UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI ŞTIINŢE

AGRICOLE

REFERAT CULTURA RAPIȚEI

Profesor îndrumător: Conf.Univ. Dr.

Student: Specializarea : Agricultura

anul IV

Rapiţa este foarte pretenţioasă la fertilizare, fiind o mare consumatoare de elemente nutritive. Pentru o tonă de seminţe şi producţia de biomasă aferentă, consumul specific este de 50 - 60 kg azot, 30 - 60 kg fosfor, 40 - 50 kg potasiu, 50 - 60 kg calciu, 20-30 kg sulf şi importante cantităţi de microelemente. După D. SOLTNER (1990), citat de GH. BÎLTEANU (1993), pentru 100 kg seminţe, plus partea aeriană de masă verde, rapiţa consumă 2 kg N, 2,5 kg P2O5, 10 kg K2O.

Absorbţia elementelor nutritive are loc cu intensitate din primele faze de vegetaţie; cele mai mari cantităţi, însă, sunt absorbite în perioada de la desprimăvărare şi până la începutul fructificării.

Îngrăşămintele chimice aplicate singure sunt foarte bine valorificate.V. BÎRNAURE (1979) menţionează că, în diferite ţări mari cultivatoare

de rapiţă, pentru producţii de circa 3 000 kg/ha seminţe se aplică următoarele doze de azot: Suedia 120 - 140 kg; Germania 150 - 200 kg; Italia 150 kg; Franţa 120 - 190 kg. Cantităţile de fosfor şi potasiu variază între 100 - 140 kg.

Dozele de îngrăşăminte pentru cultura rapiţei în funcţie de producţia planificată şi valorile cartării agrochimice privind conţinutul în fosfor, potasiu şi indicele azot sunt, în general, următoarele: azot 80 – 180 kg; fosfor 50 – 80 kg; potasiu 60 - 80 kg.

Întreaga doză de fosfor şi de potasiu şi 1/3 din doza de azot se vor aplica sub arătura de bază, iar restul de 2/3 din doza de azot va fi dată primăvara timpuriu..

Fertilizarea târzie până în preajma formării silicvelor vizează mărirea masei a 1.000 boabe.

Pe solurile cu reacţie acidă, pentru corectarea acesteia în limitele pH 6,5 - 7,5, se aplică amendamente cu calciu.

Sămânța și semănatulSoiurile de rapiță cultivate Bolero,Star ,Madora ,TriumfSoiul Triumf

Rădacina este pivotantă, profundă (50 – 60 cm).Tulpina este ierboasă cu înalțimea între 110 – 150 cm și foarte ramificată. Frunzele sunt numeroase (20 – 22) simple, alterne, de culoare verde, brumate.

Florile sunt caracteristice cruciferelor. Petalele sunt galbene-aurii. Planta este alogamă entomofilă. Albinele fiind cele care contribuie cel mai mult la polenizare. Soiul Triumf este o foarte bună plantă meliferă.. Fructul este o silicvă de 5 – 8 cm lungime formată din 2 carpele și despărțită de o membrană pe care sunt prinse semințele. Într-o silicvă sunt 10 – 20 semințe. Silicvele sunt dehiscente, caracteristica care s-a eliminat la soiurile de dată recentă. Altfel dacă se întârzie recoltatul se produc mari pierderi de recoltă. Semințele sunt mici 5 g = 1.000 boabe, castanii-negre. Rapița cultivată în România este de obicei bienală. Semanatul se face toamna la începutul lunii septembrie. Întârzierea semănatului nu pemite ca plantele să intre viguroase în iarnă ceea ce provoacă mari pagube prin îngheț. Primăvara își reia ciclul vegetativ foarte timpuriu, iar maturizarea se face în luna iunie, ceea ce face din rapiță o foarte bună plantă premergătoare pentru cerealele de toamnă. Din cauza sensibilității la temperaturi scăzute, se produce calamitarea culturilor o data la 3 – 4 ani. Producătorii consideră că trebuie creat un soi de rapiță rezistent la ger, cel puțin –30°C.

Calitatea semințelor utilizate și tratamente efectuate Sămânţa trebuie să provină din anul însămânţării, să aibă puritatea minimă

de 97% şi germinaţia minimă de 85%.

Sămânţa se tratează cu Rapco T7 (6 kg la 100 kg sămânţă) sau cu alte

produse ca Ronilan 50 WP Sumilex WP, Rowral 50 WP (1 kg/t).

Stabilirea epocii optime de semanatEpoca de semănat. Din cercetările efectuate în ţara noastră a reieşit că

pentru vegetaţia din toamnă rapiţa are nevoie de 800-900 grade temperaturi active

mai mari de zero grade. Cu această cantitate de căldură şi condiţii de umiditate

corespunzătoare planta formează o rădăcină puternică şi o rozetă din 6-8 frunze

bine dezvoltate, stare biologică ce îi conferă plantei rezistenţă la factorii nefavorabili

din timpul iernii, îndeosebi la temperaturile scăzute. Condiţiile menţionate se

realizează prin semănatul rapiţei colza în perioada 5-15 septembrie în zona de sud a

ţării şi 1-10 septembrie în celelalte zone. Ca regulă generală în zonele din afara

Câmpiei Române şi Câmpiei Banatului semănatul rapiţei poate începe după 20

august. În Câmpia Română şi Câmpia Banatului semănatul începe după 1

septembrie

Semănatul mai devreme, în toamnele cu precipitaţii, favorizează o creştere

avansată a plantelor până în iarnă, cu început de alungire a tulpinii, determină

scăderea rezistenţei la iernare şi dispariţia unui număr mai mare de plante sau a

tulpinilor florifere principale.

Stabilirea desimii semanatului si a normei de seminte la hectar Densitatea plantelor la recoltare, în majoritatea ţărilor cultivatoare, este de 70

- 80 plante/m2.

În ţara noastră, la semănat, se asigură 100 - 150 boabe germinabile/m2,

pentru, a avea la recoltare 80 - 110 plante/m2. La aceste densităţi se asigură o

coacere mai uniformă, datorită reducerii gradului de ramificare a plantelor,

micşorându-se, astfel, pierderile prin scuturare. Cantitatea de sămânţă este de

6 - 10 kg/ha, în funcţie de umiditatea solului, textura şi calitatea pregătirii patului

germinativ. (În Germania se utilizează pentru semănat cantităţi de sămânţă de

numai 3,5 - 4 kg/ha).

Mijloace mecanice utilizate la semanat Semănatul se realizează cu semănătorile pentru cereale, la distanţa între

rânduri de 12,5 cm. La această distanţă culturile luptă mai bine cu buruienile, nu

necesită praşile, sunt mai rezistente la cădere şi se pot recolta mecanizat în condiţii

bune.

Adâncimea de semănat este de 2,5 - 3,5 cm, în funcţie de umiditatea solului

şi textură.

Lucrări de îngrijire Combaterea buruienilor Buruienile dominante din cultura rapiței sunt:

Sorgum halepense(sorgul furajer);

Convolvulus arvensis(volbura);

Orobanche sp (buruiană din grupa plantelor parazite);

Sinapis arvensis(muștarul sălbatic);

Cirsium arvensis (palamida);

Cynodon dactylon(pir gros).

Stabilirea masurilor de combatere

Combaterea chimică a buruienilor se realizează cu erbicidele :Treflan 24 EC,

Balan (180g/l benefin),Ro-Neet (720 g/l cycloate),Dual 500 (500g/l metalaclor),etc.

Erbicidele volatile Treflan,Balan,sau Ro-Neet sunt de preferat, deoarece combat

foarte bine samulastra de grâu sau orz şi numeroase specii de buruieni anuale,

inclusiv Sorghum halepense din seminţe. Se aplica preemergent şi se încorporează

prin dublă discuire (N. ŞARPE, 1987).

Speciile monocotiledonate anuale şi perene (costrei din rizomi) pot fi

combătute prin aplicarea în vegetaţie (postemergent) a erbicidelor selective ca:

Fusilade forte 1 – 1,3 l/ha, Pantera, Targa super, Leopard 1,5 l/ha, Select super,

Aramo 1,5 l/ha, Agil 1,0 l/ha, Galant super 1,0 l/ha.

Combaterea bolilor si daunatorilor Ca agenți patogeni în cultura de rapiță întalnim :Sclerotinia

sclerotiorum,Alternaria sp. , Botrytis cinerea și alți.i

Dăunătorii cei mai periculosi,care pot compromite întreaga cultură de rapiță

sunt: puricii de pamânt (Phyllottreta sp.), păduchii cenușii (Brevicoryne brassicae) ,

gărgărița tulpinilor(Centorrhynchchus sp. ), gândacul lucios al rapiței (Meligethes

aeneus)

În afară măsurilor agrofitotehnice,care trebuie respectate cu strictețe

(asolament,aratură adâncă) , se impune și aplicarea tratamentelor chimice.

Pentru tratarea semințelor se recomandă folosirea tratamentelor pe bază de :Rapco

T7,(6 kg/100kg samanta);Ronilan 50 WP ;Sumilex WP sau cu Rowral 50 WP(1 kg/t)

Puricii de pământ (Phyllottreta sp.) se combat prin tratarea seminţelor cu Chinook

200 FS 20 l/t.

Păduchii cenuşii (Brevicornye brassicae) se combat cu Sinoratox 35 CE sau

Carbetox 37, în doză de 1,5 1/ha.

Gărgăriţa tulpinilor (Centorrhynchchus sp.) se combate prin 3 tratamente cu

Sinoratox 35 CE, 3 l/ha. Intervalul de pauză este de 14 - 21 zile.

Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus) se combate cu Fastac 10 CE -

0,075 l/ha prin două tratamente, cu interval de pauză de 7 - 10 zile, sau cu Sumicidin

20 CE 0,025% în perioada înfloritului.

Irigarea Irigarea este necesară în sudul ţării. Se aplică o udare în toamnă cu 300 - 400

m3 apă/ha, pentru stimularea răsăririi plantelor şi a formării rozetei de bază până la

întrarea în iarnă. Primăvara sunt necesare udări la începutul legării primelor silicve

cu 400 - 500 m3/ha şi la încheierea înfloritului cu 500 -600 m3/ha. Udările târzii

favorizează căderea plantelor şi atacul de afide.

Dacă este nevoie în toamnă se fac 2-3 udări.

Recoltarea culturilor Evaluarea productieiEvaluarea producției se face când florile au culoarea caracteristică soiului.Se

urmărește uniformitatea lanului,starea fitosanitară și în raport de acestea se împarte

lanul în porțiuni cu aceeași uniformitate ,dacă e cazul,pe care se face evaluarea.

Numărul mediu de probe va fi de 5 pentru suprafețe de până la 50 ha și de 10

la suprafețe mai mari ,mărimea unei probe fiind de 10 m lungime de rând. De pe

fiecare lungime de 10 m se recoltează, se treiera ,se cântăresc boabele pentru

fiecare probă,se face media și se calculează producția pe hectar.

Produtia medie pe 10 m lungime de rând (kg)

Producția la metrul pătrat (kg)

o =producția la 10 m lungime (kg)/10 * distanța dintre rânduri (m)

Producția la hectar

o = producția la metru pătrat (kg)* 1000(kg/ha)

Producția de umiditate stas (10%)

o = producția la umiditatea găsită *(100- umiditatea găsită/100-

umiditatea stas 10%) (kg/ha)

Recoltarea Recoltarea este dificilă din cauza scuturării uşoare a seminţelor. Se execută

mecanizat, în două faze, sau direct cu combina de cereale.

Pentru recoltarea rapitei se pot folosi două metode și anume:

-Recoltarea în două faze se execută când plantele au culoare galbenă, iar

seminţele au început să se brunifice şi au umiditatea, de 25 - 30%. Tăierea plantelor

se realizează cu vindroverul, la “mirişte” înaltă de 20 - 25 cm. După câteva zile, în

care seminţele îşi desăvârşesc maturitatea şi umiditatea scade la 12 - 14%, plantele

se treieră din mers cu combina, tăind miriştea sub brazda de rapiţă, la combină

făcându-se modificările necesare pentru prevenirea pierderilor şi a spargerii sau

descojirii seminţelor.

-Recoltarea directă cu combina va fi efectuată la 5 - 7 zile după aplicarea

desicantului Reglone, 2 - 3 l/ha şi a 150 - 200 l apă, în faza când silicvele au devenit

galbene-liliachii şi a început colorarea seminţelor. În momentul declanşării

recoltatului, umiditatea seminţelor trebuie să fie în jur de 16%. Lucrarea se execută

seara, dimineaţa şi în cursul nopţii.

Seminţele sunt imediat precurăţite şi uscate la umiditatea de 9 – 10%. Când

nu poate fi asigurată uscarea imediată, depozitarea se va face în straturi de 5 - 10

cm, necurăţite de silicve şi se vor lopăta până la scăderea umidităţii la 10%.

Calcularea productiei totale si a necesarului de spatii de depozitareProducţiile obţinute sunt cuprinse între 2.000 – 4.000 kg/ha. Producţia medie

de rapiţă în Europa, în ultimii ani, a fost în jur de 2.800 kg/ha.

BIBLIOGRAFIE

1. Avarvarei I.,si colab.,1997- Agrochimie ,Ed. Sitech, Craiova.

2. Axinte M .,si colab.,2002-Fitotehnie-Lucrari practice-partea I , C.M.

U.S.A.M.V. Iasi.

3. Axinte M ., si colab.,1999-Fitotehnie-Lucrari practice-partea a-II-a,C.M.

U.S.A.M.V. Iasi

4. Balteanu Gh.,1998-Fitotehnie ,vol.I,Ed .Ceres,Bucuresti.

5. Ceapoiu N. si colab.,1975-Grau ,Ed. Academiei.

6. Draghici L. si colab.,1975-Orzul,Ed. Academiei.

7. Gaspar I.,Butnaru G.,1985-Triticale-o noua cereala,Ed. Academiei.

8. Iacob Viorica ,2006-Bolile plantelor cultivate-prevenire si

combatere,Ed.PIM,Iasi

9. Mogarzan Aglaia,2004-Fitotehnie,Ed.I.I. de la Brad ,Iasi

10.Muntean L., 1995-Mic tratat de Fitotehnie,vol.I-Cereale si leguminoase pentru

boabe,Ed.Ceres,Bucuresti.

11.Muntean Leon,Borcean I.,Axinte M.,Roman Gh,2003-Fitotehnie,Ed.I.I. de la

Brad,Iasi.

12.Muresan T. si colab.,1975-Cultura porumbului,Ed.Ceres,Bucuresti

13.Olaru C.,1982-Fasolea,Ed.Scrisul Romanesc,Craiova.

14.Onisie T.,Jitareanu G.,2000-Agrotehnica,Ed.I.I. de la Brad,Iasi.

15.Popescu Ch.,Bucur D.,1999-Apa si productia vegetala,Ed.Gh.Asachi,Iasi.

16.Talmaciu M., 2005-Entomologie agrícola,Ed. I.I.de la Brad,Iasi.

17.Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania-2005