MIAMI - orasul uampirilor. South Beach, ln amurg, lnvoluptuoasa caldura a iemii fara iama" curat si prosper, dscaldat in lumina electrica; briza usoara adie dinsprc marcacalda Si trece peste marginea lntunecaB a nisipului deculoarea smintinii, sa racoreascA trotuarul neted Si larg, plinde copii muritori fericili.

Defilarea placua a tinerilor la moda, expunindu-gi cuemolionanta vi garitate mu$chii lucrati, a tinerelor femei atitde mindre de linuta lor, in millocul blind-staruitorului vuietal traficului 9i al vocilor omenesti.

Ospagrii vechi cu stucaturi, odinioara numai bune sa

adaposteasca batrinii, rcnascute acum in vioaie culori pastel,

etalindu-9i noile nume in elegante firme de neon. Luminaripilpiind pe mesele imbracate ln alb ale restaurantelor cupo4ile deschise. Masini americane mari si lucioase inaintindincet pe strada, asa lncit $oferii si pasagerii sa urmareascaorbitoarea defilarc omeneasc4 pietoni lenegi, blocind ici sicolo cite o intersectrie.

Iar la orizont, munlii ca nitte nori albi, sub cerul inalt siplin de stele, Ah, cerul sudului - doldora de lumini azuriilntr-o nesffu$ita, somnoroasi mi$care - n-a incetat niciodaBsa-mi taie rcspiralia.

Catre nord se inaltau ln toata splendoarea turnurilenoului Miami Beach. La sud si la vest, orbitorii zgfuie-noridin otel ai centrului oragului, autostrdzile zgomotoase gi

docurile doldora de vase de $oaziera. Mici nave de agre-ment goneau ln apele spumoase ale nenumaratelor canaleurbane.

l9l8 ANNE RICE POYESTEA HO'IULUI DE TRUPURI

Ma dau in vint dupa asemenea uciga$i!Ce noroc pentru mine ca o astfel de celebritate se ivise

;hiar in ora$ul meu favorit. Ce noroc ci atacase de $ase ori:hiar pe astfel de strazi - ucigaq de batrini $i de infimi,v€nifi in numaf marc sa-Si trAiasca zilele r{mase in aceasta:lima calda. Ah, a$ fi faversat si un continent ca sa dau de

el, dar iata ca ma 4teapta chiar aici. Pove$tii sale rcnebroase

- conceputi de nu mai putin de douazeci de criminaligti - pecare o furasem cu ajutorul calculatorului din birlogul meu dela New Orleans, ii adaugasem in secret elemente cruciale:numele gi adresa muritorului. O gmecherie simpla pentru unzeu intunecat care poate citi gindurile. Iar in aceast6seara, spre placerea mea, voi pune capat ilustrei salecariere printr-o cruda imbradsare lntunecata, fara nici oscinteie de iluminare morala.

Ah, Miami. Locul perfect pentru un mic spectacol alPatimilor.

M-am htors mereu la Miami, la fel cum m-arn intors laNew Orleans. Iar acum sint singurul nemuritor care colind{acest splendid coll din Savage Garden; a$a cum ad vazut,ceilalli au abandonat de multa yrcme casa de intilnirc de aici

- incapabili sa indure compania celorlalti mai mult deciterarn eu in stare s-o suport pe-a lor,

Dar cu atit mai bine, Miami este astfel in intregime ladispozilia mea.

M-am asezat in dreptul ferestrelor din fala ale camerelorpe care le-am pashat in eleganhrl Park Cenhal Hotel de peOcean Drive, hsindu-mi auzul supranatural sA circule princanerele din jur, unde turisti bogati se bucurau desinguratatea de pdma calitate: intimitate completa, doar zgo-motul pagilor de pe strada iluminata - care yalora pentrumine in acel moment cit Champs Elysees, cit Via Veneto.

Sugrumatorul meu era gata sa &eaca de pe tirimul viziu-nilor lui spasmodice si fragmentare pe cel al mo4ii propriu-zise.Ah, e timpul sa ma imbrac pentru omul yiselor mele.

Rascolind prin obi;nuita puzderie de cutii de cafon de-abiadeschise, de valize 9i cufere, am ales un cosnm de catifea gri -unul dintre costumele favorite, cu materialul gros gi cu unluciu subtil. Trebuie si recunosc ca era destul de nepotrivit

in aproape imaculatele gradini de la Coral Gables, lampinenumarate luminau mindra desfagurare de vile cuacoperiguri de tigla rcsie 9i de piscine licarind turcoaz. prinmarile 5i intunecoasele incaperi de la Biltmore se plimbaustafii. Manglieri masivi igi intindeau ramurile si acoperesMz^ile largi si ingijite.

In Coconul Grove. clientii inlernalionali umoleauhotelurile luxoase 5i promenadele mondene. in balcoaneleinalte ale proprietatilor lor din sticla, perechi imbratisatepriveau pe deasupra apelor lini$tite ale golfului. Maginilegoneau pe drumurile aglomerate, pe linga mereu leganatoriipalmieri 9i delicatele salcii, pe linga casele joase de betonacoperite cu bougainvillea rogie 9i purpurie, in spatelepo(ilor din fier omarnentate.

Toate acestea inseamna Miami, oras al vitezei, orag alflorilor tropicale, orag al cerurilor enorme. pentru Miami,mai mult decit pentru oricarc alt loc, imi parasesc periodiccasa din New Orleans. Barbati 9i fernei de diversenationalit4ti gi culori traiesc in marile si densele cartiere aleoraqului Miami. Se vorbegte in idi$, ebraica, spaniola,haitiana, in dialectele si cu accentele Americii Latine, alesudului extrem al larii si ale indepartatului nord. Substralucitoarea suprafata a oragului mocnegte ameninlarea,disperarea 5i palpita lacomia; exista pulsul profund 9inetnterupt al unei mari capitale, umila macinare a energiei,riscul neinberupt.

In Miami nu-i niciodata intuneric cu adeva.rat. Nu-iniciodata lini$te cu adevarat.

Pentru un vampir este orasul perfect; dar mie n-a reugitniciodata sd-mi t'umizeze un uciga5 - vreo bucadca sinisfta,chinuita, care sa-mi transfere gi vreo duzini de crime propriiatunci cind ii sorb singele gi ii golesc memoria.

Da.r asta-seara era Vinatoarea de Vinat Mare, ospaful dePagti dupa infometarea Postului Mare; aveam sA urnaiescunul dintre acele splendide trofee umane, al carorinspaimintabr modus operandi ocupA mai multe pagini incomputerele agentriilor care aplica legea, o fiinla botezata inanonimatul ei cu un nume zomaitor inventat de presa admi-ratoare: ,,Sugrumatorul de pe Strada Laturalnica,..

20 ANNE RICE

pentru noplite calde, dar eu nu simt caldura $i frigul la fel caoamenii. Haina era subtiata de revere inguste, simple,perind, din cauza taliei strimte, mai degraba o jachete decaltuie sau, 9i mai bine, semanind cu redingotele pline degratie din vremurile de demult. Noi, nemuritorii, indragimve$mintele de modd veche, pentru ca ele reamintesc secolulln carc ne-am nascut infiu lntunedc. De multe ori pofi eyaluavirsta adevarata a unui nemuritor doar uitindu-te la taieturahainelor lui.

in cazul meu, optiunea este mai ales o problema de tex-tura. Secolul al optsprezecelea a fost atit de lucios! Nu potsupofia sa nu fiu $i eu macar cit de cit lustruit. Haina pe carB

o alesesem mergea perfect cu pantalonii strimti de catifea.Iar carna$a de matase alba era atit de fina, incit puteai s-ofaci ghem in pumn. De ce sa fi imbmcat altceva pe pieleamea indestructibila gi ciudat de sensibila? Apoi cizmele. Ah,aratau aidoma incallamintei fine pe care am purtat-ointotdeauna. Talpile erau imaculate, penhu ca atingeaupanintul-mama foarte ra.r.

Parul l-an la,sat liber, rasfrat in obisnuita coama bogau,rcvarsaa h valuri aurii pe umeri. De ce voiam sa arat ca mwi-torii? Sincer sa fiu, nu $tiu. Ca de obicei, mi-am acoperit o€hiialbastri cu ochelari negri, de spaima ca sfi,[ucirea lor sa nuhipnotizeze si sa nu vrajeasctr la nimereala.- un adevtuatinconvenient -, iar pe miinile delicate si albe, cu unghii lip-site de viatra, in stare sa ma tradeze, am tras obi$nuitapereche de manusi gri din piele moale.

Oh, un snop de ulei cafeniu, camuflaj pentru piele. Amintins loiiunea pe obraji gi pe po4iunea neacoperita de pe gitsi piept.

Am cercetat produsul finit in oglinda. Irezistibil in con-tinuare. Nu-i de mirare ca am fost atit de deyastator in scwtamea cariera de cinEret rock. Am ayut intotdeauna un maresucces ca vampir. Mulgumesc lui Dumnezeu ca in hoinarelilemele aeriene n-am devenit invizibil, un vagabond hoinarinddeasupra norilor. luminind ca o scinteie putata de vint. Imivenea sa phng numai cind ma gindeam la asta.

Vinatoarea de Vinat Mare m-a ancorat intotdeauna inactualitate. Sa iei urma yinatului, sal astepfi, sa-l apuci exact

in clipa in care ar fi ucis o noua victima $i sl-l sorbiinceti$or, grijuliu, delectindu-te cu toata tic,Llosia lui'intrezarind prin lentilele murdare ale sufletului sau victimeleprccedente...

Va rog sA ma inFlegeli, nu-i nimic nobil in asta. Nu cred

c4 salvind un biet muritor de un astfel de diavol, pot sa-mi

rascumpar sufletul. Prea adesea am curmat vieti - afara doardaca nu credefi'ca puterea unei singure faceri de bine este

infhita.Eu nu stiu daca cred asa ceva sau nu. Dar de un lucru sint

sigur: raul unei crime este infinit, iar vinovaua mea este

aidoma frumusetii mele - ebma- Nu pot fi iertat, pentru ca

nu existi cineva care sa ma ierte Penln tot ce am facut.

Cu toate acestea, imi place si-i salvez pe inocenli de

soarta lor. $i lrni place sa-i iau cu mine Pe uciga$i pentru ca

irni sint frali si sintem de-o seam4 de ce si nu moara maibine in bralele mele decit in ale unui muritor rnilos, care n-aficut niciodata vreun rau int€ntionat cuiva? Acestea sintregulile jocului. Le respect pentru ca eu le-an inventat.

$i mi-am promis ca duPa aceea sA nu Parasesc trupurile laintimplare. M-am smduit intotdeauna sa fac ceea ce mi-aucerut altii. $i totu$i... imi Placea sa las autoritatilor cadavrul.imi placea ca mai tirziu, cind ma intorceam la New Orleans,

sa deschid calculatod $i sa citesc intregul Post-mortem.Am fost distras brusc de zgomotul unei masini de Politie

care trecea incet pe dedesubt; oamenii dinaunfu vorbeau

despre uciga5ul meu, ca in curind Ya lovi din nou, ca $elelesint in conjunclia potrivita si luna h faza optima. Mai multca sigur ca se va petlece pe una din stlazile laturalnice dinSouth Beach, la fel ca inainte. Dar cine e? Cum poate fi oprit?

Ora gapte. Aga imi arati cifrele verzui ale ceasului, de5i,

bineinteles, $tiam si fam ele. Am inchis ochii, lasind pulincapul pe o parte, poate ca sa ma intaresc pentru efecteleputerii mele de care mi-e atit de sila. Mai intii, mi s-a ampli-ficat din nou auzul, ca gi cum i s-ar fi adaugat un sistemelectronic modem. Cele mai marunte sunete din lume au

devenit un cor infemal - plin de risete stridente silamentari, plin de minciuni 9i de justificad speriate si

ANNE RICE

intimplatoare. Mi-am acoperit urechile, ca si cum at fi reu$itsa le opresc, gi pina la urma le-am imlaL

Am vazut treptat imaginile suprapuse gi nedeslugite alegindurilor oamenilor, urcind pe firmament, ca un milion depasad filfiind. Da-n'J F uciga$, da-mi imaginea lui!

Era la doua blocuri mai incolo, intr-o sufragerie micull,qi tocmai se ridica din pat. Hainele ieftine i se botisera siavea fala grosolana acoperita de sudoare, 9i cotrobaia nervosdupa dgari in buzunarul carna$ii, lasindu-le apoi si cada laloc - deja uitate. Era un om putemic, cu trasaturi ascutite alefetei si cu aspectul cuiva plin de o vaga ingrijorare, un uiorrc9rct.

Nu-i trecuse prin minte sa se imbrace pentru seara, pen-tru ospaFl pe care il a$teptase postind. Iar acum mintea-itreazi era aprcape sufocaa sub grcutatea viselor urite gi pal-pitinde. Tremura tot, cu parul unsuros cazind pe frunteaoblica, cu ochii ca doua bucali de sticla neagra.

Rimas mai departe in umbra acuta a camerei mele, amcontinuat sA-l urmaresc, in timp ce cobora Si ieSea in luminilestridente de pe Collins Avenue, trecind pe linga vitrineprafoase 5i firme indoite, impins inainte catre inevitabilul $iinca neprecizatul obiect al dorinFlor sale.

Cine ayea sa fie norocoasa doamna, ratacind orbe$te !iinexorabil spre aceasta uriterfe, prin aglomeratia rizleaF $imohorita de la inceputul serii a aceleiagi lugubre pirti aorasului? Oarc ya avea o punga cafenie de hirtie cu o cutiede lapte 5i o capaflna de salati? Se va gabi la vederea uci-gagului de la colt? Va fi, poate. necejita pentnr camera cupriveli;te la mare in care traia atit de linistita, inainte caaftitectii Si decoratorii s-o mine catle pensiunea crapata Sicoscovita de mai departe?

$i el ce va gindi cind, in sfir$it, o va repera, el, acestmurdar inger al mo4ii? Va fi ea aceea in stare sa-i aducaaminte de scorpia mitica din copilarie, care il batea faramotiv doar ca sa-l scoata din panteonul cogmaresc al sub-conitientului? Sau cerem prea mult?

Vreau sa spun ca existe o speta de ucigati care nu facnici cea mai mica legatura intre simbol 9i realitate, 9i dupaciteva zile nu-gi mai aduc aminte nimic. Desigur, yictimele

nu merita a5a ceva, iar ei, ucigasii, meriu sa ma intilneasca

pe mine.Ei bine, ii voi smulge inima amenintatoare inainte de a

avea $ansa sa o mai ,,faca'' din nou, astfel imi va da mie tot

ce a avut si tot ce este.

Am luat-o la p-as, trecind prin holul art deco al hotelului,

elegant si sclipitor, ferme.ator ca o fotogafie dintr-o rcvista

iluitrata- Cit e de bine sa te Poti migca la fel ca un muritor,

sa deschizi uqi, sl hoinare$ti prin aer liber' Am pomit pe tro-

ftar, catre nord, in mijlocul plimbarelilor serii' cu privirea

alunecind fircsc Peste hotelurile renovate recent $i peste

micutrele lor cafenele.Ir,iultimea se ingrosa catre coltul strazii. ln fata unei

cochete terase restaurant, camere uriage de televiziune i$i

indreptau obiectivele catre o po4iune de trotuar luminataputemic de becuri albe enorme. Camioane blocau naficul;

masinile incetineau 9i se opreau. Se adunase o gloatanedefiniB de tineri $i batdni, fascinali doar pe jumabte, caci

aparilia camerelor de filmat ale teleYiziunii si cine-matografiei era un eYeniment familiar in South Beach.

Am ocolit luminile, temindu-ma de efectul pe carc l-ar fiputut avea asupra chiPului meu' Cit as fi vrut sa fiu unul din-

tre tipii aceia bronzati, mirosind a ulei de plaja scumP' Pe

jumatate goi in cirPele lor ginga5e de bumbac. Am luat-o,

dupa coh. Am localizat aPoi din nou vinatul. Mergea grabit'

cu mintea atit de Plina de naluciri, incit gl€u isi Putea con-

trola pasii impleticiti.Nu era timP de PierdulAm grabit inaintarea $i am trecut de acoperiSurile

scunde. Briza era putemica, ProasPata. Se auzea doar mur-

murul vocilor agitate, zgomotul surd al cintecelor de laaparatele de radio 5i vijiinrl vintului insufi.

l-am prins in acere imaginea in ochii celor pe linga care

becea. I-am mai vazut hca o data fanteziile despre miini 9i

picioare chinuite, obraji contractati si PiePturi strivite.Membrana fragila dintre inchipuhe 5i realitate se rupea

Am coborit pe PaYajul de pe Collins AYenue atit de iute'

inclt probabil paruse ca m-am materializat acolo. Dar n-a

ANNE RJCE

Grimase palide, debile sagetau prin minte in timp ce se

tinea de ea. Era avid sa se intinda deasupra carnii batrine; eraavid sa puna o mha peste o gura batrina.

Cind ea a ajuns la mica 9i stinghera ei locuinla, facutaparca din crcta sffimicioasa, ca toate celelalte din aceastazona saracacioasA a ora5ului, inconjurata de palmieri pitici gi

afumati, el s-a oprit, brusc nehottuit, privind-o in tacerc cumstrabatea curtea ingusta pardosiB cu dale gi cum urcatreptele verzi de ciment. A retinut numaxul ugii vopsite pecare o descuia sau, mai degraba, a fixat locul unde era asezata,apoi s-a sprijinit cu spatele de zid 9i a lnceput sa visezefoarte amanuntit cum o va ucide, intr-un dormitor fara forma5i gol, nimic mai mult decit un arnestec de culoare gi lumina-

Ah, iata-l rez€mat de zid, ca si cum ar fi rinit, cu capulatlfilnd intr-o parte. Inposibil sa ma intercseze! De ce oarenu-l ucid acum?

Dar clipele treceau si noaptea igi pierdea incandescenlacrepusculara. Stelele deveneau si mai stlalucitoare. Adiabnza-

ASteptam.Prin ochii ei vedeam salonul de parca as fi putut cu

adevarat sa vad prin ziduri $i tavane - curat, desi plin demobih veche, cu fumir udt, cu collurile rotunjite, neimpor-tantA pentru ea Totul fus€se insa lustuit cu un ulei mirositorcarc ii plncea. Lumina neoanelor razbatea prin perdele,laptoasa si sumhl ca $i curtea de dedesubl Dar ea se bucurade sFalucirea miculei ei yeioze a.sezate convenabil. Asta eraimpofianL

Statea grava lntr-un balansoar de artar tapitat cu ohidoasA stofa h camuri - o figura mArunta $i demna, cu unroman ieftin in mina" Ce fericire sa mai fie o data alahui deFrancie Nolanl Genunchii subliri erau acoperili bine de fal-durile caponrlui de bumbac pe carc il luase din tifonier si isivirise picioarele defonnate in micutii papuci albagtri. Dinparul carunt isi irnpletise o coada groasa si plina de gratie.

In fala ei, pe ecranul alb-negni al lelevizorului, starud decinematograf moarte se cenau fara sa s€oatl un sunet. JoanFontaine crcdea ca Cary Grant incearca sa o ucida" Judecinddupa €xpresia de pe fala lui, a5a mi se parca si mie. Cum

rbare cineva sa aiba incredere in Cary Grant' ma inEebam--

L o* "ur"

arata atit de dur' incit li se pare cloPlrt ln

hreeime din lemn?--i"""i-"t* ""*ie

sa le auda vocile: duPa o socoteala.Sri-

.triJlarut. u"..t ftlm de vreo rreisprezece ori' Romanul.din

Lot" it "i,i."

doar de doua ori, asa incit ii tacea o deoseDr6

piil* .a *.ii""t"d paragrafele pe care inca nu le stia pe de

rost.'"'bin srudinu umbroasa de dedesubt puteam

-sim1i felul

.i-ifu'.?'i*oa.ut in care se gindea la ea'rnsasi' fara sa dra-

;;;;i hesprinsa de prostul gust din jur' de care era

ln.,i.nrt C.f. ii*va comori ale ei ar fi putut incapeaintr-un

scrin. Cartea si ecranul luminos contau mai mult declt once

;i;;;,;i;;" con$tienta de faptul ca se desPrinde de

i""trtii"'*"r".i"1e. Nu-i pasa tti"i tna"ut de culoarea

ve5mhtelor, funclionale si fara stil'

Vaeabondul meu era aproape paraliTat' in minte cu o

dezlanluire de imagini atit de personale' incit slrdau once

intemretarc."""il-iilio".utu, pe linga ctadirca din srucarura 5i am gasit

."a.iL-"." 0.""",i la uf,a bucatariei' incuietoarea a cedat

iriaf" "a

f-"- ""mandat

s-o faca' Iar usa s-a deschis de

.,^t a ut n impins-o' de$i nici macar n-o alinsesem't- ff-arn- futitu, fam zgomot in camaruta cu lholeum pe

a"'o"tt..." O. e- ";.. tt ridica dinspre ma$ina de gatit

'*i-u i^"o, rau. Lifel 5i mirosul sapunului d-in suPortul.lur

lioicios de faianla. Dar camera m-a emollonat lmeolar'

il*i"-i"r a. p".r.i"" chinezesc albastru cu alb era frumos si

;;;;;1,i,;itfiriile la vedere' se zareau si citeva ca4i

iil""u" ',,"'-rtrrile paginilor indoire $i cir de imaculata

;"";;;;, "" mulamauiei stralucitoare' galbena si cu.o

i;;-;;;dt ;'i a, crescind dintr-un vas cu apa limpede''.#'o-L* *i""anul scund un cerc hemurator de lumina'-*'d- ..."'." mi-a rasarit cu Putere in minre in timp ce

sat"? u.of" l"upan, itnpingind oga inchisa cu degetele' a

i;;d"l;;, ;d.um sedeicitind romanul de Betry smith

ri.i"""O ai" .i"a in cind o Privire spre ecranul televizoru-

iui. ei nu ii era frica de moane' Nu avea antena launhca cu

"1" ri Liit.* prezenla nalucii de pe strada de alaturi' a