ministerul educaŃiei al republicii moldova “educaŃie de...
TRANSCRIPT
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu – 2010
1
Ministerul EducaŃiei al Republicii Moldova
Proiectul
“EducaŃie de calitate în mediul rural din Moldova”
FORMAREA PROFESORILOR PENTRU IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI MODERNIZAT
DE LICEU EDUCAłIA FIZICĂ
Suport de curs
Elaborat de: Panfil Sava CUPRINS:
I. Structura şi funcŃiile Curriculumului modernizat ( 2010 ) II. ConcepŃia didactică a disciplinei
III. Metodologia formării competenŃelor şi proiectarea didactică IV. Corelarea competenŃelor-subcompetenŃelor-conŃinuturilor-tipurilor de activităŃi V. Strategii didactice de predare-învăŃare-evaluare
VI. Proiectul unei unităŃi de învăŃare, centrat pe formarea competenŃelor elevilor. Proiectul unei lecŃii ca element operaŃional subordonat unităŃii de învăŃare
VII. Recomandări metodice de utilizare a manualelor, echipamentului şi a altor materiale existente (inclusiv dotărilor din proiectul ECMRM) în procesul de modernizare a curriculumului modernizat
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu – 2010 2
I. STRUCTURA ŞI FUNCłIILE CURRICULUMULUI MODERNIZAT (2010 )
Programa curriculară la disciplina „EducaŃie fizică” pentru profesorii de liceu prezintă un act normativ, elaborat şi aprobat de Ministerul EducaŃiei al Republicii Moldova. Ea reprezintă a 3-a ediŃie după anterioarele din anii 2001 şi 2006.
Renovarea programelor de studii este întotdeauna dictată de anumiŃi factori sociali, economici, politici etc. Motivul de bază pentru elaborarea actualei programe (ediŃia 2010) rezidă în plasarea accentului de la instruirea centrată pe obiective la instruirea axată pe dezvoltarea la elevi a competenŃelor, fapt ce va asigura acestora un comportament adecvat în rezolvarea diverselor situaŃii şi probleme atît în activitatea didactică, cît şi în viaŃa cotidiană.
Evident, schimbările care se produc în societate creează diverse situaŃii şi probleme, soluŃionarea cărora solicită cetăŃeanului gîndire şi analize profunde asupra fenomenelor socioumane, creativitate şi inventivitate în realizarea activităŃii profesionale şi, nu în ultimul rînd, o bună condiŃie fizică, stare de sănătate, precum şi un confort fiziologic şi psihologic stabil, echilibrat.
De menŃionat că conŃinuturile didactice ale actualei curricula (renovată) sînt de aşa gen, încît acestea asigură posibilităŃi vaste în formarea la elevi a unui sistem de competenŃe, care, în perspectivă, va înlesni activitatea omului, realizată în condiŃii social-economice noi, dictate de realitatea economiei de piaŃă. Instruirea elevilor axată pe competenŃe este sugerată şi de Legea ÎnvăŃămîntului în care se stipulează necesitatea unei astfel de instruiri încît, finalmente, elevul, în
baza însuşirii ansamblului de valori, „... să se poată adapta la condiŃiile mereu schimbătoare ale vieŃii” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 9 noiembrie 1995, nr. 62-63, capitolul I, art. 5 (1).
Curricula renovată ca structură conŃine 3 componente, preliminarii şi referinŃe bibliografice (vezi tabelul 1).
Prima componentă, Repere conceptuale şi metodologice de predare-învăŃare, conŃine concepŃia didactică a disciplinei „EducaŃia fizică”, care reflectă diverse repere strategice referitoare la predarea educaŃiei fizice. Un alt element al componentei menŃionate Ńine de reperele metodologice fundamentale referitoare la predarea-învăŃarea educaŃiei fizice. CompetenŃele – cheie transversale şi competenŃele specifice educaŃiei fizice, care trebuie dezvoltate la elevi, constituie ultima latură a primei componente.
A doua componentă, Modulul didactic curricular, este una fundamentală şi vastă ce integrează în sine 3 aspecte bine corelate şi anume:
a) CompetenŃe / subcompetenŃe: se enumără ce fel de competenŃe şi subcompetenŃe pe domenii educaŃionale, (competenŃe / subcompetenŃe cognitive, psihomotrice, comportamentale) trebuie dezvoltate la elevi;
b) ConŃinuturi didactice: reflectă materia de studii (teme teoretice şi material practic: atletism, gimnastică, jocuri sportive etc.) selectată în scopul asigurării dezvoltării la elevi a competenŃelor / subcompetenŃelor cognitive şi psihomotrice. La fel, se indică cu ce (mijloacele) şi cum (modalităŃile) profesorul va dezvolta competenŃele / subcompetenŃele comportamentale ale elevului.
Notă: materialul practic (exerciŃiile fizice, acŃiunile motrice, etc.) prezentat în programa curriculară poartă caracter recomandabil. Profesorul, este liber în selectarea /şi completarea acestor conŃinuturi didactice.
c) ActivităŃi de învăŃare şi evaluare: reflectă proiectarea diverselor modalităŃi de organizare a procesului de predare-învăŃare, precum şi modalităŃi de evaluare a diverselor tipuri de
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u –
20
10
3
Tab
elul
1
ST
RU
CT
UR
A P
RO
GR
AM
EI
DE
ED
UC
Ał
IE F
IZIC
Ă
Pro
gram
a c
urri
cula
ră
„E
duca
Ńie
fizi
că”,
cic
lul
lice
al,
ediŃ
ia 2
010
P R E L I M I N A R I I
B I B L I O G R A F I E
Com
pone
nta
1. R
eper
e c
on
ceptu
ale
şi
met
odo
logic
e d
e p
red
are
- î
nvă
Ńare
Con
cepŃ
ia
dida
ctic
ă a
educ
aŃie
i fiz
ice
Ori
entă
ri g
ener
ale
de
pred
are
- în
văŃa
re
C
o m
p
e
t e
n
Ń
e C
ompe
tenŃ
e –
chei
e
Com
pete
nŃe
spec
ific
e tr
ansv
ersa
le
a
le d
isci
plin
ei
C
ompo
nent
a 2.
M o
d u
l u
l d
i d
a c
t i
c c
u r
r i
c u
l a
r
Com
pete
nŃe
/ sub
com
pete
nŃe:
•
cogn
itiv
e;
• ps
ihom
otri
ce;
• co
mpo
rtam
enta
le.
Con
Ńinu
turi
did
acti
ce:
• cu
noşt
inŃe
con
cept
uale
(
gene
rale
) şi
spe
cial
e;
• ca
lită
Ńi ş
i cap
acit
ăŃi
ps
ihom
otri
ce;
• at
itud
ini.
Act
ivit
ăŃi d
e în
văŃa
re ş
i eva
luar
e:
• te
ste
doci
mol
ogic
e;
• te
ste
şi n
orm
e m
otri
ce;
• co
mbi
naŃi
i de
evid
enŃă
; •
obse
rvaŃ
ii, c
ompl
etar
ea f
işel
or, c
aiet
ului
etc
. •
acti
vită
Ńi f
ront
ale
în g
rup
şi in
divi
dual
e.
C
ompo
nent
a 3.
S
t
r a
t
e g
i
i e
d u
c
a Ń
i o
n
a
l
e
Str
ateg
ii d
idac
tice
( d
e pr
edar
e –
învă
Ńare
) S
trat
egii
de
eval
uare
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu – 2010
4
competenŃe / subcompetenŃe dezvoltate la elevi în procesul educaŃional. Ansamblul de
activităŃi de învăŃare şi evaluare este proiectat pe domenii educaŃionale. A treia componentă, Strategii educaŃionale, derivă în două tipuri de strategii: a) Strategii didactice (de predare – învăŃare) ce conturează ansamblul acestora, întotdeauna
menit să contribuie la realizarea conceptului prioritar al educaŃiei fizice şcolare; b) Strategii de evaluare ce vizează semnificaŃia evaluării la disciplina „EducaŃie fizică”,
tipurile de pregătire ale elevului (teoretică, fizică, motrice, funcŃională etc.) supuse evaluării, precum şi tehnici concrete de evaluare a competenŃelor / subcompetenŃelor respective dezvoltate.
Curricula „EducaŃie fizică” are următoarele funcŃii şi oportunităŃi: • reglează întregul proces de educaŃie fizică a elevilor din ciclul liceal; • constituie baza proiectării didactice (de lungă şi scurtă durată) referitor la formarea competenŃelor elevilor; • constituie baza evaluării succesului şcolar la disciplina de studii „EducaŃie fizică”; • poziŃionează elaborarea ghidurilor metodologice, a manualelor, altor materiale didactico-
metodice atît pentru profesor, cît şi pentru elev. Prin urmare, noua curricula constituie un instrument funcŃional, adresat cadrelor didactice
şi manageriale, evaluatorilor şi completează sistemul de documente curriculare, aducînd un suflu nou, modern referitor la educaŃia fizică a licienilor.
II. CONCEPłIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI
ImportanŃa educaŃiei fizice şcolare este conturată în actul legislativ al învăŃămîntului, care
stabileşte următoarele finalităŃi educaŃionale: a) dezvoltarea personalităŃii copilului, a capacităŃilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la nivelul potenŃialului său maxim; b) asigurarea pregătirii fizice multilaterale, cu caracter profesional – aplicativ, „formarea
simŃului necesităŃii de practicare a culturii fizice şi sportului pe parcursul întregii vieŃi” (Legea ÎnvăŃămîntului. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 9 noiembrie 1995, nr. 62 – 63, pag.39).
Reieşind din reperele legislative menŃionate, conceptul de bază al Curriculumului de EducaŃie fizică constă în iniŃierea şi ghidarea permanentă a elevilor în scopul formării unui sistem bine corelat de cunoştinŃe, motivaŃii, calităŃi şi capacităŃi (competenŃe) de a utiliza sistematic, conştient, în mod independent, mijloacele educaŃiei fizice (exerciŃiile fizice, factorii naturali/igienici), precum şi de a duce un mod sănătos de viaŃă atît în perioada şcolarizării, cît şi pe parcursul întregii vieŃi. Elevii, absolvind liceul, trebuie să devină conştienŃi de faptul că sportul şi cultura fizică sînt mijloace eficiente în vederea dezvoltării fizice armonioase, profilaxiei bolilor, fortificării şi menŃinerii sănătăŃii, obŃinerii echilibrului psihofiziologic, perfecŃionării fizice etc. – componente/factori ce asigură longevitatea speciei umane.
Ideea menŃionată este şi va fi actuală întotdeauna, fiindcă progresul tehnico-ştiinŃific crează premise nu numai pentru dezvoltarea societăŃii şi a omului, ci şi în detrimentul sănătăŃii lui. Actualmente, activitatea elevului/omului contemporan poartă un caracter static dominant, lipsit de mişcări active şi eforturi musculare evidente. Deci e vorba de hipodinamie, numită „boala civilizaŃiei”, care contaminează atît masele de elevi, cît şi masele de adulŃi. În combaterea acestui fenomen negativ, un rol deosebit îi revine profesorului de educaŃie fizică, care, împreună cu alŃi
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu – 2010 5
specialişti (profesorii de biologie, managerii educaŃionali, lucrătorii medicali ai instituŃiilor de învăŃămînt etc.) vor forma competenŃele şi atitudinile elevilor referitoare la lichidarea deficitului de mişcare.
În contextul ştiinŃelor educaŃiei, didactica educaŃiei fizice reprezintă o ştiinŃă integrativă
(psihopedagogică, medico-biologică, teoretico-metodică), care valorifică sistemic ansamblul formelor de practicare a exerciŃiilor fizice (în diverse condiŃii naturale), bazate pe principiile şi conceptele metodologice fundamentale ce stau la baza strategiilor pedagogice de ordin cognitiv, psihomotor şi afectiv şi care asigură mărirea potenŃialului biologic, fiziologic, psihologic, intelectual, social etc. al elevului.
Aşadar, sintetizînd reperele menŃionate, putem evidenŃia două aspecte prioritare ce Ńin de valoarea formativă a educaŃiei fizice şcolare şi anume:
a) dezvoltarea la elevi a competenŃelor specifice, sporirea gradului stării de sănătate, capacităŃilor motrice care, finalmente, poate fi obŃinut prin calitatea procesului educaŃional; b) formarea personalităŃii, capabile să aplice în viaŃa personală (dar şi în activitatea profesională) valorile culturii fizice, care poate fi educată în baza valorilor universale. Implementarea calitativă a Curriculumului şcolar de EducaŃie fizică solicită profesorului
cunoaşterea profundă şi respectarea cu stricteŃe a sistemului de principii didactice în baza cărora va organiza / şi desfăşura procesul educaŃional.
Nominalizarea principiilor respective, însoŃite de succinte caracteristici sînt reflectate în curricula disciplinei de studii (a se vedea „EducaŃia fizică. Curriculum pentru clasele X – XII. Min. EducaŃiei al Rep. Moldova. - Ch.: Î.E.P. ŞtiinŃa, 2010, pag. 4 – 5).
III. METODOLOGIA FORMĂRII COMPETENłELOR ŞI PROIECTAREA
DIDACTICĂ
Cum poate fi definită noŃiunea „competenŃă”? O explicaŃie generală găsim în DicŃionarul
explicativ al limbii române, care indică că competenŃa este „... capacitatea cuiva de a se pronunŃa asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adînci a problemei în discuŃie” (DEX. EdiŃia a II-a. Univers Enciclopedic. Bucureşti, 1996, pag. 203). În literatura psihopedagogică sînt reflectate diverse variante de difinire a competenŃei. Ne vom limita la o singură variantă, care ni s-a părut amplă şi funcŃională. Aşadar competenŃă este un ansamblu / sistem integrat de cunoştinŃe,
deprinderi şi atitudini dobîndite de elev prin învăŃare şi mobilizare în contexte specifice de
realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor
probleme cu care acesta se poate confrunta în viaŃa reală. Transferînd definiŃia „standard” într-un limbaj mai simplu, putem concluziona că competenŃa constituie un ansamblu de cunoştinŃe funcŃionale şi experienŃe comportamentale formate la elev în procesul educaŃional, în scopul rezolvării unor situaŃii de probleme cu caracter personal / sau social cu care acesta se înfruntă. Deci competenŃele constituie un ansamblu de achiziŃii finale educaŃionale dobîndite de elev în cadrul procesului de educaŃie fizică. Pentru formarea la elevi a competenŃelor, profesorul v-a persevera ca acesta:
• să stăpînească un ansamblu de cunoştinŃe conceptuale / şi speciale în dependenŃă de
problema ce urmează a fi rezolvată;
• să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinŃele în situaŃii simple pentru a le înŃelege,
realizînd astfel funcŃionalitatea cunoştinŃelor însuşite;
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu – 2010 6
• să rezolve diverse situaŃii – probleme, conştietizînd în aşa mod cunoştinŃele funcŃionale
în viziunea proprie;
• să rezolve situaŃii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme din
activitatea didactcă / viaŃa cotidiană, manifestînd comportamente / atitudini conform achiziilor finale, adică competenŃe.
Metodologic, procesul de formare a compotenŃei va parcurge anumite etape, urmînd algoritmul:
CunoştinŃe FuncŃionalitate Conştientizare Aplicativitate
Comportament /Atitudini = C O M P E T E Nł A. Implementarea curriculumului de educaŃie fizică va contribui la formarea la elevi a
competenŃelor transversale – cheie (generale) şi specifice disciplinei de învăŃămînt. Orice competenŃă este achiziŃionată prin intermediul formării subcompetenŃelor, care se definesc ca precondiŃii pentru formarea competenŃelor transversale sau specifice disciplinei de studii. Deci, subcompetenŃele sînt elemente organice ale competenŃelor, derivînd din acestea.
Formarea la elevi a diverselor tipuri de competenŃe solicită termeni concreŃi de timp. Unele, de exemplu, şi anume competenŃa de a duce un mod sănătos de viaŃă, solicită ani în şir, altele – cîteva luni. Prin urmare, procesul de formare a competenŃelor / şi subcompetenŃelor este strîns legat de proiectarea didactică.
TradiŃional, la disciplina „EducaŃie fizică” sînt stabilite şi acceptate de profesori două documente ce Ńin de proiectarea didactică:
1. Proiectul didactic de lungă durată sau, altfel spus, planul calendaristic anual, care are formă grafică (a se vecea tabelul 2), se elaborează de profesor Ńinînd cont de:
a) particularităŃile de vîrstă ale elevilor; b) gradul de pregătire fizică şi al stării de sănătate al elevilor; c) baza tehnico-materială a educaŃiei fizice şcolare; d) condiŃiile climaterice (anotimpurile anului) de desfăşurare a lecŃiilor; f) evenimente, obiceiuri şi tradiŃii naŃionale şi sportive etc. Acest document se elaborează pentru fiecare clasă şi reflectă: a) ansamblul de competenŃe / şi subcompetenŃe ce urmează să fie dezvoltate pe parcursul anului de studii; b) eşalonarea conŃinuturilor didactice, predarea – învăŃarea căror va asigura dezvoltarea competenŃelor / subcompetenŃelor respective; operaŃionalizarea obiectivelor referitoare la
dezvoltarea subcompetenŃelor pentru fiecare lecŃie de educaŃie fizică. Exemplificăm secvenŃial (pe domenii educaŃionale); proiectul didactic de lungă durată la educaŃia fizică pentru clasa 10 (a se vedea tabelul 2).
2. În baza proiectului didactic de lungă durată, profesorul elaborează proiectul didactic al lecŃiei, care, tradiŃional, are şi el formă grafică şi, finalmente, reflectă următoarele laturi:
a) date generale despre lecŃia de educaŃie fizică (clasa, data şi locul desfăşurării, resursele materiale); b) subiectele lecŃiei şi subcompetenŃele ce urmează să fie dezvoltate la elevi; c) etapele lecŃiei şi durata acestora; d) operaŃionalizarea obiectivelor referitoare la dezvoltarea subcompetenŃelor şi selectarea
mijloacelor (conŃinuturilor) didactice ce vor asifgura dezvoltarea acestora;
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu – 2010 7
e) dozarea timpului lecŃiei, efortului fizic şi intelectual; f) sugestii metodologice de predare – învăŃare – evaluare; g) indicaŃii organizatorico – metodice. InformaŃiile ce Ńin de punctul a) şi b) descrise anterior constituie conŃinutul primei părŃi
(întroductive) a proiectului didactic al lecŃiei. ConŃinutul părŃii a doua, parte fundamentală a proiectului integrează punctele: c); d); e); f); g) şi are structură grafică (a se vedea tabelul 3):
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u –
20
10
8
Stru
ctur
a şi
con
Ńinu
tul p
roie
ctul
ui d
idac
tic
de lu
ngă
dura
tă (
cl. 1
0, m
odel
de
proi
ect)
T
abel
ul 2
Indi
cato
ri
Num
ărul
de
ore
Com
pete
nŃe
spec
ific
e S
ubco
mpe
tenŃ
e C
onŃi
nutu
ri d
idac
tice
1
2 3
4 5
6 7
8 9
10
……
66
67
68
1 2
3 4
5 6
7 8
9 10
11
12
13
14
15
16
17
F
orm
area
uno
r co
ncep
te ş
i va
lori
fun
da-
men
tale
pr
ivin
d ac
tivi
tate
a m
otri
ce ş
i in
flue
nŃa
anat
omo-
fizi
olo-
gică
a
aces
teia
as
upra
org
a-ni
smul
ui
uman
Ele
vul
va
fi
com
pete
nt:
• să
de
zvăl
uie
pote
nŃia
lul
edu-
cati
v al
cu
ltur
ii
fizi
ce
în
form
a-re
a pe
rson
alit
ăŃii
om
ului
co
n-te
mpo
ran;
•
să
inte
rpre
teze
re
laŃi
a di
ntre
hi
-po
dina
mie
şi
să
-nă
tate
a om
ului
; •
să
eval
ueze
co
nsec
inŃe
le
hipo
dina
mie
i;
Dom
eniu
l cog
niti
v.
Cun
oşti
nŃe
conc
eptu
ale
(gen
eral
e)
Tem
a1. R
olu
l cu
lturi
i fi
zice
în f
orm
are
a p
erso
nali
tăŃi
i
um
ane
(ca
-rac
teri
stic
a no
Ńiun
ii „
pers
onal
itat
e ar
mon
ios
dezv
olta
tă”,
po
tenŃ
ialu
l for
mat
iv-
educ
ativ
al c
ultu
rii f
izic
e şi
sp
ortu
lui;
ed
ucar
ea/d
ezvo
ltar
ea
cali
tăŃi
lor
inte
lect
uale
, m
oral
e, e
ste-
tice
, mot
rice
et
c. a
le o
mul
ui c
onte
m-
pora
n pr
in in
term
ediu
l pr
acti
cări
i sis
tem
atic
e a
exer
ciŃi
ilor
fiz
ice)
. T
ema
2. H
ipodin
am
ia ş
i
sănăta
tea o
mulu
i (c
arac
teri
stic
a fe
nom
enul
ui
hipo
dina
mic
; mod
ul
sede
ntar
de
viaŃ
ă –
cauz
a pr
inci
pală
a h
ipod
inam
iei;
co
nsec
inŃe
le h
ipod
inam
iei:
Ac
Î An
S
E
Ac
Î Ap
An
S
E
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u –
20
10
9
• să
an
aliz
eze
fa
ctor
ii
care
co
ndiŃ
ione
ază
cond
iŃia
fi
zică
a
omul
ui;
obez
itat
ea, d
ezvo
ltar
ea
fizi
că a
nor-
mal
ă, s
căde
rea
acti
vită
Ńii f
uncŃ
iilo
r or
gani
smul
ui e
tc; r
olul
ac
tivi
tăŃi
lor
mot
rice
şi
spor
tive
în li
chid
area
hi
podi
nam
iei)
. T
ema
3. C
ondiŃ
ia fi
zică
a
om
ulu
i (d
efin
iŃia
no
Ńiun
ii „c
ondi
Ńie
fizi
că”
şi
cara
cter
isti
cile
de
bază
ale
ac
este
ia;
rezi
sten
Ńa
card
iova
scul
ară;
re
zist
enŃa
m
uscu
lară
; vi
goar
ea
corp
ului
; pu
tere
a;
fact
orii
care
con
diŃi
onea
ză c
ondi
Ńia
fizi
că
a om
ului
: vî
rsta
, se
xul,
cons
titu
Ńia
corp
oral
ă,
alim
enta
Ńia,
ac
tivi
tate
a m
otri
ce
şi
căli
rea
orga
nism
ului
, bo
ala
şi
exte
nuar
ea
orga
nism
ului
, st
resu
l, m
ediu
l am
bian
t, co
nsum
ul
de
drog
uri;
core
lare
a di
ntre
co
ndiŃ
ia
fizi
că ş
i să
năta
tea
omul
ui;
test
area
co
ndiŃ
iei
fizi
ce
a om
ului
.
A
c Î
A
n
Ap
S
E
1 2
3 4
5 6
7 8
9 10
11
12
13
14
15
16
17
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u –
20
10
10
• să
ap
lice
fo
rmul
a K
ettl
e în
ca
drul
te
stăr
ii
antr
opom
etri
ce;
• să
com
pare
pro
prii
indi
ci c
u st
anda
rdel
e ex
iste
nte;
•
să c
unoa
scă
şi s
ă ap
lice
li
mba
-jul
sp
orti
v p
e-da
gogi
c;
• să
res
pect
e re
guli
le
de c
om-p
orta
re c
ivi-
liza
tă
în
cadr
ul
arbi
traj
ului
jo-
cu
rilo
r de
ech
i-pă
;
Tem
a 4.
Nutr
iŃia
corp
ora
lă
(car
acte
rist
ica
gene
rală
a
expr
esie
i „n
utri
Ńie
corp
oral
ă”;
cara
cter
isti
ca
indi
cilo
r de
ba
ză
ce
dete
rmin
ă nu
triŃ
ia
corp
oral
ă:
mas
a co
rpor
ală,
în
ălŃi
mea
co
rpul
ui;
dete
rmin
area
ra
port
ului
di
ntre
m
asa
corp
oral
ă şi
în
ălŃi
mea
co
rpul
ui
(for
mul
a K
ettl
e);
stan
dard
ele
indi
cilo
r K
ettl
e;
rolu
l ali
men
taŃi
ei ş
i ac
tivi
tăŃi
i m
otri
ce
în
obŃi
nere
a nu
triŃ
iei
corp
oral
e ni
rmal
e).
Cun
oşti
nŃe
spec
iale
T
erm
eni
spor
tivi
, no
Ńiun
i, de
fini
Ńii.
Teh
nica
şi
tact
ica
acŃi
unil
or
mot
rice
de
bază
. R
egul
ile
com
peti
Ńion
ale
şi
arbi
traj
ul
la
prob
ele
spor
tive
cul
tiva
te î
n şc
oală
şi
cel
e pr
efer
ate.
Jo
curi
de
echi
pă
Ach
iziŃ
ia /
Ap
A
pli
Ap
ca
rea
An
cu
n S
Ac
Î Ap
An
S
E
oşti
n
Ńe
lor E
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u –
20
10
11
Dez
volt
area
ca
lită
Ńilo
r m
otri
ce d
e ba
ză, f
un-
cŃio
nale
a
plic
ativ
e,
voli
tive
şi
este
tice
pr
in in
ter-
med
iul
exer
ciŃi
ilor
fi
zice
.
•••
• să
ut
iliz
eze
exer
ciŃi
ile
pen-
tru
dezv
olta
rea
capa
cită
Ńilo
r de
vi
teză
, rez
iste
n-
Ńă
fizi
că
şi
forŃ
ă ex
ploz
ivă;
••
• •
să
efec
tuez
e cu
in
dici
sp
oriŃ
i de
co
ordo
nare
de
prin
deri
m
otri
ce
gene
rale
, s
peci
fice
gim
nast
icii
de b
ază;
Dom
eniu
l psi
hom
otor
••
• A
tlet
ism
- al
erga
re d
e vi
teză
100
m;
-ale
rgar
e de
şta
fetă
8x1
0m
şi 4
x100
m;
- al
erga
re d
e re
zist
enŃă
100
0 m
(f)
a
lerg
are
de r
ezis
tenŃ
ă 10
00 m
(f)
şi 2
000
m (
b) s
au c
ros
2000
m
3000
m (
b);
sări
tură
în
lung
ime
din
elan
de
13
– 15
paş
i;
- să
ritu
ră
în
înăl
Ńim
e di
n el
an
9–11
paş
i;
- ar
unca
rea
min
gii
150
g (f
) la
dis
tanŃ
ă cu
ela
n.
•••
Par
alel
e eg
ale
- di
n ba
lans
ări
în s
prij
in p
e br
aŃe,
ur
care
la
ba
lans
în
aint
e, î
n aş
ezat
, de
părt
at
şi în
spr
ijin
; -
din
spri
jin
pe
braŃ
e –
bala
nsăr
i, la
b
alan
s în
apoi
, ur
care
în
sp
riji
n;
- di
n sp
riji
n aş
ezat
dep
ărta
t, ro
stog
o-li
re
înai
nte
în
aşez
at d
epăr
tat;
-
din
bala
nsăr
i în
sp
riji
n,
cobo
rîre
la
bal
ans
înai
nte
pest
e o
bară
At
D
At
R/d
R
/d
At
At
At
At
At
At
R/c
D
A
t
At At
E
A
d
R
/c
At
At
E
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u –
20
10
12
L
EG
EN
DĂ
: D
omen
iul c
ogni
tiv:
Ac
– ac
hizi
Ńia;
Î –
înŃe
lege
rea;
Ap
– ap
licar
ea;
An
– an
aliz
a; S
– s
inte
za;
E –
eva
luar
ea;
Dom
eniu
l psi
hom
otor
: D
- di
spoz
iŃia
; R
/d –
rea
cŃia
dir
ijat
ă; R
/c –
rea
cŃia
com
plex
ă; A
d –
adap
tare
a;
C
r- c
reaŃ
ia;
E –
eva
luar
ea;
Dom
eniu
l afe
ctiv
: C
– c
arac
teri
zare
a; R
/r –
rea
cŃia
/răs
puns
; V
– v
alor
izar
ea.
Dez
volt
area
tr
ăsăt
uril
or d
e pe
rson
alit
ate
favo
ra-b
ile
inte
-gră
rii
soci
ale
•••
• să
man
ifes
te in
tere
s şi
per
seve
renŃ
ă în
pr
oces
ul d
e în
văŃa
re
mot
rice
•
să a
cŃio
neze
in
divi
dual
şi î
n gr
up
pent
ru d
ez-v
olta
rea
cali
tă-Ń
ilor
mot
rice
spre
s
tîng
a (d
reap
ta)
cu
înto
arce
re la
900
; -
îmbi
nări
de
el
emen
te
şi
com
bina
Ńii
însu
şite
ant
erio
r.
•••
Dom
eniu
l afe
ctiv
-
real
izar
ea
sist
emat
ică
a ex
erci
Ńiil
or
fizi
ce
pent
ru
form
area
co
mpe
tenŃ
elor
la
le
cŃii
şi d
omic
iliu
; -
exec
utar
ea
exer
ciŃi
ilor
fi
zice
pîn
ă la
ref
uz;
- co
mpa
rare
a re
zult
atel
or
prop
rii
cu
stan
dard
ele
de
com
pete
nŃă
şi
rezu
l-ta
tele
co
legi
lor;
-
efec
tuar
ea i
ndep
ende
ntă
şi
sist
ema-
tică
a u
nor
exer
ciŃi
i fi
zice
pe
ntru
de
zvol
tare
a vi
teze
i, fo
rŃei
, rez
iste
nŃei
.
R/r
R/r
V
V
V
C
V
R
/d-R
/c
Ad-
Cr
R/r
C
C
C
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu - 2010 13
Structura proiectului didactic al lecŃiei Tabelul 3
Etapele lecŃiei, durata
lor
OperaŃionalizarea obiectivelor referitoare la dezvoltarea
subcompetenŃelor
ConŃinuturi didactice Dozarea efortului
Sugestii de
predare, învăŃare, evaluare
IndicaŃii organizato-
rico-metodice
1 2 3 4 5 6 De menŃionat că, referitor la proiectarea didactică, profesorii pot utiliza şi alte variante. Spre
exemplu, o variantă alternativă poate fi proiectarea didactică efectuată în baza unităŃii de învăŃare, care presupune dezvoltarea competenŃei / subcompetenŃelor într-un ciclu de lecŃii în cadrul cărora are loc predarea – învăŃarea cîtorva subiecte (teme) întrunite, de exemplu, într-un subcapitol tematic. Astfel de proiect are formă grafică şi poate fi elaborat în mai multe variante pe care le exemplificăm mai jos:
Varianta A
CompetenŃe specifice
ConŃinuturi didactice
SubcompetenŃe ActivităŃi de
învăŃare / evaluare
Nr. de ore
Săptămîna ObservaŃii
1 2 3 4 5 6 7
Varianta B Eşalonarea în
timp CompetenŃe specifice
SubcompetenŃe UnităŃi de învăŃare Nr.
de ore Data
Tehnologii didactice de
predare-învăŃare ObservaŃii
1 2 3 4 5 6 7
Varianta C
Data SubcompetenŃe
vizate Detalieri de
conŃinut
ActivităŃi de
învăŃare
Resurse (materiale,
procedurale, de timp)
Evaluarea ObservaŃii
1 2 3 4 5 6 7
Notă: 1. Orice variantă de proiectare didactică selectată (tradiŃională sau alternativă) solicită profesorului cunoaşterea profundă a programei curriculare, a subiecŃilor, condiŃiilor de lucru şi nu în ultimul rînd responsabilitate şi creativitate.
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu - 2010 14
IV. CORELAREA COMPETENłELOR – SUBCOMPETENłELOR – CONłINUTURILOR – TIPURILOR DE ACTIVITĂłI
Curricula la „EducaŃie fizică” include un ansamblu de competenŃe care, practic, constituie un
sistem bine corelat. Acesta poate fi reprezentat în modul următor:
Sistemul de competenŃe
CompetenŃe – cheie CompetenŃe specifice
transversale şi trandisciplinare disciplinei de studii
(n = 10 competenŃe) (n = 3 competenŃe)
În continuare ne vom limita la nominalizarea competenŃelor - cheie transversale fără a le caracteriza, deoarece acest lucru se regaseşte în programa curriculară (a se vedea programa, pag. 6-7). MenŃionăm doar că competenŃele - cheie transversale corespund concepŃiei dezvoltării sistemului de învăŃămînt obligatoriu, asigurînd elevilor cunoştinŃe, capacităŃi şi atitudini cuprinse în standardele europene.
CompetenŃele – cheie transversale: 1. CompetenŃe de învăŃare / de a învăŃa să înveŃi; 2. CompetenŃe de comunicare în limba maternă / limba de stat; 3. CompetenŃe de comunicare într-o limbă străină; 4. CompetenŃe de bază în matematică, ştiinŃă şi tehnologie; 5. CompetenŃe acŃional-strategice; 6. CompetenŃe digitale în domeniul tehnologiilor informaŃionale şi comunicaŃionale (TIC); 7. CompetenŃe interpresionale, civile, morale; 8. CompetenŃe de autocunoaştere şi autorealizare; 9. CompetenŃe culturale, intelectuale (de a recepta şi de a crea valori); 10. CompetenŃe antreprenoriale. Referitor la competenŃele specifice disciplinei de studii „EducaŃie fizică”, remarcăm că acestea
sînt incluse în programă în număr de 3 unităŃi, corespunzînd celor 3 domenii educaŃionale (cognitiv, psihomotor, afectiv). CompetenŃele specifice sînt identice pentru toate clasele liceale acestea fiind următoarele:
1. Formarea unor concepte şi valori fundamentale privind activitatea motrice şi influenŃa anatomo-fiziologică a acesteia asupra organismului uman;
2. Dezvoltarea calităŃilor motrice de bază, funcŃionale, aplicative, volitive şi estetice prin intermediul exerciŃiilor fizice;
3. Formarea calităŃilor de personalitate, comportamentului civilizat, a deprinderilor comunicative şi de interacŃiune socială.
De menŃionat că competenŃele specifice educaŃiei fizice sînt de mai multe feluri şi schematic pot fi reflectate astfel:
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu - 2010 15
Realizarea subcompetenŃelor care, finalmente, contribuie la dezvoltarea atît a competenŃelor–
cheie transversale, cît şi a competenŃelor specifice disciplinei „EducaŃie fizică”, solicită utilizarea unui instrumentariu pedagogic. Expresia instrumentariul pedagogic semnifică sumarul conŃinuturilor didactice şi activităŃilor de predare – învăŃare – evaluare reflectate în curricula, potenŃialul formativ al căror vor asigura (în cazul utilizării eficiente) dezvoltarea subcompetenŃelor / şi competenŃelor proiectate în programa de studii.
ConŃinuturile didactice la educaŃia fizică pentru clasele de liceu conŃin două tipuri de materie de studiu:
a) material teoretic, care la rîndul său se divizează în cunoştinŃe conceptuale (generale) şi cunoştinŃe speciale;
b) material practic, acesta fiind prezentat în formă de exerciŃii fizice, procedee şi acŃiuni motrice, ştafete, etc.
Compartimentul teoretic conŃine 11 teme pentru clasele X – XII. Tematica este diversă, cunoştinŃele avînd caracter complex (teoretico–metodic, metodico-biologic, psihopedagogic, social–economic), menite să formeze la elevi viziuni, concepte şi motivaŃii de a practica sistematic exerciŃiile fizice, sportul, modul sănătos de viaŃă.
Pe lîngă cele 11 teme, compartimentul teoretic mai conŃine şi cunoştinŃe de alt gen, cunoscute de către specialiştii domeniului ca cunoştinŃe speciale, menite să formeze la elevi sistemul de noŃiuni şi definiŃii, reprezentări tehnico–tactice în executarea diverselor acŃiuni motrice, activităŃi competiŃionale etc.
De menŃionat că conŃinuturile teoretice sînt în strînsă corelaŃie cu competenŃele / subcompetenŃele cognitive (generale şi speciale) fapt ce va asigura dezvoltarea acestora.
Comportamentul practic conŃine exerciŃii fizice din următoarele domenii sportive: gimnastică, atletism, baschet, volei, fotbal, handbal, înot. Diversitatea mijloacelor planificate va asigura dezvoltarea unui sistem integru de competenŃe / subcompetenŃe psihomotrice, necesare elevului în practicarea independentă a exerciŃiilor fizice şi sportului în scopul:
a) dezvoltării, menŃinerii sănătăŃii; b) dezvoltării fizice armonioase a organismului; c) perfecŃionării calităŃilor şi capacităŃilor motrice; d) lichidării unor defecte fizice; e) profilaxiei bolilor. Evident, că în curricula sînt planificate şi activităŃile de învăŃare şi evaluare, fiind evidenŃiate mai
cu seamă acelea ce Ńin de evaluarea competenŃelor / subcompetenŃelor specifice disciplinei „EducaŃie fizică”.
CompetenŃe specifice educaŃiei fizice
CompetenŃe
cognitive
CompetenŃe
psihomotrice
CompetenŃe
comporta-
mentale
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu - 2010 16
Pentru confirmarea corelaŃiei existente (între competenŃe – subcompetenŃe – conŃinuturi didactice – activităŃi de învăŃare / evaluare) în curricula renovată vom exemplifica prin cîteva secvente extrase din programa de studii pentru clasa XI.
CompetenŃa specifică domeniului cognitiv: Formarea unor concepte şi valori fundamentale privind activitatea motrice şi influenŃa
anatomo – fiziologică a acesteia asupra organismului uman
SubcompetenŃe ConŃinuturi didactice ActivităŃi de învăŃare
şi evaluare • • • Elevul va fi competent: • să argumenteze efectele activităŃii motrice în profilaxia şi lichidarea stresului uman.
• • • Tema 3. Cultura fizică şi stresul: (definiŃia noŃiunii de stres; factorii ce cauzează stresul la om; consecinŃele psihologice şi fiziologice ale stresului asupra sănătăŃii omului; metodologia utilizării mijloacelor educaŃiei fizice în scopul profilaxiei şi atenuării stresului la om).
• • • Test de cunoştinŃe.
CompetenŃa specifică domeniului psihomotor: Dezvoltarea calităŃilor motrice de bază, funcŃionale, aplicative, volitive şi estetice prin
intermediul exerciŃiilor fizice
SubcompetenŃe ConŃinuturi didactice ActivităŃi de învăŃare
şi evaluare • • • Elevul va fi competent: • să demonstreze procedeele de aruncări la coş; • posedarea paselor în diferite condiŃii de joc; • efectuarea blocajelor interior şi exterior.
• • • 6.1. Baschet Elemente şi procedee tehnice
a) aruncarea la coş cu o mînă de sus de pe loc, în mişcare, prin săritură; b) pasarea mingii în 2 -3 jucători cu schimb de locuri; c) complexe de exerciŃii cu folosirea driblingului pasării, opririlor, întoarcerilor, aruncărilor la coş; AcŃiuni tactice:
a) blocaj interior, exterior; b) apărarea zonală; c) apărarea „om la om”; d) jocul bilateral, arbitrajul.
• • • Aruncări libere la linia de pedeapsă din 10 încercări. Pasări în coloane cu schimb de locuri (2 – 4 coloane). Joc bilateral cu efectiv redus 2 x 2: 3 x 3.
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu - 2010 17
CompetenŃa specifică domeniului afectiv: Dezvoltarea calităŃilor de personalitate favorabile integrării sociale
SubcompetenŃe ConŃinuturi didactice ActivităŃi de învăŃare
şi evaluare Elevul va fi competent: • să–şi alcătuiască propriul program de exerciŃii pentru dezvoltarea fizică armonioasă şi să-l realizeze cu stricteŃe; • să manifeste calităŃi comunicative în diverse activităŃi interactive.
- Realizarea sistematică a exerciŃiilor fizice din propriul program şi compararea rezultatelor obŃinute cu cele precedente şi ale colegilor; - elaborarea şi desfăşurarea unui fragment al lecŃiei cu un grup de elevi; - participarea în cadrul lecŃiei în calitate de şef al echipei (grupului), arbitru, secretar al jocului pentru organizarea lecŃiei, a concursurilor şi competenŃiilor cu caracter sportiv.
Testarea capacităŃilor organizatorice la lecŃie şi în afară de clasă.
V. STRATEGII DIDACTICE DE PREDARE – ÎNVĂłARE – EVALUARE
Strategia educaŃională reprezintă „ o manieră de abordare a educaŃiei necesară pentru realizarea
unui scop specific”, prin traducerea în practică a principiilor generale de proiectare a activităŃii de formare – dezvoltare permanentă a personalităŃii şi a metodelor de instruire integrate optim la nivelul unui discurs didactic eficient, adoptabil şi adaptabil într-un context dat (Dictionaire actuel de l ′ education, 1993, p. 1185).
Strategia didactică la disciplina “EducaŃie fizică” în şcoală va reieşi din faptul că elevii de liceu au un nivel înalt de pregătire din punct de vedere intelectual şi fizic, deosebindu-se şi prin dezvoltarea psihofiziologică. Aceasta cere o activitate mai intensă privind realizarea conŃinutului instruirii, ajutînd elevii în dezvoltarea capacităŃilor sale, creîndu-se condiŃii maxime pentru formarea optimală a competenŃelor.
Activitatea motrice (didactică), realizată sistematic în cadrul lecŃiilor şi în activităŃile extraşcolare, va reprezenta interacŃiunea componentelor anatomic, fiziologic şi psihologic ale elevului, orientîndu-l spre asimilarea valorilor culturii fizice, formarea motivaŃiei privind importanŃa personală şi socială a practicării sistematice a exerciŃiilor fizice, formarea reprezentărilor despre cultura sănătăŃii, respectarea cerinŃelor unui mod sănătos de viaŃă.
Proiectarea strategiei didactice la EducaŃia fizică va fi orientată spre activităŃi de formare a competenŃelor elevilor (cognitive, psihomotrice şi comportamentale) prin instruirea formativă. Proiectarea strategiei didactice va reieşi din esenŃa obiectivelor de formare a competenŃelor şi nu din conŃinuturile educaŃionale.
Strategiile didactice vor fi active şi interactive, practicîndu-se metodologii ce se referă la activitatea profesorului şi a elevului în cadrul lecŃiei de educaŃie fizică. Se va respecta structura logică de corelare dintre competenŃe – cheie, subcompetenŃe, conŃinuturi şi evaluării iniŃiale, formative şi finale. Va fi o abordare ştiinŃifică a strategiei didactice ca proces şi ca produs.
În scopul formării la elevi a obişnuinŃei de a practica sistematic exerciŃiul fizic în diverse scopuri (asanative, formative, recreative, dezvoltative etc.), pedagogul va programa (proiecta) elevilor sarcini la domiciliu. Activitatea realizată de către elev la domiciliu trebuie evaluată sistematic în cadrul lecŃiei şi apreciată cu notă diferenŃiată.
Metodele şi tehnicile de predare – învăŃare se vor baza pe următoarele criterii: competenŃe, obiective, conŃinuturi, clasa şi vîrsta elevilor.
Metodele de predare – învăŃare (de formare a competenŃelor) vor fi: expunerea orală, demonstraŃia, conversarea, învăŃarea în echipă, analogia, exerciŃiul, descoperirea şi problematizarea,
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu - 2010 18
modelarea, simularea, cooperarea, asaltul de idei, studiul de caz, feebbackul, experimentul, metoda statistică – matematică, etc.
Diversificarea formelor de învăŃare va fi următoarea: • îmbinarea solicitărilor cognitive, psihomotrice de tip frontal cu cele de tip individual; • comportamentul didactic al profesorului va reieşi din ritmul de învăŃare a fiecărui elev; • organizarea procesului educaŃional nu trebuie să frîneze posibilitatea pregătirii în continuare a unor elevi cu aptitudini motrice superioare; • educarea personalităŃii elevilor în cadrul practicării exerciŃiilor fizice va fi integrală, formînd
competenŃe cognitive, psihomotrice şi comportamentale. În cadrul procesului educaŃional se vor intercala cunoştinŃele din diferite domenii ale cunoaşterii:
cultură fizică, sport, anatomie, fiziologie, chimie, biologie, fizică, biomecanică etc. Interdisciplinaritatea, relevînd caracteristica epocii noastre, reprezintă o modalitate de organizare a conŃinuturilor învăŃării, oferind o imagine unitară a proceselor studiate în cadrul disciplinei „EducaŃie fizică”.
Evaluarea defineşte eficienŃa învăŃămîntului prin prisma raportului dintre competenŃele – cheie transversale şi specifice proiectate şi rezultatele obŃinute de către elevi în activitatea de învăŃare, menite să reflecte nivelul, volumul şi calitatea dezvoltării competenŃelor cognitive şi psihomotrice.
Evaluarea vizează: a) în ce măsură competenŃele – cheie şi specifice au fost atinse; b) progresul sau insuccesul elevilor; c) eficienŃa strategiilor didactice folosite de profesor în activitatea de instruire; d) evaluările realizate la finele anului de învăŃămînt vor demonstra posedarea subcompetenŃelor
indicate în curriculum pentru clasa respectivă. Aşadar să clarificăm ce evaluăm? La disciplina de studii „EducaŃie fizică”, în raport cu alte
obiecte de învăŃămînt, evaluarea se deosebeşte, fiind o procedură pedagogică complexă, multifuncŃională, integrativă. Se evaluează nu numai competenŃele / subcompetenŃele specifice dezvoltate care caracterizează diverse tipuri de pregătire a elevilor (pregătire teoretică, fizică, motrice etc.), dar şi dezvoltarea fizică şi comportamentul acestora. Pentru o înŃelegere mai bună a sistemului de evaluare la educaŃia fizică, prezentăm schematic structura şi conŃinutul acestuia (a se vedea tabelul 4).
De menŃionat că nu toate evaluările la educaŃia fizică finalizează cu stabilirea notei elevului. Printre acestea se enumără evaluările ce Ńin de pregătirea fizică, funcŃională, precum şi de dezvoltarea fizică a elevului.
Detaliem particularităŃile evaluării competenŃelor cognitive (generale şi specifice) şi psihomotrice. Evaluarea competenŃelor cognitive generale poate fi efectuată, utilizînd diverse instrumente (tehnici), preferinŃa acordîndu-i –se testului de cunoştinŃe. În cazul cînd evaluarea se efectuează oral, profesorul se va conduce, în aprecierea elevului cu notă, de criteriile respective reflectate în Scrisoarea instructivă a Ministerului ŞtiinŃei şi ÎnvăŃămîntului al republicii Moldova 05 / 1063 din 29 decembrie 1992 „Despre modul de evaluare şi notare a elevilor la lecŃia de educaŃie fizică”.
Notă: de această scrisoare profesorul se va folosi şi în cazul evaluării însuşirii de către elevi a tehnicii sportive de executare a procedeelor şi acŃiunilor motrice. În acest caz, evaluarea şi notarea elevului Ńine de corectitudinea executării exerciŃiilor fizice, adică se apreciază calitatea însuşirii mişcărilor şi nu performanŃele (cantitatea), demonstrate.
Referitor la evaluarea performanŃelor caracteristice competenŃelor psihomotrice a elevilor din ciclului liceal, profesorul se va folosi de normele – bareme reflectate în tabelul 5.
Rezultatele obŃinute susŃinerea normelor motrice care reflectă dezvoltarea competenŃelor psihomotrice vor fi transferate în puncte pe niveluri care vor caracteriza succesele şi insuccesele elevului:
� de la 60 pînă la 55 puncte – competenŃe foarte înalte, se notează cu nota „ 10” (zece); � de la 54 pînă la 49 puncte – competenŃe înalte, se notează cu nota „9” (nouă); � de la 48 pînă la 43 puncte – competenŃe medii înalte, se notează cu nota „8”(opt); � de la 42 pînă la 37 puncte – competenŃe medii, se notează cu nota „7” (şapte); � de la 36 pînă la 31 puncte – competenŃe medii scăzute, se notează cu nota „6” (şase); � de la 30 pînă la 24 puncte – competenŃe scăzute, se notează cu nota „5” (cinci).
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu - 2010 19
Baremul mai jos de 24 puncte acumulate demonstrează un nivel biofizic şi funcŃional foarte scăzut. Utilizarea mijloacelor pedagogice de educaŃie fizică cu program specific şi a mijloacelor cu caracter corecŃional–recuperatoriu (terapie, profilaxie, recuperare), consultate cu profesorul de educaŃie fizică şi medicul specialist (kinetoterapeut), va îmbunătăŃi capacităŃile psihomotrice ale elevului.
Gradul pregătirii fizice generale se evaluează prin intermediul următoarelor 5 teste motrice: 1. Alergarea de suveică 3 x 10 m. 2. Săritură în lungime de pe loc. 3. Din culcat dorsal ridicarea trunchiului la verticală, timp de 30 sec. (mîinile încrucişate la
piept, picioarele semiîndoite fixate). 4. Stînd pe banca de gimnastică, lent, aplecare înainte (mîinile alunecă pe riglă). 5. Pentru băieŃi: din atîrnat la bara fixă (apucat de sus) tracŃiuni în braŃe; pentru fete – din sprijin
culcat, mîinile pe banca de gimnastică, flotări. PerformanŃele obŃinute de elevi se raportează la indicii respectivi, reflectaŃi în tabelul 6,
finalmente, determinîndu-se calificativul respectiv pentru fiecare test motrice. Însă pentru a determina gradul pregătirii fizice generale, calificativelor li se acordă note (nu pentru a le trece în registrul clasei - anterior am menŃionat că pregătirea fizică nu se notează - ci pentru ca suma notelor, împărŃită la numărul testelor motrice, să ne poată oferi media notelor). Conform aceleiaşi scrisori menŃionate a ministerului de resort, pregătirea fizică a elevului se caracterizează prin 7 nivele, care corespund notelor respective, şi anume:
1. Nivelul de pregătire superior corespunde notei „10”; 2. Nivelul de pregătire înalt corespunde notei „9”; 3. Nivelul de pregătire mediu înalt corespunde notei „8”; 4. Nivelul de pregătire mediu corespunde notei „7”; 5. Nivelul de pregătire mediu jos corespunde notei „6” 6. Nivelul de pregătire scăzut corespunde notei „5”; 7. Nivelul de pregătire foarte scăzut corespunde notei „4” şi mai jos.
Fireşte, că determinarea gradului general al pregătirii fizice al fiecărui elev este un lucru migălos, calculele respective solicită pedagogului mult timp. Pentru a uşura munca profesorului în acest aspect al evaluării, propunem o variantă optimă (verificată în propria practică educaŃională), care exclude pierderea timpului ce Ńine de calcule matematice.
Modalitatea rezidă în tabelul 7, care reflectă punctajul sumar (acumulat de elev în testarea motrice), nota medie (ce reiese din suma notelor raportată la numărul testelor) şi nivelul general al pregătirii fizice (determinat în baza notei medie).
Tabelul 7
Punctajul sumar, nota medie şi nivelul pregătirii fizice Punctajul sumar
Nota medie
Nivelul pregătirii fizice
Punctajul sumar
Nota medie
Nivelul pregătirii fizice
Punctajul sumar
Nota medie
Nivelul pregătirii fizice
38 7,6 50 10 37 7,4 49 9,8 36 7,2 22 4,4 48 9,6 35 7,0 21 4,2
34 6,8 20 4,0 19 3,8
47 9,4 18 3,6 46 9,2 33 6,6 17 3,4 45 9,0 32 6,4 16 3,2 44 8,8 31 6,2 15 3,0
S U P E R I O R Î N A L T 30 6,0
M
E D I U
M E D I U 14 2,8
F O A R T E
S
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu - 2010 20
29 5,8 13 2,6 28 5,6 12 2,4
43 8,6 11 2,2 42 8,4 27 5,4 10 2,0 41 8,2 26 5,2 40 8,0 25 5,0 39 7,8 24 4,8
23 4,6
M E D I U Î N A L T
J O S
S C Ă Z U T
C Ă Z U T
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
21
Tab
elul
4
STR
UC
TU
RA
ŞI
CO
Nł
INU
TU
L S
IST
EM
UL
UI
DE
EV
AL
UA
RE
LA
DIS
CIP
LIN
A „
ED
UC
Ał
IE F
IZIC
Ă”
I
nst
rum
ente
de
evalu
are
:
•
Tes
tul
de
ati
tudin
i
•
Obse
rvare
a
•
Convo
rbir
ea
•
Cali
tate
a c
om
ple
tări
i ca
ie-
t
ulu
i, d
iver
selo
r fi
şe e
tc.
tu
lui,
div
erse
lor
fişe
etc
.
S
i s
t
e
m
u l
d
e
e v
a
l
u a
r
e:
a
spec
te
şi
in
stru
men
te
de
e
valu
are
Tip
uril
e
de
pr
egăt
ire
a
e
levu
lui
Dez
volt
area
fiz
ică
a el
evul
ui
For
mar
ea a
titu
dini
lor
elev
ului
Teo
reti
cF
izic
ă M
otri
că
Fun
cŃio
nală
D
inam
ica
indi
cilo
r an
trop
omet
rici
C
ompe
tenŃ
e / s
ubco
mpe
tenŃ
e at
itud
inal
e
Com
pete
nŃe
/ sub
com
pete
nŃe
Din
amic
a in
dici
lor
fizi
omet
rici
D
imen
siun
ile
corp
oral
e:
mas
a, ta
lia
corp
ului
, pe
rim
etru
l tor
atic
Com
port
amen
te
Cog
niti
ve
P s
i h
o m
o t
r i c
e
Gra
dul d
e an
tren
are
a si
stem
ului
ca
rdio
resp
irat
or
Inst
rum
ente
de
eva-
luare
:
• T
este
antr
opom
e-
tr
ice
Dez
volt
area
fiz
ică
arm
onio
asă,
sta
rea
de
sănă
tate
, mod
ul s
ănăt
os d
e vi
aŃă,
act
ivis
m m
otri
c şi
ci
vic,
inte
res
şi m
otiv
aŃii
ec
hili
bru
psih
olog
ic e
tc.
Gen
e-ra
le
Spe
ci-
fice
In
divi
-du
ale
Col
ecti
ve (
de
coop
erar
e şi
in
tegr
are
în
pere
chi ş
i în
grup
).
Vol
umul
, pro
funz
imea
, fu
ncŃi
onal
itat
ea,
apli
cati
vita
tea
cuno
ştin
Ńelo
r co
ncep
tual
e (g
ener
ale)
şi
spec
iale
Gra
dul î
nsuş
irii
tehn
icii
sp
orti
ve d
e ex
ecut
are
a di
vers
elor
pro
cede
e, a
cŃiu
ni
mot
rice
, de
dezv
olta
re a
ca
lită
Ńilo
r m
otri
ce d
e ba
ză ş
i sp
ecia
le
Inst
rum
ente
de
evalu
are
:
• T
este
f
izio
met
rice
• P
robe
f
uncŃ
ionale
Inst
rum
ente
d
e ev
alu
are
:
• T
estu
l de
cunoşt
inŃe
• T
este
motr
ice(
pen
tru
e
valu
are
a p
regăti
rii
fizi
ce)
• P
ort
ofo
liul
• N
orm
e m
otr
ice
• C
aie
tul
de
educa
Ńie
fizi
că
• C
om
bin
aŃi
i de
evid
enŃă
• E
seul
• P
roie
ctul e
tc.
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u –
20
10
22
Tab
elul
5
NO
RM
E/B
AR
EM
E D
E A
PR
EC
IER
E A
AC
OM
PE
TE
Nł
EL
OR
PSI
HO
MO
TR
ICE
LA
TR
EA
PT
A Î
NV
Ăł
ĂM
ÎNT
UL
UI
LIC
EA
L
Val
oare
a f
acto
rilo
r p
siho
mot
rici
N
r.
d/o
Exe
rciŃi
i - te
ste
Ele
ve
Ele
vi
Cla
sa
10
9 8
7 6
5 4
X
16,3
16
,5
16,8
17
,0
17,2
17
,4
17,6
X
I 16
,0
16,3
16
,6
16,8
17
,0
17,2
17
,4
Ele
ve
XII
15
,8
16,0
16
,3
16,6
16
,8
17,0
17
,2
X
13,9
14
,2
14,4
14
,6
14,8
15
,0
15,2
X
I 13
,6
13,9
14
,2
14,2
14
,6
14,8
15
,0
1.
Ale
rgar
e de
vite
ză 1
00 m
din
sta
rtul
de
jos
(s)
Ele
vi
XII
13
,4
13,6
13
,9
14,2
14
,4
14,6
14
,8
X
4,5
5,00
5,
15
5,30
5,
40
5,50
6,
00
XI
4,40
4,
50
5,00
5,
15
5,30
5,
40
5,50
2.
A
lerg
are
de r
ezis
tenŃ
ă 1
000
m –
fet
e (m
in.,
s)
Ele
ve
XII
4,
30
4,40
4,
50
5,00
5,
15
5,30
5,
40
X
9,30
9,
45
10,0
0 10
,20
10,4
0 11
,00
11,2
0 X
I 9,
15
9,30
9,
45
10,0
0 10
,20
10,4
0 11
,00
3.
Ale
rgar
e de
re
zist
enŃă
2000
m
–
băie
Ńi (m
in. s
) E
levi
X
II
9,00
9,
15
9,30
9,
45
10,0
0 10
,20
10,4
0 X
36
0 34
0 32
0 31
0 29
0 27
0 25
0 X
I 37
0 36
0 34
0 32
0 31
0 29
0 27
0 E
leve
X
II
380
370
360
340
320
310
290
X
460
420
390
380
360
340
320
XI
450
460
420
390
380
360
340
4.
Sări
turi
în lu
ngim
e cu
ela
n (c
m)
Ele
vi
XII
46
0 45
0 44
0 42
0 39
0 38
0 36
0 X
31
29
27
25
23
21
19
X
I 32
30
28
26
24
22
20
E
leve
X
II
33
31
29
27
25
23
26
X
41
40
38
34
32
30
28
XI
42
41
39
36
34
32
30
5.
Aru
ncar
ea m
ingi
i (1
50 g
) l
a di
stan
Ńă
cu e
lan
(m)
Ele
vi
XII
43
42
40
38
36
34
32
X
18
17
16
15
14
13
12
X
I 21
20
18
17
16
15
13
6.
D
in s
priji
n cu
lcat
, mîin
ile p
e ba
nca
de
gim
nast
ică,
flo
tări
(nr
. de
repe
tări
) E
leve
X
II
22
21
20
18
17
16
15
X
24
23
22
20
19
18
17
XI
25
24
23
21
20
19
18
Ele
ve
XII
26
25
24
22
21
20
19
X
29
28
26
24
23
22
21
7.
Din
cul
cat d
orsa
l (m
îinile
la u
mer
i în
cruc
işat
eşi f
ixat
e la
pie
pt, p
icio
arel
e se
min
doite
, fix
ate)
, rid
icar
ea tr
unch
iulu
i pe
ver
tical
ă, ti
mp
de 3
0 se
c (n
r. d
e re
petă
ri);
E
levi
X
I 32
30
28
26
24
23
22
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
23
XII
34
32
30
29
26
24
23
42
kg
16
15
14
13
12
11
10
48
kg
15
14
13
12
11
10
9
51
kg
14
13
12
11
10
9 8
56
kg
13
12
11
10
9 8
7
60
kg
12
11
10
9 8
7 6
67
kg
11
10
9 8
7 6
5
75
kg
10
9 8
7 6
5 4
82
kg
9 8
7 6
5 4
3
8.
Din
atîr
nat l
a ba
ra f
ixă,
(a
puca
t de
sus)
, tra
cŃiu
ni în
br
aŃe
(nr.
de
repe
tări
)
+90
kg
Ele
vi
X
8 7
6 5
4 2
1
48
kg
16
15
14
13
12
11
10
51
kg
15
14
13
12
11
10
9
56
kg
14
13
12
11
10
9 8
60
kg
13
12
11
10
9 8
7
67
kg
12
11
10
9 8
7 6
75
kg
11
10
9 8
7 6
5
82
kg
10
9 8
7 6
5 4
90
kg
9 8
7 6
5 4
3
9.
Din
atîr
nat l
a ba
ra f
ixă,
(a
puca
t de
sus)
, tra
cŃiu
ni în
br
aŃe
(nr.
de
repe
tări
)
+10
0 kg
Ele
vi
X I
8 7
6 5
4 3
2
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
24
48
kg
18
17
16
15
14
13
12
51
kg
17
16
15
14
13
12
11
56
kg
16
15
14
13
12
11
10
60
kg
15
14
13
12
11
10
9
67
kg
14
13
12
11
10
9 8
75
kg
13
12
11
10
9 8
7
82
kg
12
11
10
9 8
7 6
90
kg
10
9 8
7 6
5 4
10.
Din
atîr
nat l
a ba
ra f
ixă,
(a
puca
t de
sus)
, tra
cŃiu
ni în
br
aŃe
(nr.
de
repe
tări
)
100
kg
Ele
vi
X I
I
9 8
7 6
5 4
3
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
25
Tab
elul
6
TE
STE
MO
TR
ICE
DE
DIA
GN
OST
ICA
RE
A N
IVE
LU
LU
I D
E P
RE
GĂ
TIR
E F
IZIC
Ă G
EN
ER
AL
Ă A
EL
EV
ILO
R L
A T
RE
AP
TA
ÎN
VĂ
łĂ
MÎN
TU
LU
I L
ICE
AL
Ele
ve
Niv
elur
i de
preg
ătir
e fi
zica
gen
eral
ă.
Nr.
d/
o E
xerc
iŃii
-
test
e E
levi
C
lasa
Su
peri
or
Înal
t M
ediu
în
alt
Med
iu
Med
iu
scăz
ut
Scăz
ut
Foa
rte
scăz
ut
X
8,2
8,3
8,4
8,6
8,7
8,8
8,9
XI
8,1
8,2
8,3
8,5
8,6
8,7
8,8
Ele
ve
XII
7,
9 8,
1 8,
2 8,
4 8,
5 8,
6 8,
7 X
7,
6 7,
8 7,
9 8,
0 8,
2 8,
3 8,
5 X
I 7,
5 7,
6 7,
7 7,
9 8,
0 8,
2 8,
4
1 A
lerg
are
de
suve
ică:
3x1
0m (
s);
Ele
vi
XII
7,
4 7,
5 7,
6 7,
8 7,
9 8,
0 8,
2 X
24
23
22
20
19
18
17
X
I 25
24
25
21
20
19
18
E
leve
X
II
26
25
24
22
21
20
19
X
29
28
26
24
23
22
21
XI
32
30
28
26
24
23
22
2 D
in c
ulca
t do
rsal
(m
îinile
la
umer
i înc
ruci
şate
şi
fixa
te la
pie
pt,
pici
oare
le
sem
indo
ite, f
ixat
e),
ridi
care
a tr
unch
iulu
i pe
vert
ical
ă, ti
mp
de
30 s
ec (
nr. d
e re
petă
ri);
Ele
vi
XII
34
32
30
29
26
24
23
X
190
185
180
175
170
165
160
XI
190
185
180
175
170
165
160
Ele
ve
XII
19
5 19
0 18
5 18
0 17
5 17
0 16
5 X
23
0 22
0 21
0 20
0 19
5 19
0 18
0 X
I 23
5 22
5 22
0 21
0 20
0 19
5 18
5
3 Să
ritu
ră în
lu
ngim
e de
pe
loc
(cm
);
Ele
vi
XII
24
0 23
5 22
5 21
5 20
5 20
0 19
5 42
kg
16
15
14
13
12
11
10
48 k
g 15
14
13
12
11
10
9
51 k
g 14
13
12
11
10
9
8 56
kg
13
12
11
10
9 8
7 60
kg
12
11
10
9
8 7
6 67
kg
11
10
9 8
7 6
5 75
kg
10
9 8
7 6
5 4
4 D
in a
tîrna
t la
bara
fix
ă, (
apuc
at
de s
us),
trac
Ńiuni
în
braŃ
e (n
r. d
e re
petă
ri);
Ele
vi
82 k
g
X
9 8
7 6
5 4
3
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
26
+90
kg
8 7
6 5
4 2
1 48
kg
16
15
14
13
12
11
10
51 k
g 15
14
13
12
11
10
9
56 k
g 14
13
12
11
10
9
8 60
kg
13
12
11
10
9
8 7
67 k
g 12
11
10
9
8 7
6 75
kg
11
10
9 8
7 6
5 82
kg
10
9 8
7 6
5 4
90 k
g 9
8 7
6 5
4 3
+10
0 kg
XI
8 7
6 5
4 3
2 48
kg
18
17
16
15
14
13
12
51 k
g 17
16
15
14
13
12
11
56
kg
16
15
14
13
12
11
10
60 k
g
15
14
13
12
11
10
9 67
kg
14
13
12
11
10
9 8
75 k
g 13
12
11
10
9
8 7
82 k
g 12
11
10
9
8 7
6 90
kg
10
9 8
7 6
5 4
+10
0 kg
XII
9 8
7 6
5 4
3 X
18
17
16
15
14
13
12
X
I 21
20
18
17
16
15
13
5
Din
spr
ijin
culc
at, m
îinile
pe
ban
ca d
e gi
mna
stic
ă fl
otăr
i (n
r. d
e re
petă
ri);
E
leve
X
II
22
21
20
18
17
16
15
X
+16
+
15
+14
+
13
+12
+
11
+10
X
I +
17
+16
+
15
+14
+
13
+12
+
11
Ele
ve
XII
+
18
+17
+
16
+15
+
14
+13
+
12
X
+14
+
13
+12
+
10
+9
+8
+7
XI
+15
+
14
+13
+
11
+10
+
9 +
8
6 D
in s
tînd
pe b
anca
de
gim
nast
ică,
lent
, apl
ecar
e în
aint
e (c
m);
Ele
vi
XII
+
18
+17
+
16
+15
+
14
+13
+
12
Not
ă: T
abel
ele
4 şi
5 c
are,
res
pect
iv, r
efle
ctă
indi
cii
test
ării
mot
rice
şi
norm
ele
– ba
rem
e în
eva
luar
ea c
ompe
tenŃ
elor
psi
hom
otri
ce a
le e
levi
lor
din
curr
icul
a re
nova
tă,
la d
eciz
ia C
onsi
liul
ui N
aŃio
nal
pent
ru C
urri
culu
m,
au f
ost
excl
use.
Ace
ste
tabe
le v
or f
i in
trod
use
în G
hid
ul
met
odolo
gic
de
imple
men
tare
a c
urr
iculu
mulu
i pen
tru c
iclu
l li
ceal,
care
va
fi e
dita
t la
fin
ele
anul
ui c
alen
dari
stic
cur
ent.
În p
reze
ntul
sup
ort
met
odol
ogic
tab
elel
e re
spec
tive
sîn
t in
trod
use
pent
ru a
-i f
amil
iari
za o
pera
tiv
pe p
rofe
sori
cu
info
rmaŃ
ia c
e vi
zeaz
ă ev
alua
rea
grad
ului
gen
eral
de
preg
ătir
e fi
zică
a e
levi
lor
(am
inti
m p
rofe
sori
lor
că e
valu
area
iniŃ
ială
se
efec
tuea
ză la
înce
putu
l lun
ii s
epte
mbr
ie),
pre
cum
şi e
valu
area
com
pete
nŃel
or p
siho
mot
rice
a a
cest
ora.
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
27
V
I.
PR
OIE
CT
UL
UN
EI
UN
ITĂ
łI
DE
ÎN
VĂ
łA
RE
, C
EN
TR
AT
PE
FO
RM
AR
EA
CO
MP
ET
EN
łE
LO
R E
LE
VIL
OR
. P
RO
IEC
TU
L U
NE
I L
EC
łII
CA
EL
EM
EN
T O
PE
RA
łIO
NA
L S
UB
OR
DO
NA
T U
NIT
Ăł
II D
E Î
NV
Ăł
AR
E
PR
OIE
CT
D
IDA
CT
IC A
L L
EC
łIE
I T
EO
RE
TIC
E D
E E
DU
CA
łIE
FIZ
ICĂ
Su
biec
tul l
ecŃi
ei: C
ult
ura
fiz
ică –
mij
loc
de
stim
ula
re a
cre
ati
vită
Ńii
om
ulu
i Su
bcom
pete
nŃe:
Ele
vul v
a fi
com
pete
nt s
ă re
zum
e im
port
anŃa
exe
rciŃ
iilo
r fi
zice
ca
mij
loac
e de
odi
hnă
acti
vă c
e fa
vore
ază
acti
vita
tea
crea
tivă
a
omul
ui.
Cla
sa, d
ata,
locu
l des
făşu
rări
i, in
stit
uŃia
de
învă
Ńăm
înt
(de
ex.,
clas
a X
I, 2
3.04
.201
0, s
ala
de c
lasă
, Lic
eul T
eore
tic
„I. C
rean
gă”,
Pop
eşti
i de
Sus
, r-
l Dro
chia
)
Mat
eria
le d
idac
tice
şi i
nven
tar:
cal
cula
tor,
pro
iect
or, f
işe,
cai
ete,
pix
uri.
Eta
pele
le
cŃie
i şi
du
rata
lo
r
Ope
raŃi
onal
izar
ea
obie
ctiv
elor
re
feri
toar
e la
de
zvol
tare
a su
bcom
pete
nŃel
or
Con
Ńinu
turi
did
acti
ce
Doz
area
ef
ortu
lui
fizi
c şi
in
tele
ctua
l
Met
odol
ogia
de
pre
dare
-în
văŃa
re-e
valu
are
Indi
caŃi
i org
aniz
ator
ico-
met
odic
e
E V O C A R E
Ele
vii v
or f
i co
mpe
tenŃ
i:
- s
ă m
enŃi
nă d
isci
-pl
ina
de m
uncă
;
- s
ă nu
mea
scă
core
ct te
rmen
ii
spor
tivi
stu
diaŃ
i în
cadr
ul le
cŃii
lor
ante
rioa
re;
1.
Org
aniz
area
co
lect
ivul
ui
de
elev
i. S
alut
ul.
Rap
ortu
l el
evul
ui d
e se
rvic
iu.
Cuv
întu
l in
trod
ucti
v al
pro
feso
rulu
i 2.
Rea
ctua
lizar
ea c
unoş
tinŃ
elor
a
) N
um
iŃi
term
ini,
exp
resi
i te
rmin
olo
gic
e p
e ca
re
le-a
Ńi s
tudia
t la
lec
Ńiil
e ante
rioare
. (E
xem
ple:
mod
să
năto
s de
vi
aŃă,
ca
lită
Ńi
mot
rice
, lo
ngev
itat
ea
omul
ui,
fact
ori
dăun
ător
i ai
să
nătă
Ńii,
căli
rea
orga
nism
ului
, ex
erci
Ńiul
fi
zic,
ta
ctic
a jo
curi
lor
spor
tive
, te
hnic
a jo
culu
i sp
orti
v, m
asa
corp
oral
ă).
Cu
unel
e di
ntre
el
e vo
m
oper
a as
tăzi
în
ca
drul
le
cŃie
i. b
) N
um
iŃi
pozi
Ńiil
e co
rpulu
i pre
zenta
te
în
1 m
in.
1
min
..
1 m
in.
Exp
uner
e
E
xpun
ere
Dem
onst
rare
a
Sar
cină
: scr
ieŃi
o f
rază
de
spre
cee
a ce
o s
ă v
ă im
pres
ione
ze m
ai m
ult p
e pa
rcur
sul l
ecŃi
ei.
Ele
vii v
or f
orm
ula
core
ct
răsp
unsu
rile
res
pect
ive.
Pic
togr
amel
e sî
nt
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
28
13
min
.
-
să-ş
i re
amin
teas
că
defi
niŃi
a no
Ńiun
ilor
st
udia
te;
-
să
lucr
eze
în
grup
en
umer
înd
efec
tele
be
nefi
ce
ale
exer
ciŃi
ilor
fi
zice
şi
ale
căli
rii
orga
nism
ului
;
pic
togra
mel
e pro
puse
: st
înd,
bra
Ńele
îna
inte
; st
înd,
br
aŃel
e la
tera
l;
stîn
d, b
raŃe
le î
n su
s; p
oziŃ
ia i
niŃi
ală,
po
ziŃi
a de
baz
ă; s
tînd
pe
mîi
ni; s
tînd
pe
omop
laŃi
. c)
D
efin
iŃi
noŃi
unil
e:
„cul
tura
fi
zică
”,
„exe
rciŃ
iul
fizi
c”.
• C
ultu
ră
fizi
că
- pa
rte
com
pone
ntă
a cu
ltur
ii
univ
ersa
le c
e
sin
teti
zeaz
ă ca
tego
riil
e, l
egit
ăŃil
e,
inst
ituŃ
iile
şi
bunu
rile
mat
eria
le
c
reat
e pe
ntru
va
lori
fica
rea
exer
ciŃi
ilor
fi
zice
în
sc
opul
pe
rfec
Ńion
ării
po
tenŃ
ialu
lui
biol
ogic
, m
otri
c şi
sp
irit
ual a
l om
ului
. •
Exe
rciŃ
iul
fizi
c -
act
ul m
otri
c ut
iliz
at s
iste
mat
ic,
conş
tien
t, re
peta
t m
ulti
plu,
ca
re
real
izea
ză
obie
ctiv
ele
educ
aŃio
nale
. d)
Exe
rciŃ
iul
fizi
c es
te c
onsi
dera
t m
ijlo
cul
spec
ific
(d
e ba
ză)
al
educ
aŃie
i fi
zice
şi
sp
ortu
lui,
care
, ev
iden
t, ca
şi
căli
rea
orga
nism
ului
, ob
Ńinu
tă p
rin
mij
loac
e ne
spec
ific
e (a
pa,
aeru
l, so
arel
e),
infl
uenŃ
ează
be
nefi
c as
upra
om
ului
. M
edit
aŃi
şi
num
iŃi
efec
tele
be
nefi
ce
ale
feno
men
elor
m
enŃi
onat
e.
• E
fect
ele
bene
fice
al
e ex
erci
Ńiul
ui
fizi
c as
upra
om
ului
: - sp
oreş
te c
apac
itat
ea d
e m
uncă
fiz
ică
şi
in
tele
ctua
lă;
- op
tim
izea
ză d
ezvo
ltar
ea f
izic
ă ar
mon
ioas
ă a
or
gani
smul
ui;
- cr
eeaz
ă se
nzaŃ
ii
plăc
ute
de
vigo
are,
vi
vaci
tate
; -
men
Ńine
toni
cita
tea
sist
emul
ui m
uscu
lar;
-
asig
ură
cu o
xige
n c
elul
ele;
1 m
in.
0,
5 m
in.
1 m
in.
2 m
in.
fişe
lor
Exp
uner
e
Exp
uner
e
Sin
teza
T
ehni
ca m
ingi
i C
orel
aŃii
in
terd
isci
plin
are
Exp
uner
e In
stru
ire
prin
co
oper
are
dem
onst
rate
ele
vilo
r în
fo
rmă
de s
laid
uri.
Pro
feso
rul c
orec
teaz
ă ră
spun
suri
le in
core
cte.
. Ele
vii v
or lu
cra
dife
renŃ
iat
pe a
teli
ere.
Ate
lier
ul n
r.1
Ele
vii a
u sa
rcin
a de
a e
vide
nŃia
ef
ecte
le b
enef
ice
ale
exer
ciŃi
ului
fiz
ic. E
levi
i vor
ră
spun
de s
ucci
nt, s
uges
tiv.
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
29
- as
igur
ă
form
area
de
prin
deri
lor
mot
rice
vi
tale
; -
cont
ribu
ie e
senŃ
ial l
a d
ezvo
ltar
ea c
alit
ăŃil
or
m
otri
ce;
- fo
rtif
ică
star
ea d
e să
năta
te;
- ac
tive
ază
la
nive
l su
peri
or
resp
iraŃ
ia
şi
circ
ulaŃ
ia
sa
ngui
nă;
- co
mba
te te
ndin
Ńa d
e ob
ezit
ate;
E
levi
: co
nclu
zion
aŃi
prin
tr-o
m
axim
ă,
impo
rtan
Ńa
exer
ciŃi
ului
fiz
ic.
(Exe
mpl
u: ,
,Exe
rciŃ
iile
fiz
ice
pot
înlo
cui
o m
ulŃi
me
de
med
icam
ente
, da
r ni
ci
un
med
icam
ent
din
lum
e nu
poa
te î
nloc
ui e
xerc
iŃiu
l fi
zic”
. /
Sim
on T
isso
, m
edic
fra
ncez
, se
c al
XV
III-
lea)
. •
Efe
ctel
e be
nefi
ce a
le c
ălir
ii o
rgan
ism
ului
asu
pra
sănă
tăŃi
i om
ului
: -
spor
eşte
rez
iste
nŃa
orga
nism
ului
la d
iver
şi a
genŃ
i n
efav
orab
ili a
i med
iulu
i am
bian
t (fr
ig, c
ăldu
ră,
um
idit
ate,
rad
iaŃi
e so
lară
etc
.);
- co
ntri
buie
la
îmbu
nătă
Ńire
a m
etab
olis
mul
ui ş
i a
schi
mbu
lui
de
subs
tanŃ
e;
- îm
bună
tăŃe
şte
acti
vita
tea
sist
emul
ui n
ervo
s;
- în
lesn
eşte
sup
orta
rea
boli
lor
de c
ătre
om
; -
spor
eşte
cap
acit
atea
de
mun
că a
om
ului
; -
îmbu
nătă
Ńeşt
e he
mat
opoe
za (
proc
es d
e fo
rmar
e a
cel
ulel
or m
atur
e al
e s
înge
lui p
erif
eric
);
- am
elio
reaz
ă po
fta
de
mîn
care
şi
îm
bună
tăŃe
şte
cali
tate
a s
omnu
lui;
-
acti
vize
ază
func
Ńia
glan
delo
r cu
sec
reŃi
e in
tern
ă;
- îm
bună
tăŃe
şte
com
pozi
Ńia
sîng
elui
.
1
min
.
2 m
in.
1
min
.
S
inte
za
T
ehnic
a m
ingii
. E
xpun
ere.
C
orel
aŃii
in
terd
isci
plin
are.
In
stru
ire
prin
co
oper
are
Sin
teza
În c
azul
în c
are
elev
ii n
u cu
nosc
nic
i o m
axim
ă,
aceş
tia
sînt
aju
taŃi
de
prof
esor
.
Ate
lier
ul n
r.2.
Ele
vii a
u sa
rcin
a de
a e
vide
nŃia
ef
ecte
le b
enef
ice
ale
căli
rii
orga
nism
ului
. Ele
vii v
or
răsp
unde
suc
cint
, sug
esti
v.
În c
azul
car
e el
evii
nu
cu-
nosc
nic
io m
axim
ă, a
ceşt
ia
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
30
- să
as
cult
e at
ent
conc
luzi
ile
pro-
feso
rulu
i;
- s
ă ex
ecut
e ac
tiv
3-4
exer
ciŃi
i pe
ntru
îm
bună
tăŃi
rea
cir-
cula
Ńiei
san
gvin
e a
prop
riul
ui
orga
-ni
sm;
- s
ă co
nşti
enti
zeze
ob
iect
ivul
de
real
izar
e a
su
bcom
pete
nŃei
ca
re u
rmea
ză a
fi
dezv
olta
tă;
- să
-şi e
xpun
ă op
i-ni
ile
refe
rito
r la
în-
Ńele
gere
a se
nsul
ui
Ele
vi:
conc
luzi
onaŃ
i pr
intr
-o
max
imă,
im
port
anŃa
că
liri
i or
gani
smul
ui.
(Exe
mpl
u ,,
Fără
ap
ă,
aer,
so
are
nic
i vo
inic
nu
creş
ti,
nici
mar
e. /
Pro
verb
po
pula
r).
• C
uvîn
tul
prof
esor
ului
. Gen
eral
izar
e: Î
ntr-
adev
ăr,
prec
um
aŃi
men
Ńion
at,
exer
ciŃi
ul
fizi
c şi
fa
ctor
ii
natu
rali
sî
nt
mij
loac
e se
mni
fica
tive
, ca
re
fiin
d ut
iliz
ate
de
cătr
e om
, fi
nalm
ente
, co
ntri
buie
ac
cent
uat
la s
pori
rea
crea
tivi
tăŃi
i a
cest
uia.
D
ator
ită
lor,
om
ul d
evin
e ac
tiv
inte
lect
ual
şi f
izic
. A
stfe
l de
ac
tivi
sm s
pore
şte
drag
oste
a de
via
Ńa,
tend
inŃa
de
a
crea
op
ere
de
valo
are,
bu
nuri
m
ater
iale
et
c.
De
acee
a pe
rsoa
nele
car
e îş
i cr
eeaz
ă co
nşti
ent
cond
iŃii
pent
ru a
îm
bina
odi
hna
acti
vă c
u cr
eaŃi
a aj
ung
la
real
izăr
i fr
umoa
se,
fapt
de
care
o s
ă vă
con
ving
eŃi
pe p
arcu
rsul
lecŃ
iei.
3. M
omen
tul
de r
ecre
aŃie
fiz
ică.
Ele
vii
exec
ută
un
com
plex
din
3–4
exe
rciŃ
ii p
entr
u m
uşch
ii g
îtul
ui,
cent
urii
sca
pula
re, b
raŃe
lor
şi tr
unch
iulu
i.
4.
Anu
nŃar
ea
subi
ectu
lui
şi
subc
ompe
tenŃ
ei
lecŃ
iei.
a)
Subie
ctul
lecŃ
iei:
C
ultu
ra
fizi
că
– m
ijlo
c de
st
imul
are
a cr
eati
vită
Ńii o
mul
ui.
b) S
ubco
mpe
tenŃ
a: e
levu
l va
fi c
ompe
tent
să
rezu
me
impo
rtan
Ńa e
xerc
iŃii
lor
fizi
ce c
a m
ijlo
ace
de o
dihn
ă ac
tivă
ce
favo
reaz
ă a
ctiv
itat
ea c
reat
ivă
a om
ului
. 5.
Mot
to-u
l le
cŃie
i: ,
,Tot
ce
poat
e pr
oduc
e ra
Ńiun
ea
mea
1
min
.
1,5
min
.
2
min
.
2 m
in.
E
xpun
ere.
S
inte
za.
D
emon
stra
rea.
M
etod
a re
petă
rii
D
emon
stra
rea
di
apoz
itiv
ului
/sli
de-
ului
Com
enta
riul
sînt
aju
taŃi
de
prof
esor
.
Gen
eral
izar
ea r
eper
elor
te
oret
ice
poar
tă c
arac
ter
conc
his
şi s
uges
tiv.
R
ecre
aŃia
fiz
ică
este
or
gani
zată
/ de
sfăş
urat
ă de
un
ele
v. E
levi
i exe
cută
co
mpl
exul
de
exer
ciŃi
i stî
nd
în p
icio
are
(ieş
iŃi d
in b
ănci
).
Ele
vii
urm
ăres
c pe
ecr
an
text
ul c
are
conŃ
ine
subi
ectu
l şi
obi
ecti
vele
de
refe
rinŃ
ă al
e le
cŃie
i. S
ubie
ctul
lecŃ
iei v
a fi
tr
ansc
ris
în c
aiet
e.
Ele
vii s
criu
în c
aiet
e m
otto
-ul
lecŃ
iei.
CîŃ
iva
elev
i co
men
teaz
ă cu
m în
Ńele
g
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
31
R
E
A
L I Z
A
R
E
A
mot
o-ul
ui le
cŃie
i;
- să
asc
ulte
at
ent,
în
suşi
nd
repe
rele
te
oret
ice
de
bază
al
e te
mei
;
mai
va
loro
s,
cele
m
ai
plas
tice
m
ijlo
ace
de
expr
imar
e a
gînd
uril
or î
mi
vin
in m
inte
în
tim
pul
mer
sulu
i.”
/Joh
ann
Wol
fgan
g vo
n G
oeth
e, m
are
poet
şi g
îndi
tor
germ
an 1
749
– 1
832/
C
omun
icar
ea c
unoş
tinŃ
elor
ref
erit
oare
la
subi
ectu
l le
cŃie
i pr
in i
nter
med
iul
mes
ajul
ui d
lui
Ant
on B
abin
, co
nfer
enŃi
ar
univ
ersi
tar
la
Uni
vers
itat
ea
de
Med
icin
ă şi
F
arm
acie
„N
. T
este
miŃ
eanu
” di
n C
hişi
nău.
Dra
gi e
levi
! A
m
aşte
rnut
ac
este
rî
ndur
i la
în
dem
nul
prof
esoa
rei v
oast
re.
Îmi
desf
ăşor
ac
tivi
tate
a pr
ofes
iona
lă
mai
m
ult
de
58
de
ani
în
cali
tate
de
co
nfer
enŃi
ar
univ
ersi
tar
la
cate
dra
de
Fizi
olog
ie
Um
ană
a U
nive
rsit
ăŃii
de
S
tat
de
Med
icin
ă şi
Fa
rmac
ie
,,Nic
olae
Tes
tim
iŃea
nu”
din
Chi
şină
u. P
e pa
rcur
sul
aces
tor
ani
mi-
am r
eali
zat
acti
vita
tea
dida
ctic
ă şi
in
tele
ctua
lă
atît
în
cadr
ul c
ated
rei
şi î
n sa
la d
e cu
rs
cu
stud
enŃi
i, cî
t şi
în
la
bora
toru
l şt
iinŃ
ific
. S
înt
med
ic d
e pr
ofes
ie
şi p
rofe
sor
de f
izio
logi
e. A
m
stud
iat
toat
ă vi
aŃa
func
Ńia
şi m
ecan
ism
ele
acti
vită
Ńii
celu
lelo
r în
par
te,
a or
gane
lor
şi a
sis
tem
elor
de
orga
ne,
de
asem
enea
a
orga
nism
ului
um
an
în
într
egim
e.
Mă
bucu
r că
col
egii
mei
şi
adm
inis
traŃ
ia
Uni
vers
ităŃ
ii
au a
prec
iat
mun
ca m
ea d
esfă
şura
tă p
e pa
rcur
sul
aces
tor
ani.
M-a
aju
tat
pers
ever
enŃa
mea
, vo
inŃa
, tăr
ia d
e ca
ract
er ş
i to
t at
ît d
e m
ult
acti
vita
tea
mot
rice
, de
sfăş
urat
ă co
nşti
ent
şi s
iste
mat
ic,
în o
rele
de
du
pă
prog
ram
ul
de
lucr
u de
la
U
nive
rsit
ate.
N
ataŃ
ia ş
i ba
dmin
tonu
l m
i-au
fos
t pa
siun
ile
spor
tive
11
min
.
S
tudi
ul d
e ca
z
esen
Ńa f
raze
i exp
use
de
Goe
the.
Mes
ajul
poa
te f
i cit
it d
e pr
ofes
or s
au d
e un
ele
v.
Ele
vii î
şi f
ixea
ză d
e si
nest
ătăt
or u
nele
rep
ere
în
caie
te.
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
32
S
E
N
S
U
L
U I
25 m
in.
de c
are
nu m
-am
lăs
at n
ici
pînă
azi
. M
ai m
ult
ca
atît
: am
în
văŃa
t ze
ci
de
tine
ri
dori
tori
de
la
U
nive
rsit
ate
şi d
in a
fara
ei s
ă pr
acti
ce b
adm
into
nul.
Şi
acum
mă
invi
tă d
eseo
ri s
ă le
ar
bitr
ez
mec
iuri
le
orga
niza
te
pent
ru
amat
orii
ac
estu
i gen
de
spor
t. ł
in m
ult
ca p
rin
inte
rmed
iul
aces
tui
mes
aj
să v
ă po
văŃu
iesc
cu
sfat
uri
util
e ca
re v
ă vo
r aj
uta
în
viaŃ
a.
AŃi
stu
diat
în
cadr
ul l
ecŃi
ilor
de
biol
ogie
, că
crei
erul
om
ului
es
te
crea
Ńia
supe
rioa
ră
a na
turi
i, fi
ind
un o
rgan
cu
care
nu
pot
fi c
ompa
rate
chi
ar n
ici
cele
mai
per
form
ante
apa
rate
, m
aşin
i. E
l co
nŃin
e ci
rca
14 m
ilia
rde
de c
elul
e, c
u to
ate
că î
n di
scur
sul
vieŃ
ii
sale
sî
nt
func
Ńion
ale
doar
2
de
mil
iard
e.
Sco
arŃa
ce
rebr
ală
înde
plin
eşte
fu
ncŃi
i se
nzor
iale
, se
nzit
ive
mot
orii
şi
ps
ihic
e lo
cali
zate
în
di
feri
te
zone
cor
tica
le.
În
tim
pul
acti
vită
Ńii
mot
rice
, în
cre
ier
se
form
ează
un
sist
em f
uncŃ
iona
l st
abil
şi
pute
rnic
, ne
uron
ii
căro
ra
nu
part
icip
ă la
ac
tivi
tate
a in
tele
ctua
lă.
Ast
fel,
se c
reea
ză c
ondi
Ńii
pent
ru c
a ce
lule
le
obos
ite
ale
crei
erul
ui
să-ş
i re
stab
ilea
scă
acti
vita
tea.
Afa
ră d
e ac
east
a, i
mpu
lsur
ile
care
vin
în
crei
er
de
la
muş
chii
ex
ersa
Ńi,
de
la
tend
oane
şi
ar
ticu
laŃi
i, au
o
infl
uenŃ
ă de
to
niza
re
asup
ra
crei
erul
ui.
Tre
buie
să
re
Ńine
Ńi,
că
cel
mai
pe
ricu
los
fact
or p
entr
u ce
lule
le c
reie
rulu
i es
te i
nsuf
icie
nŃa
de
oxig
en,
în ş
tiin
Ńa m
edic
ală
num
ită
hip
oxi
e. C
elul
ele
nerv
oase
nu
mai
pot
fi
reîn
toar
se l
a vi
aŃă,
dac
ă el
e s-
au a
flat
făr
ă ox
igen
6-7
min
ute,
pe
cînd
act
ivit
atea
vi
tală
a a
ltor
org
ane
poat
e fi
res
tabi
lită
şi
pest
e cî
teva
or
e du
pă
într
erup
erea
re
spir
aŃie
i. D
eci,
Dem
onst
rare
a
slid
e-ul
ui
Se
dem
onst
reaz
ă pe
ecr
an
zone
le r
espe
ctiv
e al
e cr
eier
ului
, ace
stea
fii
nd
com
enta
te d
e pr
ofes
or.
Ele
vii s
criu
în c
aiet
e no
Ńiun
ea „
hipo
xie”
, îns
oŃit
ă de
exp
lica
Ńia
core
spun
zăto
are
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
33
afla
rea
înde
lung
ată
a om
ului
în
încă
peri
înc
hise
, ne
aeri
site
, fu
mat
ul –
toa
te a
cest
ea p
rovo
acă
hipo
xia
cron
ică
a ce
lule
lor
nerv
oase
şi
cont
ribu
ie l
a uz
area
ra
pidă
şi
la m
oart
ea a
cest
ora.
E
ste
foar
te
impo
rtan
t să
cu
noaş
teŃi
că
m
unca
in
tele
ctua
lă,
crea
tivă
, ra
Ńion
al
orga
niza
tă,
cont
ribu
ie l
a pe
rfec
Ńion
area
act
ivit
ăŃii
cre
ieru
lui.
O
infl
uenŃ
ă fa
vora
bilă
asu
pra
capa
cită
Ńilo
r in
tele
ctua
le
o ex
erci
tă e
fort
ul f
izic
mod
erat
, ac
tivi
tăŃi
le m
otri
ce
pe c
are
omul
le d
esfă
şoar
ă cu
plă
cere
. Fie
care
din
tre
noi
treb
uie
să
se
înve
Ńe
a-şi
di
rija
ac
tivi
tate
a cr
eier
ului
. În
ace
asta
con
stau
rez
erve
le c
olos
ale
ale
capa
cită
Ńii d
e m
uncă
cre
ativ
e şi
săn
ătăŃ
ii o
mul
ui.
Cap
acit
ăŃil
e in
tele
ctua
le
crea
tive
al
e om
ului
, re
zerv
ele
crei
erul
ui s
înt
conf
irm
ate
de o
se
rie
ampl
ă de
re
aliz
ări
din
dive
rse
dom
enii
de
ac
tivi
tate
. Ast
fel,
pict
orul
rus
Rep
in a
cre
at l
ucră
rile
sa
le
m
ai
valo
roas
e în
tre
80
şi
85
de
ani,
Mic
hela
ngel
o a
crea
t la
de
89 a
ni, T
iŃia
n -
la
99 d
e an
i. V
erdi
a c
ompu
s ul
tim
a sa
ope
ră l
a vî
rsta
de
80
ani.
Lev
Tol
stoi
, V
olte
r, G
eoth
e şi
mul
Ńi a
lŃii
au
cont
inua
t să
cre
eze
oper
e m
inun
ate
dup
ă vî
rsta
de
80 a
ni.
Str
ădui
Ńi-v
ă în
totd
eaun
a să
fiŃ
i co
nşti
enŃi
de
ceea
ce
face
Ńi.
Pro
cesu
l de
înv
ăŃăm
înt
nu e
ste
delo
c uş
or.
El
cere
de
la v
oi v
oinŃ
ă, t
ărie
de
cara
cter
, m
anif
esta
rea
mem
orie
i, a
gînd
irii
lo
gice
şi
cr
eato
are.
În
cerc
aŃi
să
fiŃi
aj
utaŃ
i de
ac
tivi
tate
a m
otri
ce.
Lec
tura
Ńi
şi
exer
saŃi
co
rpul
zi
lnic
, pe
rsev
eraŃ
i şi v
eŃi r
euşi
! N
u co
nsum
aŃi Ń
igăr
i, al
cool
, dr
ogur
i. În
cerc
aŃi
să
aveŃ
i o
gînd
ire
pozi
tivă
. D
ezvo
ltar
ea f
izic
ă şi
cea
int
elec
tual
-cre
ativ
ă să
vă
fie
în a
rmon
ie.
Pre
a in
tere
sant
ă es
te v
iaŃa
ca
s-o
iros
im p
e
Exe
mpl
ele
sînt
tran
scri
se în
ca
iete
Ele
vii s
înt a
tenŃ
iona
Ńi
refe
rito
r la
rol
ul a
lter
nati
v al
ac
tivi
tăŃi
i int
elec
tual
e şi
m
otri
ce.
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
34
- să
fo
rmul
eze
conc
luzi
i re
fe-
rito
are
la
mes
ajul
au
diat
;
– să
asc
ulte
ate
nt ş
i să
de
spri
ndă
învă
Ńăm
inte
pen
tru
sine
;
lucr
uri
măr
unte
. V
iaŃa
nu e
ste
num
ai
pen
tru a
fi
un
consu
mato
r pasi
v. T
rebu
ie s
ă m
ai f
iŃi
şi p
rom
otor
i (a
ctiv
i şi
cr
eati
vi!)
ai
co
ncep
telo
r şt
iinŃ
ific
e re
feri
toar
e la
via
Ńa m
oder
nă a
om
ului
con
tem
pora
n.
Via
ta
e pl
ina
de
frum
useŃ
e.
Tră
iŃi-
vă
viat
a la
în
treg
ul
ei
pote
nŃia
l si
lu
ptaŃ
i pe
ntru
o
sănă
tate
du
rabi
lă
şi
un
conf
ort
psih
ofiz
iolo
gic
şi
fizi
c ec
hili
brat
. •
Dis
cuŃi
e re
feri
toare
la m
esaju
l co
nfe
renŃi
aru
lui
A
nto
n B
abin
.
Exe
mple
de
per
sonali
tăŃi
ren
um
ite
din
epoca
anti
că
şi c
onte
mpora
nă c
are
au p
ract
icat
miş
care
a şi
ex
erci
Ńiul
fiz
ic, î
n sc
opul
men
Ńine
rii s
tări
i de
sănă
tate
şi s
tim
ulăr
ii c
apac
ităŃ
ilor
cre
ativ
e.
1.
Ari
stot
el, f
ilos
of g
rec
(384
– 3
22 î.
Hr.
),
cons
ider
a că
lips
a în
delu
ngat
ă a
miş
cări
lor
ruin
ează
org
anis
mul
um
an.
2.
Hor
aŃiu
, poe
t lat
in (
65 –
78
î. H
r.)
cons
ider
a al
erga
rea
ca m
ijlo
c de
pro
fila
xie
a bo
blil
or.
3.
Ivan
Pav
lov,
fiz
iolo
g ru
s (1
849-
193
6),
afir
ma
că m
unca
fiz
ică
i-a
plăc
ut în
tr-o
m
ăsur
ă m
ai m
are
decî
t mun
ca in
tele
ctua
lă.
4.
Lev
Tol
stoi
, scr
iito
r cl
asic
rus
, (18
28-1
909)
, sp
unea
că
mun
ca in
tele
ctua
lă a
sidu
ă, f
ără
miş
cări
, est
e o
adev
ărat
ă ne
noro
cire
. 5.
Nic
olae
Cor
lăte
anu,
ling
vist
mol
dove
an,
acad
emic
ian
( 1
4.05
.191
5 –
21.1
0. 2
005)
, al
tern
a m
unca
inte
lect
uală
cu
jocu
l de
3
min
.
5
min
.
D
iscu
Ńie
ghid
ată
Dem
onst
rare
a sl
idur
ilor
B
rais
torm
ing
Ele
vii v
or r
elat
a re
pere
le d
e ba
ză r
efer
itoa
re la
sub
iect
ul
lecŃ
iei,
conc
luzi
onîn
d ro
lul
şi im
port
anŃa
cul
turi
i fiz
ice
în d
ezvo
ltar
ea c
reat
ivit
ăŃii
om
ului
con
tem
pora
n.
Ele
vii r
ecep
teaz
ă vi
zual
in
form
aŃia
dem
onst
rată
pe
ecra
n, s
crii
nd în
cai
ete
unel
e id
ei d
espr
e pe
rson
alit
ăŃil
e il
ustr
e.
Ele
vii î
şi e
xpun
suc
cint
op
inii
le lo
r re
feri
tor
la
exem
plel
e ce
Ńin
de
pers
onal
ităŃ
ile
ilus
tre
men
Ńion
ate.
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
35
R E F L E C ł I E
7 m
in.
- să
si
ntet
izez
e co
nclu
zii;
-
să
resp
ecte
con
-di
Ńiil
e jo
curi
lor
di-
dact
ice;
badm
into
n.
6.
Mih
ai E
min
escu
, poe
t, pr
ozat
or ş
i pub
lici
st
rom
ân (
15.0
1.18
50 –
15.
06.1
889)
, afi
rma
că
omul
se
fort
ific
ă nu
cîn
d ci
teşt
e un
trat
at d
e gi
mna
stic
ă, c
i cîn
d e
xers
ează
cor
pul.
7.
Geo
rge
Căl
ines
cu, (
14.0
6 18
99 -
12.0
3.19
65)
crit
ic, i
stor
ic li
tera
r, s
crii
tor,
pu
blic
ist,
acad
emic
ian
rom
ân, s
e de
plas
a sp
re U
nive
rsit
atea
din
Iaş
i mer
gînd
pe
jos
pent
ru a
reu
şi s
ă m
edit
eze
asup
ra o
pere
i sa
le.
8.
Bor
is M
elni
c, s
peci
alis
t în
dom
eniu
l fi
ziol
ogie
i om
ului
şi a
nim
alel
or, m
embr
u ti
tula
r al
Aca
dem
iei d
e Ş
tiin
Ńe a
Mol
dove
i (1
1 fe
brua
rie
1928
), c
onsi
deră
că
antr
enar
ea
fizi
că p
erm
anen
tă a
cor
pulu
i, bu
năvo
inŃa
de
a re
zolv
a pr
oble
mel
e ce
apa
r, b
ucur
ia
mun
cii –
toat
e ac
este
a st
imul
ează
de
zvol
tare
a ca
paci
tăŃi
lor
crea
tiv-
inte
lect
uale
al
e om
ului
. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or. G
ener
aliz
area
cu
noşt
inŃe
lor
achi
ziŃi
onat
e de
spre
impo
rtan
Ńa
cult
urii
fiz
ice
ca
mij
loc
de s
tim
ular
e a
crea
tivi
tăŃi
i om
ului
. 1.
Joc
ul ,,
Păş
eşte
şi c
reaz
ă”. C
onŃi
nutu
l joc
ului
co
nstă
în c
rear
ea c
împu
lui a
soci
ativ
al u
nui c
uvîn
t m
emor
izat
la le
cŃie
. Ele
vul,
conc
omit
ent c
u ro
stir
ea
cuvî
ntul
ui, e
fect
ueaz
ă un
pas
. E
xem
plu:
sănăta
te -
m
od s
ănăt
os d
e vi
aŃă,
spo
rt, c
ălir
e, r
egim
ul z
ilei
etc
. 2.
Joc
ul ,,
Păs
trea
ză u
ltim
ul c
uvîn
t pe
ntru
min
e”.
2
min
.
1,5
min
.
2,5
min
.
Sin
teza
E
xpun
ere
prom
tă
Exp
uner
e
Ele
vii,
ghid
aŃi d
e pr
ofes
or,
disc
ută
dive
rse
repe
re a
le
mes
ajul
ui, c
oncl
uzio
nînd
id
eile
tem
ei în
suşi
te.
Sar
cina
res
pect
ivă
este
re
aliz
ată
de 2
- 3
elev
i. O
pini
ile
elev
ilor
poa
rtă
cara
cter
suc
cint
, sin
teti
c.
Fo
rma
rea
pro
feso
rilo
r p
entr
u i
mp
lem
enta
rea
cu
rric
ulu
mu
lui
mo
der
niz
at
de
lice
u -
20
10
36
N
otă:
A
m p
reze
ntat
un
astf
el d
e pr
oiec
t di
dact
ic p
e m
otiv
că
lecŃ
ia t
eore
tică
(pu
ră),
în
prac
tica
edu
caŃi
ei f
izic
e şc
olar
e, c
onst
itui
e o
form
ă ne
trad
iŃio
nală
de
inst
ruir
e a
elev
ilor
, iar
pro
feso
rii
de s
peci
alit
ate
întî
lnes
c m
ulti
ple
şi d
iver
se d
ific
ultă
Ńi î
n pr
oiec
tare
a ac
este
ia, î
n ve
dere
a de
zvol
tări
i la
ele
vi a
sub
com
pete
nŃel
or s
peci
fice
dis
cipl
inei
de
stud
ii „
Edu
caŃi
e fi
zică
”.
-
să
reac
Ńion
eze
adec
vat
ascu
ltîn
d va
loar
ea
note
lor
lor;
-
să-
şi î
nscr
ie
în
agen
dă
tem
a pe
n-tr
u ac
asă.
Ele
vii v
or e
xtra
ge u
n ci
tat s
au o
idee
, car
e le
-a p
arut
m
ai in
tere
sant
ă di
n ac
tivi
tate
a de
sfăş
urat
ă la
lecŃ
ie.
Ace
st c
itat
/ id
eie
se s
crie
pe
o fi
şă s
au f
oaie
, pe
ve
rso-
ul c
ărei
a se
fac
e un
com
enta
riu
succ
inct
al
aces
tuia
. Fiş
ele
se c
olec
teaz
ă, s
elec
tînd
u-se
cel
e m
ai r
elev
ante
răs
puns
uri p
entr
u di
scuŃ
ie. E
levi
i îşi
ex
spun
opi
niil
e, c
u ex
cepŃ
ia c
elui
car
e a
scri
s. C
înd
disc
uŃia
s-a
înch
eiat
, cu
vînt
i se
ofe
ră e
levu
lui c
are
a sc
ris
com
enta
riul
, pen
tru
ca a
cest
a să
-l r
elat
eze
cole
gilo
r. L
ui îi
apa
rŃin
e ul
tim
ul c
uvîn
t în
disc
uŃia
or
gani
zată
. 3.
Rev
enir
ea la
obi
ecti
vele
com
pete
nŃei
4.
Not
area
ele
vilo
r 5.
Tem
a pe
ntru
aca
să:
de e
labo
rat u
n pr
ogra
m
mot
rice
car
e, f
iind
exe
rsat
, v-a
st
imul
a fi
nalm
ente
cr
eati
vita
tea
elev
ului
.
6. L
ectu
ră r
ecom
anda
tă la
sub
iect
ul le
cŃie
i:
1. Z
vere
v I.
Lec
turi
des
pre
om ş
i săn
ătat
ea lu
i. E
ditu
ra „
Lum
ina”
. Chi
şină
u, 1
991.
- 2
05 p
. 2.
Mic
ă E
ncic
lope
die
a să
nătă
Ńii f
amil
iei.
Tra
duce
rea
din
lim
ba e
ngle
ză d
e dr
. R. C
hirc
ules
cu.
Edi
tura
„H
uman
itas
Pra
ctic
”. B
ucur
eşti
, 200
1. –
33
3 p.
3.
Lin
curi
din
Int
erne
t ce
conŃ
in c
uvin
tele
-che
ie
,,mod
săn
ătos
de
viaŃ
ă” ,
,,săn
ătat
e”, ,
, căl
irea
or
gani
smul
ui”.
4.
Art
icol
e de
spre
săn
ătat
e di
n di
vers
e re
vist
e şi
zi
are.
0,
5 m
in.
1 m
in.
0,5
min
.
1
min
. .
A
nali
za.
Com
enta
riul
Exp
lica
Ńia
E
xpun
erea
Se
anal
izea
ză r
eali
zare
a ob
iect
ivel
or. A
rgum
enta
rea
note
lor.
E
levi
i îşi
fix
ează
în c
aiet
e te
ma
pent
ru a
casă
. E
levi
lor
li s
e re
com
andă
să
cons
pect
eze
în c
aiet
ele
lor
unel
e re
pere
(di
n su
rsel
e ut
iliz
ate)
, car
e Ńi
n d
e su
biec
tul l
ecŃi
ei.
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu - 2010 37
VII. RECOMANDĂRI METODICE DE UTILIZARE A MANUALELOR, ECHIPAMENTULUI ŞI A ALTOR MATERIALE EXISTENTE (INCLUSIV DOTĂRILOR DIN PROIECTUL ECMRM) ÎN PROCESUL DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT
La disciplina „EducaŃie fizică” există practic un singur manual (Boian Ion. EducaŃia fizică: manual pentru cl. a 9-a. Chişinău: Î.E.P. „ŞtiinŃa”, 2006 – 136 p.). Acest manual poate fi util profesorului în modelarea unor materiale didactice: fişe instructive pentru elevi, integrame pentru evaluarea competenŃelor cognitive, diverse pictograme care reflectă exerciŃii fizice, procedee şi acŃiuni motrice etc.
Profesorului care predă educaŃia fizică în liceu îi vor fi utile şi unele surse metodologice editate în ultimii ani, printre care menŃionăm următoarele:
1. Filipov V., Sava P. EducaŃia fizică. Ghid de implimentare a curriculumului din învăŃămîntul liceal. Chişinău: Î.E.P. „ŞtiinŃa”, 2007 – 108 p.
2. Grimalschi T. ş.a. EducaŃia fizică pentru clasele X – XII. Ghid metodologic pentru profesori. Chişinău: „Univers Pedagogic”, 2007 – 152 p. Sursele menŃionate conŃin repere metodologice referitoare la organizarea / şi desfăşurarea
procesului educaŃional, precum şi conŃinuturi didactice (material teoretic şi practic), care, parŃial, corespund curriculumului modernizat în vederea dezvoltării competenŃelor elevilor specifice educaŃiei fizice.
În lipsa manualului e binevenită introducerea caietului de educaŃie fizică a elevului. Profesorii pot să se familiarizeze cu structura şi conŃinutul caietului din următoarele surse de specialitate:
1. Filipov V., Sava P. EducaŃia fizică. Ghid de implementare a curriculumului din învăŃămîntul liceal. Chişinău Î.E.P. „ŞtiinŃa”, 2007, pag. 11 – 12).
2. Bicherschi Şt. Caiet de educaŃie fizică. Clasa a V-a. Chişinău, 1996 – 40 p. Notă: Elaborarea manualelor pentru elevii claselor liceale este o problemă ştiinŃifică, care
solicită din partea ministerului de resort modalităŃi de rezolvare a ei. Manualul va da posibilitate elevului să însuşească profund multiple şi diverse cunoştinŃe teoretico – ştiinŃifice şi metodice, să-şi formeze reprezentări juste şi clare despre acŃiunile motrice ce constituie obiectul învăŃării motrice, precum şi să-şi intensifice activitatea motrice independentă atît în cadrul lecŃiei de educaŃie fizică, cît şi la domiciliu.