Ion Muregan

ffi#R9xsffim

mffiwtrgfrffiE s euri c onuers a[ion a le

CHARMI D E S

2013

euprrns

Gindacii de bucltirie * O mind de aur......... ................63

Efecrul necontrolat de debara.... ................ .65

Casd de piatrl!......... ...............68

Paqaporrul din sl5nind.. ..........Io

Pantofii de mire....... ........ ......71

Vampiriada ..........14

furnal. in ariergarda iernii........ ................76

Navigdnd pe stradS, primdvara. . . ............ .. . 78

Concurs de oraqe urXte.......... ....................8o

Omida de asfalt..... .................82

Poveste scurtd de vard........ ......84

Despre spumd (Notalii de toamntr). ............86

Nutragefiinpianisti!(Iarnalabloc)....... .....................89

La noapte va ninge..... ..............91

Plimbare pe stradS, iarna........... ................94

Eu, agenhrl imobiliar (DouI perspective) .....................,97

Afig. in contra domniqoarelor singuratice.............. .......gg

Chef cu femei urite.......... .....ro2

O declaralie de dragoste. ........ro5

,,Eminescr-/' gi priza de la trifazic

Cafeneaua... ........ loLipici.......... ..................

Sebatliganii........ ..................114

De ce vorbesc figanii tare1.........,. ..............112

Ghiulul, ochiul dracului...... ..........,..........rr9

O femeie din Bdbutiu are o revelalie............... ...........122

Rlzboiul din Kosovo. La sate........ .............12j

Potopul din grldina vecinului.... ............. l27Poveste cu steag...... ...............1z.g

Economia rural5 la ,,mica publicitate". ........r3r

Revolulia din fala bucStlriei .. . .......... ... .... .r33

Un protest bdrbitesc... ...........ry6

Poveste ardeleneascl de var5..... ............... Jj8Nu in r3, nu in rJ, ci fix in 14............... .......142

Ce fac lSranii cAnd nu fac nimicl.,. ............r45

Mdgarii gi satelitul............;....,.. ..............r48

Lacltepegngte (Povestedela!ar5).... ..........r5r

O sd te mlnince cAinii!.........

S5 fim toli ca Cicilicu...... .......156

FintAni in acoperiguri (Povestea lui George).. ..............r58

Clopotele dinZiua de Paqti...... ................16o

Floriile-o sdrbltoare a capcanei................ ...............tG2

Arta de a face dr5cugori............ ..............$4Lumina!ia-...............r.... ....... $6Mama taie porcul. .,......;..........................169

Cum se face o stea.. ....,.,........r72

Note de Crdciun...... ...............rT5

O murit t5!i oamenii

Nuntile necesare..... ...............r8o

Un elefant pe stradS..... .........r8lPe urmele ploii care pute..,......... ..............186

Un subiect de presl ratat........... ,.............r89

Poveste poli{istI.

Dupl-amiazl cu broscull moartL

Prinlesa din geantl.

O ciorbd pentru Europa...,...

C5lltorie in i urul unei aspirine................

De ce se sinucid proqtiil

V0ndtoarea de fluturi....

fudecltoarea gi moartea

Scrisorile pe care ni le scriem noul ingine.

ADDENDA

Omul care vorbegte in numele*mor[ilor (o conversalie)..................

Cirlile la vremea zugr[vitului........2.....

M-am str5duit ani la rind sI fn zugravii departe de apartamen-tul meu, ldrl sX gtiu prea bine de ce. O presimlire, confuzS qi

neplScutS, se insinua in mintea mea indatl ce m5 gAndeamcI oamenii aceia cu vopsele qi bidinele imi vor intra in cas5.

Iar asta cu atAt mai mult, cu cAt eu urma s5-i angajez, eu sd

negociez suma. Eu urma sI plStesc pentru propria mea stare dedisconfort.

Dar perelii se prdfuiserS, se decoloraserS, prizele gi intrerupS-toarele slriser5 din perefi, fumul fig5rilor ieftine se impregnasein var. Camera mea avea in aer toate miresmele de circiumlin declin. Senzalia era la fel de greloasd ca aceea pe care o aiahrnci cAnd dimineala intri in cafeneaua in care !i-ai petrecuttoatS seara: toxicS. Dar toatl aceastd progresivd degradare a caseiinchipuia o istorie,,de interio/', un calendar deuz intim care-miinregistra fiecare noul cutd de pe frunte.

Cind zugrdvitul a devenit iminent, mi-am dat seama cd ceea

ce mX fHcea sX amAn cu disperare momentul erau c5rlile. Prafulde pe rafturi, inegal rlspnndit, le stabilise fieclreia locul gi impor-tanla in sufletul meu. Ca qi dira de cenugl dtn Hansel gi Gretel,praful desena un drum de reintoarcere acasl printr-o pldure totmai deasl qi printr-un labirint tot mai complicat: biblioteca.

in sfirgit, rafturile au fost golite, camerele au fost zugrdvite,intimitatea mea a trebuit sI accepte, ca pe un fard, innoirea.

20 | loN Munr5erv

Istoria trupului meu de beton a fost relansatS. Dar rlul se produ-sese. Portretul meu lucrat cu rdbdare in praf se $tersese.

(Sper sI am intr-o bunl zi rdgazul sd md documentez matserios in iegdturi cu prafi-rl: care e compozilia lui, cAt din el intrdpe fereastrl ca o forml volatiltr a pietrelor, cit provine din uzurapielii noastre qi a obiectelor din jurul nostru, de ce suntem aler-gici la un anume tip de praf qi nu la altul etc.)

in sfhrgit, am luat carte dupd carte, le-am scuturat cu senzaliadureroasd c5le scutur de mine, cI incerc sd scap de vechile melerelalii cu cdrlile, cI scutur ,,re1aliile", qi le-am pus intr-o anumeordine pe covor.

Scuturatul c5{ilor de praf e o operaliune in care delicatelea gibrutalitatea se amestecl in proporfii care lin de relalia afectivi pecare ai stabilit-o de-a lungul timpului cu fiecare autor qi fiecaretitlu qi cu formatul clrtii. ?atamentul pe care ii aplici Munteluivrdjit de Thomas Mann va fi altul decXt cel aplicat Caravanei cine-matograf.ce de Ioan Groqan. De un tratament mai delicat se vorbucura cdrlile de poezie qi de unul mai abrupt cele de fi1ozofie.intr-un fel se scuturd cirlile cu coperfile cartonate gi in alt fel celedin BPT. Operaliunea se poate rezuma la o simpll, dar decis5,rdsfoire, dupd cum poate cdpdta forma unei dure gi repetate loviride genunchi ori de pervazul ferestrei.

Este acum momentul cel mai potrivit sd amintesc de valoa-rea de seif cu care investim adeseori biblioteca personalS. CIrtilesunt de muite ori socotite drept locul cel mai potrivit pentru a

depozita tot felul de valori: bani, mici desene, ilustrate, timbre,scrisori de dragoste, fotografii... Sigur, inainte de a te decide ce

carte i1i va fi seif e obligatoriu sI stabileqti o relalie intre titlu qifunclie, ln aqa fel incit, imediat ce vei vedea, peste luni ori pesteani titlul, s5-!i aduci aminte de faptul cI ai ascuns acolo ceva. Deexemplu, in wemea regimului comunist, nu mai jin minte in ce

imprejurdri am ajuns fericitul delintrtor al sumei de 5o de mlrcivest-germane. Cum de{inerea de valutl se pedepsea pe atuncicu inchisoarea, am recurs la bibiiotecS, considerind locul drept

Oglind.a aburitd I ",

un ascunzi$ sigur, avAnd in vedere celebritatea incompatibilitlFidintre mililie gi c5r[i. Tirziu, pe cAnd de]inltorii de valutl erausomali sI se descotoroseascS de ea, clci urma sI se treacl la euro,am clutat cu disperare cartea-seif,, cartea care sI aminteascl printitlul s5u de bani. Degeaba am r5sfoit Falsif.catorii de bani deGide, Capitalullui Marx, Economiabunurilor simbolicea lui pierreBourdieu, Mogtenirea lui Apelles a lui E.H. Gombrich, Comoarad.in insuld. de R.L Stevenson. in sfhrgit, am clutat cu disperare untitlu care sr fie in relalie evidentr cu banii ascungi. Toate crutd-rile mele au fost zadarnice. PAnI cAnd, cu ocazia zugrlvitului qia rundei de scuh;rare a c5rfilor de praf, ia pagina 5o din Da.rullui Humboldt am g5sit, fIrI niciun efort, cele 5o de m5rci. Numai aveau ins5 decit valoare de colecfie. La fel ca cei doul miide lei, in bancnote albastre, bani albi pentru zile negre, pe careprietenul meu Alexandru Vlad ia g5sit intr-o carte la zece anidupl revolulie.

Dar, sd revin la ctrrlile ce agteaptl pe covor. A fost greu sd decidunde gi in ce vecinltSli sd le agez in rafturi. Ordinea putea fioricare. Fiecare cafte care-mi trecea prin mAnI putea fi incepu-tul unei alte configuralii a bibliotecii. Fiecare carte putea fi cen-trul unei alte geografii,baza unei alte ierarhii, capitala unei alte!5ri de hArtie, miezul unei alte biblioteci. Le-am a$ezat, pAnI laurm5, aproape la intAmplare, respectAnd, pe cAt posibil, colec-iiile, genurile literare, domeniile. Dar, rltlcirea incepuse, chiardaci in propria-mi bibliotecl, dezordonatl, se afla gi pledoariapentru dezordine. ,,SI ne inchipuim cd trebuie sI aranj5m c5r-lile unei biblioteci. Atunci cind incepem, c54ile zac claie pestegrSmadS pe podea. Ar exista multe feluri de a le sorta gi de ale pune ia locurile lor. Unul ar fi sX lulm cd4ile la rAnd gi sI lepunem pe raft, fiecare la locul potrivit. pe de altl parte, am putealua mai multe cdrfi de pe podea gi si le punem intr-un rAnd peun raft, doar pentru a arSta cd acele c5rfi trebuie sI stea impre-un5, in aceastr ordine...Dar unele din cele mai mari realizxri infilozofie pot fi comparate doar cu aceea de a lua de pe jos unele

zz I Iou MunrgaN

clrli ce pdreau sI lind unele de altele qi a le aqeza pe rafturi dife-rite; in ceea ce priveqte pozilia 1or, nimic nu e definitiv in afarlde faptul cI ele nu mai stau una lingd alta. intr-un asemenea

caz, privitorul, care nu qtie cit de grea e sarcina, ar putea foartebine si creadl cd nu s-a realizat absolut nimic. Dificultatea infilozofie este de a nu spune mai mult decnt qtim. De exemplu, sIvedem cd, atunci cind am pus doul c5r[i una lingd alta, nu le-ampus in locurile lor definitive. ,,Atunci cdnd ne gdndim la legdturalucrurilor ce ne inconjoard cu experienlele noastre proprii privitoare la ele, suntem tentaJi sd spunem cd aceste experien{e per-

sonale reprezintl materialul din care e fdcutd realitatea...Atuncicind gindim in acest fel, pdrem sI pierdem controlul ferm asu-

pra obiectelor ce ne inconjoard.." (Wittgenstein, Caietul Albastru,pp. ro3-ro4)

Sigua Wittgenstein nu vorbeqte despre zugrivir. Se inlelegeinsl cI doar zugrdvitul, ca un periodic rlzboi troian incheiat, a

declanqat o noud Odisee. incl nu qtiu care e ordinea potrivitdmie pentru peripelii, nu gtiu ordinea intrdrii ln scend a vrdjitoa-relor, sirenelor, ciclopilor qi zeilor cu coperfi.

Nu-mi mai rlmine decit sd aqtept ca volumele (pe care fiicamea le scutura de praf cu brutalitate ca pe niqte copii vitregi) s5-qi

reglseascd locul, s5-qi stabileascd vecinltd{ile (dupd culoareacoper[ilor, dupd poveste, dupd cit de apropiate sau lndepdrtatevor fi de sufletul qi de proiectele melel), sd se armonizeze unelecu altele. Dar va trece destulS vreme pdnl cind, mutindu-se qi

remutindu-se, imi vor desena din nou portretul. Sper sd fie unulde om tdnlr qi frumos.

l::li*.is n:**e:gi:

lixistl o anecdotl de care nu md mai satur. ii descoplr mereu noiirrlelesuri. SunI cam aga: ,,Ion, 15ran b5trAn, il duce pe fiul s5u(iheorghe la gar5. Se pun cuminli la coadS qi-gi cumplrd bilete.Apoi, pinl sI vinl trenul, fac gi ei o haltl in cArciuma din dotareastafiei. Beau cAte o bere. Nerlbdltor gi ingrijorat, fiul ipi zoregtelatSl:

- No, hai tat5, cI s-o duce ghezdgu !

Ion il tempereazd gi mai ia doul beri. Gheorghe repetl lndem-rrul, dar Ion nu se di dus, parcl nu aude, parci at avea urechi delemn. La dtfuzoare se anun{5 plecarea trenului, dar Ion nu pareimpresionat. Mai comandl dou5 beri. CAnd ies din cArciumS,iese pi trenul din gar5.

- No, vezi tat5, amu s-o dus ghez5qu...

- DucS-se - zice Ion - ci doarl io nu te-am adus la gard, ca

sX te plimb cu trenu, ci ca s5-ii arlt ce insamnd sI n-aib5 omullucrul lui!"

Anecdota imi pare a fi o replicl genialS la o genialS povestirede Liviu Rebreanu, Progtii, cSci scenariul este la fel de imprevi-zibil. Jlranii lui Rebreanu porniserl spre gard cu o zi inainte,ca s5 prindS trenul, ajung primii gi, tohrqi, il pierd. Nu e greu s5

ne imaginSm cI Ion gi Gheorghe se pregltiserl gi ei cAteva zilepentru marele eveniment, cllStoria cu fascinantul, fabulosul gifiorosul tren. Tht5l, e de presupus, gi-a pregdtit fiul cu mare grij5,

24 | Ior Munrgax

ca pentru o iniliere: ia descris drdcovenia de tren, ma$inlrie care

prin satul lor nu trece, qi-au {hcut bagajele, qi-au pus merinde intraistS, s-au spdlat, au imbrdcat haine de slrbdtoare, qi-au pus

bani in chimir gi au pornit in marea aventurS. $i, exact ca inProStii, surprizS, trenul le pleac5 d.e sub nas.

Existd insd o diferen!5 esenlialI: de data aceasta, Ion qtie de

ia bun inceput cI marea cllStorie cu ghezlqul nu va avea loc.

Totuqi, el trebuie sI parcurgd, alituri de fiul s5u, pas cu pas,

intreg ritualul. Trebuie sd ne imagindm neapdrat cd cei doi s-au

sculat dis-de-diminea!5, au imbucat ceva, pe fug5, au fumat c6-te

o ligar5 ,,Mdr5qeqtt', au inventariat mintal conlinutul desagilor,

ca sd nu uite ceva important acasd, au aqteptat in sta{ie auto-

buzul (aqteptind, au mai fumat cnte o ligari) qi, in sfirqit, princea{d, au zdrit farurile autobuzului apropiindu-se. Cu ochii cir-pili de somn, au ajuns La garl. $i,lucru important, Ion cumpdrd

bilete pentru o c5l5torie care, o qtie dintru bun inceput, nu va

avea loc. Numai aqa poate fi convingdtor. Numai aqa inilierea va

fi izbutitd.in fond, personajele noastre nu merg la garl ca sI ia trenul, ci

ca sI-1 piardS. DacI s-ar fi putut face altfel, altfel s-ar fi fhcut: insltrenul se ia qi se pierde numai din gard' Aqadar, ei merg acolo

din raliuni pedagogice. E, asta in paranteztr fie spus, un bun pre-

text pentru a rdzbuna umilinfele fra]ilor lor din povestirea luiRebreanu. Ion, nu numai ci regtzeazl pierderea, cd qi-o asumlcu o anume superioritate, ci, mai mult, iqi ldmureqte odrasla cd e

moral sI piardd trenul, pentrll cd, pur qi simplu, nu e trenul lor.

E imoral qi necinstit si iei un lucru care nu-!i apar[ine. Aqa cI ei

nu au pierdut, ci au refuzat.Ion, pedagogul din gar5, e un adevdrat ,,chiabur de inlelep-

ciune". Un teoretician al proprietilii private. Dacd ar fr' rcgizaIo leclie in care si foloseascl drept material didactic o greblS, o

furcd, o sapi, o coasl etc., efectul ar fi fost minim. O unealtl o

poli imprumuta de la un vecin. Dar nu poli zice: ,,Vecine, nu-milmprumuli un pic trenul tdul". Ion igi pregdteqte fiu1 sI ajungd

Oglinda aburitd I ,S

mai sus decit el, un mare proprietar, ii pune in fa!5 un scop greude atins.

Pe de altd parte, morala mai are o fa!et5, subtilS qi umanf,:dacl ai ,,lucrul tdr-/', poli bea cAte beri vrei, l1i poli face singurprogramul, poli fi capricios. DacI nu, i$ adaptezi programul gi

viala dup5 mersul unor trenuri strline.DacI nu ar fi mai ieftin s5-mi duc fetitrele in oraq qi s5le plimb

prin fala vitrinelor ca sd le demonstrez ce-nseamnl sd nu aiblcopilul jucdriile lui, ie-aq duce la aeroport, aq pierde avionul, ca

sI vadd gi ele ce r5u e cind tatll lor nu are avionul lui.