţi – loc. Pădureni

23. Dezvoltarea şi trezirea

sentimentelor de

prietenie cu alte

popoare

internaţional 1500

24. Turneu internaţional de

fotbal, Ungaria

internaţional 2200

25. Miniolimpiada, Papa,

Ungaria

internaţional 2000

26. Pregătirea copiilor şi a

juniorilor pt.

Campionatele

Internationale ale

Ungariei

internaţional 2000

Total: 29700

– ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE

♦ Balul bobocilor - noiembrie

Lets do it Romania - septembrie

♦ Maturandus - decembrie

♦ Săptăm. Educaţiei globale - noiembrie

♦ Zilele şcolii organizate împreună cu Consiliul Elevilor - aprilie

♦ Concursurile pe teme geografice – mai

Săptămâna „Şcoala altfel” - aprilie

♦ 5 iunie ziua mondială a mediului – iunie

♦ Concursuri sportive judeţene – conform calendarului activităţilor

sportive

♦ Olimpiade judeţene şi naţionale- conform calendarului olimpiadelor

judeţene/naţionale

♦ Excursii – mai ales în week-end

♦ Tabere – pe parcursul vacanţei de vară

Editarea revistei şcolii – Krix-Krax- limba maghiară, Condeiul – limba

română – lunar

Spectacolele oferite de echipa de teatru a şcolii – Diakszinpad

Turneele muzicale ale corului şcolii – Thiszta – Sziv

Derularea activităţilor prin intermediul Cercului de chitară, sau a

Cercului de film, care funcţionează în şcoala noastră – săptămânal

1.4. Priorităţi naţionale

În contextul continuării reformei învăţământului preuniversitar din România se

vor avea în vedere următoarele obiective prioritare:

Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii

cunoaşterii în România

Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul

preuniversitar şi prin învăţarea permanentă

Dezvoltarea personală a elevilor din perspectiva învăţării permanente

Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la

programele de dezvoltarea economică socială a comunităţilor

Politicile Ministerului Educaţiei şi Cercetării se vor centra pe următoarele

priorităţi strategice:

Realizarea echităţii în educaţie

Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii

formarea competenţelor - cheie

Creşterea calităţii proceselor de predare - învăţare, precum şi a

serviciilor educaţionale

Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare

personală şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile

şi a asigurării coeziunii economice şi sociale

Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către

societate, către mediul social, economic şi cultural

Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi

informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii

educaţionale

Pentru implementarea acestor priorităţi, strategia prevede un set de programe

şi proiecte.

Proiectul de Modernizare a Învăţământului Profesional şi Tehnic urmăreşte:

Restructurarea subsistemului de IPT având în vedere noile finalităţi ale

formării profesionale iniţiale în contextul dezvoltării regionale, a

asigurării coeziunii economice şi sociale, din perspectiva noii paradigme

a învăţării continue.

Adaptarea planificării educaţionale la nevoile de dezvoltare durabilă,

integrată, economică şi socială, la nivel judeţean, regional, precum şi la

nevoile de dezvoltare personală şi profesională a elevilor.

Proiectarea şi elaborarea metodologiilor de examinare, evaluare şi

certificare a competenţelor profesionale dobândite.

Întărirea mecanismelor de asigurare a calităţii procesului de pregătire

profesională prin IPT, în vederea creşterii şanselor de integrare socio -

profesională şi a dezvoltării capacităţilor de învăţare permanentă.

Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a unităţilor de

învăţământ din perspectiva parteneriatului social şi a spiritului

antreprenorial

Asigurarea transparenţei formării profesionale iniţiale.

Conform documenetului „Priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru

învăţământul preuniversitar” principalele domenii pe care se axează reforma

învăţământului profesional şi tehnic, în şcoala românească sunt următoarele:

implementarea învăţării centrate pe elev;

eficientizarea parteneriatului cu agenţii sociali economici;

dezvoltarea curriculumului la comanda angajatorului;

dezvoltarea de standarde ale pregătirii profesionale;

formarea continua a personalului didactic;

asigurarea calităţii învăţământului preuniversitar;

orientarea profesională şi consilierea elevilor;

dezvoltarea sistemului informaţional;

modernizarea bazei materiale a învăţământului;

optimizarea managementului educaţional;

şanse egale pentru obţinerea unei calificări;

utilizarea ITC-ului în predare;

facilitarea participării la formarea profesională a elevilor cu nevoi

speciale;

dezvoltarea învăţământului în zonele dezavantajate;

formarea continuă a adulţilor;

dezvoltarea de materiale pentru formarea diferenţiată.

1.5. Obiective şi priorităţi regionale şi locale

Liceul “Kőrösi Csoma Sándor” se află situat în oraşul Covasna, judeţul Covasna

din Regiunea 7 Centru, Zona XI de restructurare. Acest proces de restructurare a

afectat zone importante, fapt care a generat şi va genera în continuare creşterea

şomajului.

Pe fondul potenţialului de dezvoltare pe care îl are regiunea 7 Centru şi în

conformitate cu strategia de dezvoltare a judeţului Covasna, se desprinde nevoia

diversificării activităţilor economice în mediul rural, ceea ce presupune implicarea

şcolii noastre în formarea profesională a tinerilor pentru calificări în agricultură,

agroturism, agricultură ecologică şi industrie alimentară.

În urma analizării PLAI şi PRAI, au rezultat următoarele priorităţi şi obiective:

Priorităţi şi obiective regionale – Regiunea Centrală

PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare

Obiectiv 1.1: Implementarea unui sistem de prognoze specifice regiunii Centru în

vederea sprijinirii procesului de planificare pentru învăţământul profesional şi

tehnic.

Obiectiv 1.2: Raţionalizarea ofertei de formare profesională prin reţeaua ÎPT

PRIORITATEA 2: Dezvoltarea capacităţii de informare şi consiliere profesională

Obiectiv 2.1: Extinderea şi diversificarea activităţilor de informare şi consiliere

profesională

PRIORITATEA 3: Reabilitarea infrastructurii şi achiziţionarea mijloacelor de

învăţământ şi a echipamentelor didactice aferente domeniilor prioritare.

Obiectiv 3.1: Modernizarea infrastructurii sistemului de ÎPT pentru crearea

condiţiilor optime de formare profesională

PRIORITATEA 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din

ÎPT

Obiectiv 4.1: Actualizarea periodică a cunoştinţelor din domeniul de specialitate

Obiectiv 4.2: Aplicarea metodelor didactice moderne în sistemul de ÎPT

PRIORITATEA 5: Dezvoltarea de parteneriate eficiente în ÎPT pentru o formare

profesională de calitate

Obiectiv 5.1: Creşterea implicării active a partenerilor sociali în planificarea

dezvoltării instituţionale şi în desfăşurarea procesului de formare în sistemul ÎPT

PRIORITATEA 6: Creşterea până în anul 2010 a gradului de cuprindere în ÎPT a

categoriilor cu risc de marginalizare

Obiectiv 6.1: Facilitarea accesului la ÎPT a absolvenţilor de gimnaziu din mediul

rural, minorităţi etnice şi zone dezavantajate

Pentru realizarea obiectivului global Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru

şi-a propus acoperirea a şase priorităţi, integrate în axele prioritare de la nivel

naţional:

dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii;

dezvoltarea sectorului productiv, creşterea competitivităţii în afaceri şi

promovarea sectorului privat;

creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale;

protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

dezvoltarea zonelor rurale;

sprijinirea cercetării, inovării tehnologice şi crearea societăţii

informaţionale.

Partea a II-a

2. Analiza nevoilor

2.1. Analiza mediului extern

2.1.1. Analiza mediului economic

Datele economice ale Regiunii Centru indică un relativ echilibru de ansmblu al

celor trei sectoare: primar, secundar şi terţiar.

Comparativ cu structura PIB naţional, în cadrul Regiunii Centru este mult mai

bine reprezentată industria, agricultura are o pondere apropiată de cea înregistrată

la nivel naţional, iar serviciile şi construcţiile sunt reprezentate ceva mai slab.

La nivelul judeţului Covasna cele mai împortante ramuri ale economiei sunt

agricultura, industria şi serviciile. Dintre acestea agricultura are ponderea principală

38,6%, urmată de servicii cu 31,4%, de industrie cu 27,6%, construcţii 1,7%.

Fondul funciar agricol al judeţului Covasna este de 186.416 ha, reprezentînd

50,3% din suprafaţa totală a judeţului.In cadrul terenurilor cu destinaţie agricolă,

folosinţa arabil ocupă 46,2%, pajiştile naturale reprezentând ponderea cea mai mare

53,4% din suprafaţa agricolă a judeţului, iar restul de 0,4% are destinaţie pomicolă.

Ca structură de proprietate din totalul suprafeţelor agricole 95,4% aparţin sectorului

privat, numai 4,6% rămânând în sectorul de stat.

Producţiile agricole au înregistrat creşteri în condiţiile în care practic structura

culturilor nu a suferit modificări. În general se asigură necesarul pentru consumul

judeţului şi la unele produse (în principal cartofi de toamnă, cultura de bază a

judeţului) un excedent pentru celelalte judeţe. S-au înregistrat creşteri a producţiei

în sectorul de prelucrarea a cărnii, creşteri datorându-se dezvoltării industriei de

prelucrare a produselor alimentare, în special a abatorizării animalelor şi a

preparatelor de carne. În domeniul prelucrării laptelui se poate constata o creştere

împortantă a producţiei de brânzeturi şi lapte praf şi o reducere a producţiei de

lapte proaspăt pentru consum, ceea ce însemnă că a crescut gradul de prelucrare al

laptelui, datorită dezvoltării activităţii industriale din sector.

În economia judeţului Covasna ramurile industriale considerate reprezentative,

industria textilă şi a confecţiilor, industria constructoare de maşini, industria

alimentară, a tutunului şi industria exploatării şi prelucrării lemnului acoperă

aproximativ 45% din producţia industrială a judeţului. Acest sector a cunoscut o

situaţie relativ stabilă. După scăderea deosebită între anii 1995 şi 1997 a urmat o

perioadă de stabilizare, care pratic se menţine şi în prezent.

Schimbările intervenite după 1989, precum şi apariţia capitalului străin, au

favorizat industria uşoară. Industria grea, dominantă până în 1989, a suferit o

involuţie din ce în ce mai semnificativă.

Diviziunea populaţiei active ne demonstrează cele afirmate mai sus: industria

textilă şi alimentară angajează în prezent 48% din populaţia ocupată în industrie,

restul de 52% fiind angajaţi în mai mult de 10 ramuri diferite, dintre care mai

semnificative sunt industria de prelucrare a lemnului şi metalurgia.

Cea mai spectaculoasă schimbare în domeniul industriei putem observa în

legătură cu dispariţia treptată a intreprinderilor mari. În prezent din totalul

intreprinderilor numai 14% sunt intreprinderi mari şi foarte mari, în timp ce cele

mijlocii sunt prezente într-o proporţie de 25%, cele mici şi microintreprinderile

domină detaşat cu 61%.

În concluzie, în prezent, în judeţul nostru cele mai împortante ramuri

industriale sunt prelucrarea lemnului, textilă şi alimentară.

Judeţul Covasna posedă o mare varietate de potenţiale turistice, din păcate

neexploatate în întregime.

Cel mai important avantaj al judeţului nostru îl constituie prezenţa a 351 izvoare

de apă minerală, băile minerale şi mofetele pentru tratamentul bolilor circulatorii şi

cardiace, datorită cărora judeţul este în topul celor mai căutate staţiuni balneo-

climaterice. Alte elemente de atracţie turistică sunt efectivele de animale sălbatice,

rezervaţiile naturale, mănăstiri, castele, fortăreţe, muzee.

2.1.2. Tendinţe ocupaţionale

O analiză a datelor statistice puse la dispoziţie de Direcţia Judeţeană de

Statistică Covasna, a Camerei de comerţ şi Industrie, a A.J.O.F.M. conduce la

următoarele observaţii:

numărul salariaţilor din industrie a scăzut continuu. Ponderea salariaţilor din

industrie în totalul salariaţilor a scăzut de la peste 55% în anul 1995 la 44% în

2011

singurele sectoare în care numărul salariaţilor a crescut sau s-a menţinut

constant au fost cele bugetare şi comerţul

pe ansamblu, sectorul serviciilor a avut o evoluţie fluctuantă de la un an la

altul, având însă ca rezultat creşterea ponderii salariaţilor din acest sector în

totalul salariaţilor

rata şomajului a avut o tendinţă de creştere permanentă între anii 1996 şi

1999, după care a urmat o reducere, dar având în permanenţă valori sub

valoarea înregistrată la nivel naţional.

Din datele statistice puse la dispoziţie de către Direcţia Judeţeană de Statistică

Covasna, a Camerei de Comerţ şi Industrie, a A.J.O.F.M. reiese că muncitorii se

angajează mai greu datorită slabei pregătiri şi pretenţiilor disproporţionate faţă de

competenţele lor. Categoria persoanelor cu studii medii este mai adaptabilă pe piaţa

muncii şi poate accepta mai uşor reorientarea profesională şi chiar recalificarea.

Din datele prezentate se observă că cele mai afectate categorii de vârstă,

indiferent de studii, sunt tinerii sub 25 ani şi persoanele între 40 şi 49 ani. Această

situaţie se explică mai ales prin nejustificata lipsă de dorinţă din partea patronatului

de a angaja aceste categorii de personal, totodată programele de calificări

alternative, pe de o parte şi programele de informare în legătură cu cerinţele pieţei

muncii pe de altă parte, nu au fost suficiente, iar cele care au existat nu au fost pe

deplin eficiente.

Un paradox la nivelul judeţului nostru este faptul că avem persoane cu studii

superioare în evidenţă, deşi oferta de locuri de muncă pentru astfel de studii este în

general excedentară. Singura explicaţie este faptul că odată cu restructurarea

ramurilor industriale pe piaţa forţei de muncă au apărut în excedent persoane cu

calificare superioară în domeniul tehnic, locurile de muncă pentru ei fiind limitate.

De aceea se impune îmbunătăţirea utilizării resurselor umane şi prin realizarea

unei mai bune conexiuni între piaţa muncii, educaţie şi formare profesională. Prin

competenţele, cunoştinţele şi aptitudinile pe care le transmite beneficiarilor săi,

sistemul de educaţie şi formare trebuie să stimuleze dobândirea de cunoştinţe pe

tot parcursul vieţii.

În ceea ce priveşte absorbţia pe piaţa forţei de muncă a absolvenţilor de

învăţămînt şi situaţia absolvenţilor grupurilor şcolare promoţiile 2005, 2006 şi 2007,

se poate remarca faptul că există o tendinţă de orientare a învăţământului tehnic şi

profesional spre cerinţele de pe piaţă, ceea ce se datorează mediatizării permanente

a locurilor de muncă vacante în mass media judeţeană şi schimbului de informaţii

între AJOFM Covasna, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Consiliul Local de Dezvoltare şi

grupurile şcolare din judeţ.

Din datele statistice reiese că aproximativ 10% din oferta de locuri de muncă

este adresată muncitorilor necalificaţi, în timp ce 90% solicită calificări în domenii ca:

servicii, industria uşoară, industria de exploatare şi prelucrare a lemnului,

construcţii, alimentaţie publică.

Pe termen scurt şi mediu se constată o preponderenţă a nevoilor de calificare

de nivel 2 (motivat atât de strutura actuală a economiei cât şi de orientarea unor

investiţii care valorifică forţa de muncă autohtonă ieftină).

Pe termen mediu şi lung se poate anticipa o creşterea nevoilor de calificare de

la nivelul 3 în sus, motivat de procesele de retehnologizare şi modernizare a

industriei, tendinţele de dezvoltare a serviciilor, întroducerea noilor tehnologii în

toate domeniile.

De asemenea îmbunătăţirea folosirii resurselor umane presupune şi

dezvoltarea competenţelor de bază (alfabetizare digitală şi informaţională, cultură

tehnologică, cultură şi conduită civică, cetăţenia democratică, gândirea critică,

comunicare în limbi moderne de largă circulaţie, capacitatea de adaptare la situaţii

noi, interesul pentru dezvoltare personală şi învăţare continuă, lucrul în echipă,

respectarea standardelor de calitate) şi a spiritului antreprenorial având în vedere

necesitatea creşterii sectorului intreprinderilor mici şi mijlocii, creşterea gradului de

ocupare a forţei de muncă prin formare continuă, reconversie profesională,

formarea adulţilor, nevoia unor programe combinate de recuperare şcolară şi de

calificare – şcoala şansei a doua – având în vedere creşterea ratei abandonului şcolar

spre sfârşitul ciclului gimnazial.

2.1.3. Tendinţe demografice privind populaţia şcolară

Populaţia şcolară, urmează curba natalităţii, în continua descreştere după anii

1990

La nivelul învăţământului obligatoriu, acest efect se resimte drastic în ultimii ani

şcolari, cu prioritate la nivelul învăţământului primar şi al claselor l, anul şcolar

2002-2003 reprezentând din acest punct de vedere un “vârf” ( scădere cu 20% a

populaţiei şcolarilor mici faţă de 1999/2000)

Diminuarea este reflectată şi la nivel gimnazial, începând cu anul şcolar

2001/2002, dar mai ales în ultimul an şcolar ( -7,32%)

Aceleaşi tendinţe generale sunt prezente şi la nivelul populaţiei şcolare care

studiază în forme de învăţământ postgimnazial, dar nu la toate tipurile şi formele

de învăţământ

Noul sistem de intrare în liceu, prin intermediul examenului de evaluare

naținală a deteminat ca elevii să se îndrepte spre învăţământul liceal ,în

detrimentul şcolii profesionale.

În ultimii ani şcolari ponderea tinerilor care s-au înscris în şcoli postliceale a

scăzut foarte mult, de la 13% în 1999/2000 la 53,7 % în anul şcolar precedent.

Explicaţia poate fi identificată în sporirea formelor de învăţământ universitar de

lungă şi scurtă durată din judeţ, mai atractive, ca şi de taxele percepute pentru

studiile postliceale

Învăţământul tehnic de maiştri şi-au diminuat total activitatea datorită

posibilităţilor de încadrare.

Situaţia demografică în urma recensământului copiilor/tinerilor de vârsta

şcolarităţii

Evoluţia natalităţii

După anul 1990 rata natalităţii a scăzut semnificativ, încadrându-se în tendinţele

pe ţară.

Deşi natalitatea are tendinţe de creştere uşoară în ultimii ani, aceasta nu este

constantă, înregistrându-se oscilaţii anuale. Cauzele pot fi identificate în

contextul socio-economic şi problemele unei societăţi aflate în tranziţie spre un

nou sistem.

Datorită mortalităţii, precum şi a migrării locuitorilor în căutarea unui loc de

muncă nu se poate estima o creştere semnificativă a populaţiei şcolare în

următorr ani şcolari

Distribuţia populaţiei din judeţ pe criterii etnice

Populaţia judeţului este într-o uşoară scădere, care se înregistrează în

cadrul populaţiei române şi maghiare, în timp ce numărul locuitorilor rromi

a crescut cel mai mult

La nivelul oraşului Covasna scăderea numărului populaţiei române şi

maghiare urmează trendul judeţean, scăderea numărului populaţiei

rromani se explică prin faptul că atât în 1992 cât şi în 2012, aceştia s-au

declarat în număr mare ca aparţinând populaţiei majoritare

Numărul real al populaţiei rromani depăşeşte cu mult numărul declarat.

2.1.4. Strategii aplicate privind resursele umane, cadre didactice şi elevi

Asigurarea resurselor umane, în majoritate calificate, şi reducerea numărului de

cadre didactice cu studii necorespunzătoare, organizarea în condiţii de calitate a

concursurilor de selecţie şi promovare, realizarea proiectului de încadrare cu

personal didactic, comasarea unor clase subefective, promovarea predării pe

grupe de elevi, respectînd reglementările în vigoare,

Fundamentarea ştiinţifică economico - socială şi financiară a proiectului planului

de şcolarizare, cu încadrarea în prevederile legii, luarea în considerare a nevoilor

de pe piaţa muncii, pe principiul reducerii costurilor şi al eficienţei

Îmbunătăţirea raportului profesor - elev în învăţământul postgimnazial

S-au creat oportunităţi pentru formarea continuă şi dezvoltarea profesională a

cadrelor didactice de predare, prin instituţii de învăţămînt superior, programe

transnaţionale (Socrates, Comenius), programe locale în parteneriat cu asociaţii

şi fundaţii, parteneriate cu şcoli din ţară şi străinătate,

Numărul de posturi a înregistrat pe parcursul ultimilor ani şcolari o descreştere

cauzată de:

o normalizarea efectivelor claselor

o scăderea populaţiei şcolare

o reduceri de activitate impuse de austeritatea bugetului

2.1.5. Previziuni privind nevoile viitoare de forţă de muncă

Concluziile pe baza evaluării potenţialului pieţei interne şi externe în relaţia cu

afacerile pun în evidenţă împortanţa acordată de respondenţi resurselor oferite de

condiţiile naturale, turism, agricultură şi abia apoi de industrie.

Ierarhizarea domeniilor economice după gradul de dezvoltare previzibilă la

orizontul anului 2013, aşa cum rezultă din opinia factorilor principali:

I. Industrie

Categoria de dezvoltare mare:

1. industria de prelucrare a lemnului

2. industria alimentară

3. industria textilă şi pielărie

4. industria materialelor de construcţii

Categoria dezvoltare medie:

1. telecomunicaţiile

2. sectorul, electronic, automatizări, informatica proceselor

industriale

3. sectorul transporturi

Categoria dezvoltare scăzută:

1. sectorul electrotehnic

2. sectorul energetic

3. chimia industrială

4. sectorul electromecanic

5. sectorul mecanic

II. Servicii

Categoria de dezvoltare mare:

1. turism, alimentaţie publică, activităţi conexe

2. finanţe, bănci, asigurări

3. prestări servicii pentru populaţie

Categoria dezvoltare medie:

1. comerţ,

2. mică industrie (meşteşuguri şi artizanat)

3. îngrijirea, înfrumuseţarea şi igiena corpului omenesc

4. prestări servicii pentru industrie şi comerţ

5. administraţie

Categoria de dezvoltare scăzută:

1. tehnici poligrafice

2. poşta

III. Agricultura

Categoria cu grad de dezvoltare mare:

1. agricultura şi sectorul agromontan

2. silvicultura

O posibilă configuraţie a celor mai importante 20 de meserii şi calificări ce s-ar

putea dezvolta la orizontul anului 2013, aşa cum rezultă din opinia factorilor cheie

investigaţi, ordonate după frecvenţă :

1. muncitori constructori la lucrări de finisare,

2. tehnician ecolog,

3. tâmplari şi lucrători asimilaţi,

4. lucrători forestieri,

5. lucrători în industria textilă şi confecţii,

6. lucrători în agricultură,

7. agenţi comerciali,

8. evaluator şi auditor de mediu,

9. tehnicieni constructori,

10. bucătari,

11. tehnicieni şi maiştri în industria alimentară,

12. ghizi,

13. ospătari,

14. valeţi, cameriste, însoţitori,

15. lucrători în industria alimentară,

16. tehnicieni în administraţie şi gestiune economică,

17. lucrători în prelucrarea pielii şi fabricarea încălţămintei,

18. operatori la instalaţii energetice,

19. sudori şi debitatori,

20. mecanici auto.

Domeniile, calificările şi specializările în care şcoala noastră pregăteşte

elevii, se regăsesc în aceste 20 de meserii şi calificări, respectiv :

lucrător în tâmplărie

lucrător în silvicultură

lucrător în industria textilă şi pielărie

tehnician în construcţii

Pentru domeniile, fabricarea produselor din lemn şi lucrări publice şi

construcţii, şcoala noastră dispune de o bază materială deosebită realizată prin

programul Phare TVET. Tot prin acest program şcoala a fost dotată cu calculatoare

de ultimă generaţie ceea ce face posibilă specializarea elevilor ca:

tehnician operator tehnici de calcul

formarea competenţelor de utilizare a calculatorului

prelucrarea informaţiei pentru toate celelate calificări şi specializări

2.2. Analiza mediului intern

2.2.1. Predare - învăţare

Analiza mediului intern este reprezentată de cultura organizaţională, resursele

curriculare şi oferta educaţională reprezintă punctul de pornire pentru un proiect

instituţional.

În prezent în Liceul „Kőrösi Csoma Sándor” sunt organizate 56 de clase de

elevi, totalizând un număr de 1229 de elevi. Din totalul claselor pe nivele de studiu şi

limbi de predare elevii sunt repartizaţi astfel:

Ciclu de Învăţământ

Ani şcolari

2011 – 2012 2012- 2013 2013-2014 2014-2015

Clasele 0 – IV „Orbán Balázs”

15/316 18/369 18/378 17/354

Clasele 0 – IV Chiuruş

1/21 1/19 1/17 1/18

Grădiniţa Chiuruş

1/15 1/15 1/14 1/15

Gimnaziul 14/340 15/345 14/319 14/305

Liceul 23/538 22/535 24/575 24/536

Postliceal 1/30 1/25 - -

/buget

Seral 1/16 - - -

Total 56/1277 58/1308 58/1303 57/1229

Elevii din învăţământul gimnazial provin de la şcolile primare de pe raza oraşului,

mai rar din satele apropiate. În perioada studiată – până în 2015 ne aşteptăm la

scăderea numărului de elevi înscrişi în gimnaziu având în vedere efectivele

înregistrate în clasele primare de pe raza oraşului.

Cu totul alte tendinţe se manifestă în cazul învăţământului secundar, unde o

parte din elevii noştri provin din satele apropiate. În ultima perioadă se observă un

interes mai scăzut pentru învăţământul liceal teoretic, mai ales în zonele rurale,

părinţii cu posibilităţi materiale mai modeste se orienteză spre învăţământul

tehnologic.

Dintre cele 23 clase liceale 9 aparţin filierei tehnologice, iar profilul acestor clase

este de tehnician operator tehnici de calcul şi tehnician designer mobilă şi amenajări

interioare, tehnician în prelucrarea lemnului, tehnician în construcţii şi lucrări

publice şi tehnician în turism.

Practica în producţie este efectuată pentru profilul turism, prelucrarea lemnului

şi construcţii în atelierul şcoală cât şi la agenţi economici cu care avem încheiate

protocoale de colaborare

Elevii admişi la filiera tehnologică sunt elevi de nivel mediu şi slab, având media

de admitere sub nota 7,00. Ei provin mai ales din familii care se confruntă cu lipsa

resurselor financiare din oraş şi zonă. Pe lângă problemele economice şi sociale

aceşti elevi se confruntă şi cu dificultăţi legate de frecventarea cursurilor şcolare -

distanţa mare faţă de şcoală, lipsa mijloacelor de transport, participarea la activităţi

gospodăreşti, manifestând uneori pasivitate în formarea profesională.

Majoritatea elevilor prezintă interes faţă de disciplina predată, constatându-se

din partea lor responsabilitate şi perseverenţă.

Mulţi dintre ei dovedesc priceperi şi deprinderi de comunicare tehnică, la nivelul

particularităţilor de vârstă, punând întrebări şi răspunsuri, prezentând capacitate de

selecţie şi de ordonare a unor faze tehnologice, nivelul atins de către ei ajutându-i să

acumuleze conştient cunoştinţe noi, făcându-i să fie în măsură să opereze cu

cunoştinţele acumulate. Există şi o categorie de elevi, mai puţin motivaţi pentru

învăţătură, care au rezultate destul de slabe, fapt care le-ar putea îngreuna viitoarea

lor orientare şcolară şi profesională.

Elevii, îndrumaţi de profesorii lor, au învins greutăţile şi au obţinut rezultate

bune. Astfel, la sfârşitul anului şcolar 2011-2012 procentul de promovabilitate la

bacalaureat a fost de 53,06% după a doua sesiune, la examenul de certificare a

competenţelor profesionale nivel 3 a fost de 100%.

Ţinând cont de nivelele diferite ale elevilor care vin în şcoala noastră, se

constată o abordare flexibilă a curriculumului. Cunoaşterea nivelului de pregătire al

elevilor şi identificarea lipsurilor în cunoştinţele de bază se face folosind teste

predictive la majoritatea obiectelor de studiu, teste de autocunoaştere la consiliere

şi orientare, pe baza mediilor de la teste naţionale şi de admitere.

În procesul de asimilare a cunoştinţelor prevăzute în curriculum, există unele

dificultăţi, conoştinţe comune mai multor discipline sunt abordate sub forme

diferite şi la momente diferite, ceea ce nu permite identificarea rapidă de către e levi

ale acestora şi îngreunează capacitatea de transfer a noţiunilor dintr-un domeniu în

altul.

Utilizarea metodelor active, participative, învăţarea diferenţiată, proiectarea

unor situaţii de învăţare care să urmărească valorificarea experienţei elevilor,

necesită atât din partea profesorilor cât şi al şcolii alocarea de resurse suplimentare

(pregătire fişe de lucru, documentare, concepere de materiale auxiliare,

consumabile). Cu toate acestea se înregistrează o creştere a numărului de profesori

care aplică aceste metode, iar predarea în stil clasic pierde tot mai mult teren.

Proiectele şcolare derulate în şcoală au dat posibilitatea elevilor să înţeleagă şi

să aprecieze cultura şi civilizaţia popoarelor din ţările partenere. De asemenea elevii

au dobândit capacitatea de a se documenta, de a prospecta, de a planifica, de a

utiliza internetul şi e-mailul, au achiziţionat cunoştinţe noi, şi-au format noi

deprinderi de a manipula materialul informatic sau cel specific domeniilor de

activitate. Şi-au dezvoltat deprinderea de a utiliza materialul lingvistic acumulat la

orele de limbi moderne în situaţii concrete de comunicare şi şi-au îmbogăţit

cunoştinţele în domeniu, au deprins modul de lucru în echipă, au devenit mult mai

interesaţi, mai motivaţi, mai responsabili.

Proiectele au dat elevilor posibilitatea de a-şi demonstra capacităţile, de a fi

creativi. Faptul că au reuşit să comunice în limbi străine, să-şi spună opiniile, să vadă

că nu sunt inferiori elevilor din alte ţări, să participe efectiv la realizarea obiectivelor

propuse, le-a dat încredere şi entuziasm.

După absolvirea liceului elevii se îndreaptă în mare parte spre învăţământul

superior sau cursuri postliceale (în jur de 60%), spre piaţa muncii, într-un număr mai

redus (cca.10%) şi o parte rămân şomeri în primele 5 luni de la absolvire.

Cadrele didactice:

Sub acest aspect putem afirma că unitatea noastră şcolară se numără printre

acele unităţi în care procesul de învăţământ se desfăşoară sub îndrumarea unor

cadre didactice în cea mai mare parte calificate. Dintr-un număr total de 98 posturi

didactice 80 sunt ocupate de educatoare, învăţători, profesori, ingineri şi maiştri

calificaţi titulari, 14 suplinitori calificaţi, 4 necalificaţi.

În şcoală sunt mulţi profesori tineri, fără experienţă pedagogică, dar foarte

entuziaşti şi dornici de a evolua.

Evidenţa numerică a cadrelor didactice din centrul financiar Liceul „ Korosi Csoma

Sandor” – Covasna pe ani şcolari/ grade didactice:

3.2Cadrele didactice

Evidenţa numerică a cadrelor didactice din centrul financiar Liceul „ Kőrösi Csoma Sándor” –Covasna pe ani şcolari/ grade didactice:

2012/2013 2013/2014 2014/2015

Chiuruş Grădiniţa 1 – def. 1-def. 1-def.

Clasele 0 - IV 1 – debutant

1-def. 1-def.

„Orbán Balázs”

Debutant 1 1

Def. 4 3 2

Grad I 11 11 12

Grad II 3 3 2

„Kőrösi Csoma Sándor „

Def. 15 19 10

Grad I 26 27 29

Grad II 10 13 14

Debutanţi 2 7 5

clasele 0 – IV – 18 titulari, 1 suplinitor calificat

Liceul „ Kőrösi Csoma Sándor”

– 40 titulari,

6 cadre detaşate

12 suplinitori calificaţi

2 pensionari: Péter Gabriela, Dragomér Imola

2 asociaţi: Măciucă Dochiţa, Măciucă Ovidiu

Perfecţionare prin grade didactice (în derulare) – 2014/ 2015:

definitivat – Balázs Orsolya

grad didactic II –Veres Csilla, Ferencz Orsolya, Czilli Aranka, Pop Szabo Kinga,

Nagy Csilla

grad didactic I (înscriere, colocviu, susținere) – Oprea Daniela-Ana, Călărețu

Manuela, Tánczos Szende, Șerban Daniela, Molnár Erzsébet, Bede Emese, Gál

Judit,Ilyés Botond.

3.3 Personalul didactic auxiliar

Categoria de personal Nr. angajaților

Contabil 1

Administrator financiar 3

Secretar 2

Bibliotecar 1

Ajutor analist programator 1

Total:

8

3.4 Personalul nedidactic

Categoria de personal Nr. angajaților

Paznic 3

Îngrijitor 9

Muncitor calificat 4

Șofer 1

Casier 1

Total:

18

1. Aspecte/dimensiuni calitative ale învăţământului

4.1 Activitatea de perfecţionare şi formare continuă a personalului didactic Cursuri de formare anul școlar 2014 – 2015:

Denumirea cursului Organizator Acreditat/

Neacreditat Participări

Programe educative bazate pe

concurs Asociatia Bobita Neacreditat 6

Didactica matematicii şi

explorării mediului pentru clasa i-

actualizarea competenţelor

profesionale pentru cadrele

POSDRU Acreditat 15

didactice din învăţămantul primar

”Perspective noi în predarea

limbii maghiare, ca limbă

maternă

Asociația pentru

Cultivarea Limbii

Maghiare din

Transilvania

Neacreditat 8

Dezvoltarea competențelor de

comunicare la ciclul primar UCDMR Neacreditat 3

Evaluarea competențelor de

comunicare scrisă în limba

română” - învățământ secundar,

MECTS Acreditat 3

Activități de formare pentru

directori debutanți CCD Neacreditat 1

Tehetségkutatás és

felzárkóztatás" CCD Neacreditat 6

Voluntariat Sigur.Info CCD Covasna Neacreditat 3

"Mert voltaképpen út a szó". UCDMR Neacreditat 3

Aspecte teoretice ale predării-

învăţării literaturiicontemporane CCD Neacreditat 3

Dezvoltarea abilităților de

comunicare Sf. Gheorghe Neacreditat 2

Curs de formare pt. profesorii

metodişti - organizat de IŞJ

Covasna,

IŞJ Covasna, Neacreditat 2

Strategia anticoruptie in educatie CCD Csutak Vilmos Neacreditat 48

Personalul didactic auxiliar şi de deservire:

Toate posturile normate în această categorie de personal sunt ocupate de

persoane cu pregătire medie (bacalaureat), sau cu pregătire generală, având stagii

de vechime cuprinse între 3 şi 30 de ani. În ultimii ani am reuşit să stabilizăm pe post

personalul de deservire.

2.2.2. Materiale şi resurse didactice

Procesul instructiv-educativ se desfăşoară în două incinte, una pe strada Ştefan

cel Mare Nr.40, găzduind clasele V-Xll, unde în anii şcolari anteriori s-au desfăşurat şi

s-au finalizat lucrări de reabilitare (montare uşi, ferestre termopan, lambrierea

pereţilor, reamenajarea grupurilor sanitare) şi cealaltă parte clasele de liceu

tehnologic şi cele de şcoală şi arte şi meserii în incinta internatului, unde la etajul 3

au fost amenajate săli de clase deşi condiţiile sunt improprii (încăperi mici, coridoare

inguste, spaţiu insuficient în timpul pauzelor).

Pentru desfăşurarea practicii claselor profesionale dispunem de ateliere pentru

prelucrarea lemnului şi de construcţii. Aceste două ateliere au făcut posibil ca o

parte din lucrările de reabilitare a clădirii liceului să fie realizate de elevii de la liceul

technologic sub coordonarea maiştriilor instructori. Şcoala dispune şi de internat, a

cărui activitate a fost redusă la minim din cauza numărului mic de elevi care au

solicitat cazare. Se pare că o cauză a cerinţelor reduse de cazare ar fi dotarea

precară a internatului. Se preconizează ca în anul viitor să înceapă reabilitarea

clădirii acestuia prin programul campus şcolar.

Şcoala noastră dispune de sală de sport care a beneficiat de dotări în anul şcolar

2005-2006. Se preconizează modernizarea acesteia şi construirea unui bazin de înot.

Dotarea sălilor de clasă, a laboratoarelor şi cabinetelor poate fi considerată ca

nesatisfăcătoare, deşi în măsura posibilităţilor a fost înlocuit mobilierul vechi şi se

continuă această acţiune. Laboratoarele de fizică-chimie, biologie, cabinetul de

psihopedagogie au beneficiat de dotări în anul şcolar anterior. Şcoala dispune de trei

laboratoare de informatică.

Echipamentele multimedia (video, retroproiector, Tv, camere video, etc.) sunt

insuficiente, iar inexistenţa unei săli multimedia face destul de anevoioasă utilizarea

acestora. Cabinetele de specialitate (fizică, chimie, tehnice, biologie) datorită lipsei

de spaţiu sunt folosite ca săli de clasă, iar din cauza insuficienţei fondurilor alocate

de Consiliul Local Covasna asigurarea consumabilelor lasă mult de dorit.

Biblioteca şcolii dispune de un fond de carte, care asigură în mare parte

cerinţele elevilor şi ale profesorilor. Biblioteca a fost dotată cu dicţionare,

enciclopedii, cărţi şi a fost amenajat centrul de informare şi documentare cu acces la

internet, ceea ce contituie o mare realizare a anului precedent. De utilitatea

centrului de informare şi documntare ne convinge numărul mare de elevi şi

profesori care beneficiază zilnic de serviciile acestora.

În ceea ce priveşte sistemul informaţional şi de comunicare aceasta se

realizează greoi atât in interiorul instituţiei cât şi spre exterior. Comunicarea internă

se realizează prin comunicare verbală prin organizare de şedinţe de lucru - metodă

greoaie şi lentă, necesitând prea mult timp, având în vedere dispersarea cadrelor şi

elevilor în cele trei incinte, comunicări verbale în cancelaria profesorilor - incomplet,

nefiind toţi cei interesaţi de faţă, afişarea informaţiilor, comunicărilor pe avizierele

şcolii, acestea nu în toate cazurile sunt citite de cei cărora se adresează. În ceea ce

priveşte comunicarea externă a instituţiei aceasta se realizează prin mijlocirea a

două posturi telefonice, abonament lunar la serviciile de internet prin cablu

telefonic inchiriat, pliante prezentând activităţile, profilele şcolii. Activitatea

desfăşurată este foarte bine reflectată şi în mass media, televiziunea locală, ziarele

judeţene.

Optimizarea relaţiilor dintre finalităţi şi resurse este definitorie pentru creşterea

eficienţei educaţiei, indiferent de tipul, forma şi nivelul la care se realizează. Scopul

poate fi atins în funcţie de opţiunea strategică, deci alocând resursele în mod

corespunzător. Creşterea calităţii educaţiei poate fi realizată atât prin alocarea unor

resurse financiare, pentru achiziţia de echipamente auxiliare, cât şi prin alocarea

aceloraşi fonduri pentru resursa umană, ambele căi având avantaje şi dezavantaje.

Activitatea viitoare trebuie orientată pe câştigarea de proiecte pentru atragerea

de resurse financiare în scopul creşterii calităţii educaţiei, satisfacerea, satisfacerea

clienţilor şcolii (elevi, părinţi, comunitate locală). Trebuie formată o echipă care să

realizeze proiecte câştigătoare.

2.2.3. Parteneriate şi colaborări

Parteneriatele Liceului “Kőrösi Csoma Sándor” sunt multiple, cu o vastă arie de

cuprindere, de la cele în plan local până la parteneriate la nivel european. Printre

obiectivele acestor parteneriate amintim :

- asigurarea instruirii practice a elevilor,

- realizarea unor activităţi din cadrul curriculumului,

- desfăşurarea unor activităţi educative şi extracurriculare,

- lărgirea orizontului cultural şi geografic,

- atragerea de resurse financiare şi materiale,

- inserţia profesională a absolvenţilor.

Relaţiile cu familiile elevilor. Elevii provin în mare număr din familii

dezavantajate social şi economic - aproape 50% - atât din mediul rural cât şi urban.

Părinţii sunt preocupaţi de viaţa şcolii şi răspund iniţiativelor diriginţilor sau

conducerii acesteia mai ales în clasa a IX-a, dar şi aici există un procent de 20 - 25%

de părinţi care nu menţin contactul cu şcoala sau nu răspund solicitărilor.

Majoritatea părinţilor este mulţumită cu rezultatele propriului copil, fiind conştienţi

şi de gradul de implicare al copilului şi interesul arătat pentru învăţare şi şcoală.

Părinţii consideră, că şcoala creează situaţii educative (în principal lecţiile de

dirigenţie, spectacole, serbări), totodată ca forme de atragere a părinţilor în

activitatea şcolară amintesc şedinţele cu părinţii şi consilierea de către diriginţi,

chestionaţi, ca propuneri pentru rezolvarea unor probleme ale şcolii părinţii îşi

prezintă dorinţele şi cerinţele faţă de şcoală, cum ar fi realizarea unui învăţământ

centrat pe elev, aprecierea elevilor după capacităţi, adaptarea cerinţelor la nivelul

de dezvoltare al elevului, motivarea pozitivă al lor pentru învăţătură, îmbunătăţirea

activităţilor practice, etc.

Implicarea părinţilor în luarea deciziilor, eficientizarea activităţilor comune

şcoală-familie este redusă doar la nivelul Comitetului de părinţi, sau la susţinerea

activităţilor extracurriculare.

Relaţii cu agenţii economici. Parteneriatele cu agenţii economici sunt într-o

evoluţie ascendentă, atât în privinţa numărului cât şi prin diversitatea acestora,

deoarece ei sunt principalii beneficiari ai serviciilor educaţionale oferite de şcoală,

interesaţi de forţa de muncă pregătită aici, dar şi de posibile cursuri de perfecţionare

sau de reconversie profesională. Extinderea şi diversificarea numărului de agenţi

economici cu care şcolala colaborează este o condiţie sine qua non pentru instruirea

modernă, dinamică şi flexibilă.

În acest an şcolar instruirea practică se realizează în unităţi economice, în

domeniul prelucrării lemnului şi construcţiilor. Elevii au opinii diferite în privinţa

instruirii practice. Cei care sunt interesaţi de meseriile în care se pregătesc o

consideră utilă şi eficientă, pe când cei care nu au o opţiune clară în privinţa viitoarei

profesii sunt mai critici. Marea majoritate a elevilor interesaţi, mai ales de la filiera

tehnologică, după absolvire se angajează la agenţii economici la care au făcut stagiul

de pregătire practică. Problema acestui an este că din cauza crizei economice, mulţi

agenţi economici şi-au încetat activitatea, ceea ce a dus la scăderea numărului de

parteneriate cu agenţi economici.

Reţele şcolare. În cadrul Programului Phare TVET, la finele anului şcolar 2005 -

2006 s-a creat o reţea de colaborare pe tema instruirii centrate pe elev între şcolile

din judeţele Covasna şi Harghita participante în acest program. Reţeaua îşi continuă

activitatea şi în prezent prin întâlniri periodice, eficiente prin exemplele de bună

practică oferite de fiecare şcoală.

Relaţii cu autorităţi şi instituţii locale. Deşi incomplet cunoscute, relaţiile cu

comunitatea locală există, sunt utilizate serviciile acestora, existînd relaţii de

colaborare între şcoală şi primărie şi Consiliul Local, care sprijină acţiunile de

intreţinere şi de igienizare ale clădirilor, precum şi alte activităţi ale şcolii.

Relaţiile şcolii cu reprezentanţii cultelor religioase din oraş este bună, fiind

întreţinute în mod direct dar şi prin mijlocirea profesorilor catehiţi. Reprezentanţii

cultelor (preoţii) se implică atât în organizarea unor activităţi ale şcolii, cât şi în

sprijinirea financiară ale acestora.

Relaţiile şcolii cu Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru

Formarea Profesională Covasna de asemenea sunt permanente, unul din directorii

adjuncţi ai instituţiei noastre fiind membru al acestuia.

Parteneriatul cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă creează

condiţii propice pentru prezentarea ofertelor de formare continuă şi pentru

identificarea nevoilor de forţă de muncă ale agenţilor ecnomici.

Activităţile educative şi extracurriculare se desfăşoară în colaborare cu diferite

instituţii: Direcţia de Sănătate Publică Covasna (cabinet medical în şcoală, programe

educative, acţiuni de prevenire) Casa de Cultură Orăşenească, Uniunea Cadrelor

Didactice Maghiare din România, Poliţia Staţiunii Covasna, etc. Colaborarea cu

poliţia şi jandarmeria permite asigurarea unui nivel ridicat al disciplinei (inexistenţa

abaterilor disciplinare grave, lipsa faptelor antisociale săvîrşite de elevi), de

asemenea creează un mediu securizant.

Parteneriate externe. Derularea parteneriatelor externe în domeniul educaţiei

şi al culturii asigură dimensiunea europeană procesului educaţional în şcoala

noastră.

Dezvoltarea acestor parteneriate urmăreşte dobândirea unor competenţe noi

în formarea tinerilor şi adulţilor implicaţi. Impactul asupra şcolii este unul pozitiv,

asigurând diversificarea metodelor de învăţare - predare şi evaluare, o bună

relaţionare a profesorilor cu colegii din şcolile partenere, un permanent schimb de

informaţii şi experienţe.

3. Analiza SWOT

Puncte tari

Dăruire şi entuziasm din partea colectivului de cadre didactice în practicarea

meseriei pentru care în mod cert factorul motivaţional nu-l constituie banii.

Activitate scolii este corelată cu PLAI şi PRAI şi ghidată de PAS cu perspectivă

tivă până în anul 2014.

Misiunea şcolii este clar definită şi echipa de management duce o politică activă

de promovare a valorilor şcolii.

Directorii şcolii sunt lideri puternici, sprijiniţi de membrii personalului.

Personalul este bine informat şi este dedicat ţelurilor şcolii.

Managerii si intregul personal împărtăşesc un scop comun şi pun pe primul plan

elevii şi rezultatele acestora.

Managerii au implicat membrii ai Comitetului de Părinţi ai şcolii în realizarea

unor activităţi extracurriculare.

s-au realizat şedinţe de lucru pe arii curriculare în care s-au prezentat

rezultatele elevilor la evaluările iniţiale precum şi demersurile necesare pentru

îmbunănăţirea rezultatelor la învăţătură, în consecinţă realizându–se Planul de

acţiune rezultat din analiza rezultatelor elevilor la evaluarea iniţială din

septembrie – octombrie

derularea proiectelor culturale prin Asociaţia Pro Csoma Sandor –

echipa managerială a colaborat eficient cu Primăria, Consiliul local, respectiv cu

Poliţia de proximitate (pentru reducerea comportamentului violent în rândul

elevilor)

au fost monitorizate absenţele elevilor, pe anul şcolar 2012- 2013, rezultând o

scădere a numărului total de absenţe cu aproximativ 10000 compartaiv cu anul

şcolar trecut

s-a încercat sprijinirea cadrelor didactice debutante, prin activităţi de

îndrumare şi consiliere

Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii are un regulament propriu de

funcţionare, discutat şi aprobat în Consiliul de Administraţie, în care sunt

prevăzute modul de organizare si functionare,atribuţiile fiecărui membru a

comisiei.

Implicarea echipei de management în implementarea asigurării calităţii;

Bună comunicare între echipa managerială , CEAC, cadre didactice şi elevi ;

Metodişti şi formatori în rândul cadrelor didactice ;

Preocupare constantă pentru promovarea imaginii şcolii ;

Cadre didactice calificate implicate în propria pregătire şi dezvoltare

profesională;

Oferta educaţională atractivă adaptată la nevoile de formare identificate pe

piaţa muncii ;

Paletă largă şi diversă de calificări din domenii diferite ce oferă şanse integrării

absolvenţilor sau continuării studiilor;

Activităţi extracurriculare atractive (Balul bobocilor, Maturandus, Ziua porţilor

deschise, Zilele şcolii, Ultimul clopoţel, excursii tematice şi turistice)

Şcoala abordează activitatea didactică ţinând cont de principiul şanselor egale ;

Interes crescut elevilor pentru olimpiadele şi concursurile profesionale şi

sportive

Consiliului elevilor se remarcă printr-o prezenţă activă în viaţa şcolii

Profesorii şcolii îşi concentrează atenţia pe respectarea disciplinei în

conformitate cu prevederile Regulamentului şcolar şi al Regulamentului de

ordine interioară, precum şi pe eficientizarea comunicării profesori – elevi –

manageri.

cadre didactice de specialitate la toate specialităţile

preocuparea constantă a colectivului pentru formarea continuă în specialitate,

interdisciplinară şi metodică

existenţa cabinetului de asistenţă psihopedagogică

rezultatele elevilor la evaluările interne şi externe sunt bune şi foarte bune

asigurarea dimensiunii europene a procesului educaţional prin parteneriate cu

şcoli din Uniunea Europeană şi din ţară

dezvoltarea unei culturi organizaţionale care promovează oportunităţi egale

pentru toţi membrii săi, spiritul de echipă şi competenţă profesională.

implicarea activă a şcolii în programele de dezvoltare ale comunităţii locale

existenţa unei preocupări constante pentru promovarea imaginii şcolii

şcoala a continuat Programul de Asigurare a Calităţii în ÎPT în implementarea

proceselor de asigurarea calităţii şi analiza eficienţei parteneriatelor dintre şcoli

şi intreprinderi, făcându-se paşi importanţi în procesul de autoevaluare

Puncte slabe

Colectarea sistematică a informaţiilor privind nevoile şi aşteptările elevilor,

părinţilor şi altor factori externi

Implicarea parţială a elevilor în evaluarea progresului

Colectarea sistematică şi riguroasă a datelor privind evoluţia elevilor după

absolvire

Identificarea cerinţelor specifice de evaluare pentru clase / grupuri de elevi

Neimplicarea în procesul de implementare generalizată a AC la nivelul unităţii

şcolare a tuturor compartimentelor funcţionale

Colectarea regulată a feed-back-ului din partea elevilor şi a altor factori

interesaţi

Implicarea elevilor în procesul de autoevaluare

Monitorizarea şi evaluarea implementării planurilor de acţiune

Nivel scăzut al interesului manifestat de părinţi faţă de problemele şcolii

Pentru calificarea de nivel 3 ,ruta progresivă există o singură clasă în acest an

şcolar, cu un număr minim de elevi

Comunicarea între diferite compartimente nu cunoaşte un flux continuu, deşi

relaţiile interpesonale sunt bune

Consumabilele insuficiente în laboratoare şi cabinete duce la lecţii mai mult

teoretice decât practice şi la dificultăţi la aplicarea metodelor centrate pe elev.

Există numeroşi elevi care au deprinderi slabe de comunicare (scrisă şi orală)

atât în limba maternă (maghiară) cât şi în limba română

Insuficienta motivare a elevilor pentru studiu

Pregătirea metodică slabă a cadrelor didactice debutante

Mediile de intrare mici şi foarte mici la liceul tehnologic

Utilizarea relativ redusă a mijloacelor tehnice moderne în procesul de predare-

învăţare

Insuficienţa fondurilor pentru dotarea cu materiale didactice, mijloace moderne

de învăţământ, lucrări şi publicaţii de specialitate

Multe distrugeri de bunuri (comportament necivilizat al elevilor), puţine

recuperări

Creşterea absenteismului la clasele liceale

Oportunităţi

- diversificarea ofertei de formare continuă a profesorilor de către

instituţiile acreditate

- descentralizarea financiară, delegând finanţarea şcolilor către Consiliile

locale

- programe concrete şi realiste pentru stimularea învăţării de a lungul vieţii

- cointeresarea de către autorităţi a agenţilor economici - parteneri ai şcolii

- în dezvoltarea relaţiilor de parteneriat

- luarea unor măsuri de derulare a programelor în scopul unei dotări

minimale a unităţilor şcolare cu mijloace de învăţământ, cu echipamente

de instruire pentru pregătirea în meserii şi cu tehnologie informatică

- subvenţionarea transportului elevilor din mediul rural

- acordarea burselor sociale pentru elevii cu situaţie materială precară

- atragerea ONG-urilor pentru a sprijini material familiile foarte sărace şi cu

mulţi copii şi realizarea în acest an şcolar a ONG-ului

- existenţa posibilităţilor de obţinere a resurselor extrabugetare (prin

închirieri, sponsorizări, activităţi de prestări servicii, organizarea cursurilor

de formare)

- autonomia completă a folosirii resurselor extrabugetare

Ameninţări

- scăderea populaţiei şcolare

- repartizarea computerizată centrată pe performanţe şcolare, fără legătură

cu aptitudinile elevilor

- situaţia materială precară a familiilor din mediul rural

- informarea superficială a absolvenţilor de gimnaziu despre oferta de

şcolarizare şi nevoia de calificări pe piaţa muncii

- necorelarea pe nivel judeţean (regional) a planului de şcolarizare cu

nevoile de pe piaţa muncii

- inexistenţa creditelor transferabile în învăţământul profesional şi tehnic

- necesitatea unor cheltuieli mari pe fondul slabei capacităţi financiare a

Consiliilor Locale

- menţinerea unor salarii scăzute mai ales pentru cadrele didactice tinere

care nu pot să asigure standardele de viaţă normale

4. Aspecte care necesită dezvoltare

În urma analizei situaţiei actuale şi a tendinţelor viitoare constatăm

următoarele aspecte care reprezintă priorităţi majore pentru şcoala noastră:

a. Corelarea ofertei educaţionale şi de formare profesională cu nevoile de

calificare:

analiza dinamicii pieţei forţei de muncă corelată cu tendinţele de

dezvoltarea economico - socială a judeţului Covasna

analiza de nevoi educaţionale ale elevilor şi a intereselor părinţilor

acestora

dezvoltarea competenţelor sociale şi a spiritului antreprenorial în rândul

elevilor

b. Asigurarea calităţii procesului educaţional:

generalizarea utilizării metodelor participativ - active în procesul de

predare - învăţare şi evaluare

dezvoltarea resurselor umane şi dobâdirea de noi competenţe în aplicarea

metodelor învăţării centrate pe elev şi a învăţării diferenţate

utilizarea PC, comunicarea într-o limbă străină de largă circulaţia

c. Îmbunătăţirea comunicării cu mediul intern şi extern:

facilitarea accesului la informare şi documentare

îmbunătăţirea competenţelor de utilizare a echipamentelor IT

diversificarea modalităţilor de promovare a imaginii şcolii

d. Dezvoltarea capacităţii de informarea şi consiliere profesională:

integrarea informaţiilor privind piaţa muncii în procesul de orientare,

consiliere şi educaţia antreprenorială

promovarea parteneriatelor cu AJOFM, CLD, agenţi economici

promovarea ofertei educaţionale şi de formare profesională corelată cu

cerinţele angajatorilor şi tendinţele dezvoltării locale

e. Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii şi achiziţionarea mijloacelor de

învăţământ, echipamentelor didactice aferente domenilor de pregătire

f. Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale din perspectiva

parteneriatului social şi spiritului antreprenorial

Partea a III-a

Planul operaţional 2018-2019

PRIORITATEA 1: Asigurarea accesului egal la educaţie şi a egalităţii de şanse

Obiectiv 1: Sprijinirea accesului la studiile obligatorii pentru toţi elevii

Ţinta: Scăderea abandonului şcolar cu 15% până în anul 2018 faţă de 2013 şi reducerea cu 30% a numărului absenţelor Promovarea principiilor incluzive de către personalul şcolii

Context: Din analiza internă efectuată, se constată că la Liceul "Kőrösi Csoma Sándor", Covasna au acces elevi ce provin atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, băieţi şi fete, cu apartenenţă etnică şi religioasă diferită. În liceu se constată existenţa unui număr relativ mare de elevi care au renunţat la şcoală. Cauzele acestui fenomen au fost identificate ca fiind: posibilităţile financiare reduse (pentru asigurarea transportului, cazării şi hranei), lipsa de supraveghere din partea părinţilor aflaţi la muncă în străinătate, frecventarea unor medii viciate.

Acţiuni pentru

atingerea obiectivului

(Ce anume trebuie să

se întâmple?)

Rezultate aşteptate

(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost Sursa de

finanţare

Diversificarea ofertei de servicii

Reducerea abandonului şcolar în

Pe tot parcursul

Dirigintii Direcţiunea

Toate cadrele didactice, agenţi

educaţionale rândul elevilor anului şcolar economici

Asigurarea funcţionării activităţilor din cadrul Programului „A Doua Şansă” la învăţământul primar Asigurarea accesului copiilor cu probleme de învăţare la activităţi de remediere tip „Şcoala de după şcoală” în vederea îmbunătăţirii performanţelor lor profesionale

Îmbunăţăţirea rezultatelor la învăţătură a elevilor cu probleme de învăţare

Pe tot parcursul anului şcolar

Direcţiunea Profesorii şi învăţătorii

Toate cadrele didactice, părinţii

Obiectiv 2: Diversificarea ofertei de servicii educaţionale pentru copiii cu nevoi speciale

Ţintă: Lucrul diferenţiat cu elevii în funcţie de capacitatea intelectuală şi cunoştinţele acumulate.

Context: În alcătuirea claselor există elevi diferiţi după capacitatea intelectuală şi nivelul de cunoştinţe. Este important ca elevii "slabi" să ajungă la un nivel mediu, iar celor supradotaţi să li se creeze condiţii să se dezvolte în continuare conform capacităţilor lor.

Acţiuni pentru



se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


finanţare

Evaluarea pregătirii fiecărui elev în parte la toate materiile pentru stabilrea de măsuri diferenţiate în funcţie de lipsurile constatate şi stilurile de învăţare ale elevilor.

Imaginea obiectivă, reală a pregătirii elevilor

15 octombrie 2018

Director adjunct Profesorii claselor Diriginţi

Toate cadrele didactice care predau în aceste clase

Întâlniri bilunare ale profesorilor claselor pentru schimburi de idei, discutarea modului în care poate fi ajutat fiecare elev în parte, discutarea problemelor legate de unii elevi pentru care strategiile de predare par să nu funcţioneze, asigurarea faptului că există o abordare unică asupra curriculum-ului, a predării, a strategiilor de învăţare şi a evaluării.

Reuşita elevilor Bilunar Director adjunct Diriginţii claselor

Toate cadrele didactice

Stimularea performanţei şcolare prin organizarea unor concursuri şi competiţii care să stimuleze dezvoltarea individuală a elevilor Aplicarea tehnicilor

Creşterea numărului elevilor capabili de performanţă Îmbunătăţirea rezultatelor la concursuri naţionale şi internaţionale


Şefii de arii curriculare


de lucru axate pe diferenţiere şi individualizare în vederea asigurării dezvoltării competenţelor elevilor supradotaţi

PRIORITATEA 2: Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Obiectivul 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă

Ţintă: Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere

Context: Eficienţa activităţilor de orientare şi consiliere, precum şi asigurarea calităţii în educaţie sunt aspecte cheie care condiţionează valorificarea avantajelor preconizate prin reformele în ÎPT (care facilitează atingerea unui maxim al performanţelor individuale, personale şi profesionale, în funcţie de interesele şi capacităţile fiecăruia, în condiţiile unui sistem deschis cu acces sporit pe verticala nivelurilor de calificare).

În prezent se constată la elevii care sunt în situaţia de a lua o decizie, un deficit de informaţii de bază privind perspectivele profesionale şi, în funcţie de acest lucru, cu privire la alternativele oferite de traseele de formare. Activitatea de informare şi consiliere este prea generală, ori are caracter de campanie.

Acţiuni pentru

atingerea

obiectivului

(Ce anume trebuie

să se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


finanţare

Monitorizare şi evaluare rezultate anul şcolar 2017-2018, proiectarea unui calendar de activităţi de informare şi consiliere pe nivel de şcoală pentru anul şcolar 2018-2019

organizarea din timp a activităţilor cu antrenarea resurselor umane necesare

10.09.2018

Director adjunct Consilier educativ Psiholog şcolar

Şef de catedre şi arii curriculare

Investigarea opţiunilor elevilor din clasele a X-a, clasele a XII.

imagine de sinteză despre opţiuni, posibilitate de corecţii

01.11.2018 Director adjunct Consilier educ.

Cadre didactice Elevi

Crearea unei baze de date pe baza informaţiilor oferite de fişa psiho-pedagogică

cunoaşterea nevoilor elevilor

10.10.2018 Consilier educativ

Includerea în tematica orelor de dirigenţie respectiv în tematica şedinţelor cu părinţii a problemelor de

realizarea consilierii profesionale ale elevilor

Permanent Consilier educativ Diriginţi

orientare şi consiliere

Vizite de studiu invitarea foştilor elevi/specialişti din diferite domenii cu performanţe deosebite pe piaţa muncii

cunoaşterea de către elevi a pieţei muncii

Permanent Consilier educativ Profesori de specialitate Maiştri, instructori

Prioritate 3: Dezvoltarea de parteneriate eficiente pentru o formare profesională de calitate

Obiectiv 3.1: Creşterea implicării active a partenerilor sociali în planificarea dezvoltării instituţionale şi în desfăşurarea procesului de formare profesională.

Ţintă: Creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali şi a agenţilor economici în CA a şcolii, implementarea unui program anual de conlucrare cu partenerii.

Context: Colaborarea dintre şcoală şi agenţii economici se bazează pe beneficiile pentru întreprinderi şi pentru elevi. Elevii au posibilitatea să efectueze practică şi să-şi formeze abilităţi cheie care-l vor ajuta în ocuparea unui loc de muncă, iar agenţii economici pot să dezvolte la elevi competenţele pe care le consideră necesare în desfăşurarea activităţii întreprinderii

Acţiuni pentru



se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


finanţare

Organizarea de întâlniri cu agenţi economici locali pentru a face cercetări privind nevoile de competenţe la nivel local şi pentru a forma parteneriate cu cât mai mulţi agenţi economici din zonă în vederea efectuării practicii şi formării de abilităţi cât mai variate la elevi

Locuri de practică Formare de abilităţi

Lunar Şef catedră tehnică

Agenţi economici locali

Organizarea de lecţii vizită la agenţi economici

Legarea teoriei de practică

Lunar Profesorii care predau discipline tehnice

Agenţi economici locali

Obiectiv 3.2: Punerea bazelor unei miniproducţii a atelierului - şcoală prin colaborareacu agenţi economici locali din domeniul prelucrării lemnului

Ţintă: Atelierul să realizeze producţie care să contribuie la autofinanţarea şcolii

Acţiuni pentru



se întâmple?)

Rezultate

aşteptate

(măsurabile)

Data până

la care vor fi

finalizate

Persoana/ persoanele

responsabile Parteneri Cost

Sursa de

finanţare

Negocieri cu agenţi economici din domeniul prelucrării lemnului pentru obţinerea de comenzi realizabile cu elevii sub îndrumarea maistrului instructor, în atelierul şcoalii.

Formarea competenţelor specifice şi abilităţi practice la elevi

Permanent Director Contabil şef Responsabil catedră tehnică

Agenţi economici

Obiectiv 3.3: Diversificarea ofertei de CDL

Ţintă: Se colaborează foarte bine cu întreprinderile la stabilirea şi elaborarea C.D.L.-urilor astfel că elevii dobândesc competenţe cerute de agenţii economici.

Context: Implicarea întreprinderilor în viaţa şcolii presupune sprijinirea dezvoltării tinerilor şi dobândirea de către aceştia a abilităţilor şi competenţelor de bază astfel încât să fie prefătiţi pentru viaţa de adult şi ocuparea unui loc de muncă. Toate activităţile trebuie să aibă obiective clare de învăţare din curriculum pentru elevii participanţi şi trebuie să fie monitorizate, evaluate şi înregistrate. Trebuie luate toate măsurile necesare pentru a se asigura oportunităţi egale, protecţia muncii şi protecţia copilului pe durata desfăşurării activităţilor din cadrul parteneriatului. De aceea elaborarea C.D.L.-ului trebuie făcută de comun acord şi împreună cu agenţi economici

Acţiuni pentru



se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost

Sursa de

finanţare

Sondarea opiniei agenţilor economici în vederea stabilirii C.D.L.-urilor

Conţinuturile C.D.L.-urilor corespund cerinţelor agenţilor economici

Martie 2019 Şef arie curriculară tehnologii

Ingineri Maiştrii Agenţi economici

Buget

Atragerea profesorilor în elaborarea programelor de C.D.L.-uri atractive pentru elevi şi utile pentru agenţi economici şi comunitate

Elaborarea programelor

Sfârşit an şcolar

Director adjunct Şef arie curriculară tehnologii

Ingineri Maiştrii Agenţi economici

Prioritate 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din ÎPT.

Obiectiv 4.1: Actualizarea periodică a cunoştinţelor din domeniul de specialitate

Ţintă: Implementarea unui program anual de actualizare a cunoştinţelor, cu accent pe noile tehnologii din domeniul de specialitate pentru toate categoriile de personal implicate în ÎPT.

Context: În condiţiile unor resurse „învechite” pentru învăţământ calitatea actului pedagogic nu se ridică la nivelul exigenţelor actuale. Schimbările accelerate introduse în reformele de educaţie, fac necesar un efort susţinut din partea tuturor categoriilor de personal (profesori, maiştrii instructori, personal didactic auxiliar). Dificultăţile conjuncturale, prin factori obiectivi şi subiectivi implicaţi, au condus la un decalaj faţă de cerinţe, atât în planul competenţelor metodice necesare noilor abordări în relaţia cu elevul, respectiv în proiectarea şi aplicarea în parteneriat a curriculumului în dezvoltarea locală, cât şi în racordarea la noile tehnologii introduse în domeniile de specialitate

Acţiuni pentru



se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost

Sursa de

finanţare

elaborarea planurilor de acţiune la nivelul catedrelor bazate pe autoanalize solide

planuri de activităţi bine gândite, cu caracter formativ care contribuie şi la actualizarea cunoştinţelor

10.10.2018

şefii de catedră

Agenţii economici

organizarea unui stagiu de formare metodică a maiştrilor instructori

dezvoltarea competenţelor pedagogice şi metodice ale maiştrilor instructori

semI-II. al anului şc.

Director adjunct Şef arie curriculară tehnologii

CCD, agenţi economici din domeniul prelucrării lemnului şi

industriei textile

organizarea unui schimb de experienţă în cadrul reţelei şcolare a liceelor din judeţul Covasna

preluarea experienţei lor pozitive din domeniu

Noiembrie 2018

Şef arie curriculară tehnologii

Cadre didactice din reţeaua şcolară

participarea cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar la formele de perfecţionare organizate pe nivel judeţean, naţional şi internaţional

reînnoirea cunoştinţelor, dezvoltarea competenţelor

conform programărilor

Director ISJ, CCD

Obiectiv 4. 2: Promovarea aplicării metodelor didactice moderne.

Ţintă: Generalizarea utilizării metodelor activ-participative în procesul de predare-învăţare şi evaluare formativă a elevilor, învăţarea centrată pe elev, învăţarea diferenţiată

Context: În ultimul timp s-a constatat o indiferenţă şi pasivitate a elevilor faţă de învăţătură. Se pare că una din cauze este folosirea metodelor tradiţionale de predare-învăţare. Elevii au fost entuziasmaţi când unele cadre didactice au realizat lecţii în care profesorul coordonează învăţarea, elevii înţeleg modul în care învaţă, oferă oportunităţi de a învăţa mai bine şi de a fi participanţi activi la propria instruire.

Acţiuni pentru



(măsurabile)

Data până la

care vor fi

Persoana/

persoanele Parteneri Cost

Sursa de

finanţare


se întâmple?)

finalizate responsabile

Întâlniri ale echipei de profesori adeptă a învăţării centrată pe elev

Creşterea numărului de profesori care aplică preponderent metode activ - participative

Bilunar

Director adjunct Consilier educativ Responsabil catedră tehnică

Toate cadrele didactice din şcoală

Implicarea elevilor în reflexia asupra propriilor stiluri de învăţare şi evaluare a procesului de predare- învăţare.

Îmbunătăţirea comunicării între profesori şi elevi

permanent Director adjunct Consilier educativ

Cadre didactice Elevi

Reproiectarea activităţii psihologului şcolar

Estimarea reală a elevilor pe baza fişei psihopedagogice

Permanent Direcţiunea Psihologul şcolar Cabinetul judeţean de psihopedagogie

Cadre didactice şi elevi

Capacitatea elevului în stabilirea prin testarea inteligenţelor multiple

Elevii învaţă mai bine Permanent Psihologul Cadre didactice şi elevi

Buget

Asistenţe la ore Oferirea de sprijin în aplicarea învăţării centrate pe elev

Permanent Membrii echipei care au beneficiat de formare


elaborarea şi realizarea programului de formare a competenţelor de folosire a tehnici de calcul în predarea – însuşirea diferitelor discipline

dobândirea de către fiecare cadru didactic de competenţe minime necesare realizării programului AEL

conform planificării

Molnar Janos Toate cadrele didactice din şcoală

Prioritate 5: Asigurarea calităţii învăţământului

Obiectiv 5.1:modernizarea procesului de predare-învăţare prin aplicarea metodelor activ-participative şi

informatizarea procesului de predare-învăţare

Ţintă: 80% din profesorii şcolii vor utiliza metode active de predare şi evaluare pană în 2019 creşterea cu 20 % a nivelului performanţei elevilor în mod constant

Context: Din analiza internă rezultă că foarte puţine lecţii se desfăşoară în sistem computerizat pe suport informatic. Realizarea unor astfel de lecţii ar spori atractivitatea acestora şi claritatea informaţiilor

Acţiuni pentru



se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost

Sursa de

finanţare

Elaborarea de materiale complementare pentru activitatea de predare-învăţare realizată pe suport informatic

Creşterea calităţii procesului de predare-învăţare la clasă


Departamentul Curriculum şi controlul asigurării calităţii Directori, Consilii locale CCD


Elaborarea unor criterii de selecţie şi promovare a valorilor Identificarea unor mijloace de motivare intrinsecă şi extrinsecă a cadrelor didactice şi elevilor performanţi prin identificarea unor fonduri provenite din

Creşterea performanţei elevilor şi cadrelor didactice


Directiunea Consiliul Local Comitetul de parinti ONG-uri


sponsorizări, donaţii etc.

Elaborarea / îmbunătăţirea procedurilor, a structurilor organizatorice şi a documentelor necesare implementării Sistemului de Asigurare a Calităţii

Existenţa regulamentelor, a procedurilor şi documentelor privind autoevaluarea instituţională, asigurarea internă a calităţii şi implementarea planurilor de îmbunătăţire

Anual, periodic

Echipa CEAC

I.S.J. Covasna Liceele tehnologice din judeţ

Monitorizarea, evaluarea şi stabilirea de măsuri corective privind implementarea calităţii în şcoală, conform indicatorilor de performanţă ARACIP

Realizarea rapoartelor de monitorizare internă parţiale Realizarea planurilor parţiale de îmbunătăţire a serviciilor educaţionale ale şcolii

Anual, o dată la 3 luni

Echipa CEAC I.S.J. Covasna Liceele tehnologice din judeţ

Implicarea factorilor educaţionali, a Consiliului profesoral, a Consiliului administrativ şi a Comisiei pentru asigurarea calităţii, în actul de analiză a procesului de învăţământ

Procese verbale Convenţii de

colaborare

Permanent Început de semestru

Consiliul de administraţie Coordonatorul Comisiei de asigurare a

calităţii

Asigurarea unui climat socioafectiv adecvat unui proces educativ de calitate prin implicarea elevilor, profesorilor şi directorilor în proiecte comune

Numărul de proiecte extracurriculare

realizate

Permanent Consilier psihopedagog Coordonator educativ Coordonatori de proiecte

Utilizarea unor metode moderne de evaluare a nivelului de pregătire a elevilor (teste grilă, portofolii, eseuri, referate, excursii tematice)

Evaluarea tuturor competenţelor elevilor

Permanent Comisia de urmărire a ritmicităţii notării Şefii de catedră Cadrele didactice

Iniţierea şi derularea de activităţi şi programe de invatare suplimentare (pregătire pentru olimpiade, concursuri şcolare şi extraşcolare meditaţii şi pregătire suplimentara), în vederea creşterii nivelului lor de calificare al elevilor

Anual, minim 20 % din elevi implicaţi în programe de învăţare axate pe performanţă şcolară şi extraşcolară

Anual, permanent

Coordonator cu programe şi proiecte educative Responsabilii cercurilor / catedre, de proiecte educative, proiecte de voluntariat şi a programelor de învăţare

ONG-uri

Prioritate 6: Asigurarea accesului la IPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie

Obiectiv 6.1: Facilitarea accesului l educaţie prin IPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar Grupuri ţintă prioritare: - elevii din rural şi zone mai izolate (cu accent pe calitatea serviciilor, varietatea opţiunilor accesibile) - minorităţi etnice (dreptul la diversitate specifică, depăşirea barierele sociale, varietatea opţiunilor) - elevii cu nevoi speciale (dificultăţile specifice de acces şi integrare)

Ţintă 6.1 : Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantajate

Ţinta 6.2: Prevenirea absenteismului şi reducerea abandonului şcolar timpuriu

Rezultate măsurabile:

Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul IPT

Abandon şcolar maxim 3% până în 2020

Context: Mulţi elevi din mediul rural sunt în pericol de a abandona şcoala din cauza situaţiei materiale dificile, a necunoaşterii posibilităţilor pe care ţi le deschide şcoala şi calificarea într-o meserie, a comunicării dificile între familie şi şcoală. O îmbunătăţire a comunicării şcoală-familie, precum li monitorizarea atentă a absenţelor elevilor constituie acţiuni care să prevină abandonul şcolar.

Acţiuni pentru



se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile


finanţare

Inventarierea problemelor specifice de acces la educaţie, identificarea soluţiilor alternative şi adoptarea deciziilor optime la nivelul şcolii

Prevenirea abandonului şcolar

Permanent Psihologul şcolii

Cadre didactice Diriginţi

Facilitarea mobilităţii elevilor în teritoriu (transport/internat, burse, bani de liceu)

Prevenirea abanonului şcolar

Permanent Director Diriginţi Cadre didactice

Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase

Realizarea unor studii privind absenteismul elevilor Evaluarea planurilor de monitorizare a absenteismului realizate la nivelul scolii Colectarea numărului de absenţe de la fiecare structura Analiza tendinţelor în privinţa absenteismului şi stabilirea unor măsuri corespunzătoare

Realizarea unor materiale de analiză a fenomenului de absenteism relevante în vederea stabilirii şi aplicării unor măsuri adecvate de reducere a acestuia.

Pe parcursul anului şcolar

Directiunea Responsabilii pe structura Responsabilul pentru centralizarea absentelor

Monitorizarea gradului de implicare a părinţilor şi a informării corespunzătoare a acestora asupra situaţiei absenţelor elevilor

Reducerea fenomenului de absenteism şcolar


Directiunea Dirigintii Profesorii

Părinţi

Poliţia

Covasna

Elaborarea planului de acţiuni de prevenire şi de diminuare a abandonului şcolar Revizuirea Regulamentului de ordine interioară la nivelul unităţilor de învăţământ Evaluarea planurilor de măsuri în vederea prevenirii absenteismului Organizarea unor activităţi de monitorizare şi control Diseminarea exemplelor de bună practică Monitorizarea

realizării/ funcţionării parteneriatelor dintre şcoli şi Poliţia locală Derularea unor activităţi specifice de, asistenţă, consiliere cu privire la procesul instructiv educativ Acordare de consiliere în vederea modificării atitudinii profesorului în relaţionarea cu elevul

Creşterea atractivităţii învăţării

Directiunea Sefii de catedre

Prioritate 7: Modernizarea învăţământului profesional şi tehnic

Obiectiv 7.1: Elaborarea planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2019-2020

Ţintă: Pregătirea în domenii profesionale care să asigure locuri de muncă pe plan local în concordanţă cu dezvoltarea zonei

Context : Este necesară cunoaşterea strategiei de dezvoltare a oraşului pentru ca domeniile de pregătire profesională oferite de şcoală să fie în concordanţă cu aceasta

Acţiuni pentru



se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost

Sursa de

finanţare

Alocarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic pentru anul şcolar 2014-2015 pe baza analizei PRAI şi PLAI

Realizarea cifrei de şcolarizare propuse

Decembrie

2018

Directiunea CP CA

Consiliul local

Agenţi

economici

Obiectiv 7.2: Funcţionalizarea reţelelor de interasistenţă cf. prevederilor art. 5 din OMEC 4889/2006

Ţintă: Menţinerea colaborării între grupurile şcolare din judeţul Covasna în vederea asigurării calităţii

Context : Asigurarea calităţii în învăţământ nu este numai problema şcolii ci a tuturor şcolilor. De aceea trebuie să existe colaborare în acest sens pentru generalizarea instrumentelor de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională la nivelul reţelei învăţământului profesional şi tehnic

Acţiuni pentru



se întâmple?)


(măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost

Sursa de

finanţare

Utilizarea ca „noduri de expertiză” pentru reţelele organizate la nivel judeţean, a unităţilor de învăţământ – centre de resurse şi a unităţilor de învăţământ asistate prin proiectele PHARE TVET

Creşterea calităţii în educaţia şi formarea profesională la nivelul reţelei învăţământului profesional şi tehnic


Directiunea Catedra tehnica

Liceele tehnologice din judeţ

Diseminarea exemplelor de bune practici Asigurarea învăţământului centrat pe elev

Creşterea calităţii procesului de predare-învăţare


Profesorii Liceele tehnologice din judeţ I.S.J. Covasna

Planificarea ofertei educaţionale Dezvoltarea CDL

Organizarea învăţării la locul de muncă (stagii de practică pentru elevi şi cadre didactice) Sprijinirea consolidării cooperării între unităţile de învăţământ profesional şi tehnic în cadrul reţelelor de interasistenţă

Îmbunătăţirea cooperării între unităţile de învăţământ profesional şi tehnic şi a parteneriatelor cu întreprinderile Asigurarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă


Directiunea Inginerii Maiestrii

Agenţii economici Liceele tehnologice din judeţ

Partea a IV-a

Consultare, monitorizare, evaluare

Planul de acţiune al şcolii se bazează pe o analiză amănunţită a nevoilor şcolii şi

comunităţii sale.

Planul de acţiune al şcolii:

o are la bază analiza mediului intern şi extern, este corelat cu PLAI şi PRAI, a fost

elaborat prin colaborare şi în parteneriat cu factorii înteresaţi;

o acoperă toate activităţile şcolii dar urmăreşte dezvoltarea unui număr limitat

de priorităţi, cu ţinte măsurabile şi încadrate în timp iar acţiunile sunt clare,

lipsite de ambiguitate;

o se bazează pe ideea că într-un mediu în care resursele sunt limitate şi în care

nici profitul şi nici competiţia nu reprezintă factori motivanţi principali, se pot

obţine realizări mai mari prin colaborare şi parteneriat, decât prin eforturile

proprii ale fiecărei şcoli în parte.

Planul de acţiune pentru elaborarea planului de dezvoltare a şcolii este

prezentat în următorul tabel:

Ce activităţi trebuie

desfăşurate?

Cine va coordona

aceste activităţi?

Cine va fi

implicat?

Când

trebuie

finalizate?

1. Programarea întâlnirilor

membrilor personalului în

vederea sprijinirii elaborării

planului – întâlnire la nivelul

întregii şcoli şi la nivelul

echipelor de lucru.

Directorul adjunct

Managerii Sfârşitul

semestrului I

2. Identificarea factorilor

interesaţi de către echipa de

Directorul Managerii

Consiliul de

15

Decembrie

management superior. administraţie

3. Cercetare de birou şi

analiză privind piaţa muncii.

Directorul adjunct Februarie

4. Întâlnire pe catedre cu

direcţiunea

Directorul Tot

personalul

Noiembrie

5. Înaintarea cifrelor iniţiale

privind numărul elevilor,

domeniile la C.D.L.

Directorul Inspectorii 31 Ianuarie

6. Instruirea personalului

privind modelul de

autoevaluare.

Preşedintele

comisiei de

asigurarea calităţii

Tot

personalul

Sfârşitul

semestrului I

7. Echipele de lucru

realizează o autoevaluare a

propriilor activităţi

concentrându-se asupra

calităţii predării şi învăţării.

Şefii de catedre Echipele de

curriculum

20 Ianuarie

8. Organizarea de întâlniri cu

angajatorii locali, AJOFM,

camerele de comerţ,

consiliile judeţene pentru a

face cercetări privind nevoile

de competenţe la nivel local.

Directorul Angajatori

locali

AJOFM

Camera de

comerţ

ONG-uri

15 Februarie

9. Formularea obiectivelor şi

a ţintelor

Directorul Echipa de

management

şi consiliul de

administraţie

15 Februarie

10. Analiza problemelor care

constituie punctul de plecare

Directorul adjunct

Şefii de catedre

Echipa de

management

15 Februarie

pentru formularea

obiectivelor şi stabilirea

acţiunilor pentru depăşirea

acestor probleme.

Consiliul de

administraţie

Cadre

didactice

11. Scrierea elementelor

componente ale planului pe

măsura elaborării acestora.

Directorul adjunct Inspectorii şi

consilierii de

specialitate

Prima

versiune a

planului

până la

sfârşitul lunii

februarie

12. Consultarea Directorul Toţi

managerii

Consiliul de

administraţie

al şcolii şi

personalul

Începutul

lunii martie

Monitorizarea şi evaluarea la nivel de echipă a realizării planului se face prin:

- urmărirea respectării termenelor propuse pentru realizarea acţiunilor în scopul

atingerii obiectivelor. Cei care vor face acest lucru sunt persoanele care răspund

de realizarea acţiunilor (directori, şefi arii curriculare, şefi catedre, profesori);

- evaluarea la termene scurte a paşilor realizaţi va fi făcută tot de factorii

răspunzători de realizarea acţiunilor;

- monitorizarea activităţii Consiliului profesorilor pe clase în vederea implicării

acestora în asigurarea calităţii învăţământului, de către consilierul educativ.

Activitatea de monitorizare realizată de către management se reflectă în

următoarele acţiuni:

- redistribuirea sarcinilor membrilor Consiliului de administraţie în funcţie de

obligaţii, realizări şi performanţe, astfel încât sarcinile să fie precis delimitate;

- realizarea de către persoanele răspunzătoare de acţiunile pentru atingerea

obiectivelor, a unor rapoarte adresate managerilor în care se înregistrează

reuşita acţiunilor sau măsurile pe care le propun în cazul eşecurilor.

Echipa managerială are astfel posibilitatea de a urmării în deaproape

realizarea obiectivelor propuse.

Spre sfârşitul anului se face un bilanţ al măsurii în care s-au realizat obiectivele

propuse în planul operaţional. Constatările şi concluziile vor fi utilizate pentru

întocmirea planului operaţional al anului următor.

Cuprins

Partea I

Context

1.1. Misiunea şcolii

1.2. Profilul prezent al şcolii

1.3. Analiza rezultatelor anului şcolar anterior

1.4. Priorităţi naţionale

1.5. Obiective şi priorităţi regionale şi locale

Partea a II-a

2. Analiza nevoilor

2.1. Analiza mediului extern

2.1.1. Analiza mediului economic

2.1.2. Tendinţe ocupaţionale

2.1.3. Tendinţe demografice privind populaţia şcolară

2.1.4. Strategii aplicate privind resursele umane, cadrele didactice şi elevi

2.1.5. Previziuni privind nevoile viitoare de forţă de muncă

2.2. Analiza mediului intern

2.2.1. Predare- învăţare

2.2.2. Materiale şi resurse didactice

2.2.3. Parteneriate şi colaborări

3. Analiza SWOT

4. Aspecte care necesită dezvoltare

Partea a III-a

Plan operaţional 2018/2019

Partea a IV-a

Consultare, monitorizare, evaluare

Cuprins

ministerul educaŢiei Și cercetĂrii ȘtiinȚifice liceul

Documents