PROGNOZA MIGRATIEI INTERNATIONALE

Introducere in conceptual de migratieO component important a fenomenului demografic, care exercit o mare influent asupraforei de munci, totodat, o caracteristic fundamental a populaiei zilelor noastre, o reprezint micarea populaiei, deplasarea ei dintr-un loc in altul.Migraia internaional, fenomen care implic consecine demografice, sociale, economice i politice a crescut semnificativ incepand cu 1980,iar interesul pentru analiza acestui proces s-a intensificat i a cuprins toate regiunile lumii. In cadrul migraiei internaionale, intalnim dou procese strans legate intre ele:imigraiaiemigraia.Imigraiaeste primirea populaiei deplasat in ara de destinaie, temporar sau definitiv. ara de primire sau ara de imigraie se caracterizeaz, din punct de vedere economic, prin urmtoarele elemente:- grad relativ mai ridicat de dezvoltare economic;- cerere mai mare ;de for de munc, in comparaie cu disponibilitile naionale;- pondere redus a tineretului i a populaiei apte de munc in total populaie.Emigraiaeste actul sau fenomenul prsirii rii sau regiunii natale de ctre un individ sau grup de indivizi pentru a se stabili n alta. Aceasta poate avea diferite motive, unelepolitice, alteleeconomice, sau chiar personale. Studiile arat c brbaii migreaz in proporie mai mare decat femeile, iar o tendinta mai puternica de emigrare o au tinerii cu o anumita calificare in diverse profesii.

Cauze si consecinteCauzeMigratia internationala este un fenomen foarte complex, cauza acestuia nu este una singura, studii mai aprofundate ale fenomenului au identificat doua tipuri de cause: cele din tara de origine, care imping spre emigrare si pe de alta parte factori din tara primitoare, care atrag imigrantii. Acesti factori sunt numiti push-pull factors, adica factori de respingere si factorii de atractie. Putem face urmatoarea paralela intre factorii de respingere, respectiv factorii de atractie. Factori de respingere:Lipsa locurilor de munca; subdezvoltarea economica ;nivelul redus al salariilor ; supraproductia si subutilizarea specialistilor; lipsa cercetarii si dotarilor ;discriminari la angajare si promovare ; dotari precare ;lipsa culturii si traditiilor stiintifice ;institutii nefunctionale;dorinta pentru o viata urbana mai buna ; dorinta pentru o calificare superioara si recunoastere

Factori de atractie:Perspective economice mai bune-salarii si venituri mai mari; disponibilitatea personalului cu experienta; dotari mai bune pentru cercetare; conditii de munca mai bune si oportunitati de angajare; alocarea de fonduri substantiale pentru cercetare; traditii culturale si stiintifice bogate; atractia centrelor urbane; sistem educational mai bun si oportunitati pentru specialist; prestigiul educatiei straine; decalajul tehnologic.Se observa ca, in general, un factor de respingere are echivalent un factor de atractie, sunt insa si factori fara un corespondent, la care insa ne putem imagina un echivalent.ConsecinteleEfecte asupra tarilor de origineTarile de origine investesc bani publici (din impozite si taxe) pentru educarea tinerilor in profesii necesare societatilor respective. La terminarea studiilor tinerii specialist sunt incurajati de tarile lor sa-si continue perfectionarea in tari dezvoltate economic pentru ca apoi sa se intoarca in tara si sa fie si mai utili si mai performanti. De cele mai multe ori insa intoarcerea nu mai are loc, specialistii gasindu-si implinirea profesionala si materiala in tarile dezvoltate. Si chiar daca statul nu-i trimite la perfectionare tinerii tot au tendinta de a-si gasi implinirea acolo unde satisfactiile materiale sunt mai mari. Tarile de origine pierd astfel nu numai specialistii atit de necesari economiilor lor deficitare dar pierd si o multime de bani cheltuiti cu instruirea specialistilor. Un efect pozitiv insa este trimiterea de catre cei plecati de bani catre cei de acasa, in general familiilor.Efecte asupra tarilor destinatareTarile de adoptie cistiga specialisti cu pregatire superioara veniti gratis, statul nu a cheltuit nimic cu educatia lor. Si astfel cei saraci pierd si cei bogati cistiga si decalajele nu se reduc ci cresc. Si tarile bogate beneficiare ale exodului de inteligenta chiar incurajeaza fenomenul, favorizind migratia celor educati fata de cei fara studii superioare. Dar sunt si efecte negative asupra tarilor primitoare, strainii accepta salarii inferioare nativilor ceea ce poate duce la tensiuni sociale si deranjarea pietei fortei de munca.

Statistici privind migratiaUniunea Europeana are un efect de atractie considerabil asupra migrantilor datorita dezvoltarii economice si a stabilitatii politice. Fluxuri migratoriin 2010, circa 3,1 milioane de persoane au imigrat n unul dintre statele membre ale UE (a se vedea tabelul1), iar cel puin 2,0 milioane de persoane au emigrat dintr-un stat membru al UE. Cele mai recente cifre disponibile indic o uoar cretere aimigraiein 2010 fa de 2009. Este important de precizat c aceste cifre nu reprezint fluxurile migraiei ctre/din UE considerat global, ntruct ele includ i fluxurile ntre diferitele state membre ale UE.n 2010, Regatul Unit a raportat cel mai mare numr de imigrani (591000) n 2010, fiind urmat de Spania (465200), Italia (458900) i Germania (404100); aceste patru state membre mpreun reprezentau 61,9% din toi imigranii n statele membre ale UE.Spania a raportat cel mai mare numr deemigranin 2010 (403000), urmat de Regatul Unit cu 339400 i Germania cu 252500. Majoritatea statelor membre ale UE au raportat niveluri de imigrare mai mari dect cele deemigraren 2010, dar n Irlanda, Grecia, Republica Ceh, Slovenia i cele treiri baltice membre ale UEemigranii au fost mai muli dect imigranii.n raport cu dimensiunea populaiei rezidente (a se vedea figura1), n 2010 Luxemburgul a nregistrat cel mai mare numr de imigrani (33 de imigrani la 1000 de locuitori), urmat de Cipru (24) i Malta (20); nivelul imigraiei a fost de asemenea relativ ridicat n rileAELS, toate cele patru ri raportnd valori cel puin duble fa de media UE-27 (6,2 imigrani la 1000 de locuitori), cea mai mare rat nregistrndu-se n Elveia (21 de imigrani la 1000 de locuitori).Dintre statele membre ale UE, n 2010, Lituania (26 de emigrani la 1000 de locuitori) i Luxemburgul (18 emigrani la 1000 de locuitori) au raportat rata cea mai mare a emigrrii.Trebuie remarcat c cifrele prezentate mai sus includ toate fluxurile migratorii cu alte cuvinte, fotii emigrani care se ntorc acas, resortisanii care s-au nscut n strintate i care imigreaz pentru prima dat, istrinii (persoanele care nu sunt ceteni ai rii de destinaie)din alte state membre i din zone mai ndeprtate (ri tere). O defalcare a imigraiei totale pentru statele UE-27 n 2010 arat c 21% din imigrani erau ceteni ai rii de destinaie (a se vedea figura2), 31% erau ceteni ai altor state membre ale UE i aproape jumtate (48%) din totalul imigranilor erau ceteni ai unor ri tere (ceteni ai unor ri din afara UE).Cetenii rilor din afara UE pot fi difereniai n funcie de nivelul de dezvoltare al rii ai cror ceteni sunt, pe bazaindicelui de dezvoltare uman (IDU)calculatde ctreOrganizaia naiunilor Unite (ONU)n cadrulProgramului de dezvoltare al ONU. (n limba englez) Potrivit acestei analize, cea mai mare parte (28% din totalul de imigrani n UE) au provenit din ri cu IDU mediu i 14% din total, din ri cu IDU ridicat. Prin contrast, rile cu IDU sczut (4%),rile candidate(2%) sau rile AELS (1%) au avut cote relativ reduse din imigraia total n UE n 2010.Ponderea relativ a resortisanilor care se ntorc acas n totalul imigranilor a fost cea mai mare n Lituania (80% din totalul imigranilor), Portugalia (72%), Estonia (57%) i Grecia (54%) n 2010; acestea au fost singurele state membre ale UE care au raportat c resortisanii care se ntorc acas au reprezentat majoritatea din totalul imigranilor. Pe de alt parte, Luxemburg, Spania, Italia, Slovacia, Ungaria (2009) i Cipru au raportat cote relativ sczute, deoarece resortisanii care se ntorc acas au reprezentat mai puin de 10% dintre imigrani n 2010.n privina distribuiei pe sexe a imigranilor n 2010, a existat o uoar prevalen a brbailor fa de femei pentru imigraia n UE pe ansamblu (52% fa de 48%). rile n care s-a nregistrat cea mai mare proporie de imigrani de sex masculin au fost Slovacia i Slovenia (64%); n schimb, ara n care s-a nregistrat cea mai mare proporie de imigrani de sex feminin a fost Cipru (57%).

ConcluzieMulte din statele continentului european au dobndit un caracter multietnic, cuprinznd comuniti importante de imigrani non-europeni i, mai ales, neasimilabili. Sub impactul migraiei (legal/ilegal) autonomia statelor-naiune a fost redefinit, accentul fiind pus pe multiculturalism. Contrar prognozelor unor analiti, statele-naiuni nu au disprut, rmnnd, n continuare, principale entiti politice care au capacitatea s determine sau s schimbe, prin politica lor extern, evoluia relaiilor internaionale.Privind dintr-o alta perspectiva, plecarea personalului calificat dintr-o ar mai puin dezvoltat ctre una mai dezvoltat, fr nici o compensaie, reprezint o pierdere vital de resurs, cu urmri dramatice asupra evoluiei rii n viitor (ncetinete creterea economic i dezvoltrea tehnologic, scade veniturile i las descoperite anumite sectoare). Pe lng efectele financiare benefice pentru rile de destinaie, mai apar i efectele negative. Negiljarea propriilor sisteme educaionale este unul din ele. Scderea cheltuielilor arondate educaiei are un impact negativ asupra procesului de inovaie i de adoptare de noi tehnologii. Acesteanalizeincompletesuntdepartedearaspunde chestiunilormajore implicate de migraiile internaionale care s-au manifestat de-a lungul timpului. . n consecinta, nu putem avea dect o trecere n revista a principalelor fluxuri migratorii, atingerea esentei fenomenelor incitate de procesele specifice necesita punerea la punct a unei metodologii bazate pe anchete adaptate la specificul fiecarei tari in parte, cu o esantionare precise.

STUDIU DE CAZ Analiza statistic a fenomenului migraiei romnilor

Pe baza condiiilor economice nefavorabile din Romnia , tot mai multe persoane sunt forate s gseasc un loc de munc temporar sau permanent n afara granielor rii. Acest fenomen de migraie internaional are ca efect principal emergena unei categorii speciale de persoane, respectiv cea a copiilor lsai acas n grija unei rude sau altor personae. Migraia romnilor a cunoscut o serie de schimbri structurale, n ultimele dou decenii. La nceput, romnii au fost migrani ilegali n cutarea unui loc de munc, iar mai apoi au devenit migrani cu statut legal.Evoluia economic i social a Romniei din ultimii douzeci de ani, marcat de o scdere tot mai accentuat a potenialului economic naional i, implicit, a veniturilor unei mari pri a populaiei, concomitent cu liberalizarea pieei forei de munc la nivel global, a determinat un mare numr de romni s i ndrepte atenia spre ocuparea unor locuri de munc n rile europene dezvoltate.Un prim element de analiz a fenomenului migraiei romnilor ctre alte state ale lumii l reprezint evoluia din ultimii 20 de ani.Evoluia migraiei internaionale n anii 1990 -2009Tabelul 1

Sursa: Date ofi ciale publicate de Institutul Naional de Statistic Evoluia fenomenului migraiei internaionale este deosebit de sugestiv pentru perioada analizat, prin reprezentarea grafi c prezentat.Evoluia migraiei internaionale n anii 1990-2009 numrul persoanelor

Se observa ca primii ani inregistreaza o valoare foarte ridicata a fenomenului migratiei international a cetatenilor romani. Aceasta situatie are loc in urma deschiderii granitelor tarii, odata cu trecerea la un regim democratic, fapt ce semnifica plecarea definitive a peste 170 000 de cetateni in primi 2 ani. Migratia international a cetatenilor romani a fost relative constanta dupa anul 2000, in aceasta perioada aproximativ 10 000pers./ an au parasite Romania pentru un loc de munca intr-o tara straina.Analiza fenomenului migraiei internaionale a cetenilor romni a fost aprofundat prin defalcarea datelor pe sexe, ceea ce ofer o imagine mai concret asupra evoluiei ulterioare a familiilor ce au rmas n ar. Datele privind distribuia pe sexe a cetenilor romni ce au prsit ara n ultimii douzeci de ani se prezint n continuare.

Numrul persoanelor care au prsit Romnia repartizare pe sexeTabelul 2

Conform tabelului de mai sus,in ultimii ani, femeile prezinta o pondere mai mare (peste 60% ) din numarul total al persoanelor ce au parasite Romania pentru stabilirea domiciliului intr-un alt stat datorita numarului ridicat de locuri de munca destinate acestora.Numrul tot mai mare de femei ce prsesc Romnia determin o reacie nefavorabil, tot mai accentuat, n rndul minorilor ce rmn acas. Fara protecie matern, minorii se dezvolt tot mai greu, ntmpin difi culti sporite n activitatea colar i nregistreaz tot mai frecvent abateri de la regulile de comportament social.Potrivit studiilor efectuate de organizaiile de specialitate din ara noastr (UNICEF, Salvai Copiii, Fundaia Soros), n ultimii ani, aproximativ 350.000 de copii au cel puin un printe plecat n strintate. Din nefericire, studiile de specialitate efectuate nu au putut fi realizate dect pentru aproximativ jumtate dintre aceti copii, mai exact pentru un numr de circa 170.000 de minori ce sunt ncadrai n sistemul de nvmnt public, n ciclul gimnazial. Dintre acetia, aproximativ 80.000 de copii (47% din numrul total) sunt privai de prezena tatlui, 55.000 (33%) de cea a mamei, n timp ce nu mai puin de 35.000 de copii (reprezentnd circa 20% din numrul total) sunt nevoii s se confrunte cu situaia extrem de difi cil a plecrii ambilor prini.

Un alt element ce poate fi considerat deosebit de important n analiza migraiei internaionale a romnilor o constituie vrsta la care acetia i prsesc domiciliul. S-a constatat c aproximativ 40% din numrul total al celor ce i-au stabilit domiciliul n strintate n ultimii ani este reprezentat de persoane cu vrsta cuprins ntre 30 i 39 ani.

Concluzia studiului de cazIn concluzie, fenomenul migratiei internationale a romanilor necesita o continua studiere prin prisma importantei pe care acesta o manifesta in dezvoltarea durabila si securitatea Romaniei pe termen lung. Chiar daca din punct de vedere material aceasta deschidere catre piata internationala a munciii constituie un avantaj deosebit de important pentru persoanele implicate, efectele negative nu intirzie sa apara asupra familiilor aflate in cauza cit si la nivel national.Migraia extern a Romniei va fi influenat n perioada urmtoare de ct de ridicat i sustenabil va fi rata de cretere economic, de msura n care aceast cretere va ridica n mod semnificativ nivelul de trai i bineneles de politicile de imigrare ale rilor occidentale.

9