Aciea este lumea de-o sfaram e sfarmata.De sfaram pe vecie acest idol de lutEterna pace-ntinde imperiul ei mutSi soarele pe ceruri se-nchidecao ranaCe arde-n universul bolnav de viata vana.Simareatace-nceata; cntau strigoi; miscare;O noapte condensata, n veci nepieritoare,Ca noaptea din sicriuri, din groapa, dincavernePovestea linistita a mortii cei eterneNu vezi ca desi chipu-mi arat-a fi de gheata,Unvisal meu caldura-i, lumina si viata?V-am nselat, nemernici, v-am nchegat n vreme,V-am aruncat n viata plecati sub anatemeSa va urti din leagan, sa v-omorti n vain,V-am semanat n spatiu pe voi samnta Cain,Sa curat am vrut snu-mi de tot ce-i crud, spurcatSi pentru voi anume creai al vietii iad.Si sa va-nsele vecinic l-am mbracat frumosCu nopti senine-n stele, cu soare auros.n smburii dureriieupus-am fericire,n vicii am pus miere si n pacat zmbire.Tot ce-aspirati n lume, toate-au acelasi fine.n mantie de rege m-am mbracat pe mineSi de va-ntindeti mna dup-a mea umbra-avara,Las mantia sa-mi cada si ma revedeti iara.Coroana, aur, glorii, cntare si comori,Istorie si nume, iubire si onoriSunt basmele ce-nconjur, rznde, chipul meu:Atingeti-le numai si veti vedea ca-s eu.Din frazele istoriei mirosul meu v-atingeAm zugravit n ochii-ti semanaturi de stele.Moarte si nemurire sunt numai umbre a mele.