ministerul agriculturii şi dezvoltării rurale · 2017-04-27 · exemple mod de calcul pentru...

APIA

Direcţia Plăți Directe –

sector vegetal

Ghid informativ privind aplicarea

practicilor agricole benefice pentru climă şi

mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 1 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Anexa nr. 1 la Ordinul MADR nr 109 din 25/04/2017

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

GHID INFORMATIV

privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru

climă şi mediu

EDIȚIA II

2017

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 2 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

CUPRINS

1. DEFINIŢII ......................................................................................................................................

2. CADRUL LEGISLATIV ................................................................................................................

2.1. Legislaţie naţionalã.......................................................................................................................

2.2. Legislaţie europeanã.........................................................................................................................

3. SCOPUL GHIDULUI ................................................................................................................... 12

4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU - PREZENTARE

GENERALĂ ......................................................................................................................................... 13

5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE

BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU ........................................................................................... 17

5.1. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare ............. 17

5.2. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil mai mari de 30 hectare ............. 18

5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 si 5.2 pentru diversificarea culturilor nu se aplică

în cazul următor: ................................................................................................................................ 19

5.4. Excepţii pentru diversificarea culturilor ...................................................................................

6. MENŢINEREA PAJIŞTILOR PERMANENTE EXISTENTE - COMPONENTĂ A

PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU ........................................... 23

7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC APLICATE ÎN

ROMANIA - COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI

MEDIU .................................................................................................................................................. 24

7.1. Terase ............................................................................................................................................

7.2. Elemente de peisaj ...................................................................................................................... 36

7.2.1. Garduri vii/fâşii împădurite ................................................................................................. 36

7.2.2. Arbori izolaţi .........................................................................................................................

7.2.3. Arbori în aliniament ............................................................................................................ 44

7.2.4. Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie .......................................................... 47

7.2.5. Margini de câmp .................................................................................................................. 50

7.2.6. Iazuri .................................................................................................................................... 54

7.2.7. Rigole .................................................................................................................................. 56

7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apă ................................................................................ 59

7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie.................................................................. 63

7.5. Zonele împădurite....................................................................................................................... 66

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 3 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

7.6. Zone cu strat vegetal ................................................................................................................ 69

7.7. Zone cu culturi fixatoare de azot ................................................................................................ 71

8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂŢII ZONEI DE INTERES ECOLOGIC ....... 78

8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent ............................................................................ 78

8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent ........................................................................ 78

8.3. Exemplu în care elementul ZIE nu este adiacent pe latura lungă .............................................. 79

8.4. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniare ................................... 79

8.5. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabil ............................................. 80

8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacent .................................................. 80

8.7. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacent ..................... 80

9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIE .......................................................................................... 82

10. EXEMPLE MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA PRACTICILOR BENEFICE

PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU ............................................................................................................... 82

ACRONIME

APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

ANT Ajutor Naţional Tranzitoriu

BPS Basic Payment Scheme (schema de plată de bază)

GAEC Bune Condiţii Agricole şi de Mediu

IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control

LPIS Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

PAC Politica Agricolă Comuna

SAPS Schema de Plată Unică pe Suprafaţă

SMR Cerinţe legale în materie de gestionare

UE Uniunea Europeană

ZIE

Zone de Interes Ecologic

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 4 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

1. DEFINIŢII

„fermier” înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice

sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe

teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă;

„exploataţie” înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate pentru activităţi agricole şi

gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României;

„suprafaţă agricolă” înseamnă orice suprafaţă de teren arabil, de păşune permanentă şi de

fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente;

„terenuri arabile” înseamnă terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe

disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv

este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile;

„pajişti permanente” înseamnă păşuni permanente şi fâneţe permanente care reprezintă

terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane

care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci

ani; această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru

păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;

„iarbă sau alte plante furajere erbacee” înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în

mod obişnuit pe pajişti permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în

amestecurile de seminţe pentru pajişti şi pot fi utilizate în hrana animalelor;

„culturi permanente” înseamnă culturile pentru care nu se practică un sistem de rotaţie,

altele decât pajiştile permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai

mare şi care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele şi speciile forestiere cu ciclu scurt de

producţie;

„zonele acoperite cu strat vegetal” reprezintă suprafeţe arabile cultivate cu un amestec de

specii de cultură, considerate culturi secundare, care asigură acoperirea solului, având rolul de

a absorbi azotul rezidual. Zonele acoperite cu strat vegetal nu participă la calculul

diversificării culturilor. Lista amestecurilor de specii de cultură pentru stratul vegetal,

perioada de însămânţare şi data după care este permisă distrugerea mecanică a stratului

vegetal se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale”;

"culturi secundare" înseamnă amestecurile de specii de culturi înfiinţate pentru respectarea

cerinţelor privind zonele cu strat vegetal, care se înfiinţează după recoltarea culturii principale

declarate în anul de cerere curent, în scopul asigurării acoperirii terenului arabil pe perioada

iernii;

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 5 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

„specii forestiere cu ciclu scurt de producţie” înseamnă suprafeţe plantate cu specii de

arbori încadrate la codul NC 06 02 9041;

„pârloagă” înseamnă teren arabil necultivat, lăsat în repaus pentru refacere timp de 1an, pe

acelaşi amplasament, întreţinut în bune condiţii agricole şi de mediu;

„anul de cerere” este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de plată,

conform art. 8, alin. (1) lit. b) din ordonanţă;

„cererea unică de plată” este cererea de ajutor şi/sau de sprijin, dupa caz, în cadrul oricăreia

dintre plăţile prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) sau dintre măsurile delegate de dezvoltare

rurală din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură

dată pe an la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

“strat de referinţă” înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite

la art. 2 alin. (1), pct. 25 din Regulamentul 640/2014 de completare a Regulamentului (UE)

nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul

Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi

pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru

dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;

„Pepiniere” înseamnă următoarele suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber,

destinate plantării ulterioare: pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi, pepiniere de

pomi fructiferi şi de fructe de pădure, pepiniere de plante ornamentale, pepiniere comerciale

de arbori de pădure, cu excepţia arborilor pentru nevoile proprii ale exploataţiei, crescuţi în

zona împădurită, pepiniere de arbori şi arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe

marginea drumurilor, pe rambleuri cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii,

trandafiri şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii acestora şi

materialul săditor;

Sintagma „activitate agricolă” înseamnă, după caz:

a) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea,

mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora în scopuri agricole,

b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat

sau pentru cultivare, fără nici o acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al

utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiţionalitate, sau

c) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit

într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin îndepărtarea vegetaţiei prin

lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puţin o dată pe an pe terenul arabil;

(d) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod

obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin păşunat, cu asigurarea

unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care fermierul le exploatează sau un

cosit anual pe pajiştile permanente, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniul

pajiştilor. În cazul pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1800 m, menţinute în

mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu

asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, cu animalele pe care le exploatează. Pe

suprafeţele de pajişti permanente care fac obiectul angajamentelor multianuale aflate în

derulare în cadrul măsurii 214 - “Plăţi de agro – mediu” din Programul Naţional de Dezvoltare

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 6 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Rurală 2007 – 2013, activitatea minimă constă în păşunat cu asigurarea unei încărcături de cel

puţin 0,3 UVM/ha cu animalele pe care la exploatează sau un cosit anual.

(e) efectuarea unei activitaţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit

într-o stare adecvată pentru paşunat sau pentru cultivare, prin realizarea a cel puţin o tăiere

anuală de întreţinere ori cel puţin o cosire anuala a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare

anuală de întreţinere a solului, în cazul viilor şi livezilor.

“hectar eligibil” înseamna suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul

unei exploataţii.

Suprafeţele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt

conforme cu definiţia hectarului eligibil prevăzută la art. 10, alin. (1) din OUG nr. 3/2015, cu

modificările şi completările ulterioare, pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepţia

cazurilor de forta majoră sau a unor circumstanţe excepţionale. Suprafeţele coronamentelor şi

ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi ale canalelor de irigatii şi

desecare, precum şi taluzurile şi zonele de protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt

considerate suprafeţe agricole. În cazul pajiştilor permanente care conţin elemente disparate

neeligibile, precum elemente de peisaj si arbori, începând cu anul de cerere 2018 hectarul

eligibil se determină prin aplicarea unui sistem proporţional de reducere a suprafeţei bazat pe

procentajul de suprafaţă neeligibilă în cadrul blocului fizic, definit în art. 10 al

Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014. Reducerea suprafeţelor ca rezultat al aplicării

acestui sistem nu constituie neconformitate în cadrul angajamentelor încheiate pentru

măsurile delegate şi nu determină aplicarea de sancţiuni. Suprafeţele utilizate pentru producţia

de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conţinutul de tetrahidrocanabinol

din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%.

„parcelă agricolă” înseamnă o suprafaţă continuă de teren agricol, care face obiectul unei

declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o

singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr.

1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de

abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr.

814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;

„parcelă de referinţă” este o suprafaţă delimitată geografic, având un identificator unic,

înregistrată în sistemul de informaţii geografice (GIS) al sistemului de identificare al

parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70 din Regulamentul (CE) nr. 1306/2013 şi

art. 2 alin. 25 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referinţă este

blocul fizic.

„bloc fizic” este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi

fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai

multe parcele agricole;

„sistemul de informaţii geografice” (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe

sistemul de informaţii geografice menţionate la articolul 70 din Regulamentul (UE) nr.

1306/2013;

„sistemul de identificare a parcelelor agricole” (LPIS) reprezintă o bază de date

computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control (IACS), care

funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 7 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o

precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000.

Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică;

„suprafaţă determinată” înseamnă, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafaţă, suprafaţa

pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de

condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suprafaţa

loturilor sau a parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la

faţa locului;

“suprafaţa convertită (transformată)” înseamnă suprafaţa virtuală a ZIE obţinută prin folosirea

factorilor de conversie din Anexa II a Regulamentului (UE) nr. 639/2014;

“suprafaţa ponderată” suprafaţa virtuală a ZIE obţinută după multiplicarea suprafeţei efective

determinate sau a suprafeţei convertite cu factorii de ponderare ai Anexei II a Regulamentului

(UE) nr. 639/2014;

„suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă” este suprafaţa maximă pentru care se

pot acorda plăţi directe pentru fiecare bloc fizic.

„suprafaţa de pajişti permanente” înseamnă terenul cu pajişti permanente declarat în anul

2012 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum şi suprafaţa cu pajişti

permanente declarată în 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul. (1) primul paragraf

litera a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de

a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, care nu a fost declarat ca teren cu

pajişte permanentă în anul 2012;

„suprafaţa agricolă totală” înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2015 în conformitate cu

art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 de către fermierii

care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, în

scopul determinării proporţiei de referinţă pentru păşunile permanente, stabilită conform

prevederilor art. 45 din Regulamentul (UE) nr 1.307/2013;

sintagma „menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru

păşunat sau pentru cultivare, fără nici o acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul

metodelor şi al utilajelor agricole uzuale”, în sensul art. 2 alin. (2) lit. b) din ordonanţă,

înseamnă acţiunile pregătitoare, metodele şi utilajele agricole care nu exced tehnologia

specifică culturilor agricole;

„livada tradiţională utilizată extensiv” înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt

utilizate în principal ca pajişti permanente prin cosit şi/sau păşunat, având dimensiunea

minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de maximum 240 pomi/ha,

indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere

perene;

„marginile de câmp” înseamnă suprafeţe de teren situate la marginea parcelei şi care

constituie zone de interes ecologic. Lăţimea acestora este cuprinsă între 1 - 20 m, cu condiţia

să nu facă obiectul unei alte cereri de plată;

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 8 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

“teren aflat la dispoziţia fermierului” înseamnă terenul pentru care fermierul dovedeşte

utilizarea acestuia;

Zonele de interes ecologic care nu sunt ”niciodată la dispoziţia fermierului”, potrivit art. 86,

alin (9) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sunt

zonele de interes ecologic situate pe suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g),

h), i), j)

“adiacent” elementele de peisaj declarate de fermier sunt prevăzute în anexa nr. 7 şi

reprezintă acele elemente situate în interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de

către fermier pentru care acesta face dovada utilizării terenului. Elementele de peisaj liniare,

cum ar fi garduri vii, fâşii împădurite, arbori în aliniament, margini de câmp, rigole sau

zonele-tampon, sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a

elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj

neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de

câmpie sunt considerate "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil în cel puţin

un punct, (art. 86, alin. (2) din Ordin MADR nr. 619/2015 cu modificările şi completările

ulterioare).

2. CADRUL LEGISLATIV

2.1. Legislaţie naţionalã

Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi

Intervenţie pentru Agricultură cu modificările şi completările ulterioare;

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care

se acordă în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.

36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi

completările ulterioare;

OMADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a

modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în

agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind

societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de

implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile

agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cu modificările

şi completările ulterioare;

OMADR nr. 44/2017 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi

dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice

şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se

aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.

36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 9 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală

aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014

– 2020;

Ordinul MMGA/MADR nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici

agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, cu modificările

şi completările ulterioare;

Ordinul MMAP nr. 942/2016 pentru abrogarea Ordinului ministrului mediului şi

gospodăririi apelor nr. 1.234/2006 privind aprobarea Codului de bune practici în fermă

Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind

ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu

modificările şi completările ulterioare;

Ordinul MADR nr. 45/2017 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată

pentru anul 2017.

Ordinul MADR nr. 857/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru

prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite"

Ordinul MADR nr. 726/2015 privind aprobarea Ghidului pentru practici agricole benefice

pentru climă şi mediu în anul 2015

OUG nr. 16/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.

3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 –

2020 și pentru modificarea art.2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte

forme de asociere în agricultură;

HG nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014

privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional

Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor;

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea

corupţiei, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul MADR nr. 493/R/2017 privind aprobarea structurii organizatorice și a statului de

funcții ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură apparat central;

Codul Penal, adoptat prin Legea Nr. 286/ din 17 iulie 2009, cu modificările și completările

ulterioare;

Codul de Procedură Penală, adoptat prin Legea Nr. 135 din 1 iulie 2010, cu modificările și


Codul de Procedură Civilă, republicat, adoptat prin Legea Nr. 134 din 1 iulie 2010, cu

modificările și completările ulterioare;

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 10 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu

modificările şi completările ulterioare;

Codul civil, republicat, adoptat prin Legea Nr. 287 din 17 iulie 2009, cu modificările și


Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi

completările ulterioare;O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea

neregulilor aparute în obtinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice

naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 142/2012 pentru aprobarea OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si

sanctionarea neregulilor aparute în obtinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a

fondurilor publice naţionale aferente acestora;

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările

ulterioare;

Ordinul MADR nr. 68/2017 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 10

"Agromediu şi climă", 11 "Agricultura ecologică" şi 13 "Plăţi pentru zone care se confruntă

cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice", prevăzute în Programul Naţional

de Dezvoltare Rurală 2014-2020, şi pentru măsura 214 "Plăţi de agromediu" prevăzută în

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, aferente cererilor de plată depuse

începând cu anul 2017;

2.2. Legislaţie europeanã

REGULAMENTUL (UE) NR. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol

pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al

Consiliului cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi

de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr.

814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului cu modificările și


Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin

scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 11 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (art. 43-46) cu

modificările și completările ulterioare;

Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11

martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European

şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin

scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la

regulamentul menţionat cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul delegat (UE) NR. 640/2014 al comisiei din 11 martie 2014 de completare a

Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce

priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau

retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al

sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii cu modificările și completările

ulterioare;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 de stabilire a normelor de punere în

aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din

16 iunie 2014 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin

scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;

Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al comisiei din 11 martie 2014 de completare a

Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind

sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare

rurala(FEADR) si de introducere a unor dispozitii tranzitorii, cu modificările și completările

ulterioare;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al comisiei din 17 iulie 2014 de

stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului

European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul

european agricol pentru dezvoltare rurala(FEADR), cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al comisiei din 17 iulie 2014 de

stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului

European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control,

măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea, cu modificările și completările

ulterioare;

Regulamentul delegat (UE) nr. 1001/2014 al comisiei din 18 iulie 2014 de modificare a

anexei X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de

stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în

cadrul politicii agricole comune

Regulament de punere în aplicare (UE) nr. 2333/2015 de modificare a Regulamentului de

punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a

Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce

priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi

ecocondiţionalitatea.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 12 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protectia apelor impotriva

poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p.1)

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009

privind conservarea pasarilor salbatice (JO L20, 26.1.2010, p.17)

Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unui cadru de actiune comunitara in vederea utilizarii durabile a pesticidelor (JO

L309, 24.11.2009, p.71)

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de

stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei (JO L327, 22.12.2000, p.1)

Directiva 92/43/CEE A Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale

si a speciilor de fauna si flora salbatica (JO L206, 22.7.1992)

Ghid privind stabilirea stratului ZIE menţional la articolul 70(2) al Regulamentului (UE) nr.

1306/2013

Ghid privind Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS) în temeiul articolelor 5, 9

şi 10 din Regulamentul delegat (UE) nr 640/2014

3. SCOPUL GHIDULUI

Ghidul pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu constituie o sinteză a aspectelor

privind normele (condiţiile, regulile) pe care trebuie să le respecte fermierii în vederea

accesării sprijinului în conformitate cu reglementările în vigoare.

Prezentul ghid se adresează fermierilor şi funcţionarilor APIA, în scopul informării acestora

cu privire la:

definirea elementelor ZIE

modalitatea de identificare şi delimitare a fiecărui element ZIE în parte;

condiţiile minime pentru fiecare element ZIE în parte (praguri minime/maxime pentru

fiecare tip de element);

stabilirea stratului de referinţă pentru elementele ZIE

modul de măsurare a elementelor ZIE;

funţionalitatea de calcul a factorilor de conversie şi legătura cu matricea de conversie

din Anexa X la regulamentul (UE) nr. 1307/2013 (Regulamentul delegat (UE) nr.

1001/2014 al comisiei din 18 iulie 2014 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE)

nr. 1307/2013).

definirea conceptului ”la dispoziţia fermierului” şi ”niciodată la dispoziţia fermierului”

pentru elementele ZIE

modul de numerotare şi codificare a elementelor ZIE

informaţiile stratului ZIE care fac posibile controale administrative încrucişate între

zonele de interes ecologic declarate individual de către un beneficiar şi potenţialele zone

de interes ecologic incluse în stratul ZIE.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 13 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

4. PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU -

PREZENTARE GENERALĂ

Obiectivele noii PAC se referă la schimbări economice, politice, schimbări privind protecţia

mediului, regionalizarea, ameliorarea producţiei şi asigurarea siguranţei alimentare.

Un alt obiectiv principal al reformei este actualizarea LPIS pentru a avea un LPIS de o mai

bună calitate, necesar pentru controale eficiente şi reducerea ratei controlului pe teren. Pentru

a realiza un control eficient al zonelor de interes ecologic şi pentru a asigura suport fermierilor

în declararea corectă a zonelor de interes ecologic (ZIE), în baza de date LPIS s-a creat un

strat care este disponibil şi în aplicaţia IPA-Online Acesta permite fermierilor să delimiteze

elementele specifice zonelor de interes ecologic, iar administraţiei (APIA) să efectueze

verificări încrucişate între zonele declarate şi stratul cu aceste zone (tipul, mărimea şi

localizarea). Utilizând aplicaţia geospaţială IPA-Online se preconizează o reducerea ratei de

eroare în delimitarea şi declararea zonelor de interes ecologic.

Pentru aceasta este necesar să se utilizeze aplicaţia geospaţială IPA-Online pentru declararea

ZIE.

Având în vedere că stratul ZIE este un strat de referinţă ce trebuie folosit pentru efectuarea

controalelor administrative încrucişate şi sprijinirea declaraţiei fermierului, trebuie să conțină

toate tipurile potenţiale de elemente definite de statul membru ca zone de interes ecologic,

notificate de România în conformitate cu Regulamentul 1307/2013, care sunt stabile în timp şi

care sunt la dispoziţia fermierului. Ca un criteriu general, sunt considerate a fi stabile în timp

elementele care se aşteaptă să rămână în acelaşi loc timp de cel puţin 3 ani.

Stratul ZIE cu zonele de interes ecologic trebuie sa conţină date despre: tipul elementului,

locaţia, mărimea, eligibilitatea, utilizarea conversiei sau a factorilor de ponderare, după caz. În

acest strat sunt incluse elementele ZIE indiferent dacă au fost declarate sau nu, indiferent dacă

beneficiarul este scutit de declararea acestora sau nu.

Stratul ZIE se creează pe baza imaginilor ortofoto, utilizând rezultatele controalelor pe teren,

declaraţia fermierilor ca un indicator de localizare (pe baza declarării acestor zone în avans).

Referitor la stabilitatea în timp, elementele vor fi incluse în stratul ZIE dacă aceste elemente

vor fi în acelaşi loc cel putin 3 ani, în acest caz se includ de la început; dacă sunt declarate

pentru al treilea an consecutiv se includ înainte de plata celui de al treilea an numai în cazul în

care acestea se află exact în acelaşi loc şi se referă la o parte a parcelei de referinţă.

Elementele definite ca zone de interes ecologic trebuie să îndeplinească individual

dimensiunile minime şi/sau maxime prevăzute la art. 45 al Regulamentului Delegat al

Comisiei (UE) nr. 639/2014 pentru a putea fi calificate drept potenţiale ZIE.

Dimensiunile sunt definite şi în Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările

ulterioare. În cazul în care există goluri în aceste elemente, ele trebuie să fie indicate în stratul

ZIE. Cu toate acestea, eventualele goluri în gardurile vii sau benzi împădurite care sunt mai

mici de 1 m se ignoră.

Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an

de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic, în

conformitate cu art. 86, alin. (8) din Ordinul MADR nr. 619/2015 cu modificările şi

completările ulterioare și cu art. 45, alin. (11) din Regulamentul delegat (UE) 639/2014.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 14 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Suprapunerile sau încrucişările elementelor de ecologizare nu sunt permise. Zonele care sunt

declarate pentru plata pe suprafaţă de către un beneficiar nu pot fi declarate ca zone de interes

ecologic de către alt beneficiar.

Toate terenurile arabile incluse în LPIS servesc drept bază pentru stabilirea stratului ZIE.

Având în vedere că elemente aflate pe păşuni sau complet înconjurate de pajişti permanente

nu sunt considerate ZIE, pentru constituirea stratului ZIE este esenţială clasificarea terenului

agricol în teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente.

Stratul ZIE, fiind parte a LPIS-ului, se creează pe baza foto-interpretării ortoimaginilor

aeriene utilizate pentru LPIS. Constituirea stratului ZIE în LPIS nu este prevăzută să se

realizeze pe baza imaginilor VHR/HR dar astfel de imagini şi rezultatele controalelor realizate

cu imagini VHR/HR ar putea fi utilizate pentru a localiza potenţialele ZIE. Totuşi, includerea

finală va trebui însă să fie făcută utilizând ortoimagini aeriene.

Modul de creare şi completitudinea stratului ZIE pentru evitarea creşterii ratei de control:

- În perioada 2015-2017, stratul ZIE trebuie să conţină cel puţin toate elementele declarate

înainte de plată, acestea trebuie să fie identificate şi trebuie realizate controalele încrucişate;

- Până în anul 2018 stratul ZIE trebuie să fie complet, să conţină elementele nou create şi pe

cele care respectă principiul de trei ani stabilitate în timp.

În conformitate cu art. 86, alin (2) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi

completările ulterioare, pentru elementele de peisaj declarate fermierul trebuie să facă dovada

utilizării terenului.Elementele de peisaj declarate de fermier sunt prevăzute în anexa nr. 7 şi

reprezintă acele elemente situate în interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de

către fermier pentru care acesta face dovada utilizării terenului. Elementele de peisaj liniare,

cum ar fi garduri vii, fâşii împădurite, arbori în aliniament, margini de câmp, rigole sau

zonele-tampon, sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a

elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj

neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolaţi, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de

câmpie sunt considerate "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil în cel puţin

un punct.

Gardurile utilizate de fermier pentru delimitarea parcelelor, situate pe terenurile arabile

eligibile sau pe potenţiale elemente ZIE nu împiedică un element să fie adiacent.

Cu excepţia zonelor cu specii forestiere cu ciclu scurt şi a suprafeţelor împădurite menţionate

la articolul 46 (2)(g) (h) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, elementele ZIE trebuie să fie

amplasate pe teren arabil. Cu toate acestea, elementele de peisaj precum şi zonele tampon pot

fi pe teren arabil sau adiacente terenurilor arabile.

Nu sunt considerate ca potenţiale zone de interes ecologic acele zone care nu vor fi niciodata

la dispoziţia unui beneficiar şi acele caracteristici ale peisajului care sunt situate sau complet

înconjurate de pajişti permanente sau culturi permanente.

Zonele de interes ecologic care nu sunt ”niciodată la dispoziţia fermierului”, potrivit art. 86,

alin.9 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare sunt zonele

de interes ecologic situate pe suprafeţele prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j),

respectiv:

suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;

suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente

aerodromurilor şi/sau heliporturilor;

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 15 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt

scoase din circuitul agricol;

suprafeţe aparţinând unităţilor militare;

suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;

suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;

suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi

terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale

aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind

regimul drumurilor.

În conformitate cu Reg. UE 1307/2013, art. 43 şi OUG. nr. 3/2015, cu modificările şi

completările ulterioare, art. 17 fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în

mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru

climă şi mediu:

a) diversificarea culturilor;

b) menţinerea pajiştilor permanente existente;

c) prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, „plata pentru înverzire”, se

acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute mai sus în funcţie de specificul exploataţiei

şi/sau structura culturilor.

Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică şi deţin un document justificativ emis

de un organism de inspecţie şi certificare aprobat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii

Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind

producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a

Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 beneficiază implicit de plata pentru practici agricole

benefice pentru climă şi mediu pentru suprafeţele în conversie sau certificate ale exploataţiei,

utilizate pentru producţia ecologică.

Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de

plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.

Fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Legii apelor

nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei

şi faunei salbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu

modificările şi completările ulterioare, au dreptul la plata mentionată în prezentul capitol,

cu condiţia să aplice practicile menţionate în prezentul capitol, în măsura în care practicile

respective sunt compatibile, în exploataţia în cauză, cu obiectivele actelor normative

menţionate.

În vederea finanţării plăţii pentru înverzire, se utilizează 30 % din plafonul naţional anual

prevăzut în Anexa II la Regulamentul 1307/2013.

☝ Cuantumul plăţii pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărţirea

plafonului stabilit la numărul total de hectare eligibile.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 16 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

☝ Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.

Potrivit art. 70(2) al Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 România se va asigura că sistemul

de identificare a parcelelor agricole (LPIS) conţine un strat de referinţă pentru includerea

zonelor de interes ecologic (ZIE) care să fie pus la dispoziţie cel târziu pentru anul de cerere

2018. În consecinţă formularele prestabilite (ca parte a cererilor de sprijin geo-spaţiale)

trebuie să ofere informaţii relevante din acest strat ZIE. Mai mult, ca şi controalele

administrative încrucişate pentru SAPS, informaţiile stratului ZIE fac posibile controale

administrative încrucişate între zonele de interes ecologic declarate individual de către un

beneficiar şi potenţialele zone de interes ecologic incluse în stratul ZIE. Conform

reglementărilor europene, stratul ZIE în LPIS este creat în anul 2015, urmând a fi populat cu

elementele ZIE până cel târziu pentru anul de cerere 2018. Pentru anii 2015-2018 stratul ZIE

este populat cu datele declarate de fermieri, urmând ca din anul 2018, stratul ZIE să conţină

toate elementele ZIE stabile, indiferent dacă sunt declarate de fermieri.

Tabelul de mai jos ilustrează modul în care se aplică obligațiile privind diversificarea și

declararea zonelor de interes ecologic :

Suprafața de teren arabil a unei

exploatații

Trebuie respectate

obligațiile privind

diversificarea?

Trebuie declarate zone de

interes ecologic (ZIE)?

Fară teren arabil NU NU

Teren arabil pe care se practică

agricultura ecologică

NU Este recomandat să se

declare zone de interes

ecologic

Teren

arabil pe

care nu se

practică

agricultura

ecologică

Terenul arabil este mai

puțin de 10 ha

NU Este recomandat să se


ecologic

Terenul arabil este

cuprins între 10 ha și

15 ha

DA

(în cazul în care vă

încadrați la excepții –

NU)

Este recomandat să se


ecologic

Terenul arabil este mai

mult de 15 ha

DA


încadrați la excepții –

NU)

DA


încadrați la excepții – NU)

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 17 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

5. DIVERSIFICAREA CULTURILOR COMPONENTĂ A PRACTICILOR

AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU

Diversificarea culturilor constă în existenţa a două sau mai multe culturi pe terenul arabil şi se

aplică de către fermierii care utilizează mai mult de 10 hectare de teren arabil.

În conformitate cu art. 18, alin. (2) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările

ulterioare, “cultură” înseamnă oricare dintre următoarele:

a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;

b) un teren lăsat pârloagă;

c) iarbă sau alte plante furajere erbacee;

d) culturile de toamna şi cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă

aparţin aceluiaşi gen.

În funcţie de numărul de hectare de teren arabil condiţiile de diversificare sunt prezentate

după cum urmează:

5.1. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil cuprinse între 10 şi 30

hectare

Fermierul trebuie să asigure cel puţin două culturi diferite dacă utilizează suprafeţe de teren

arabil cuprinse între 10 şi 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum

75% din terenul arabil.

Exemplul: 1 - o exploataţie cu 10 hectare teren arabil

Grâu-7.5 ha

Porumb- 2.5 ha

Cultura principală: 75%, condiţia de Cultura principală: 90%, condiţia de

diversificare este îndeplinită diversificare nu este îndeplinită

X

Grâu-9 ha

Porumb- 1 ha

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 18 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC


Porumb -8 ha

Orz- 6 ha

Cultura principală: 57.15%, condiţia de Cultura principală: 78.57%, condiţia de

diversificare este îndeplinită diversificare nu este îndeplinită

5.2. Diversificare culturi pentru suprafeţele de teren arabil mai mari de 30

hectare

Fermierul trebuie să asigure cel puţin trei culturi diferite dacă utilizează suprafeţe de teren

arabil de peste 30 hectare. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 75 % din

terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din

terenul arabil.


Cultura preponderentă A = 30 ha, adică 75 % din terenurile arabile, cele două culturi

preponderente A+B = 38 ha adică 95% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare

este îndeplinită.


X Porumb - 30 ha Orz – 9 ha Cartof – 1 ha

A B C


preponderente A+B = 39 ha adică 97.5 % din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare

nu este îndeplinită.


X

Porumb -11ha

Orz- 3 ha

Porumb - 30 ha Orz - 8 ha Cartof - 2 ha

A B C

Grau - 120 ha Porumb - 60 ha Orz - 20 ha

A B C

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 19 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC


preponderente A+B = 180 ha, adică 90% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare

este îndeplinită.


X Grau -170 ha Porumb-28ha Orz-2ha

A B C


preponderente A+B = 198 ha adică 99% din totalul terenului arabil, condiţia de diversificare

nu este îndeplinită.

5.3. Pragurile maxime prezentate la punctele 5.1 si 5.2 pentru diversificarea

culturilor nu se aplică în cazul următor:

În situaţia în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă

sau alte plante erbacee sau este pârloagă, cultura preponderentă de pe restul suprafeţei arabile

trebuie să ocupe maxim 75 % din terenul arabil rămas.


Pajişte temporară -

190 ha

Porumb - 35

ha

Orz - 15

ha

A B C

Pajişte temporară, A = 190 ha, adică 79 % din total suprafaţa utilizată. Diferenţa de suprafaţă

până la 240 ha este de 50 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest teren cultura preponderentă

B este de 35 ha adica 70% din totalul terenului arabil ramas, condiţia de diversificare este

îndeplinită.


Pajişte temporară -

260 ha

Porumb -38 ha Orz - 2 ha

X A B C

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 20 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Pajişte temporară, A = 260 ha, adică 86,6 % din total suprafaţa utilizată Diferenţa de

suprafaţă până la 300 ha este de 40 ha = teren arabil rămas = B+C. Pe acest teren cultura

preponderentă B este de 38 ha adica 95% din totalul terenului arabil ramas, condiţia de

diversificare nu este îndeplinită.

5.4. Excepţii pentru diversificarea culturilor

Exploataţiile sunt exceptate de la diversificarea culturilor în cazul în care:

a) au teren arabil mai puțin de 10 ha;

b) practică agricultura ecologică - numai terenul arabil utilizat pentru producţia

ecologică este exceptat de la diversificare;

c) întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de

producţie;

d) peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje

erbacee, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu

condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha;

e) peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată

pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau pentru culturi aflate sub apă o mare parte

a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca

suprafaţa arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maxim 30 ha;

f) peste 50 % din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost

declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior şi în cazul în care, pe baza

unei comparaţii geospaţiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se

constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită faţă de cea din anul

calendaristic anterior;

d)

Exemplul: 1 – o exploataţie cu 80 hectare teren arabil

Pajişte temporară, A = 65 ha, adică 81,25 % din total suprafaţa arabilă utilizată. Diferenţa de

suprafaţă este B = 15 ha < 30 ha, excepţie de la diversificarea culturilor.

Pajişte temporară – 65 ha Grâu 15 ha

A B

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 21 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC


X

Pajişte temporară, A = 120 ha, adică 79.5 % din total suprafaţa arabilă utilizată. Diferenţa de

suprafaţă este B = 31 ha > 30 ha, nu reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi

se procedează conform punct 5.3 prezentat anterior.

e)

Exemplul: 1 – o exploataţie cu 60 hectare teren agricol

Pajişte permanentă, A = 45 ha, adică 75 % din total suprafaţa agricolă utilizată. Diferenţa de

suprafaţă este B = 15 ha < 30 ha, excepţie de la diversificarea culturilor.

Exemplul: 2 – o exploataţie cu 110 hectare teren agricol

X

Pajişte permanentă, A = 82 ha, adică 72,7 % din total suprafaţa agricolă utilizată. Diferenţa

de suprafaţă este B = 28 ha < 30 ha, nefiind respectată prima condiţie acest caz nu

reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi se procedează conform capitolului 5.1

prezentat anterior.

Pajişte temporară – 120 ha Grâu 31 ha

A B

Pajişte permanentă – 45 ha Porumb – 15 ha

A B

Pajişte permanentă – 82 ha Porumb – 28 ha

A B

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 22 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

f)


Mai mult de 50 % din suprafaţa arabilă declarată în anul curent - 30 ha, nu au fost declarate

în anul anterior. Pentru cele 20 ha declarate şi în anul anterior sunt culturi diferite, grâu şi

porumb. Pentru îndeplinirea condiţiei se verifică ce cultură a fost în anul anterior pe suprafaţa

nou declarată de fermier, 30 ha. Dacă fermierul care a utilizat terenul anul trecut nu a cultivat

porumb (a avut altă cultură), condiţia este îndeplinită şi reprezintă excepţie de la

diversificarea culturilor.


X

Suprafaţa arabilă nou declarată în anul curent este de 15 ha si reprezinta mai putin de 50%

din 35 ha, nu este îndeplinită prima condiţie, nu se mai face verificarea culturilor, nu

reprezintă excepţie de la diversificarea culturilor şi se procedează conform capitolului 5.2

prezentat anterior.

Suprafaţă arabilă în

anul de cerere anterior

– 20 ha grâu

Suprafaţă arabilă în anul de cerere curent – 50 ha

porumb

A B

Suprafaţă arabilă în

anul de cerere anterior

– 20 ha orz

Suprafaţă arabilă în anul de cerere curent – 35 ha

grâu

A B

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 23 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

6. MENŢINEREA PAJIŞTILOR PERMANENTE EXISTENTE -

COMPONENTĂ A PRACTICILOR AGRICOLE BENEFICE PENTRU

CLIMĂ ŞI MEDIU

La nivelul statelor membre sunt necesare măsuri suplimentare pentru a proteja pajiştile

permanente. În conformitate cu art. 19 din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările

ulterioare, menţinerea pajiştilor permanente existente implică:

a) interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile

naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi


b) proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală

declarate la APIA, nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă

stabilită în anul 2015;

c) în cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5 % la nivel naţional, se

instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru

acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în

teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut, aşa cum este prevăzut în art. 44 din

Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a

Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a

unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul

politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, denumit în

continuare Regulamentul 639/2014. Aceasta prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea

cu peste 5% provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul

şi să nu includă plantaţiile de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt, de brazi de Crăciun

sau de arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie.

Potrivit articolul 85 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările

ulterioare, în cazul nerespectării obligaţiei privind menţinerea suprafeţelor cu pajişti

permanente sensibile din punctul de vedere al mediului, se adoptă următoarele măsuri:

a) dacă un fermier a convertit sau a arat o pajişte permanentă care face obiectul interdicţiei

prevăzute la art. 19 lit. a) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

reconvertirea suprafeţei convertite/arate este obligatorie;

b) imediat după constatarea încălcării, fermierul este informat de către APIA în privinţa

obligaţiei de reconversie şi a datei înaintea căreia trebuie respectată obligaţia respectivă.

Data în cauză trebuie să fie cel târziu data depunerii cererii unice de plată pentru anul de

cerere următor.

Prin derogare de la art. 2 alin (1) lit. h) din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările

ulterioare, terenul care face obiectul reconversiei este considerat pajişte permanentă

începând din prima zi a reconversiei şi face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 19 lit. a) din

ordonanţă”.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 24 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

7. ELEMENTELE CONSIDERATE ZONE DE INTERES ECOLOGIC

APLICATE ÎN ROMANIA - COMPONENTĂ A PRACTICILOR

AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU

Conform articolul 46 (1) al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 (1), respectiv art. 20 din

OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care terenul arabil

al unei exploataţii este mai mare de 15 hectare, fermierii se asigură că, începând cu anul

2015, o suprafaţă care corespunde unui procent de cel puţin 5 % din terenul arabil al

exploataţiei pe care fermierul l-a declarat în conformitate cu articolul 72 alineatul (1)

primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 este zonă de interes

ecologic.

Procentajul menţionat mai sus se poate majora în temeiul unui act legislativ al Parlamentului

European şi al Consiliului Uniunii Europene şi va fi prevăzut prin ordin al ministrului

agriculturii şi dezvoltării rurale.

În Romania sunt considerate ca zone de interes ecologic următoarele:

terase;

elemente de peisaj:

a) garduri vii/fâşii împãdurite

b) arbore izolat

c) arbori în aliniament

d) grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie

e) margini de câmp

f) iazuri

g) rigole;

zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare;

zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;

terenuri agricole împãdurite prin Măsura 221 din PNDR 2007–2013, Submăsura 8.1

din PNDR 2014 – 2020 sau în temeiul unei scheme naţionale;

zone cu strat vegetal;

zone cu culturi fixatoare de azot.

Zonele de interes ecologic sunt situate în teren arabil, cu excepţia zonelor cu specii forestiere

cu ciclu scurt de producţie şi a terenurilor agricole împădurite. Elementele de peisaj şi zonele

tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare pot fi adiacente terenului arabil al

exploataţiei declarat de fermier.

Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării.

În conformitate cu art. 94 (1), (2) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi

completările ulterioare, se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru

practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea zonelor de interes ecologic dacă

acestea nu sunt la dispoziţia fermierului şi acesta nu poate dovedi utilizarea terenului pe care

acestea sunt amplasate.

Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice

pentru climă şi mediu declararea unei alte categorii de folosinţă în loc de teren arabil, pentru a

diminua suprafaţa de teren arabil totală a exploataţiei sub 10 ha şi pentru a evita

obligativitatea conformării la condiţiile pentru practici agricole benefice pentru climă şi

mediu.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 25 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

În OUG. nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, art. 40 - (1) este prevăzut: nu

se acordă niciun avantaj prevăzut de legislaţia Uniunii Europene care reglementează cadrul

general de acordare a plăţilor în agricultură în sectoarele vegetal şi zootehnic pentru schemele

de plată pentru care au fost create în mod artificial condiţii în vederea obţinerii de avantaje,

contrar obiectivelor legislaţiei respective.

În conformitate cu art.16 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările

ulterioare, zonele de interes ecologic care sunt eligibile la plată în cadrul schemei unice de

plată pe suprafaţă sunt următoarele:

a) terasele;

b) arborii izolaţi;

c) arborii în aliniament, în cazul în care lăţimea şirului de arbori măsurată la nivelul solului pe

care nu se poate desfăşura activitate agricolă este mai mică de 2 m;

d) marginile de câmp, incluse în suprafaţa blocului fizic, cu iarbă, pe care se respectă normele

de ecocondiţionalitate;

e) zonele tampon-fâşii de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea

apelor de suprafaţă stabilite prin GAEC 1;

f) zonele cu strat vegetal;

g) zonele cu culturi fixatoare de azot.

România aplică factorii de conversie şi de ponderare, propuşi în Anexa X la Reg. (UE)

639/2014 modificată prin Reg. (UE) 1001/2014, şi în anexa nr. 7 din Ordinul MADR nr.

619/2015, cu modificările şi completările ulterioare

Element Detalii Factor

de

conversie

Factor de

ponderare

Suprafaţa

zonei de

interes

ecologic

Cod ZIE

0 1 2 3 4 = 2 x 3

Terase

(pe 1 m lungime)

Construcţii destinate prevenirii şi

combaterii eroziunii solului,

executate de-a lungul curbelor de

nivel, pe terenuri arabile în pantă Înălţime minimă 1 mLăţime

minimă 3 m

2 1 2 m2 TS

Elemente de peisaj:

garduri vii/fâşii

împădurite(pe 1 m) Şiruri de arbuşti/arbori formate

din diferite specii, cu lăţimea de

maximum 10 metri

5 2 10 m2 GV

arbore izolat (per arbore)

Arbore cu diametrul coroanei de

minimum 4 metri

20 1,5 30 m2 AI

arbori în aliniament (pe 1 m)

Şiruri de arbori cu diametrul

coroanei de minimum 4 metri şi

spaţiul dintre coroane de

maximum 5 metri

5 2 10 m2 AA

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 26 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

grup de

arbori/pâlcuri

arbustive din zona

de câmpie (pe 1 m2)

Arbori ale căror coroane se

întrepătrund/Pâlcuri arbustive ce

ocupă o suprafaţă de maximum

0,3 ha în ambele cazuri

Nu se

aplică

1,5 1,5 m2 GA

margini de câmp (pe 1 m)

Margini de teren cu lăţimi

cuprinse între 1 şi 20 metri, fără

producţie agricolă

6 1,5 9 m2 MC

iazuri (pe 1 m2)

Acumulări permanente naturale

de apă stătătoare, exclusiv

rezervoarele din beton sau din

plastic, cu suprafaţa de maximum

0,1 ha

Nu se

aplică

1,5 1,5 m2 IZ

rigole (pe 1 m)

Şanţuri sau canale cu o lăţime

maximă de 6 metri, precum şi

cursurile deschise de apă pentru

irigaţii sau drenare, exclusiv cele

cu pereţi betonaţi

3 2 6 m2 RG

Zone tampon

(pe 1 m)

Fâşii de protecţie existente pe

terenurile agricole situate în

vecinătatea apelor de suprafaţă, a

căror lăţime minimă este de 1 m

pe terenurile cu panta de până la

12% şi de 3 m pe terenurile cu

panta mai mare de 12%, panta

terenului fiind panta medie a

blocului fizic adiacentă cursului

de apă (obligatorii prin GAEC 1). - De-a lungul cursurilor de apă,

aceste zone pot include benzi cu

vegetaţie riverană cu o lăţime de

până la 10 m.

6 1,5 9 m2 ZT1

ZT2

Zone cu specii

forestiere cu ciclu

scurt de producţie (pe 1 m2)

Zone cu plantaţii de salcie (Salix

L), plop alb (Populus alba) şi

plop negru (Populus nigra), Salix L - SF1 Plopul alb (Populus alba) - SF2 Plopul negru (Populus nigra) -

SF3

Nu se

aplică

0,3 0,3 m2 SF1,

SF2,

SF3

Zonele împădurite

menţionate la art. 32

alin. (2) lit. (b) pct. (ii)

din Regulamentul

(UE) nr. 1.307/2013,

cu modificările şi

completările ulterioare

(pe 1 m2)

Terenuri agricole împădurite prin

măsura 221 "Prima împădurire a

terenurilor agricole" din cadrul

PNDR 2007 - 2013, prin

submăsura 8.1 "Împăduriri şi

crearea de suprafeţe împădurite"

din cadrul PNDR 2014 - 2020

sau în temeiul unei scheme

naţionale ale cărei condiţii

respectă dispoziţiile art. 43 alin.

(1), (2) şi (3) din Regulamentul

(CE) nr. 1.698/2005 sau ale art.

22 din Regulamentul (UE) nr.

1.305/2013

Nu se

aplică

1 1 m2 ZP1

ZP2

ZP3

ZP4

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 27 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Zone cu culturi

secundare sau strat

vegetal (pe 1 m2)

Amestecurile de specii de culturi

prevăzute în anexa nr. 9 la ordin Nu se

aplică

0,3 0,3 m2 ZV

Zonele cu culturi

fixatoare de azot (pe 1

m2)

Culturile prevăzute în anexa nr.

10 la ordin Nu se

aplică

0,7 0,7 m2 ZN

În aplicaţia electronică IPA-Online sistemul va aplica aceste ponderi şi va face automat

calculele în funcţie de declaraţia beneficiarului. În interfaţă şi în cererea de sprijin se vor afişa

informaţiile conform tabelului de mai jos:

II.B. DECLARAŢIE ZONE DE INTERES ECOLOGIC (ZIE) – 2017

ID fermier RO ___________________________________ Nume şi prenume / Denumire exploataţie:

__________________________

Nr.

Crt

.

Judeţ

Informaţii identificare

parcele

Nr.

Parcelă

/cultură

Zone de interes ecologic (ZIE)

Localitate

Comună

/ Oraş

Cod

Siruta

Nr.

Bloc

fizic

Cod

ZIE

Identificator

ZIE

ZIE

declarată

buc/m/mp/ha

Factor de

conversie

Factor de

ponderare

Suprafaţă

ZIE

calculată

- mp/ha-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (1)

(terase, elemente de peisaj, zone tampon, specii forestiere, terenuri agricole împădurite)

TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (2)– zone cu strat vegetal(culturi de toamnă) şi culturi fixatoare de azot calcutată prin

preluare din declaratie de suprafaţă şi aplicare factor de conversie şi ponderare

TOTAL SUPRAFAŢĂ ZIE (1) + (2)

TOTAL SUPRAFAŢĂ TEREN ARABIL

(rezultată din declaraţia de suprafaţă)

*) % ZIE din TOTAL SUPRAFAŢĂ TEREN ARABIL

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 28 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

În declaraţia menţionată, identificatorul ZIE este alocat automat de către aplicaţia IPA-Online, cu

excepţia culturilor succesive pentru strat vegetal şi pentru culturi fixatoare de azot, care sunt parcele

SAPS.

Excepţii de la obligaţia de a declara minim 5% din terenul arabil ca zone de interes

ecologic

Confom articolului 46 (4) al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, alineatul (1) menţionat

anterior nu se aplică exploataţiilor:

(a) în cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau

alte furaje erbacee, este teren lăsat în pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face

obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face

obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.

(b) în cazul cărora peste 75 % din suprafaţa agricolă eligibilă este păşune permanentă, este

utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate

sub apă (orez) fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face

obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu face

obiectul acestor utilizări să nu fie mai mare de 30 de hectare.

Sunt exceptate de asemenea și exploatațiile care:

a) au teren arabil mai puțin de 15 ha;

b) practică agricultura ecologică - numai terenul arabil utilizat pentru producţia

ecologică este exceptat de la declararea zonelor de interes ecologic;

Este recomandat ca fermierii care exploatează suprafeţe de teren arabil mai mici de 15 ha să

declare zone de interes ecologic (terase, zone tampon şi elemente de peisaj) amplasate pe

terenul exploataţiei pentru realizarea stratului ZIE în baza de date.

Plante care intră în calcul excepţii de la zone de interes ecologic (ZIE) şi de la

diversificarea culturilor sunt:

Categoria Nume cultura

Pajişti permanente Pajişti permanente comunale utilizate în comun

Pajişti permanente utilizate în comun

Pajişti permanente comunale utilizate individual

Pajişti permanente utilizate individual

Fâneaţă utilizată individual

Fâneţe comunale utilizate individual

Livadă tradiţională utilizată ca paşune

Livadă tradiţională utilizată ca fâneaţă

Fâneţe naturale energetice

Teren necultivat Teren necultivat

Teren sub sere şi solarii necultivat

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 29 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Orez Orez

Iarbă/furaje erbacee Pajişti temporare

Plante de nutreţ

Trifoi

Lucerna

Ghizdei

Sparceta

Phacelia

Leguminoase Trifoi

Lucerna

Sparcetă

Phacelia

Ghizdei

Mazăre boabe

Fasole boabe

Linte

Bob

Lupin

Fasoliţă

Năut

Măzăriche de toamnă

Mazăre furajeră de toamnă

Soia

Alte leguminoase pentru boabe

Secţiunea II. B. Declaraţia zone de interes ecologic (ZIE) 2017 din cererea unică de plată

2017 cuprinde şi excepţiile de la zone de interes ecologic, respectiv modalitatea de calcul a

proporţiilor de culturi care contribuie la înverzire din total arabil/agricol, astfel încăt să se

asigure eligibilitatea pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu.

În aplicaţia IPA-Online, se va afişa după caz un mesaj de forma "Vă încadrati la excepţie ZIE" sau

”Nu vă încadraţi la excepţie ZIE”.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 30 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Excepţii zone de interes ecologic (ZIE) – în cazurile în care proporţiile din col. 4 sau 6

sunt de minim 75%

Suprafaţă

totală de

teren

arabil din

declaraţia

de

suprafaţă

Suprafaţă

totală de

teren

agricol din

declaraţia

de

suprafaţă

Suprafaţă

teren arabil cu

iarbă/furaje

erbacee/legum

inoase/

pârloagă/comb

inatii ale

acestora/

% teren arabil

cu iarbă/furaje

erbacee/pârloag

ă/ combinatii

ale acestora din

Suprafaţă totală

de teren arabil

(col. 3/col. 1)

Suprafaţă

din teren

agricol

acoperit

cu pajişte

permanent

ă/iarbă/fur

aje

erbacee/

orez/comb

inaţii ale

acestora

% teren

agricol

acoperit cu

pajişte

permanentă/ia

rbă/furaje

erbacee/

orez/combinaţ

ii din

Suprafaţă

totală de teren

agricol

(col. 5/col. 2)

Suprafaţa

pajişte

permanentă

Diferenţa

suprafaţa arabilă

care nu face

obiectul

utilizărilor din

col 3 sau 5

col 1-3 sau

col 1 - (5-7)

1 2 3 4 5 6 7 8

*) Se va afişa după caz un mesaj de forma "Vă încadrati la excepţie ZIE" sau ”Nu vă încadraţi la excepţie ZIE”

Mod de identificare şi gestionare a zonelor de interes ecologic

Denumire zonă de interes ecologic

identificare

element

mod

delimitare

factor

conversie

factor

ponderare

lăţime

buffer

Terase TS linie 2 1.0 3

Elemente de peisaj - Garduri vii/fâşii împădurite GV linie 5 2.0 10

Elemente de peisaj - Iazuri IZ poligon 1 1.5 0

Elemente de peisaj - Rigole RG linie 3 2.0 6

Elemente de peisaj - Margini de câmp MC linie 6 1.5 20

Elemente de peisaj - Arbori în aliniament AA linie 5 2.0 4

Elemente de peisaj - Grup de arbori/pâlcuri

arbustive din zona de câmpie GA poligon 1 1.5 0

Elemente de peisaj - Arbori izolaţi AI punct 20 1.5 4

Zone tampon - Fâşii de protecţie panta bloc >

12% ZT1 linie 6 1.5 3

Zone tampon - Fâşii de protecţie panta bloc <

12% ZT2 linie 6 1.5 1

Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de

producţie – zone cu plantaţii de Salcie (Salix L) SF1 poligon 1 0.3 -


producţie – zone cu plantaţii de Plopul alb

(Populus alba) SF2 poligon 1 0.3 -


producţie – zone cu plantaţii de Plopul negru

(Populus nigra) SF3 poligon 1 0.3 -

Zone împădurite - terenuri agricole

împădurite prin măsura 221 ZP1 poligon 1 1.0 -

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 31 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Zone împădurite - prin submăsura 8.1

"Împăduriri şi crearea de suprafeţe

împădurite – trupuri de pădure

ZP2 poligon

1 1.0 -

Zone împădurite - prin submăsura 8.1

"Împăduriri şi crearea de suprafeţe

împădurite – perdele forestiere de protecție

ZP3

poligon 1 1,0 -

Zone împădurite - în temeiul unei scheme

naţionale

ZP4 poligon 1 1.0 -

Zone cu strat vegetal ZV 1 0.3 -

Zone cu culturi fixatoare de azot ZN 1 0.7 -

Mod de interpretare a bufferelor utilizate pentru delimitarea ZIE

Zonă de interes ecologic digitizată Mod interpretare buffer

Terase Să fie egală sau să iasă din buffer

Elemente de peisaj-Garduri vii/fâşii împădurite Dacă iese din buffer nu este eligibil

Elemente de peisaj-Arbori izolaţi Coroana să fie egală sau să iasă din buffer

Elemente de peisaj-Arbori în aliniament Diametrul coroanelor să fie egal sau să iasă din buffer

Elemente de peisaj-Grup de arbori/pâlcuri arbustive

din zona de câmpie

Aria maximă 0,3 ha

Elemente de peisaj-Margini de câmp Să se încadreze în buffer

Elemente de peisaj-Iazuri Aria maximă 0,1 ha

Elemente de peisaj-Rigole Dacă iese din buffer nu este eligibil

Zone tampon-Fâşii de protecţie panta bloc >12% Să fie egală sau să iasă din buffer

Zone tampon-Fâşii de protecţie panta bloc <12% Să fie egală sau să iasă din buffer

Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie Se delimitează pe imagine

Zone împădurite - terenuri agricole împădurite prin măsura

221 ZP1 Aria minimă 0,5 ha

Zone împădurite - prin submăsura 8.1 Împăduriri şi

crearea de suprafeţe împădurite

ZP2 - trupuri de pădure

Aria minima 0,5 ha

Zone împădurite - prin submăsura 8.1 Împăduriri şi

crearea de suprafeţe împădurite

ZP3 - perdele forestiere de protecție

Aria minima 0,1 ha

Zone cu strat vegetal Se delimitează normal parcela – nu în stratul ZIE

Zone cu culturi fixatoare de azot Se delimitează normal parcela – nu în stratul ZIE

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 32 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

7.1. Terase

Potrivit art. 46, alin.(2), lit.(b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin.(3) din

Regulamentul (UE) nr. 639/2014, terasele situate pe teren arabil, reprezintă zone de interes

ecologic.

În această categorie intră terasele protejate în conformitate cu prevederile art. 45, alin.(3) din

Regulamentul (UE) nr. 639/2014, precum şi alte terase. Calculul suprafeţelor se face în

conformitate cu art. 46, alin.(3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, Anexa X din

Regulamentul (UE) 639/2014.

Terase (pe 1 m): factor de conversie = 2, factor de ponderare = 1. Zona de interes

ecologic = 2 m2.

Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic, terasele situate în teren arabil trebuie

să aibă o înălţime de minim 1 m şi o lăţime de minim 3 m.

Terasele constituie totodată elemente de ecocondiţionalitate, potrivit art. 93, alin.(1) şi Anexei

II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 (GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului, care să

reflecte condiţiile locale specifice pentru limitarea eroziunii şi GAEC 7 - “Menţinerea

particularităţilor peisajelor, inclusiv, dacă este cazul, a teraselor”, respectiv Ordinul MADR,

MMAP, ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind

ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu

modificările şi completările ulterioare.

(GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condiţiile locale specifice pentru

limitarea eroziunii).

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 33 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Terasele sunt construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a

lungul curbelor de nivel, pe terenuri agricole în pantă.

Terasele se amenajează pe pante de peste 15-16%, fiind formate din platforma şi taluz. Prin

lucrarea de terasare se creează condiţii de exploatare raţională a suprafeţelor respective şi

anume:

- se reduc scurgerile de suprafaţă şi pierderile de sol, creându-se condiţii optime de dezvoltare

a culturilor;

- se valorifică terenurile erodate şi neproductive;

- permite mecanizarea lucrărilor de întreţinere.

Pe suprafaţa treptei, denumită platformă, se înfiinţează culturile de bază (vie, pomi fructiferi,

inclusiv culturi arabile), iar taluzul se lasă înierbat sau pe el se poate înfiinţa o cultură

secundară (coacăz, zmeur, mur).

Din cauza acţiunii distructive a unor factori naturali, sunt necesare o serie de lucrări, cum ar

fi:

- refacerea taluzurilor degradate, prin reînsămânţări sau consolidări cu brazde de iarbă;

- nivelarea platformei teraselor şi astuparea denivelărilor produse de şiroirile de apă;

- refacerea racordării teraselor cu potecile, drumurile, zonele de întoarcere şi debuşeele;

- supraînălţarea teraselor în zonele depresionare;

- consolidarea taluzurilor surpate cu gărduleţe de nuiele înalte de 0,4-0,6 m;

- repararea lucrărilor de zidărie la terasele cu zid de sprijin;

- cosirea repetată a vegetaţiei de pe taluzuri şi combaterea creşterii arborilor şi arbuştilor pe

taluzuri;

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 34 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Agricultorii care utilizează teren agricol amenajat cu terase şi solicită plăţi în cadrul

schemelor de sprijin pe suprafaţă sunt obligaţi să menţină aceste terase în bune condiţii

agricole şi de mediu, chiar dacă nu mai sunt folosite pentru producţie: taluzurile să fie

înierbate, pe taluz şi pe banchetă să nu se dezvolte vegetaţie nedorită arbustieră sau

arboricolă. De asemenea, trebuie preîntâmpinată formarea de rigole, ogaşe, ravene, torenţi,

toate acestea favorizând degradarea teraselor prin scurgerea apei din precipitaţii conform

normelor de ecocondiţionalitate.

Sunt acceptate ca element ZIE numai terasele situate în teren arabil.

Terasele pe teren arabil vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul

linie din aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de minim 3 m.

Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 3

m. Pentru a fi considerată element ZIE lăţimea terasei trebuie să fie egală sau să depăşească

acest contur. În IPA-Online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la

lungimea elementului digitizat.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 35 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 36 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

7.2. Elemente de peisaj

7.2.1. Garduri vii/fâşii împădurite

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (a) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul

MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, garduri vii/fâşii împădurite

cu o lăţime de până la 10 m reprezintă elemente de peisaj.

Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora

se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând

factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care

prevede:

Factor de conversie (m pe m2)= 5, Factor de ponderare = 2, Zona de interes ecologic

gardurii vii/fâşii împădurite pentru 1 metru liniar = 10 m2.

Pentru calculul suprafeţelor ZIE, gardurii vii/fâşii împădurite mai înguste de 10 metri

reprezinta o zonă de interes ecologic pentru care se alocă o suprafata de 10 mp pentru

fiecare metru liniar, indiferent de lăţimea acestora, dar nu mai late de 10 m. Nu sunt

zone de interes ecologic gardurii vii/fâşii împădurite cele care au o lăţime mai mare de

10 metri.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 37 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Dacă gardurile vii/fâşii împădurite sunt despărţite de goluri mai mari de 1 metru liniar

pe zona îngustă, acestea trebuie separate în două sau mai multe zone, pentru a respecta

cerinţele minime.

Trebuie avut in vedere faptul că gardurile vii/fâşii împădurite sunt luate în calcul doar

dacă se situează pe terenul arabil al parcelei sau se învecinează cu parcela de teren

arabil pe latura lungă a gardului viu/fâşii împădurite.

Exemplul 1:

Exemplul 2:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 38 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 3:

Exemplul 4:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 39 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 5:

Garduri vii/fâşii împădurite vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind

instrumentul linie din aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de maxim 10 m.

Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de

10 m. Pentru a fi considerat element ZIE gardul viu nu trebuie să depăşească acest contur.

În IPA-Online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului

digitizat.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 40 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

7.2.2. Arbori izolaţi

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (b) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul

MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, arborii izolaţi cu un

diametru al coroanei de minimum 4 m reprezintă elemente de peisaj.




prevede:

Arbore izolat (per arbore) se aplică un factor de conversie = 20, un factor de ponderare = 1.5

de unde rezultă o zona de interes ecologic = 30 mp.

Pentru calculul suprafeţelor ZIE, un arbore izolat cu diametrul coroanei de minim 4

metri reprezinta o zona de interes ecologic pentru care se alocă o suprafata de 30 mp

indiferent de diametrul coroanei. Nu reprezintă zone de interes ecologic arborii izolaţi

cu o coroană cu un diametru mai mic de 4 metri.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 41 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemple de arbori izolati cu diametrul coroanei de minim 4 m.

Exemplul 1:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 42 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 2:

Exemplul 3:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 43 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 4:

Exemplul 5:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 44 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Arborii izolaţi vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu un punct, folosind instrumentul punct

din aplicaţie, iar diametrul coroanei să fie de minimum 4 m.

Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu diametrul de

4 m. Pentru a fi considerat element ZIE arborele izolat trebuie să aibe coroana egală sau mai

mare decît acest contur.

În IPA-Online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie.

7.2.3. Arbori în aliniament

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (c) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul

MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă elemente de peisaj

arborii în aliniament cu un diametru al coroanei de minimum 4 m; spaţiul dintre coroane nu

trebuie să depaşească 5 m.

Doi sau mai mulţi arbori pot fi în aliniament dacă diametrul coroanei este de minim 4

metri, iar spaţiul dintre coroane nu depăşeşte 5 metri.




prevede:

Arbori în aliniament (pe 1 m): factor de conversie = 5, factor de ponderare = 2, zona de

interes ecologic = 10 mp.

Declararea unui şir de arbori în aliniament care respectă cerinţele mai sus menţionate

reprezintă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 10 mp pentru fiecare metru liniar.

Un şir de arbori care are o lungime de 10 metri va avea o suprafaţă de 100 metri pătraţi

după aplicarea factorilor de conversie şi a ponderilor aferente.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 45 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 1: distanţa dintre coroanele arborilor mai mica de 5 metri

Exemplul 2: Exemplul 3:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 46 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 4: Două elemente ZIE ”arbori in aliniament”

Nu pot fi consideraţi un singur sir de arbori in aliniament deoarece între şirul de copaci din

partea dreapta a imaginii şi coroana ultimului arbore din şirul din partea stângă este o distanţă

mai mare de 5 metri.

În acest caz se vor delimita 2 elemente ”arbori în aliniament”.

Exemplul 5: Şirul de copaci din partea stângă (indicat de săgeată) este element ZIE. Şirul de

copaci de lângă drumul naţional aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei

Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, nu este la dispoziţia fermeirului, face

parte din zona de protecţie a drumului şi nu este element ZIE.

Distanţa > 5

metri

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 47 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Arborii în aliniament vor fi delimitaţi pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul

linie din aplicaţie iar diametrul coroanelor acestora să fie de minim 4 m.


m. Pentru a fi considerat element ZIE un şir de arbori trebuie să aibă diametrul coroanelor

egal sau mai mare decât acest contur.


digitizat.

7.2.4. Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (d) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul


arbori în grup, în care arborii sunt uniţi prin suprapunerea suprafeţelor acoperite de coroane, şi

pâlcuri arbustive din zona de câmpie de maxim 0,3 ha în ambele cazuri.

Se consideră grup de arbori, doi sau mai mulţi arbori, ce pot fi de grosimi şi înălţimi

diferite, care se găsesc într-un perimetru mic de teren, coroanele lor sunt unite şi sunt

vizibili în LPIS pe ortofotoplanuri.

Arborii în grup şi pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt eligibili pentru ZIE dacă au o

suprafaţă de maximum 3000 metri pătraţi. Pentru arbori in grup, condiţia de eligibilitate este

ca arborii din grup să fie uniţi prin suprapunerea suprafeţelor acoperite de coroane.




prevede:

Arbori în grup factor de ponderare = 1,5.

Factor de conversie nu se aplică.

Prin aplicarea factorului de ponderare pentru arbori în grup sau pâlcuri arbustive din

zona de câmpie, care respectă cerinţele mai sus menţionate, unei suprafeţe de exemplu

de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă de interes ecologic cu suprafaţă de 1500 mp.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 48 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 1:

Exemplul 2:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 49 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 3:

Exemplul 4:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 50 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Grupul de arbori va fi delimitat pe imaginile ortofoto ca poligon utilizând instrumentul

poligon din aplicaţie, aria maximă este de 0,3 ha.

În IPA-Online se va aplica automat factorul de ponderare.

7.2.5. Margini de câmp

Potrivit art. 46, alin.(2), lit.(c) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, elementele de peisaj

reprezintă zone de interes ecologic.

În conformitate cu Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare art.

2, litera p) "marginile de câmp" înseamnă suprafeţe de teren situate la marginea parcelei şi

care constituie zone de interes ecologic. Lăţimea acestora este cuprinsă între 1 - 20 m, cu

condiţia să nu facă obiectul unei alte cereri de plată”.

- Marginile de câmp, situate pe teren

arabil, sunt considerate elemente de

peisaj, conform art. 45, alin.(4), lit.(e)

din Regulamentul (UE) nr. 639/2014,

respectiv Ordinul MADR/MMAP/

ANSVSA nr. 352/636/54 din 2015

pentru aprobarea normelor privind

ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor

şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în

România, cu modificările şi completările

ulterioare.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 51 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Calculul suprafeţelor se face în conformitate cu art. 46, alin.(3) din Regulamentul (UE) nr.

1307/2013, utilizând factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul

(UE) 639/2014, care prevede:

Margini de câmp (pe 1 m): factor de conversie =

6, factor de ponderare = 1,5. Zona de interes

ecologic = 9 m2.

Marginile de câmp sunt printre cele mai importante

elemente de peisaj ce constituie zone de interes

ecologic, cu rol în păstrarea şi îmbunătăţirea

biodiversităţii în cadrul fermelor.

Ele sunt habitate cu rol important în agricultură şi în

conservarea mediului, având şi un rol

cultural, ca element tradiţional de peisaj sau

recreaţional.

Aceste habitate nu se încadrează în tipurile

specifice sau caracteristice de peisaj întrucât

conţin o varietate de specii de plante

ruderale specifice terenurilor arabile sau

virane.

De asemenea, pot fi prezente specii de

ierburi cu port înalt, arbuşti, specii forestiere

şi acvatice.

În trecut, rolul marginilor de câmp era, în principal, de delimitare a proprietăţii funciare

(hotar, răzor). O dată cu dezvoltarea utilizării multifuncţionale a terenului, marginile de câmp

îşi menţin unele din rolurile iniţiale, fiind identificate şi alte funcţii, care reflectă interacţiunile

dintre culturi şi aceste habitate necultivate.

Funcţiile marginilor de câmp seminaturale, sub aspectul bunelor practici agricole, sunt:

Domeniul Funcţia

Agronomic - Delimitarea proprietăţii, a terenului

- Protecţie împotriva animalelor sălbatice

- Adăpost pentru animale

- Protecţia culturilor (perdele de protecţie) împotriva vântului şi a

zăpezii

- Favorizarea dezvoltării insectelor polenizatoare

- Sursă de fructe, furaje şi lemn

Mediu - Reducerea eroziunii solului, provocată de vânt şi apă

- Reducerea poluării cu îngrăşăminte şi pesticide, în special prin

scurgere la suprafaţă, prin crearea de zone tampon

Biodiversitate - Refugiu sau coridoare pentru fauna sălbatică

- Stimularea biodiversităţii şi conservarea faunei sălbatice

- Menţinerea diversităţii peisajelor

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 52 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Social şi - Încurajarea activităţilor nonagricole

recreaţional - Menţinerea caracteristicilor istorice şi a locurilor cu o anumită

semnificaţie.

Marginile de câmp constituie habitat pentru diverse specii de plante

(ierburi, flori de câmp), care atrag insecte benefice (albine, bondari,

viespi, fluturi - ce se hrănesc cu polen şi nectar, fiind polenizatori ai

culturilor, sau buburuze, păianjeni – prădători ce se hrănesc cu insecte

dăunătoare - afide).

Marginile înierbate limitrofe culturilor agricole constituie un excelent

habitat pentru păsările pe cale de dispariţie ce-şi fac cuibul pe sol,

îndeosebi în zonele de câmpie: potârniche, prepeliţă (pitpalac),

ciocârlie ş.a.

Seminţele plantelor, precum şi insecte ca

lăcuste, viespi, gândaci, fluturi şi larvele lor,

constituie hrană pentru aceste păsări.

Marginile de câmp constituie refugiu pentru

iepuri de câmp şi mamifere mici (şoareci de câmp) care atrag

răpitoare de noapte ca bufniţa, huhurezul, cucuveaua sau

şoimul, constituind totodată coridoare ideale pentru

deplasarea liberă a faunei sălbatice spre alte habitate.

Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic, marginile de

câmp trebuie să aibă o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 de m.

Aceste suprafeţe fac parte din parcelă, pot fi utilizate pentru întoarcerea

utilajelor agricole la capetele parcelei şi ele nu se cultivă în scopul obţinerii de producţie

agricolă.

Ca lucrări de întreţinere, pentru respectarea GAEC 7, este necesară distrugerea vegetaţiei

nedorite, reprezentată de buruieni care se pot răspândi uşor în culturile învecinate: pălămidă,

brusture, scaiete, pir.

Lucrările agricole, ca fertilizarea sau aplicarea de pesticide, pot avea efecte adverse asupra

marginilor de câmp, de aceea ele trebuie evitate.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 53 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Marginile de câmp vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie

din aplicaţie iar lăţimea maximă a acestora este de 20 m.

Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de

20 m. Pentru a fi considerat element ZIE marginea de câmp trebuie să se încadreze în acest

contur.


digitizat.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 54 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

7.2.6. Iazuri

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (f) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul


iazurile de până la cel mult 0,1 ha.

Iazurile, vizibile în LPIS pe ortofotoplanuri, sunt eligibile pentru ZIE dacă au o suprafaţă de

maximum 1000 metri pătraţi. Rezervoarele din beton sau din plastic nu sunt considerate zone

de interes ecologic.




prevede:

Pentru iazuri se aplică un factor de ponderare = 1,5;

Factorul de conversie nu se aplică.

Prin aplicarea factorului de ponderare pentru iazuri, care respectă cerinţele mai sus

menţionate, unei suprafeţe de exemplu de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă de interes

ecologic cu suprafaţă de 1500 mp.

Exemplul 1:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 55 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 2:

Exemplul 3:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 56 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Iazurile se vor delimitata pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din

aplicaţie, iar aria trebuie să fie de maxim 0,1 ha.


7.2.7. Rigole

În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (g) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul


rigolele cu o lăţime maximă de 6 m, inclusiv cursurile deschise de apă pentru irigaţii sau

drenare; canalele cu pereţi de beton nu sunt considerate zone de interes ecologic.




prevede:

Rigole (pe 1 m): factor de conversie= 3, factor de ponderare= 2, zona de interes ecologic = 6

mp.

Prin aplicarea factorului de conversie şi a factorului de ponderare unei rigole cu o

lungime de 10 metri liniari, care respectă cerinţele mai sus menţionate, rezultă o zonă de

interes ecologic cu suprafaţă de 60 mp.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 57 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 1:

Exemplul 2:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 58 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 3:

Exemplul 4:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 59 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Rigolele vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din

aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de maxim 6 m.


m. Pentru a fi considerată element ZIE o rigolă nu trebuie să depăşească acest contur.


digitizat.

7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apă

În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin.(5) din

Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015

pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de

sprijin pentru fermieri în România, zonele tampon (fâşiile de protecţie) de-a lungul cursurilor

de apă, situate pe teren arabil sau adiacente unui astfel de teren, reprezintă zone de interes

ecologic.

Potrivit prevederilor art. 45, alin.(5) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014 și art. 86 alin. (3)

din OMADR nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare,

”Zonele-tampon sunt suprafeţele de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante

graminee perene sau cu plante leguminoase perene, situate în vecinătatea apelor de

suprafaţă sau a captărilor de apă potabilă, pe care este interzisă aplicarea pesticidelor şi

a fertilizanţilor. Zonele-tampon includ şi benzile-tampon sau fâşiile de protecţie aflate

de-a lungul cursurilor de apă protejate prin standardul privind bunele condiţii agricole

şi de mediu GAEC 1 şi prin cerinţele legale în materie de gestionare SMR 1 şi SMR 10,

prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Zonele-tampon trebuie să fie

situate pe un teren arabil sau adiacent acestuia, astfel încât laturile lor lungi să fie

paralele cu marginea unui curs de apă sau a unui corp de apă. De-a lungul cursurilor de

apă, aceste zone pot include benzi cu vegetaţie riverană cu o lăţime de 1 - 10 metri. În

zonele-tampon se permite păşunatul sau tăierea ierbii, cu condiţia ca zona-tampon să

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 60 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

poată fi în continuare distinsă de terenul agricol adiacent. Dimensiunile zonelor-tampon

sunt prevăzute în anexa nr. 7”.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 61 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Calculul suprafeţelor se face în conformitate cu art. 46, alin.(3) din Regulamentul (UE) nr.

1307/2013, respectiv Anexa X din acelaşi regulament.

Zone tampon (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Zona de interes

ecologic = 9 m2.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 62 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Zonele tampon de-a lungul cursurilor de apă, ca zone de interes ecologic, constituie totodată

elemente de ecocondiţionalitate, potrivit art. 93, alin. (1) şi Anexei II din Regulamentul

(UE) nr. 1306/2013, după cum urmează:

GAEC 1 - Crearea/menţinerea zonelor tampon de-a lungul cursurilor de apă. 1. Se menţin fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor

de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei în

domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la

12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a

blocului fizic adiacent cursului de apă.

2. În cazul în care pe terenul agricol situat în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de

suprafaţă nu există fâşii de protecţie, fermierul are obligaţia înfiinţării şi menţinerii acestor

fâşii, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole.

SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

… g) să nu aplice îngrăşăminte

organice sau minerale pe fâşiile

de protecţie existente pe


vecinătatea zonelor de protecţie

a apelor de suprafaţă sau pe


zonele de protecţie a apelor de

suprafaţă ori în zonele de

protecţie sanitară şi

hidrogeologică a surselor de

captare a apei potabile/minerale

şi a lacurilor terapeutice, stabilite

în conformitate cu legislaţia în

domeniu. Lăţimea minimă a

fâşiilor de protecţie este de 1 m

pe terenurile cu panta de până la

12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%;

SMR 10 – Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor

“… 4. Să nu aplice tratamente cu produse de protecţie a plantelor în zonele de protecţie a

resurselor de apă, în zonele de protecţie sanitară şi ecologică, precum şi în alte zone

protejate stabilite în condiţiile legii”.

Fâşiile de protecţie se înfiinţează

de-a lungul cursurilor de apă şi trebuie să

fie permanent acoperite cu vegetaţie

spontană sau plante cultivate, având rolul

de benzi tampon împotriva poluării apelor

cu pesticide sau îngrăşăminte provenite

din activităţile agricole şi de reducere a

transportului şi a depunerii de aluviuni în

apele de suprafaţă.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 63 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

În ceea ce priveşte prevenirea poluării apelor cu pesticide, este interzisă aplicarea

tratamentelor pe fâşiile de protecţie, precum şi aruncarea deşeurilor şi a resturilor de pesticide

în şanturi, canale, ape de suprafaţă sau pe terenurile agricole.

Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie

din aplicaţie iar acestea trebuie să aibă o lăţime minimă de 1 m pe terenurile cu panta de până

la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a

blocului fizic adiacent cursului de apa.


sau 3 m, funcţie de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat element ZIE zona

tampon trebuie să fie egală sau mai mare decât acest contur.


digitizat.

7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie

În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin.(8) din

Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi

completările ulterioare, zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie, situate pe

terenuri agricole, reprezintă zone de interes ecologic.

Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie sunt considerate doar cele cultivate cu

salcie (Salix L), plop alb (Populus alba) şi plop negru (Populus nigra), inclusiv pe

parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 64 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea produselor de protecţia plantelor şi

a îngrăşămintelor minerale pentru speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie,

conform art. 86 alin. (4) și Anexei nr. 8 din ordin:

Ciclul maxim de recoltă

- Salcia (Salix L.) - 6 ani

- Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra) - 6 ani.

Cerinţe privind utilizarea îngrăşămintelor minerale şi/sau a produselor de protecţie a

plantelor În conformitate cu art. 45 alin. (8) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei

din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului

European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor

prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la

regulamentul menţionat, cu modificările şi completările ulterioare, utilizarea

îngrăşămintelor minerale şi/sau a produselor de protecţie a plantelor este interzisă.

Factor de ponderare=0,3

ZIE=0,3 m2


Declararea parcelelor cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie reprezintă o zonă

de interes ecologic cu o suprafaţă de 0,3 mp pentru fiecare metru pătrat cultivat cu

speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie.

Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie se vor delimitata pe imaginile ortofoto

ca poligon folosind instrumentul poligon din aplicaţie, inclusiv parcelele cu suprafeţe mai

mici de 0,3 ha.


APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 65 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Salcia (Salix L)

Ciclul maxim de recoltă al salciei este de 6 de ani. .

Plopul alb (Populus alba) şi Plopul negru (Populus nigra)

Ciclul maxim de recoltă este de 6 ani

-

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a6/Salix_x_sepulcralis_7845.jpg

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 66 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

7.5. Zonele împădurite

Zonele împădurite reprezintă zonele de interes ecologic prevăzute în Regulamentul (UE) nr.

1307/2013, art. 46, alin. 1, litera (h) şi sunt definite în art. 32, alin. 2, litera (b), pct. (ii).

În conformitate cu Ordinul MADR nr. 619/2015, art. 86, alin (5), cu modificările şi

completările ulterioare și cu OUG 3/2015, Art. 20 (1) și (2), cu modificările şi completările

ulterioare, zonele împădurite sunt suprafeţe de teren agricol împădurite prin:

a) măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole" din cadrul PNDR 2007 - 2013;

aria minimă a acestora trebuie să fie de 0,5 ha

b) submăsura 8.1 "Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite" din cadrul PNDR 2014 -

2020; În conformitate cu Ordinul MADR 857/2016, Cap. I, Art. 4, Cap. V, Art. 9 (1), (2) acestea sunt:

1) trupuri de pădure – suprafața compactă minimă împădurită este de cel puțin 0,5 ha

2) perdele forestiere de protecție - suprafața compactă minimă împădurită este de cel

puțin 0,1 ha

c) în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 43 alin. (1),

(2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 sau ale art. 22 din Regulamentul (UE) nr.

1.305/2013.

În conformitate cu Ordinul MADR nr. 619/2015, art. 86 alin. (51), pentru recunoaşterea ca

zonă de interes ecologic a suprafeţei împădurite conform alin. (5) lit. c) din prezentul ordin,

fermierul depune la APIA, nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată,

documentul care confirmă împădurirea suprafeţei printr-o schemă naţională, emis de

autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură/structurile subordonate acesteia,

respectiv documentaţia tehnico-economică şi procesul-verbal de recepţie.

Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor calculul acestora



prevede:

Zone împădurite: factor de conversie = nu se aplică, factor de ponderare = 1, zona de interes

ecologic = 1 mp.

Declararea unui zone împădurite de 1 mp reprezintă o zonă de interes ecologic cu

suprafaţă de 1 mp.

Exemplul 1:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 67 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 2:

Exemplul 3:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 68 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemplul 4:

Exemplul 5:

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 69 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Zonele împădurite se vor delimitata pe imaginile ortofoto ca poligon folosind instrumentul

poligon din aplicaţie iar aria minimă a acestora poate fi 0,1 ha sau 0,5 ha în funcție de

măsura prin care s-a făcut împădurirea, în conformitate cu cele prezentate anterior.


7.6. Zone cu strat vegetal

În conformitate cu art. 45, alin. 9 din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR

nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, zonele cu strat vegetal reprezintă zone

de interes ecologic.

Lista amestecurilor de specii de culturi pentru strat vegetal (culturi secundare)

Nr. crt. Denumirea populară Denumirea ştiinţifică

1 Muştar + Ovăz Sinapis alba + Avena sativa

2 Muştar+ Phacelia Sinapis alba +Phacelia Tanacetifolia

3 Muştar + Rapiţă Sinapis alba+ Brassica carinata/Brassica napus

4 Latir + Măzăriche de toamnă Lathyrus sativus + Vicia pannonica Crantz/

Vicia villosa Roth

5 Latir + Ovăz Lathyrus sativus+ Avena sativa

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 70 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

6 Mazăre + Ovăz Pisum sativum L+ Avena sativa

7 Măzăriche de toamnă + Ovăz Vicia pannonica Crantz / Vicia villosa Roth+

Avena sativa

8 Măzăriche de toamnă+Secară Vicia pannonica Crantz / Vicia villosa Roth+

Secale cereale

9 Măzăriche de toamnă+Triticale Vicia pannonica Crantz / Vicia villosa Roth +

Triticosecale

10 Lupin+ Trifoi Lupinus + Trifolium

11 Rapiţă+ Triticale Brassica carinata/Brassica napus +

Triticosecale

12 Rapiţă +Secară Brassica carinata/Brassica napus + Secale

cereale

Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu amestecurile de specii de culturi

incluse în anexa nr. 9 la Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările

ulterioare, considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor

şi care asigură acoperirea solului pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni. Proporţia dintre cele

două specii din cadrul unui amestec de specii de culturi se stabileşte de fermier, astfel încât

ambele specii să fie identificate la controlul pe teren care se efectuează de APIA. Perioada de

însămânţare a culturilor secundare este 1 august - 1 octombrie.

Zonele acoperite de strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în

mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului şi nici culturile înfiinţate pentru pachetele

4 şi 7 ale măsurii 10 "Agromediu şi climă" din PNDR 2014 - 2020 şi/sau pachetele 4 şi 7 ale

măsurii 214 "Plăţi de agromediu" din PNDR 2007 - 2013, aflate în derulare.

Zonele cu strat vegetal participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele

cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.

Desfiinţarea culturilor secundare se realizează prin distrugere mecanică.

Pentru efectuarea plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, conform art.

1, punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 2333/2014, fermierul poate să modifice utilizarea

parcelelor agricole în ceea ce priveşte zonele acoperite de strat vegetal prin schimbarea

amplasamentului parcelei agricole sau schimbarea amestecului de specii de culturi pentru strat

vegetal ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, fără a modifica procentul zonelor

acoperite de strat vegetal declarat iar amestecul de specii de culturi pentru strat vegetal să fie

cuprins în Anexa nr. 9 la Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările

ulterioare.

Fermierul are obligaţia să notifice APIA asupra modificărilor de mai sus pâna la data de 15

octombrie a. c. Dacă APIA a informat fermierul cu privire la eventualele neconformităţi din

cererea unică de plată sau intenția de a efectua un control pe teren, sau dacă în cadrul

controlului pe teren se constată neconformităţi, modificările solicitate de fermier nu sunt

acceptate pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 71 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC




prevede:

Factor de conversie = nu se aplică

Factor de ponderare=0,3

ZIE=0,3 m2

Pentru zonele cu strat vegetal nu este necesară o delimitare suplimentară faţă de parcela SAPS

digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu codurile de

cultura aferente suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea .

7.7. Zone cu culturi fixatoare de azot

În conformitate cu art. 45, alin. 10 din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul MADR

nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, zonele cu culturi fixatoare de azot

reprezintă zone de interes ecologic.

Aceste culturi trebuie să fie prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie si sunt

considerate culturi principale şi participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe

parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Pentru parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha se

va alege TA în câmpul “Cod categorie de folosinta” din fereastra de salvare a parcelei.

Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole in vigoare, referitoare

la poluarea cu azot.

În categoria culturi fixatoare de azot, conform Anexei nr. 10 din Ordinul MADR nr.

619/2015, cu modificările şi completările ulterioare sunt incluse:

Nr.crt. Denumirea Denumirea ştiinţifică

1 Mazăre Pisum sativum L

2 Fasole Phaseolus vulgaris L.

3 Soia Glycine max L.

4 Linte Lens culinaris

5 Lupin Lupinus perennis

6 Năut Cicer arietinum

7 Bob Vicia faba

8 Fasoliţa Vigna spp.

9 Trifoi Trifolium spp.

10 Lucernă Medicago sativa

11 Sparcetă Onobrychis viciifolia

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 72 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an

de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic.




prevede


Factor de ponderare = 0,7

ZIE=0,7m2

Pentru zonele cu culturi fixatoare de azot nu este necesară o delimitare suplimentară faţă de

parcela SAPS digitizată. Sistemul informatic va calcula automat pentru parcelele solicitate cu

codurile de cultura aferente suprafaţa ZIE şi va aplica ponderea aferentă.

Lucerna

Este numită şi regina plantelor de nutret, ce se cultiva pe soluri profunde, fertile, cu apă

freatică la peste 3 m adâncime în zone mai calde, secetoase sau în regim irigat;

Este o plantă ierboasă care poate atinge 1 m înălţime. Rădăcinile plantei ating o adâncime de

peste 4,5 m, această caracterstică permite plantelor să supravieţuiască în perioadele de secetã.

Ca şi celelate leguminoase la fel şi lucerna are la rădăcină nodozităţi, unde trăiesc bacterii

fixatoare de azot cu care planta trăieşte în simbioză. Planta conţine un procent ridicat de

proteinã, fiind folosită ca nutreţ, pentru însilozare, sau ca uscată ca fân. Ea este o plantă

perenă, care atinge o vârstă de 4 până la 12 ani. În funcţie de sol şi regiunile climatice, lucerna

poate asigura o canitate de 10 t de fân la hectar. Pentru a obţine recolte mai mulţi ani la rând

din aceaşi cultură, se recomandă o dată pe an, recoltarea lucernei după perioada înfloritului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Secet%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Protein%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C3%A2n

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 73 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Trifoiul (Trifolium)

Trifoiul roşu prefera soluri fertile, uşor acide din zone mai umede; trifoiul hibrid ce rezistă în

zonele mai umede şi reci; Trifoiul alb, care este răspândit în toate zonele cu umiditate şi

lumină asigurată, în regim de paşune mai ales.

Este un gen de aproximativ 300 de specii de plante din familia leguminoaselor, Fabaceae.

Sunt plante erbacee mici anuale, bienale sau plante perene cu viaţă scurtă. Frunzele sunt

trifoliate (rareori 5- sau 7-foliate), cu stipelele adnate pe peţioluri, iar florile sunt grupate în

inflorescenţe mici albe, roşii, violet sau galbene; păstăile mici, cu puţine seminţe, sunt închise

în caliciu.

Sparceta

Creşte spontan în zonele de campie. Este perenă, ierboasă, relativ înaltă. Spre maturitatea

seminţelor, tulpina se lignifică. Frunzele mari sunt imparipenat-compuse. Florile roz-violacee

sunt grupate în racem lung pedunculat. Fructul este o păstaie indehiscentă, având la suprafaţă

reticulaţii caracteristice, prevăzute cu spini. Sparceta este plantă furajeră şi meliferă.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Specie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Leguminoase

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fabaceae

http://ro.wikipedia.org/wiki/Caliciu

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 74 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Lupinul

Lupinul este o plantă care se cultivă pentru nutreţ şi pentru îngrãşãmânt verde.

În cadrul unui asolament în arabil, leguminoasele perene pot ocupa 20-33 % datorită

fenomenului de "oboseală" a solului care nu permite revenirea lor pe acelaşi loc, decât după

3-5 ani, în funcţie de specie şi durata culturii respective.

Mazărea (Pisum sativum)

Este o plantã ierboasã, cultivată, mazarea furajera şi mazarichile cultivabile pe toate tipurile

de sol, în climat de la uscat şi cald la umed şi rece, în amestec cu o cereală paioasă, pentru

alcătuirea borceagurilor, mazarea pentru boabe, pe soluri cu fertilitate mijlocie spre bună, din

toate zonele climatice;

Face parte din familia leguminoaselor, fiind dicotiledonată. Rădăcina sa este pivotantă, cu

nodozităţi. Tulpina este aeriană,ierboasă şi volubilă, însă fără ţesut de susţinere. Frunzele sunt

compuse şi se termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale

inegale, 9 stamine unite şi un pistil. Fructul se numeşte pãstaie.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nutre%C8%9B

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Engr%C4%83%C8%99%C4%83m%C3%A2nt

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Plant%C4%83_ierboas%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C4%83staie&action=edit&redlink=1

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 75 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Fasole

Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole mari,

păroase, cu flori albe, alb-verzui, roz sau roşii, cultivată pentru păstăile şi pentru seminţele

sale folosite în alimentaţie (Phaseolus vulgaris). Păstaia fasolei, de culoare verde sau galbenă;

fiecare dintre boabele care se află în interiorul acestei păstăi.

Fasoliţa

Seminţele de fasoliţa conţin în medie 26,0% proteina; 1,6% grăsimi; 52,0% substanţe

extractive neazotate şi 4,0% celuloză. Fasoliţa se remarcă printr-un conţinut mai scăzut de

celuloză, fierbere mai rapidă şi digestibilitate mai mare decât fasolea şi alte leguminoase. Are

aproximativ aceleaşi utilizări ca şi fasolea, în plus se foloseşte şi ca îngrăşământ verde pe

nisipuri sau ca furaj (păşune, masă verde, fân sau însilozată).

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 76 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Soia

Este cultivată pentru boabe, pe soluri neutre mai fertile în zone mai calde, cu umiditate

asigurată, adesea irigate;

Glycine hispida (Mnch.) Maxim , are rădăcina principală pivotanta care pătrunde în sol până

la 1 m, uneori chiar până la 2 m. Ramificaţiile laterale ale rădăcinii principale pătrund şi ele în

sol până la 30 - 40 cm. Pe ele se formează marea majoritate a nodozităţilor. Tulpina, înaltă de

50 - 200 cm, este dreaptă, pentagonală sau cilindrică, uneori volubilă. Pe tulpina şi ramuri se

găsesc perişori de culoare gălbuie, brună, albicioasă, etc. Frunzele sunt trifoliate, cu foliolele

şi potiolul păros. Frunzele cad când planta se apropie de maturitate. Stipele sunt mici. Florile

sunt, de asemenea, mici şi grupate cate 3 - 9 (uneori mai multe) în raceme scurte.

Bobul

Bobul sau Vicia faba este o plantă leguminoasă, agăţătoare, anuală care este cultivată pentru

folosinţa sa în bucătărie. Bobul are vrejul puternic, drept de până la 1,6 m înălţime. Sămânţa

bobului poate varia în funcţie de soi dar în general e puţin mai mare decât bobul de fasole.

Are culoarea galbenă la recoltare care se schimbă la uscare în brun. Puterea germinativă a

bobului durează de la 4 la 6 ani. Rădăcina plantei poate ajunge la lungimea vrejului, iar

nodurile au proprietatea de a fixa în pământ azotul din aer. Chiar dacă 80% din azotul fixat va

fi consumat însăşi de plantă, 20% rămâne şi îmbogăţeşte solul.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 77 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Năutul

Năutul (Cicer arietinum), cunoscut şi sub denumirea de mazărea berbecilor, este o plantă

leguminoasã anuală, originară din Asia Micã.Aspectul exterior al acestei plante diferă de cel

al mazării prin forma frunzelor şi a păstăii, care de cele mai multe ori închide două sau trei

boabe, foarte rar o singură boabă. Boabele năutului sunt asemănătoare cu cele de mazăre,

singura deosebire fiind excrescenţa caracteristică a embrionului în formă de cioc, ce se

aseamănă cu capul unui berbec; sunt colorate în roz deschis, galben şi foarte rar cafeniu.

Lintea

Lintea (denumită ştiinţific Lens culinaris) este o plantă anuală leguminoasă, scundă, păroasă,

cu frunzele paripenat-compuse ale cărei seminţe sunt comestibile. Etimologic, numele acestei

plante înseamnă lentilã şi provine din latinescul lens, datorită formei bombate şi circulare a

seminţelor.Planta are cca 40 cm iar seminţele se găsesc în păstăi, ca şi mazãrea şi fasolea.

Spre deosebire de mazare şi fasole, seminţele de linte sunt în general numai câte două in

fiecare pãstaie. Există mai multe varietăţi de linte .

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fabaceae

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_Mic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lentil%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maz%C4%83re

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fasole

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C4%83staie&action=edit&redlink=1

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 78 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

8. REGULI PENTRU STABILIREA VECINĂTĂŢII ZONEI DE INTERES

ECOLOGIC

8.1. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent

Gardul viu din partea dreaptă este adiacent terenului arabil şi implicit este considerat element

ZIE.

Gard viu

8.2. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent

Gardul viu, din imaginea de mai jos, nu este adiacent terenului arabil datorită drumului care îl

desparte de parcela agricolă. Acesta nu poate fi considerat ZIE nefiind adiacent parcelei de

teren arabil în imediata vecinătate.

Drum neeligibil/gard viu

Teren arabil

Teren arabil

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 79 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

8.3. Exemplu în care elementul ZIE nu este adiacent pe latura lungă

Acest gard viu atinge fizic terenul arabil la nord cu latura cea mai scurtă. Acest gard viu nu

este considerat ZIE deoarece acesta nu este adiacent terenului arabil pe latura lungă.

Gard viu

8.4. Exemplu în care elementul ZIE este adiacent caracteristicilor neliniare

În ceea ce priveşte caracteristicile neliniare, ele sunt considerate ca fiind adiacente, atât timp

cât ating (sunt în contact fizic cu) terenul arabil. Prin urmare, acestea sunt incluse în stratul

ZIE şi pot fi solicitate dacă sunt la dispoziţia fermierului.

Teren arabil

Pasuni permanente Pasuni permanente

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 80 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

8.5. Exemplu în care elementul ZIE este neadiacent cu terenul arabil

În acest exemplu doar gardul viu este considerat a fi adiacent terenului arabil, acesta trebuie

inclus în stratul ZIE şi poate fi solicitat dacă este la dispoziţia fermierului. Şanţul nu este

adiacent terenului arabil şi ca atare, nu poate fi ZIE, nefiind necesară delimitarea acestuia.

gard viu/şanţ

8.6. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent la adiacent

În ceea ce priveşte acest exemplu ambele caracteristici de peisaj, gardul viu şi şanţul trebuie

incluse în stratul ZIE. Gardul viu este adiacent pentru Teren arabil1, şanţul este adiacent

pentru Teren arabil2.

Teren arabil2.

gard viu/şanţ

8.7. Exemplu în care elementul ZIE care este adiacent, la adiacent, la adiacent

Daca fâşia tampon este inclusă în parcela de teren arabil, şanţul este adiacent terenului arabil

acesta este considerat element ZIE, iar gardul viu nefiind adiacent terenului arabil nu este

element ZIE.

fâşie tampon/şanţ/gard viu

Teren arabil

Pajiste permanenta

Teren arabil1

Teren arabil2

Teren arabil1

Pasune

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 81 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

În conformitate cu articolul 45 alineatul (11) din Regulamentul delegat (UE) nr 639/2014 “un

fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an

cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic”. Prin urmare, nu

poate exista nicio suprapunere de ZIE.

Exemplu: gard viu cu un arbore izolat în el

În acest exemplu elementul de peisaj este gardul viu iar arborele izolat nu poate fi considerat,

în acelaşi timp, element de peisaj .

În cazul în care zonele de interes ecologic sunt identificate şi înregistrate în sistemul bazat pe

poligoane această suprafaţă constă dintr-un singur tip de ZIE şi nu este posibilă nici o

suprapunere între diferite ZIE-uri.

Exemplu: utilizarea suprafeţei determinate suprapunere nepermisă

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 82 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

9. ACTUALIZAREA STRATULUI ZIE

Actualizarea stratului ZIE este în strânsă legatură cu actualizarea LPIS. Ori de câte ori se

constată o modificare, eroare sau omisiune sau, ori de câte ori normele PAC se modifică,

stratul ZIE trebuie actualizat pentru a reflecta situaţia nouă.

10. EXEMPLE, MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA

PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI MEDIU

Exemplul 1:

Un fermier are o exploataţie de 130 ha:

- Teren arabil - 80 ha

- Paşune - 50 ha

În terenul arabil are:

- o rigolă cu laţimea de 4 m şi lungimea de 500 m, cat lungimea unei parcele declarate (având

4 m laţime este exclusă din BF prin digitizare)

- un grup de arbori – 0,28 ha în interiorul unei parcele (având aria mai mare de 100 mp este

exclus din BF prin digitizare)

Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:

1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 80 ha

Are mai mult de 30 ha, deci trebuie să respecte condiţia - cel puţin trei culturi diferite pe

suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul

arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul

arabil.

Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi:

a. cultivă grâu pe maxim 60 ha şi b. cultivă porumb pe 15,3 (poate cultiva maxim 16 ha dar trebuie să respecte ZIE, pct.1c) şi

c. cultivă mazăre pe 4,7 ha (vezi punctul 3c)

TOTAL = 60 + 15,3 + 4,7 = 80 ha arabil

2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 50 ha declarate cu

păşune.

3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 80 ha, pentru că este

mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil

declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să

declare 4 ha zone de interes ecologic.


APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 83 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

a. Se declară rigola cu lăţimea de 4 m şi lungimea de 500 m ca element de peisaj, aceasta

îndeplineşte condiţia ca laţimea să fie mai mică de 6 m şi latura lungă a rigolei adiacentă

terenului arabil.

Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:

Lungimea rigolei * factor de conversie * factor de ponderare = 500 * 3 * 2 = 3000 mp = 0,3

ha. Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic mai este necesar să declare

3,7 ha.

b. Se declară grupul de arbori de 0,28 ha ca element de peisaj, acesta îndeplineşte condiţia ca

suprafaţa să fie mai mica de 0,3 ha.


Aria grupului de arbori * factorul de ponderare = 0,28 * 1,5 = 0,42 ha

Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic avem 0,3 ha + 0,42 ha = 0,72 ha,

mai este necesar să declare 3,28 ha. Această suprafaţă de 3.28 ha zonă interes ecologic poate

asigurată prin:

c. Cultivă o parcelă de 4,7 ha cu mazăre (sau alte culturi fixatoare de azot: fasole, soia, linte,

lucernă, trifoi).


Aria parcelei * factor de ponderare = 4,70 ha * 0,7 = 3,29 ha

Se calculează aria totală a zonei de interes ecologic:

0,3 ha (a) + 0,42 ha (b) + 3,29 ha(c) = 4,01 ha, îndeplineşte condiţia de minim 5% din

terenul arabil al exploataţiei, adică minim 4 ha zonă de interes ecologic.

Exemplul 2:



- Păşune - 54 ha

În păşune are:

- un iaz cu suprafata de 0.1 ha (având aria 1000 mp este exclus din BF prin digitizare)

- un grup de arbori – 0,20 ha în interiorul parcelei (având aria mai mare de 100 mp este exclus

din BF prin digitizare)


1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 16 ha.

Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin

două culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.

Analizăm declaraţia şi constatăm că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total

exploataţie (54 ha păşune din 70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind

diversificarea – mai mult de 75% din exploataţie este păşune, iar terenul arabil este mai puţin

de 30 ha.

În acest caz nu mai trebuie îndeplinită condiţia de diversificare a culturilor, iar pe terenul

arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de interes ecologic pe care o declară.


păşune.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 84 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC



declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul ar trebui să

declare 0,8 ha zone de interes ecologic. Iazul şi grupul de arbori prezente în parcelele de

paşune nu reprezintă zone de interes ecologic, nu sunt situate în teren arabil.

Analizăm declaraţia şi constatăm că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total

exploataţie (54 ha păşune din 70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind

zonele de interes ecologic – mai mult de 75% din exploataţie este păşune, iar terenul arabil

este mai puţin de 30 ha. Nu este necesară declararea unei zone de interes ecologic.

Exemplul 3:



- Păşune - 20 ha



Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două

culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.


d. cultivă grâu pe maxim 10,5 ha şi e. cultivă porumb pe 3,5 ha.


păşune.

3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 14 ha, nu trebuie să

declare zone de interes ecologic. Dacă terenul arabil are mai mult de 15 ha fermierul se

asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau

mai multe dintre zonele de interes ecologic.

Exemplul 4:



- Păşune - 20 ha



Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două

culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.


a. cultivă grâu pe maxim 11,25 ha şi b. cultivă porumb pe 3,75 ha, ţinând cont zonele de interes ecologic, pct. 3 a, b, c.


păşune.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 85 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 15 ha. Dacă terenul

arabil are mai mult de 15 ha fermierul se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din

terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Trebuie să

declare 0,75 ha zone de interes ecologic.

Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 0,75 ha zone de interes ecologic:

a. Cultivă o parcelă de 1,1 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă,

trifoi.



Sau b. Cultivă o parcelă de 2,5 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară,

orz, ovăz, tifoi, rapiţă.


Aria parcelei * factor de ponderare = 2,5 ha * 0,3 = 0,75 ha sau c. Margine de câmp de 850 m lungime cu o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 m, pe care nu are loc nicio

producţie agricolă.


Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 850 m * 6 * 1,5 =

8100 mp = 0,76 ha

Exemplul 5:


- Teren arabil - 90 ha din care 40 ha declarate în cerere an anterior, 50 ha nou declarate în

cerere an curent



Are mai mult de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin trei culturi diferite pe

suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul

arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul

arabil.

Analizăm declaraţia şi constatăm că în anul current de cerere declară 50 ha teren arabil care

nu a fost declarat în anul anterior. Ne situăm în cazul de excepţie privind diversificarea –

peste 50% din terenul arabil declarat în anul curent nu a fost declarat de fermier în anul de

cerere anterior.

Condiţie: întregul teren arabil să fie declarat cu o cultură diferită faţă de anul anterior pe baza

unei comparaţii geospaţiale. Dacă este respectată acestă condiţie nu se mai aplică

diversificarea culturilor, iar pe terenul arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de

interes ecologic pe care o declară (vezi pct. 3 a, b, c.)

2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul nu declară păşune.



declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să

declare 4.5 ha zone de interes ecologic.

APIA


sector vegetal



mediu

Cod: GI-PABCM

Ediţia II

Pagina 86 din 88

Exemplar nr. 1

UZ PUBLIC

Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 4,5 ha zone de interes ecologic:

a. Cultivă 6,45 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi.


Aria parcelei * factor de ponderare = 6,45 ha * 0,7 = 4,51 ha sau b. Cultivă 15 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară, orz, ovăz, tifoi, rapiţă.


Aria parcelei * factor de ponderare = 15 ha * 0,3 = 4,5 ha Sau c. Margine de câmp de 500 m lungime cu o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 m, pe care nu are loc nicio

producţie agricolă.


Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 500 m * 6 * 1,5 =

4500 mp = 0,45 ha la care se adaugă: Cultivă 5,80 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi.Se calculează

suprafaţa acestei zone de interes ecologic:


Suprafaţa totală a zonei de interes ecologic = 0,45 ha + 4,06 ha = 4,51 ha, condiţia este

îndeplinită.

ministerul agriculturii şi dezvoltării rurale · 2017-04-27 · exemple mod de calcul pentru...

Documents