ASPECTE CLINICE

METODOLOGII DE OBIECTIVARE A STRESULUI OCUPAŢIONAL - CHESTIONARUL SWS

ILEANA VĂCARU

Direcţia de Sănătate Publică Alba

Rezumat: Există un interes crescând pentru studiul modelului de comportament de tip A (Type A Behavior Pattern) ca un factor de risc mediat profesional pentru bolile cardiace, dar şi pentru diverse alte afecţiuni. Chestionarul SWS (Survey of Work Styles) este probabil cea mai completă probă structurată care descrie persoanele predispuse spre manifestare şi somatizare excesivă a stresului ocupaţional, cu repercusiuni directe asupra incidenţei afecţiunilor coronariene. Acest chestionar a fost avizat în România, în anul 2006, pe o perioadă nedeterminată, având următoarele domenii de utilizare: psihologia muncii şi industrial-organizaţională; psihologia aplicată în servicii; psihologie educaţională; consilierea şcolară şi vocaţională.Cuvinte cheie: stres ocupaţional, psihologie, afecţiuni, factor de riscAbstract: There is a rising interest for studying the type A behaviour pattern as an occupationally mediated risk factor for heart diseases, but also for other diseases. The SWS (Survey of Work Styles) questionnaire is probably the most complete structural test, which describes the persons liable to develop and show clinical signs as a result of occupational stress, with an obvious increase of the coronary heart diseases. This questionnaire was approved to be used in Romania in 2006, for an indefinite period of time, being applied in the following fields: work psychology, industrial and organizational psychology, services applied psychology, educational psychology, and school and vocational counselling.Keywords: occupational stress, psychology, diseases, risk factor

INTRODUCEREStresul profesional se află pe locul doi în ierarhia

problemelor de sănătate profesională în Uniunea Europeană. Acest lucru a fost prezentat în anul 2002, când a avut loc prima campanie pan-europeană de combatere a stresului profesional (1). Studiile arată că stresul profesional afectează peste 40 de milioane de salariaţi din ţările din Uniunea Europeană, fiind al doilea ca frecvenţă, după tulburările de postură în patologia profesională (2,3). Studiile au evidenţiat faptul că femeile ating nivele mai ridicate de stres, dar atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, stresul poate fi o problemă în toate sectoarele de activitate şi la toate nivelele unei organizaţii.

IPOTEZA DE LUCRUScopul utilizării chestionarului este de

screening, clasificare/diagnostic, descrierea/planificarea intervenţiilor, monitorizare, fiind un instrument psihometric util în mai multe domenii de cercetare şi consultanţă.

MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRUSWS a fost elaborat de Douglas Jackson, unul

dintre cei mai reputaţi psihometricieni moderni, special pentru aplicarea la sfera ocupaţională. Are 96 de puncte şi se scorează pe 6 scale structurale şi 2 scale generale de tip A, necesitând un timp de 15-20 de minute pentru aplicare. Este utilizat cu precădere în următoarele situaţii: psihodiagnostic clinic/terapie, intervenţia individuală şi organizaţională în probleme de stres ocupaţional; detectarea comportamentului de tip "A", auditul organizaţional al stresului. Chestionarul aplicat a permis, pe lângă interpretarea răspunsurilor individuale la itemii componenţi ai chestionarului, calcularea a 5 categorii de scoruri. În realizarea comparaţiilor statistice între cele două grupuri, am codificat grupurile după cum urmează: grupul 1, grupul asistenţilor maternali care au în îngrijire copii cu handicap (lotul cercetat) şi grupul 2, grupul asistenţilor maternali care au în îngrijire copii fără handicap (lotul martor).

REZULTATE ŞI DISCUŢIICategoriile de scoruri calculate după aplicarea

chestionarului SWS sunt ilustrate în tabelul de mai jos (Tabelul1). Comparaţia valorilor medii ale scorurilor obţinute pentru „FURIE” (ANGER) în grupul asistenţilor maternali care lucrează cu copii cu handicap cu media scorurilor în cazul celor care au în îngrijire copii fără handicap nu a pus în evidenţă o diferenţă semnificativă statistic.

În cazul „COMPETITIVITĂŢII” (COMPETITIVITY), se observă diferenţe semnificative statistic între mediile scorurilor obţinute în cele 2 grupuri.

Diferenţa însă nu este mare, media scorurilor obţinute în cazul asistenţilor maternali care au în îngrijire copii cu handicap este 43.47, în timp ce media scorurilor obţinute în cazul asistenţilor maternali, care are au în îngrijire copii fără handicap este de 41.20.

AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 76

ASPECTE CLINICE

Tabelul 1. Rezumatul rezultatelor comparării grupurilor populaţionale investigate prin calcularea celor 5 categorii de scoruri

Furia Competitivitatea NerăbdareaInsatisfacţia legată

de serviciuSentimentul lipsei

de timpGrup1 35.36 43.47 36.83 33.27 47.26Grup2 35.23 41.20 39.19 34.69 42.84

Diferenţa 0.13 2.27 -2.36 -1.41 4.41p 0.8116 0.0359 0.1033 0.1921 <0.01

Test folosit neparametric parametric neparametric parametric neparametric

În cazul comparării mediilor scorurilor la capitolul “NERĂBDAREA” (Impatience) nu s-au observat diferenţe semnificative statistic.

Şi în cazul comparării mediei scorurilor la categoria “INSATISFACŢIA LEGATĂ DE SERVICIU” (Job Dissatisfaction), nu se observă diferenţe semnificative statistic între cele 2 grupuri.

În cazul categoriei “SENTIMENTUL LIPSEI DE TIMP” (Time Urgency) se observă diferenţe semnificative statistic la testul neparametric. În medie, scorurile obţinute în grupul 1, cel al asistenţilor maternali care au în îngrijire copii cu handicap au fost mai mari decât cele obţinute în cazul grupului 2, cel al asistenţilor maternali care au în îngrijire copii fără handicap (47.26 faţă de 42.84).

CONCLUZII1. SWS a fost elaboarat într-o încercare de a

răspunde necesităţii resimţite de psihometricieni de a avea la dispoziţie un instrument de măsurare a modelului de comportament de tip A, axat pe auto-evaluare, bazat pe o abordare cantitativă, parcimonică în termeni de resurse implicate.

2. Acest instrument, pe lângă funcţia diagnostică, poate fi folosit şi pentru evaluarea obiectivă a rezultatelor intervenţiei psihoterapeutice, putând fi folosit prin compararea scorurilor înainte şi după intervenţie.

3. Chestionarul SWS poate fi utilizat într-o multitudine de situaţii, de la diagnosticul tulburărilor de adaptare, până la coaching-ul managerial. Dacă se utilizează o paradigmă cognitiv-comportamentală în activitatea de consiliere, această scală poate fi utilizată în identificarea gândurilor disfuncţionale (sau credinţelor iraţionale) care pot afecta performanţa subiectului la locul de muncă (şi nu numai).

4. SWS oferă deasemenea, un scor general pentru comportamentul de tip A, bazat pe suma celor şase subscale şi un scor secundar de tip A, bazat pe punctele consonante cu acele elemente care în Interviul Structurat Rosenman (4) se constituie în predictorii cei mai coerenţi.

BIBLIOGRAFIE1. http://ro.osha.europa.eu. Agenţia Europeana pentru

Securitate şi Sănătate în Munca România.2. http://stres.protectiamuncii.ro. Dr. Adriana Todea,

Institutul de Sănătate Publica Bucureşti, 10 oct.

2002.3. Niculescu T, Todea A, Toma I, Pavel A, Niculescu R.

Medicina Muncii, Ed. Medmun, Bucuresti, 2003.4. Rosenman RH, Brand RJ, Jenkins D, Friedman M.

Straus R, Wurm M. Coronary heart disease in Western Collaborative Group Study. Final follow-up experience of 8 1/2 years, The Journal of the American Medical Association August 25 1975;233(8).

AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 77