1858-1860Se nscrie n octombrie 1858 n clasa aIII-a la Scoala primara National Hauptschule (Scoala primara ortodoxa orientala) din Cernauti. Frecventeaza aici si clasa a IV-a n anul scolar 1859/1860.Nu cunoastem unde face primele doua clase primare, probabil ntr-un pension particular. Are ca nvatatori pe Ioan Litviniuc si Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experienta, nvatatorii sai participa la viata culturala si ntocmesc manuale scolare. Termina scoala primara cu rezultate bune la nvatatura. Nu s-a simtit legat, afectiv, de nvatatorii sai si nu-i evoca n scrierile sale.1860-1863Se nscrie n septembrie 1860 la Ober Gymnasium, liceul german din Cernauti, nfiintat n 1808, singura institutie de nvatamant liceal la acea data n Bucovina anexata de Imperiul habsburgic n 1775. Se impune n cursul anilor prin buna organizare administrativa si marea severitate n procesul de nvatamnt. Profesorii se recrutau, cu precadere, din Austria, ntocmesc studii si colaboreaza la publicatiile vremii. Se nfiinteaza si o catedra de romna, destul de trziu, dupa 1848. Este ocupata de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu romnesc, n patru tomuri, tiparit la Viena ntre 1862 si 1865, cea dinti istorie a literaturii romne n texte. Frecventeaza cursurile la Ober Gymnasium si fratii sai, Serban, Nicolae, Gheorghe si Ilie. Termina clasa I cu rezultate bune la nvatatura. Nu are nota la romna pe primul semestru si este clasificat de Miron Calinescu, erudit n istoria bisericii ortodoxe romne. Se nscrie n septembrie 1861 n clasa a II-a si are profesor de romna pe I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra, culegator din creatie populara si autor de studii de Tinuta academica. Il califica, n amndoua semestrele, cu note maxime la romna. Obtine insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner, latina si la Johann Haiduk, pe amndoua semestrele, la matematica. Mai trziu va marturisi ca ndepartarea sa de matematica se datora metodei rele de predare. Se nscrie n septembrie 1862 din nou n clasa a II-a, frecventeaza cursurile numai primul semestru si se retrage, cum se arata n catalog, ca "privatist" (elev-particular). Are note foarte bune la toate materiile. I. G. Sbiera i da la romna calificativul "vorzglich" (eminent). Este remarcat de Ernst Rudolf Neubauer, profesorul de istorie, ca un elev cu nsusiri exceptionale. Poet, prozator si ziarist, Ernst Rudolf Neubauer va fi primul director al liceului german din Radauti nfiintat n 1872. Inceteaza din viata Ilie, n 28 decembrie n Spitalul ostirii din Bucuresti. Face primele clase la Ober Gymnasium din Cernauti, clasa a IV-a la Liceul romano-catolic din Sibiu si se nscrie n septembrie 1861 la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie din Bucuresti; pierde prin moartea lui Ilie pe cel mai aproape dintre fratii sai.1864-1865Demersuri la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice sa obtina o bursa pentru continuarea studiilor; nu sunt ncununate de succes. Se angajeaza n noiembrie 1864 la Consiliul Permanent Judetean Botosani "scriitor al cancelariei sale". Face corespondenta si ntocmeste actele oficiale. Are coleg pe George Manea Foxaneanu, care l numeste Mihael Eminescu probabil pentru preocuparile literare. Isi da demisia n 5 martie 1865 si o motiveaza prin "dorinta de a urma studiile colegiale din Gimnaziul Plenariu din Bucovina". Destinul l va conduce pe alte drumuri.1866Inceteaza din viata la Cernauti n 12/24 ianuarie Aron Pumnul, carturar si mare personalitate a luptei nationale n Bucovina sub stapanirea austriaca. I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul, ntocmeste mpreuna cu ctiva elevi o brosura omagiala Lacramioarele nvataceilor gimnasisti din Cernauti la mormantul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat ntr-a 12/24 ianuarie 1866; este difuzata n timpul ceremonialului funebru. Brosura cuprinde sapte poezii, toate fara titlu, cinci semnate: M. Eminoviciu (privatist), St. Stefureac (cl. VI), I. Ieremievici (cl. V) iar E. Franzos si Ehrlih publica n germana. Poeziile nesemnate apartin, probabil, lui I. G. Sbiera. Aron Pumnul este n poezia de debut a lui Eminescu, La moartea lui Aron Pumnul, cum o ntituleaza editorii "geniul mare al desteptarii" Bucovinei. Cadenta si fluiditatea unor versuri ne dau dreptul sa presupunem ca nu era la ntia poezie. Tot acum trimite Familiei din Pesta poezia"De-as avea", care se publica n numarul din 25 februarie/19 martie 1866. Iosif Vulcan, redactorul revistei, o nsoteste cu o nota redactionala. "Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de numai 16 ani, care cu primele ncercari poetice ne-a surprins placut." Poezia e semnata: M. Eminescu, cum va proceda de aici nainte. O familie cu numele Eminescu se afla n comuna Lupu, de lnga Blaj si un elev cu acest nume frecventeaza cursurile la liceul din Blaj. Intreprinde n aprilie-octombrie prima calatorie n Transilvania pe urmele strabunilor sai. Il nsoteste pe Ioan Neamtu din Feldru, elev la Scoala reala greco-ortodoxa din Cernauti. Intra n Transilvania prin pasul Tihuta, coboara pe Valea Somesului si ajunge la Dej de unde i scrie lui Iosif Vulcan ca se afla n drum spre Blaj. La sfrsitul lui mai ajunge la Trgu-Mures, i cunoaste pe Ioan Cotta si Teodor Cojocaru, studenti la teologie si calatoresc mpreuna pna la Blaj. Biografii sai sunt de parere ca dorea sa-si continue studiile n orasul de pe Trnave.Avem n aceasta privinta numai marturii orale, nu si documente. Bogata activitate literara. Publica n Familia "O calarire n zori" (15/27 mai), "Din strainatate" (17/29 iulie), "La Bucovina" (16/26 august), "Speranta" (11/23 septembrie), "Misterele noptii" (16/28 octombrie), iar n "Umoristul" (29 septembrie/11 octombrie) cealalta revista a lui Iosif Vulcan "Asta vreau dragul meu", sub forma de cuplet. Incepe publicarea "novelei svedice" a lui Onkel Adam (Karl Anton Wertterberg) "Lantul de aur", pe care o traduce din germana. Tot acum strnge material pentru romanul "Geniu pustiu", pe care l elaboreaza n perioada preuniversitara si ramne n manuscris. Calatoria lui Eminescu n Transilvania marcheaza, remarca G. Calinescu, intrarea n alta vrsta.1867-1868Este n trupa lui Iorgu Caragiale din octombrie 1867 si ntocmeste memorii catre organele administrative pe care le semneaza "Iorgu Caragiale si asociatii sai". Din trupa lui Iorgu Caragiale trece n cea a lui Mihail Pascaly, care l angajeaza ca "sufleur II si copist". In manuscrise se pastreaza mai multe piese copiate de el, care se joaca pe scena. I se ncredinteaza si interpretarea unor roluri mai mici.Insoteste trupa lui Mihail Pascaly n turneul pe care l ntreprinde n Transilvania n mai-august 1868. La reprezentatii la Brasov, Sibiu, Lugoj, Arad si Oravita si i se face, pretutindeni, o primire triumfala. Publica n Familia poezia "Ce-Ti doresc eu Tie, dulce Romnie" (2/14 aprilie 1867) una din cele mai cunoscute ode ale sale nchinate patriei, "La Heliade" (18/30 iunie 1867), evocare a personalitatii "batrnului bard" care si trimite la "Ieremiada" lui Schiller. Viata n mediul teatral sta la baza poeziilor publicate tot n Familia, "La o artista" (18/30 august 1868) si "Amorul unei marmure" (19 septembrie/1 octombrie), cu imagini din Mira, piesa de teatru care apartine anilor 1868 - 1869.1869Publica n Familia poeziile "Junii corupti" (31 ianuarie/11 februarie), nrudita cu "Geniu pustiu" prin evocarea atmosferei revolutionare si "Amicului F. I." (30 martie/11 aprilie) nchinata lui Filimon Ilea, cu care se mprieteneste la Blaj n 1866, mai trziu profesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti. Se nfiinteaza la Bucuresti, n 1 aprilie, Cercul Literar "Orientul", cu Grigore Haralamb Grandea, presedinte si V. Gr. Pop si I. Badescu, secretari; editeaza revista "Albina Pindului", orientata spre creatia populara si literatura franceza si germana.Face parte din colectivul nsarcinat sa culeaga folclor n Moldova. Nu stiu sa fi facut cercetari pe teren; manuscrisele cuprind un mare numar de texte din creatia populara. Publica ntr-o foaie volanta ndoliata, n aprilie, oda funebra, "La moartea principelui Stirbey", ncetat din viata la Nisa, n 1/13 aprilie 1869. Foaia volanta mai cuprinde o poezie de Vasile Demetrescu (V. D. Paun) si una de Ion (Ionita) Bodescu, cu care se va ntlni si mai trziu la Botosani. Barbu Dimitrie Stirbey se face cunoscut prin masurile sale administrative. Eminescu se va referi la ele n articolele de la Timpul, un deceniu mai trziu. Se nscrie n 2 octombrie la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena, ca "ausserordentlich" (auditor extraordinar); nu avea bacalaureatul. Se nscrie n 20 octombrie n Societatea Literara Sociala "Romnia", nfiintata n 1867; iar n 23 octombrie si n Societatea Literara Stiintifica a romnilor din Viena; initiaza demersuri pentru unificarea lor. Il cunoaste pe Ioan Slavici (n. 1848), student la drept, care efectua stagiul militar; participa la sedintele celor doua societati si leaga o prietenie exemplara.