mihai bacescu

8/18/2019 Mihai Bacescu

1/9

Muzeul Apelor Mihai Băcescu Fălticeni

Bun pedagog, cu dragoste faţă de mediul

înconjurător, profesorul emerit Vasile CIUREA a întemeiat, în 1914, primul mueu din !ălticeni"

Unul dintre ele#ii profesorului Vasile Ciurea esteacademicianul $i%ai BĂCE&CU care nu şi'a uitatniciodată primul iniţiator în tainele naturii, dar nicilocurile natale" Astfel, la 1( August 19)* luă +inţă la!ălticeni, în semn de iubire şi recuno ştin ţă profesorului Vasile CIUREA, $ueul de Știinţeaturale"

-in *) $artie 199., mueul nu numai că se #anumi mueul apelor, dar #a primi şi numelectitorului său, $i%ai BĂCE&CU" &e împlinea astfel odorinţă şi o de+nire eloc#entă, precum şi un gest de

aleasă gratitudine şi preţuire celui care şi'a înc%inat#iaţa cercetării mediului ac#atic şi a dat culturiif ălticenene dimensiuni #alorice perene"

$ueul cuprinde compartimente structurateorganic, de un real interes ştiinţi+c" Astfel, preţuindtradiţiile mueistice f ălticenene, în două sălirememorăm aspecte ale primului mueu din

localitate, c/te#a e0ponate rămase e#oc/nd naturapasiunilor şi preocupărilor înaintaşilor noştri, înspecial ale ctitorului de mueu, Vasile CIUREA"


2/9

Aici sunt repreentate aproape toate secţiile#ec%iului mueu ar%eologie, istorie, arme #ec%i,etnogra+e, carte #ec%e, numismatică şi fotogra+i"

2răsurica, un e0ponat de mare #aloare, e0ecutată de 3eon C$I timp de .5 de ani numai din6riceag, şi e0pusă în 19.( în e0poiţia uni#ersală dela 7aris, impresioneaă şi reţine îndelung atenţia#iitatorului prin măiestria e0ecuţiei şi migalacreatorului ei"

$ueul preintă lumea cercetătorilor Emil

RACVI ĂȚ , 8rigore A2I7A, 7aul BUR şi IonBRECA, e0ponatele de aici relief/nd contri6uţiileştiinţei rom/neşti în domeniul %idro6iologiei"7articip/nd la numeroase e0poiţii oceanice,descoperind numeroase specii de peşti şi crustacei,academicianul $i%ai Băcescu a dăruit mueuluipeste (:: de e0ponate" 2oate acestea sunt e0puse

în două săli, ca un omagiu adus sa#antului $i%aiBăcescu, muncii sale de cercetare şi autor a peste4(5 de lucrări ştiinţi+ce originale pu6licate singursau cu cola6oratori din ţară şi străinătate"

Bucuria nespus de mare a #iitatorilor, mai cuseamă a celor tineri, este atunci c/nd ajung lapartea #ie a mueului ac#ariile" ;n cele 1. 6aine

cu o capacitate de peste 11"::: litri de apă, trăiescnumeroase specii de peşti indigeni şi e0otici,6roaşte ţestoase, scoici şi raci"


3/9

relieful uscatului, con+guraţia reliefului su6ac#atic"-onat în 19)=, glo6ul geogra+c a fost e0ecutat cumăiestrie şi cu o e0actitate milimetrică, pe parcursul

a cinci ani şi jumătate, de către profesorul degeogra+e eculai I&AIC din Vadul $oldo#ei"

Vasile CIUREA m-a înv ăț at să iubesc folorile,animalele, împreună cu el am lucrat laconfecț ionarea borcanelor cu pești pentru vechiulmuzeu. elea!urile sucevene au oferit un bo!atmaterial de studiu pasiunii mele în formare. uzeul

este o încununare a activit ăț ii mele, în special deoceanolo!" l-am înzestrat cu sute de animale, pecare le-am adus din cele trei oceane, multe unicenu numai în Rom#nia, ci raportat la marile muzeeale planetei. Am vrut astfel să refac și să îmulț escvechea colecț ie de animale acvatice din vremeacare mă lea!ă de profesorul CIUREA. El este

conceput ca un muzeu $ f ăr ă pereche în lume $ alapelor. %ar pentru a nu înt#rzia bucuria de a dăruioamenilor un obiectiv deosebit, i-am spus muzeulde științ e naturale. &nsă structura și e'ponatele fac precizia cuvenit ă aici, în ( ălticeni, ne a)ăm într-unmuzeu al apelor. >$i%ai BĂCE&CU?

Exponate

$ueul Apelor $i%ai Băcescu !ălticeni are înpatrimoniu elemente ce conferă unicitatea acestuimueu"

Globul Pământesc


4/9

8lo6ul 7ăm/ntesc este realiat de profesoruleculai I&AIC, profesor de gradul I, în cola6orare cu$i%ai BĂCE&CU" Iniţial, se realiase deja un

planiglo6 cu ni#elul ero din plastic" Acest glo6+0at pe o sferă ia naştere ca reultat al unui proiectde cola6orare între cei doi oameni de ştiinţă $i%aiBĂCE&CU şi profesorul"

8lo6ul este realiat în decursul a cinci ani de efortneclintit depus la +naliarea acestui proiect" !unduloceanelor este realiat din 7!3 de :,5 milimetri

grosime care apoi este sculptat, la scară de1)"1::":::" &fera este construită din c/te optpetale pentru +ecare emisfera at/t ordică c/t şi&udică@ şi lipită pe ecuator la cota ero"

Continentele sunt realiate cu p/nă tare prinmodelaj cu aracet" V/rfurile importante caaltitudine de pe 2erra sunt scoase în e#idenţă cucuişoare la scara glo6ului" Ultima parte în realiareaacestui glo6 o constituie colorarea, aceastaf ăc/ndu'se după standardele europene decon#enţionalitate"

8lo6ul este inaugurat la data de 1( August 19)= şieste o donaţie a profesorului pentru $ueul Apelor

$i%ai Băcescu !ălticeni"Trăsurica

2răsurica face parte din aripa #ec%e a mueului+ind în #isteria mueului încă de la e0istenţa


5/9

#ec%iului mueu inaugurat de profesor VasileCIUREA" Acest cupeu din lemn, un e0ponat de mare#aloare, e0ecutat de 3eon Comnino timp de .5 de

ani, numai din 6riceag, şi e0pus în 19.( în e0poiţiauni#ersală de la 7aris, impresioneaă şi reţine îndelung atenţia #iitatorului, prin măiestriae0ecuţiei şi migala creatorului ei"

Scoicile Tridacna

&coicile 2ridacna sunt moluşte cu #al#ele grele,

puternic calci+ate şi sculptate, ce trăiesc încastrate în recifele de corali" Cea mai mare dintre ele, 2RI-ACA 8I8A&, folosită o6işnuit la intrarea6isericilor catolice ca ag%emantar poate trece de.:: ilograme greutate" Aceste scoici se prind desu6stratul tare, cu piciorul lor cărnos ce iese pe lapartea inferioară a #al#elor@ pe măsură ce cresc,cresc şi coralii cuprin/ndu'le complet"

Diorama Delta Dunării

-iorama -elta -unării este foarte greu să decii une0ponat repreentati# pentru această cameră adioramelor, dar diorama -elta -unării pare a + une0ponat mai de marcă"

-e asemeni în această încăpere a mueului puteţigăsi mai multe astfel de diorame, cum ar + R/ul$oldo#a, Iaul !ălticenilor, Barajul de la Bica,Efectele negati#e ale poluării, &ecţiune prin $areaeagră, !oca $ării egre şi ceanul Atlantic"


6/9

Morunul

$orunul este cel mai mare sturion din apelenoastre, ating/nd 9 metri lungime şi greutatea de1"::: 1"5:: ilograme" femelă de o sută deilograme, în #/rsta de *:'*5 de ani, poate depune)":::"::: icre"

$orunul poate atinge #/rsta de (:'): de ani" 2răieşte în $area eagră, $area Caspică, $areaAo# şi c%iar în estul $ării $editeranei"


7/9


8/9


9/9

mihai bacescu

Documents