Mihai Eminescu(1850-1889)

Mihai EminescuS-a nascut la 15 ianuarie 1850,la Botosani fiind al saptelea din cei unsprezece copii ai familiei Gheorghe si Raluca Eminovici. Botezat la Biserica Uspenia, aflata aproape de casa natala, din centrul urbei. Azi disparuta, casa facea parte din zestrea mamei. Tatal Gheorghies avea rangul de caminar si muncise ca vechil pe mosia din Dumbraveni (spre Suceava).

Copilarie de farmec la Ipotesti, alaturi de droaia de plozi. Familia Eminovici, care cumparase mosia cu 4000 de galbeni, darma casa batrneasca si ridica un conac nou. Mihaita era nconjurat prin, "natala mea vlcioara" de patru frati: Serban, Niculae, Iorgu si Ilie (acesta era prietenul de nazdravanii). Surorile Ruxandra si Maria au murit de copile. Dar, "dulcea mama" mai naste patru prunci, dupa Mihai: Aglae, Harieta, Matei si Vasile, ultimul ncetnd din viata la vrsta frageda.

1858-1860 Dupa ce nvatase doua clase acasa, severul caminar Gheorghies l duce peste hotar, n Bucovina stapnita atunci de Imperiul austro-ungar, la Cernauti. n pasaport, tatal declara ca Mihai de 8 ani are "parul negru, ochii negri, nasul potrivit, fata smolita". Clasele a III-a si a IV-a le urmeaza la Scoala primara greco-orientala numita "National-Hauptschule". Locuieste la Aron Pumnul (profesor si revolutionar pasoptist ardelean), prieten cu tatal sau. Ceilalti frati sunt la gimnaziu. Mihai nvata binisor, dar programul militaresc si dorul de casa l determina sa fuga singur, pe jos, pna la Ipotesti. Biciul usturator al caminarului l obliga sa revina n capitala Bucovinei. 1860, n septembrie Tatal si duce iarasi baietii, prin vama Mihaileni, la Cernauti. Mihai e nscris la "K.K. ober-Gymnasium"

1860-1863 Frecventeaza gimnaziul. Rezultate bune n prima clasa ("excelent" la romna, "foarte bine" la istorie), dar n clasa a II-a merge ca racul si, neglijnd matematica si latina, ramne repetent. Fuge iarasi la Ipotesti, peste granita, mai simte o data biciul tatalui, care-l duce legat la Cernauti. Repeta clasa a II-a gimnaziala, dar dupa Pasti (1863) nu mai e nscris n cataloage.

1864 Atras de teatru, nsoteste trupa Fanny Tardini-Vladicescu care soseste la Hotel Moldova din Cernauti. Este angajat ca sufleur si pleaca in turneu cu trupa la Brasov. Era fascinat de frumusetea actritei Fanny Tardini. Toamna e copist n administratia judetului Botosani, pna n martie 1865.

1865-1866 Mihai mai are o sansa: sa-si continue la Cernauti studiile liceale n particular. Are grija de biblioteca lui Aron Pumnul. Dar n ianuarie, cnd numara 16 ani, e zguduit de moartea, tocmai lnga el, a profesorului. Plnge n hohote, fiindca se stie, spiritual vorbind, fiul adoptiv al ardeleanului. Seara, i citeste colegului Stefanelii poema La moartea lui Aron Pumnul, compusa n acea zi. E prima creatie, publicata n brosura omagiala Lacramioarele nvataceilor gimnazisti din Cernauti la moartea preaiubitului lor profesor Aron Pumnul, tiparita cu aceasta ocazie. Semna: M. Eminoviciu, privatist. La 25 Februarie/9 Martie,debuteaza in revista Familia,din Pesta, a lui Iosif Vulcan,cu poezia De-as avea

De-as avea si eu o floare Mndra, dulce, rapitoare, Ca si florile din mai, Fiice dulce-a unui plai, Plai rznd cu iarba verde, Ce se leagana, se pierde, Undoind ncetisor, Soptind soapte de amor; De-as avea o floricica Gingasa si tinerica, Ca si floarea crinului, Alb ca neaua snului, Amalgam de-o roz-albie Si de una purpurie, Cntnd vesel si usor, Soptind soapte de amor; De-as avea o porumbita Cu chip alb de copilita, Copilita blndisoara Ca o zi de primavara, Ctu-ti tine ziulita I-as cnta doina, doinita, I-as cnta-o-ncetisor, Soptind soapte de amor.

1869-1872 n capitala Imperiului Habsburgic figureaza ca student la Universitate. Neavnd diploma de bacalaureat, e nscris ca "audient extraordinar" si nu ca "student ordinar", precum ceilalti. Urmeaza cursuri de filosofie, drept, economie politica, limbi romanice, anatomie etc. Scrie mult.La Viena o cunoaste si pe VERONICA MICLE.

Draga mea Veronic,Iart-m c nu ti-am scris de atta timp, dar am ntrziat la Giurgiu, la Costinescu, unde am scpat o dat vaporul, care nu pleac dect de trei ori pe sptmn, si am venit aci, unde posta nu pleac n toate zilele. Am venit ieri si am fcut deja dou bi de mare, cari promit a-mi face mult bine, desi pe-aici e frig nc si apa mrii nu e destul de cald pentru bi. De-aceea sunt unul din cei denti sositi aci pentru bi si nimeni nu se scald nc afar de mine. N-o s stau aci dect vro zece zile si apoi iar m-ntorc la Bucuresti.Viata e cam scump aci, dar nu att de exagerat de scump precum mi se descria, mai ales de cnd s-au deschis cteva oteluri. La anul s stii c venim amndoi aci, cci bile de mare ntresc si grbesc btile inimei. Cu toate c omul pare a ntineri de ele, privirea mrii linisteste, mai ales sufletele furtunoase.Sed ntr-o mansard si privirea mi-e deschis din dou prti asupra mrii, pe care as vrea s plutesc cu tine. Dar aceasta nefiind cu putint, te srut cu dulce, draga mea Veronic,si rmn al tu Eminescu.

al tu Eminescu

1872-1874 Paraseste Viena si vine, prin Botosani, la Iasi. La 1 septembrie citeste la sedinta Junimii poezia Egipetul si nuvela Sarmanul Dionis. Impresionati, membrii societatii decid sa-i acorde o importanta suma de bani pentru continuarea studiilor la Berlin. Titu Maiorescu l voia "doctor n filozofie" si urmas al sau la catedra din Iasi. Se nscrie la Universitatea Humboldt din Berlin si frecventeaza iarasi cursuri diverse. Maiorescu i trimite 100 de galbeni, ca sa-si ia doctoratul, nsa Eminescu paraseste brusc Berlinul, renuntnd la examene. Calatoreste cu trenul tocmai la Marea Baltica, la Knigsberg, orasul marelui filozof Kant, cautnd documente din istoria romnilor.

n plina vara 1874, descinde la Iasi, fara titlul de doctor n filozofie. Supararea lui Maiorescu va trece repede. i ofera postul de director al Bibliotecii Centrale, depunnd juramntul n fata rectorului Stefan Micle, sotul Veronicai. Este poftit n salonasul literar al V. Micle, din casa rectorului. Preda germana la Institutul Academic.Numit de Maiorescu revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui, viziteaza multe scoli si face rapoarte detaliate. Se mprieteneste cu Ion Creanga. Dragostea pentru Veronica se amplifica.

1876 Paraseste redactia, n urma unui conflict cu cei de la "foaia vitelor de pripas". Totodata, pleaca din Iasi, unde statuse 4 ani si crease perlele din ciclul veronian: Fat-Frumos din tei, Calin, Lacul, Dorinta, Peste vrfuri s.a.1877-1883 Redactor al ziarului conservator Timpul. Munca epuizanta la articole si poezii, viata intima dezordonata, firea de boem - toate contribuie la darmarea sa psihica. Se declanseaza boala, are dureri de cap.

1875-1883 Timpul capodoperelor: Luceafarul, Scrisorile (5 la numar), Doina.

1883 Vara, acasa la Maiorescu, Eminescu i declara ca vrea sa nvete albaneza si sa se calugareasca. Altadata, se duce la cafeneaua "Capsa", scoate revolverul si racneste ca regele trebuie mpuscat, pentru ca-i tine pe liberali n brate. Apoi se baricadeaza ntr-o baie publica, opt ore, lasnd apa sa se reverse peste tot. Gardienii sparg usa si-i pun camasa de forta. Ajunge la casa de sanatate a dr. Sutu si Bucurestiul afla ca "D-l Eminescu a nnebunit". Are 33 de ani si, pna la moarte, va trai ntr-o agonie prelunga, prin spitale si ospicii, fara a mai putea scrie ceva important. Vietuieste din mila publica, apoi din mica pensie viagera.

La 2 XI 1883 soseste la Viena, nsotit de prietenul Chibici-Rvneanu, fiind internat la Sanatoriul Ober-Dbling. Apare prima editie a poeziilor lui Eminescu, ngrijita de Maiorescu.1884-1885 Locuieste la Iasi. Calatoreste n Italia (cu Chibici). Apoi face bai la Liman, lnga Odesa.

1886 Este nternat la ospiciul de la mnastirea Neamt, unde l viziteaza Creanga. 1886-1888 Locuieste la Botosani, ngrijit de sora sa paralitica Harieta. n vara lui 1887, e dus la bai, la Hall, aproape de Insbruck.1888, aprilie Pleaca de la Botosani la Bucuresti, unde V. Micle l ia pentru ngrijiri medicale.

1889, februarie Internat din nou la Sanatoriul dr. Sutu. Pietrele i se par diamante, frunzele bani. Se crede voievodul Matei Basarab.1889, 15 iunie Pacientul Petrea Poenarul l loveste n cap cu o piatra trasa din prastie. Dar moartea e consecinta unei endocardite vechi. Creierul sau cntareste 1495 de grame, aproape ct al poetului german Schiller. Este nmormntat la Bellu, cu onoruri nationale.

REALIZAT DE:LENGYEL EDUARD KASPER MATHIAS MIRCEOIU VLAD GABRIEL

ELEVI IN CLASA a-VI-a GLICEUL TEORETIC CLS. I-XII CODLEASECTIA GERMANA